joi, aprilie 25, 2024

Facultatea de Litere se solidarizeaza cu Mircea Cartarescu

Am primit la redactie urmatorul comunicat:

Mesaj de solidarizare cu Mircea Cărtărescu
În ultima vreme, scriitorul Mircea Cărtărescu, conferenţiar doctor la Facultatea de Litere, este supus unei ample campanii de denigrare. La posturi de televiziune, în publicaţii tipărite sau online se dau verdicte despre valoarea literară a cărţilor sale, se fac afirmaţii şi/ sau speculaţii despre evoluţia carierei sale internaţionale care au capătat, în intervenţiile unor „lideri de opinie”, interpretări şi conotaţii politice.
Facultatea de Litere, unul dintre nucleele pe care s-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti, este o instituţie în care generaţii de studenţi au învăţat să cunoască în profunzime şi să respecte valorile culturii române. Ca membri ai comunităţii academice, ne simţim întru totul solidari cu Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai de seamă scriitori români contemporani, dar şi profesor de excepţie, respectat şi iubit de studenţi.
Apreciat atât de public, cât şi de critica literară, Mircea Cărtărescu este un deschizător de drumuri pentru promovarea valorilor literaturii române actuale în lume. Afirmarea sa internaţională se datorează exclusiv calităţii scrisului său, şi nu „conjuncturilor”, cărţile sale fiind recenzate favorabil în ziare şi publicaţii literare prestigioase din toate ţările în care au fost traduse. Că se vorbeşte despre el ca posibil candidat la Premiul Nobel reprezintă o confirmare a prestigiului său pe plan internaţional.
În opinia noastră, cei care fac afirmaţii în necunoştinţă de cauză despre scrierile literare, amestecându-le cu disputele politice de moment şi folosindu-le în scopuri propagandistice ori de campanie electorală, dovedesc lipsă de respect faţă de valorile culturii române, dezinformează publicul şi manipulează buna-credinţă a cititorilor.
Societatea românească are nevoie de repere stabile, deoarece ele sunt baza solidă pentru construcţia unei identităţi naţionale. Mircea Cărtărescu reprezintă unul dintre aceste repere importante.
Corpul profesoral al Facultăţii de Litere,
Universitatea din Bucureşti

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Chiar mă întrebam cum s-ar putea explica tăcerea colegială… cine cu cine pactizează. Drept e că românul nu uită că „e mai bine mai târziu, decât niciodată”….şi totuşi, o reacţie promptă ar fi reconfirmat demnitatea academică (şi aşa călcată în picioare prin nerecunoaşterea plagiatului PM de către ditamai ministreasa, rector universitar). Dar…Poincare puncta cât se poate de pertinent: aici, la porţile Orientului…

  2. Cu siguranta ca valoarea profesionala si „culturala” a prof. Cartaresu trebuie recunoscuta si apreciata.In acelasi timp,asumarea unei anumite pozitii si „sustineri” politice,expune la situatii si neplaceri,de care nu te poate scuti nimeni si nimic.
    Afara binenteles,de neutralismul politic,care ar trebui sa fie un „dat” institutional,respectat si respectabil…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro