Home » Advocacy »Opinie » Citesti:

Scrisoare deschisă pentru Comisia specială pentru Roşia Montană, cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale

Voicu Boscaiu octombrie 16, 2013 Advocacy, Opinie
27 comentarii 1,240 Vizualizari

Preambul:coşmarul

Vedeam neobişnuit de clar totul, deşi era noapte. Mii de oameni ocupau intersecţia. Erau acolo, amestecate în deplină armonie, panouri cu “Salvaţi Roşia Montană!” şi altele cu “Spune DA mineritului modern la RM!”. Eram surprins: nimeni nu părea deranjat de alăturare. Am putut citi şi “Roşia Montană e Viitorul României!”, dar n-am înţeles ce vrea să spună.

Toată lumea privea liniştită spre bărbatul care tocmai se căţărase pe monumentul din faţa Teatrului Naţional. Zumzetul mulţimii s-a potolit şi bărbatul a început să vorbească, de acolo, dintre personajele pieselor lui Caragiale.

“Dragi români, dorinţele voastre sunt lege pentru noi! Am bucuria să vă asigur că Roşia Montană va fi salvată dar şi că vom avea în România cel mai modern minerit! Mai mult, la Roşia Montană va fi construit un baraj grandios: va avea lungimea de 600m şi înăţimea de 180m! În spatele lui se va aduna cel mai măreţ iaz de decantare pentru şlamuri cu cianuri din Europa! Vă întreb, ce s-ar întâmpla dacă am ascunde Piramida lui Keops în iazul nostru? O să vă spun tot eu: nimeni n-ar putea s-o mai găsească! Piramida ar fi acoperită complet şi nivelul şlamului cu cianuri ar creşte cu mai puţin de un metru! Iazul nostru va fi un exemplu strălucit de dezvoltare durabilă: biodegradarea cianurilor va dura 120 de ani! Exploatarea va fi demult închisă, aurul va fi demult plecat din România, dar iazul acesta va continua să fie o extraordinară atracţie turistică. Mii –ba chiar zeci de mii!– de turişti din toată lumea, dornici să înţeleagă spiritul-vizionar şi înţelepciunea poporului român, vor veni să descoperă Circuitul-Cianurilor şi să respire aerul tare al Munţilor Apuseni. Desigur, am fi putut alege şi o altă tehnologie, cu o biodegradare a şlamului în 6 luni. Am renunţat însă, gândindu-ne numai-şi-numai la interesul cetăţenilor. Profitabilitatea proiectului ar fi fost mult mai mică! Zeci de spitale, sute de şcoli, mii de kilometri de şosele ar fi rămas pentru români simple vise neîmplinite! N-ar fi fost oare păcat?”

“În legătură cu iazul nostru, unii vorbesc de hazard. Ce însemnă hazard? Nimic! Baliverne despre riscul unor dezastre! Care dezastre? Care riscuri? Risc este şi atunci când treci strada, sau te cerţi cu şeful, sau te căsătoreşti! Vă întreb: dacă omenirea s-ar fi luam după speriaţii ăştia, ar exista azi hidrocentrale? Riscurile la iazul nostru sunt egale cu cele de la lacul de acumulare al oricărei hidrocentrale! Riscurile sunt egale cu zero, sunt apă de ploaie!”

Abia acum am observat că ploua. O ploaie măruntă, de toamnă. Din ceaţă, Teatrul Naţional se ridica aproape vertical, ca un zid, ca un baraj. Eu eram la baza barajului. Într-o linişte totală, şiroaie dintr-un lichid gros se prelingeau nefiresc de lent. Sus, pe coronament, câteva lanterne se mişcau grăbite spre Intercontinental. Am urcat şi eu. Am ajuns lângă ultima lanternă. Cineva lumina paşii rari ai unui bătrân. Deşi vorbea foarte încet, înţelegeam perfect ce spune.

“Nu trebuie să ne grăbim, tinere. Încă n-a venit momentul. Barajul va mai rezista câteva zile…Da, le-am spus atunci, dar degeaba. Hazard? Aha! Noroc, adică jocuri de noroc –au zis… Uite hazardul: şlamul care apăsă fundul iazului zeci de ani, cu efecte aproape imperceptibile; apoi ploaia asta mocănească, care nu se mai opreşte de două săptămâni; acum un cutremur minor, de 10 secunde. Ploaia şi cutremurul au fost suficiente să declanşeze al patrulea eveniment: o alunecare de teren destul de banală. Iar aceste patru fenomene – nici unul dintre ele extrem!– au dislocat şlamul. Şlamul nu e apă, presiunea lui enormă nu solicită uniform barajul. Barajul nu va rezista. Nici deversarea controlată a apei care s-a acumulat peste şlamul cu cianuri nu ar putea opri dezastrul. Barajul se va rupe! Iazul ăsta uriaş, monstruos, va acoperi cu otravă toată valea!”

M-am întors spre vale să văd dacă oamenii ştiau, sau dormeau încă liniştiţi.  Nu dormeau, erau acolo, în Piaţa Universităţii. Doi bărbaţi se îndreptau spre monumentul personajelor lui Caragiale. Deşi nu i-am recunoscut, am ştiut că sunt Preşedintele şi Premierul. A început să vorbească Preşedintele: “Dragii mei, eu nu susţin acest proiect  minier. Nu, în această variantă! Dar e treaba Guvernului să-şi asume o decizie. Da sau nu? Asta-i întrebarea!” A răspuns Premierul, cu un zâmbet larg şi sincer: “Vă mărturisesc că nu credeam să mai ajung vreodată să fiu de acord cu Preşedintele! Da’ uite, trebuie, n-am încotro! Vă anunţ că Proiectul RM a fost respins! Ce va urma? Unu: vom solicita firmei care deţine licenţa să-şi îmbunăţească pe-ici-pe-colo proiectul. Doi: vom constitui imediat o comisie-specială-comună Guvern-Parlament-Preşedenţie care să rezolve în interesul-nostru-comun, o dată pentru totdeauna, problema exploatării tuturor bogăţiilor subsolului, inclusiv cazul Roşia Montană! Domnule Preşedinte, sunteţi de acord? ” Preşedintele a aprobat de îndată, din toată inima: “Hă, hă, hă…! Rezon! Vom-face-totul pentru succesul comisiei-noastre-comune!”

Eram consternat: oamenii care ne conduc râd plini de voie-bună, fără să înţeleagă că nicio comisie nu poate opri un dezastru! Am privit înspăimântat spre baraj, să văd dacă mai rezistă. Barajul era undeva departe în întuneric, ascuns în ceaţă. În faţa mea, vedeam acum clar numai Teatrul Naţional.

Scrisoare deschisă adresată Comisiei parlamentare speciale pentru proiectul de legeprivind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”

Stimate domnule Darius Vâlcov,

În virtutea “Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public” şi Constituţiei României care precizează (articolul 136) faptul că “bogăţiile de interes public ale subsolului,…fac obiectul exclusiv al proprietatii publice”, solicit Comisiei speciale RM, pe care o conduceţi, să dea publicităţii informaţiile privind Proiectul RMGC pe care le menţionez în continuare.

I. Documentaţia analizelor comparative pe baza cărora România a acceptat/selectat, dintre tehnologiile de extracţie disponibile, varianta propusă de RMGC (mină-deschisă, carieră; cianurare globală, fără preconcentrare; iaz de decantare de mari dimensiuni; durata biodegradării şlamului: 120 ani).

II. Documentaţia în extenso obţinută/completată/realizată de Comisia specială RM privind analiza riscurilor potenţiale de dezastre la iazul de decantare proiectat de  RMGC.

III. Documentaţia in extenso obţinută/completată/realizată de Comisia specială RM privind impactul proiectului RMGC asupra mediului, cu referiri explicite la influenţa tehnologiei şi dimensiunii proiectului (exploatare deschisă, carieră; 20 tone exploziv detonate zilnic; 40000 tone de material concasat prelucrate zilnic, cantităţi enorme de cianură utilizate, etc).

IV. Vă rog să oferiţi opiniei publice răspunsurile (ale RMGC şi ale unor experţi români, alţii decât autorii expertizelor finanţate de Societatea RMGC) la următoarele întrebări punctuale, privind efectele exploatării de la Roşia Montană:

- Care este raza zonei unde condiţiile de viaţă se vor deteriora datorită proiectului?

- Care este raza zonei unde agricultura ecologică va fi imposibilă datorită proiectului?

- Localnicii din zona afectată vor avea posibilitatea să ceară în instanţă strămutarea. Cum se vor împărţi în aceste cazuri cheltuielile între RMGC şi Statul Român?

- Care sunt costurile estimate pentru întreţinerea iazului de decantare al RMGC din momentul încheierii exploatării miniere până la ecologizarea zonei şi cine le va suporta?

- În ce va consta ecologizarea zonei, care sunt costurile estimate pentru ecologizare şi cine le va suporta?

V. Se vehiculează patru variante privind existenţa altor minerale valoroase în zăcământul auro-argentifer de la RM: 1) varianta RMGC: nu există alte minerale valoroase; 2) varianta Institutului Geologic al României: există şi se vor pierde datorită tehnologiei de exploatare aleasă de RMGC; 3) varianta dedusă indirect din Legea RM: dacă există, vor fi exploatate la un moment dat de Societatea RMGC pe baza unor noi licenţe; 4) varianta cârcotaşilor: există şi vor fi exploatate, la un moment dat, în beneficiul aproape-exclusiv al Societăţii RMGC. Întrebări: Care e varianta oficială, certificată de Statul Român? Cine a executat prospecţiunile şi a elaborat documentaţia care a fundamentat varianta oficială?

VI. La adresa http://www.youtube.com/watch?v=anmmpAhD3Ig oricine poate viziona un videoclip de 23 minute care prezintă efectele unor exploatări aurifere deschise (cariere din Honduras, Guatemala, Montana). Sunt acolo aspecte realmente şocante privind: 1) creşterea morbidităţii infantile; 2) otrăvirea cursurilor de apă; 3) distrugerea agriculturii; 4) impactul negativ asupra calităţii vieţii din zonă, în general. În plus sunt semnalate practici de manipulare şi intimidare, escaladarea corupţiei, dezbinarea comunităţilor locale, etc. Chiar dacă ar exista bănuiala că videoclipul este “un montaj tendenţios”, tot nu se poate nega faptul că cele prezentate acolo sunt plauzibile. Vă rog să daţi publicităţii lista experţilor români pe care Comisia specială RMGC i-a audiat – alţii decât autorii expertizelor finanţate de Societatea RMGC– şi care s-au pronunţat în legătura cu subiectele 1)-4), precum şi concluziile la care aceştia au ajuns.

VII. “Legea privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România Parlamentul României” va oferi un suport legal pentru toate exploatările aurifere din România. Evident, RM va crea un precedent cu impact major pentru România. Adică, spus mai simplu: ce se va întâmpla la exploatarea de la Roşia Montană, se va întâmpla peste tot. Evaluarea Proiectului RMGC trebuie deci făcută într-un context mai general. Vă rog să daţi publicităţii lista zăcămintelor aurifere din România (mai mult de 60, la număr) precum şi date referitoare la exploatarea lor (situaţia licenţei de exploatare, tehnologia de extracţie, iazul de decantare, redevenţa, facilităţi acordate de statul român, stadiul de dezvoltare a proiectului, estimarea eficienţei economice pentru România, etc).

Consider că solicitarea subsemnatului nu e nici inutilă nici excesivă. Urmează motivarea.

- În timp ce pentru lumea civilizată duminică, 13 octombrie,  a fost “Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale”, pentru România luna octombrie pare să fie “Luna de Promovare a Dezastrelor Antropice Majore”.

- În legătură cu aşa numitul risc Tip (iii), “Ruperea barajului iazului de decantare (datorită unui fenomen seismic extrem) determinând o curgere de steril în aval”, pe situl RMGC http://www.rmgc.ro/ am găsit următorul text: “Tipul (iii) a fost evaluat ca având o probabilitate de producere foarte redusă, dacă se aplică cele mai bune practici pentru proiectarea şi construirea barajului şi se folosesc cele mai bune practici de exploatare.” (Raport de Mediu Anexa 5 A – Metodologia de evaluare si selectie a alternativelor, pag 16). Acel “dacă”, care poate exonera de răspundere firma, nu este cel mai îndoielnic aspect al textului; dar nu detaliez. Mă întreb, care autoritate a statului ar putea aproba Proiectul RMGC după ce citeşte acest paragraf? Eu sper că nici una. Este posibil ca în documentaţia proiectului RMGC să existe, pe undeva, o analiză profesionistă a riscului de Tip (iii). Consider că revine Comisiei speciale RM datoria să pună la dispoziţia opiniei publice această analiză, dacă ea există.

- Personal, nu cred că zona Roşia Montană poate suporta megaproiectul RMGC. Dar poate greşesc. Nu am identificat motivele pentru care acest proiect nu poate fi redimensionat (cu excepţia profitabilităţii de termen scurt şi, eventual, a presiunii unor grupuri de interese). Clarificările din partea Comisiei speciale RM ar fi binevenite.

- Toate informaţiile solicitate de mine sunt necesare Comisiei speciale RM pentru a putea fundamenta raportul privind Legea Roşia Montană. Aşadar, Comisia specială RM are acces la aceste informaţii şi le poate da publicităţii fără costuri suplimentare.

- Comisia specială RM dispune de toate resursele logistice şi de expertiză necesare redactării unui răspuns documentat consistent, util pentru opinia publică.

- Am deplină încredere în obiectivitatea şi bună-credinţa Comisiei speciale RM. Sunt convins că obiectivul Comisiei este identificarea unor soluţii favorabile pentru România, nu polarizarea societăţii.

- Consider că răspunsurile la aceste întrebări interesează o mare parte a societăţii româneşti.

Cu deosebită consideraţie,

Voicu Boşcaiu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "27 comments" on this Article:

  1. Liviu spune:

    Felicitari pentru articol. Pentru cei interesati, sindicatul “Viitorul Mineritului”, care lacrimeaza frecvent, e o initiativa a RMGC. E scris negru pe alb in josul paginii de internet a sindicatului. Manipulare agresiva in forma continuata!

    • dusu spune:

      o fi si asta vreun sindicat liber ca atitea altele de la marea rivolutzie ?
      trebuie intrebat senatorul Manivela cum e cu astea !

  2. Maxa spune:

    Frumos!

  3. dusu spune:

    noi ruminii eram respectatzi si ascultatzi in lume (mai alers cea araba) in timpul Marelui Conducator. 2% din tot ce exista in lume era exceptzionalitatea rumineasca !
    cum sa abandonam noi acest proiect care ar arata inca odata ca sintem cei mai tari in ieuropa !

  4. pragmatic-la-extrem spune:

    and now what?[ipoteza] NU se mai face nimic nou acolo, RMGC pleaca (cu/fara despagubiri). Ce PROIECT (cu anexe, costuri, FINANTARI, etc) avem drept alternativa?
    Situatia mediului, a pietii muncii, a economiei ACOLO va fi mai buna sau mai rea?
    Pentru a face comparatie trebui CIFRE, nu lozinci, nu fanatism, nu oameni in strada. Cine isi ia RESPONSABILITATEA de a face un proiect alternativ?
    Autorul articolului, Claudiu Craciun, Mircea Toma, ceilalti?
    Proiectul va trebui evident sa raspunda la intrebarile din articol.

    • Ion Romanul spune:

      Am citit pretutindeni in reclamele dvs.ca la Rosia Montana se face mineritul lumii ,se creeaza locuri de munca pe banda,cianura va fi descompusa de razele soarelui,viitorul copiilor care au plecat in Spania,Italia,etc la capsuni dfepinde de aceasta afacere,din lacul de cianura se face piscina……etc. dar am si eu o intrebare:
      A calculat cineva cat va costa o uncie de aur – lingou produs finit in buncarul societatii! . Nu. Si ca sa va linistiti va spun eu : de doua ori mai mult decat pretul de vanzare de pe piata bursiera a Londrei.Si atunci cum pot sa fabric un produs care nu se vinde decat cu jumatate din costul lui ? Va rog sa-mi demonstrati ca nu am dreptate! Ion Romanul

      • pragmatic-la-extrem spune:

        @ion romanul. Premisa gresita, concluzia?
        A. eu nu am pledat pt. RMGC ci am intrebat ce se intampla dupa mazilirea proiectului lor. Ce punem in loc? sau nu facem nimic si ne uitam la pozele din avion ale zonei (poate vi se pare ca acolo ar fi peisaje elvetiene ACUM)?
        B. inteleg ca -dvs un expert- ati calculat pretul aurului obtinut si ca ati descoperit ca Gold Corp vrea sa lucreze in pierdere de 50% din plecare? sau ca BNR s-a oferit sa cumpere aur la pret de dumping? Eu nu-s expert asa ca mi se pare doar o vorba goala ce sustineti.

    • Liviu spune:

      Eu, domnule. Imi asum raspunderea. Sa ma angajeze guvernul, sa-mi dea mie mina, si scot si aur, curat, si ramin si banii in tara. Cer un salariu modic de 1 EUR pe luna, pina cind dovedesc ca se poate.

      De ce RMGC?

      De ce nu sint in stare “sindicalistii” sa-si faca o firma in care guvernul sa aiba 51% si localnicii 49%?

      Povestea asta e doar inca un razboi pentru resurse intre oameni puternici si bogati si oameni slabi si saraci.

      • pragmatic-la-extrem spune:

        @liv iu. Pot fi de acord cu orice ipoteza emiteti. Raman cu nedumeriri:
        A. capitalul necesar de unde ar veni? inteleg ca excludeti privatii, asa ca bursa sau bancile nu sunt implicate in proiect
        B. contati pe fonduri de la bugetul de stat? acesta fiind extrem de strans, ar trebui taiate unele capitole. Pe care le propuneti?
        C. situatia pe teren de azi ar cere un miliard de euro doar pentru a “astupa” gropi. De unde ar veni acesti bani (nici autorul articolului nu zice nimic despre asta)?

        PS. va rog sa notati ca nu intreb despre tehnologia ce se va utiliza si nici despre standardele de mediu, deci va cred pe cuvant.

  5. Mircea Modan MirceaM spune:

    Fain articol. Citind preambulul am avut impresia ca-l citesc pe Asimov, cu celebra serie a Fundatiei. Ca stil vreau sa spun… mi-a placut mult.
    Apoi nedumeririle si clarificarile pe care le solicitati sunt de bun simt, logice si necesar a fi grabnic lamurite. Totusi am un dubiu, nu cred ca, “Comisia specială RM dispune de toate resursele logistice şi de expertiză necesare redactării unui răspuns documentat consistent, util pentru opinia publică”. Mai ales la nivel de expertiza. Cine? In Romania vreau sa zic… Academia tace ( a spus nu la proiect, dar nu se pronunta pe variantele tehnologice “alternative”), aia de la institutul din Baia Mare sunt nebagati in sama, practic ei ar fi cei mai “stiuti” specialisti in domeniu..dar cica au produs, dupa 10 ani de cercetare, ceva ce stie toata lumea ca nu se poate aplica..cum sa le mai ceri parerea?
    Eu daca as fi “guvern” parca i-as intreba pe americani …ce au avut in cap cand au interzis noi exploatari pe baza de cianuri, care este alternativa lor? Au in vedere alte tehnologii sau au renuntat la cianauri pentru ca…aia, aia, aia. Poate ca au motive serioase, si n-or fi toate SF. Ba chiar as fi luat legatura cu aia de la Haber, sa-i intreb daca au ceva instalatii industriale care sunt in functiune, cu ce randament..etc. Sau as intreba cele mai tari universitati din lume, specializate in minerit aurifer, care-i spilul? Ca sa stim ce se poate face si ce nu, din surse independente, credibile si stiute.
    Dar nimeni nu face nimic, practic nu se cauta solutii, ci doar se face lobby pentru una sau alta. Bleah.

    • Gogu Bosorogu spune:

      Dvs ati citit ce v-am spus a propos de “americanii” care au interzis cianurile?

      “The U.S. federal government has laws that, at most, indirectly regulate cyanide when used in mining operations. There is no federal anti-cyanide statute for mining”.
      “In the U.S., Montana currently has the only state-wide complete ban on the use of cyanide heap-leach processes, and prohibits any new open-pit gold or silver mines.”
      “Oregon is the only state that has developed a specific regulatory program for cyanide leaching operations and facilities”
      “In the U.S., state and local cyanide regulations are typically based on the U.S. Bureau of Land Management’s (BLM) national cyanide policy. The mine must have the ability to contain any process using cyanide so that it withstands the run-off from a 24-hour storm with a 100-year reoccurrence interval. The state BLM office prepares a cyanide management plan before permits are issued to mine applicants.”

      (http://www.e-mj.com/index.php/features/1656-the-current-status-of-cyanide-regulations.html)

      Americanii n-au interzis deloc cianurile, ci doar statul Montana. Atat. Nu mai credeti tot ce spune dl Haiduc…

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        Pai atunci sa intrebam in Germania.
        http://www.eubusiness.com/news-eu/romania-canada-gold.cnp
        Oricum la cantitatile prevazute a se utiliza suntem cei mai
        “tari”. Plus ca oriunde citesti tot la accidentul de la Baia Mare se face referire. Oricum o dai este prea riscant. Sau gasim alternativa, sau nu o facem.
        In paranteza fie spus tocmai faptul ca utilizarea cianurilor este inca permisa face ca cercetarea altor tehnologii sa sufere. De ce s-ar baga bani in cercetare daca este permisa solutia “ieftina”?

      • Mircea Modan MirceaM spune:

        In plus poate ca ar trebui sa ne aplecam mai mult asupra motivatiei rezolutiei Parlamentului European din 5 mai 2010, chiar daca nu a fost acceptata de Consiliul Europei
        http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:081E:0074:0077:EN:PDF
        Printre altele:
        “N. whereas alternatives to cyanide mining which could replace cyanide-based technologies do exist,”
        “3. Takes note of the relevant initiatives within the EU and the UN systems and strongly encourages the development and application of safer – in particular cyanide-free – mining alternatives; ”
        “4. Calls on the Commission and the Member States not to support, either directly or indirectly, any mining projects in the EU that involve cyanide technology until the general ban is applicable, nor to support any such projects in third countries”
        Sa nu o mai dam cotita ca nu exista alternativa. Exista, dar nu este , probabil, asa de rentabila. Ori despre ce discutam? Cat de mare sa fie profitul? Sau redeventa? Astea sunt “chestii” colaterale. Pentru ca:
        “whereas over the past 25 years more than 30 major accidents involving cyanide spills have occurred worldwide, the worst taking place 10 years ago, when more than 100 000 cubic meters of cyanide- contaminated water were released from a gold-mine reservoir into the Tisza-Danube River system and caused the largest ecological disaster in the history of central Europe at that time, and whereas there is no real guarantee that such accidents will not occur again, especially taking into account the increasing incidence of extreme weather conditions, inter alia heavy and frequent precipitation events, as projected by the Fourth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change,”

        “I. whereas prudential rules and proper financial guarantees are still lacking, and whereas the implemen­tation of the existing legislation on cyanide mining also depends on the skills of the executive powers of each Member State, so that it is only a matter of time until human negligence leads to an accident, ”
        Germania, Cehia si Ungaria au banat tehnologiile cu cianuri, americanii in unele zone…de ce nu am face si noi acelasi lucru? Si am rezolvat odata penru totdeuna problema. Sau folosim tehnologii prietenoase, sau nu. O tot lalaim de ani si ani de ti se face acru.

        • Gogu Bosorogu spune:

          “De ce s-ar baga bani in cercetare daca este permisa solutia “ieftina”” – pentru ca, de ex, o companie care va fi in stare sa produca un patent viabil (tehnologic si economic) pentru exploatarea Au/Ag fara cianuri va avea din start o pozitie privilegiata pe piata. Si bani sa stiti ca se baga in cercetarea privitoare la aceste tehnologii: sunt companii care au forta financiara si “mana” (mai degraba capul…) de lucru pentru a face asa ceva (vezi Barrick Gold).
          Asadar raspunsul la intrebare ar trebui sa fie evident. De ce s-ar baga bani in cercetarea unui alt medicament cand avem unul ieftin? Fiindca avem sansa sa gasim unul, poate nu neaparat mai eficient, dar cu mai putine efecte secundare (ca deloc nu se poate…).
          In rest, de acord cu dvs: indecizia asta si lalaiala de aproape 20 de ani cu proiectul asta arata mai degraba calitatea politicului romanesc, care se vrea si cu dansa intr-insa si cu sufletul in rai…
          Situatia e (sau ar trebui sa fie) limpede: la RM nu merge decat cu cianuri, si cu cianuri in cantitate mare ca e minereul ‘low-grade”. La urma-urmei nu pot eu sa impun o tehnologie companiei, care se presupune ca si-a facut niste calcule de eficienta. Dar poti sa pui o comisie independenta (eventual cu specialisti europeni sau oameni de stiinta cu prestigiu deosebit, ca sa nu existe suspiciuni de a fi cumparati) sa evalueze situatia din toate punctele de vedere, apoi contabilizam ce castigam si ce pierdem (nu doar economic), tragem linie si vedem daca merita sau nu. Merita – bine; nu merita – la fel de bine! Ar fi trebuit sa fie gata totul in cel mult 2, hai 3 ani de zile. Dar ca sa dai o lege cu dedicatie speciala pentru RGCM dandu-le niste drepturi aberante si ilegale, asta inseamna sa iei oamenii de prosti si sa ti-i faci adversari pe toti – chiar si pe cei care n-ar fi fost neaparat impotriva proiectului.

          • Prostu' satului spune:

            “Situatia e (sau ar trebui sa fie) limpede: la RM nu merge decat cu cianuri, si cu cianuri in cantitate mare ca e minereul ‘low-grade”. La urma-urmei nu pot eu sa impun o tehnologie companiei, care se presupune ca si-a facut niste calcule de eficienta.”
            Nu-sh ce sa zic, GB… Mie personal cianura nu-mi pare cea mai mare problema de-acolo (legat de cianura, mai degraba ma sperie perspectiva a mii si zeci de mii de camioane transportand-o pe soselele patriei, vara-iarna, prin satele de pe traseu, catre locul faptei).
            Insa daca ar fi, e discutabil ca nu se poate DECAT cu cianuri. Asta doar daca luam maximizarea profitului ca absolut obligatorie, prioritatea #0.
            Altfel, s-ar zice ca exista suficient loc si pentru alte metode, care nu trebuie musai sa fie mai ieftine decat asta cu cianura, ci sa fie suficient de ieftine incat proiectul sa iasa pe profit.
            Or, din cate inteleg, costurile RMGC in varianta actuala sunt aproape-dar-sub $400/uncie. Pana la 1000-si-ceva pe uncie, sa nu zic 1500 sau 2000, mai e ceva loc.

            • Gogu Bosorogu spune:

              Am mai postat o data un articol despre Barrick Gold si cercetarea lor cu tiosulfat si banuiesc ca ati citit-o; o mai pun o data pentru cei ce nu au citit-o:
              https://magazine.cim.org/en/February-2013/upfront/Thiosulphate-going-commercial.aspx
              Nu exista la ora actuala exploatatie de mari dimensiuni decat cu cianuri; ca sa faci una cu tiosulfat dureaza si costa mult, si nici macar nu ai garantia ca va merge, fiindca tehnologia cu tiosulfat e foarte dependenta de tipul de minereu. In plus tehnologia cu tiosulfati necesita de obicei flotatie, iar flotatia duce la pierderi de aur si argint mai mari cand ai minereu “low grade”. Nu cunosc deloc costurile proiectate calculate de RMGC, si nu ma bag aici, fiindca la valoarea data de dvs nu cunosc nici sursa, nici cum a fost calculata.
              Nici eu nu-s asa ingrijorat de cianuri fiindca acum exista posibilitatea de a le distruge eficient, cu o concentratie reziduala scazuta (nu e basm, e real). Iar caratul lor; vorb-aia, in toate exploatarile cu cianuri din tara asta – ca s-au tot facut de-a lungul timpului – s-au tot carat cianuri, cu trenul, cu camionul, n-om fi mai prosti acum decat inainte…
              Ma ingrijoreaza ceva mai mult metalele grele din iaz, dar zona oricum e poluata cu metale grele, ca doar se exploateaza aur de 2000 de ani acolo. Cred ca oricum nu se poate face agricultura ecologica in zona, cu exploatatia noua de la RM sau fara – dar nu ma credeti pe cuvant ca nu ma pricep deloc la agricultura si nici zona nu prea o cunosc.
              Problemele care mie mi se pare delicate – si la care nu ma pricep deloc – sunt cele legate de iazul de decantare si barajul aferent, probleme care inteleg ca nu-s nici clare, nici chiar asa simple. De-asta eu sunt cam 57% impotriva proiectului – fiindca ce am citit despre iaz si baraj nu m-a convins.

  6. chishtocu verde spune:

    Domnule autor, m-ati convins! Daca lacul de decantare va fi ranforsat cu atata fier-beton si de grosimnea celor de la portile de fier, eu sunt de acord! De altfel as putea spune ca inganfarea celor care ne tot dau asigurari ca barajul nu se rupe mi se pare de prost gust dea dreptul intr-o tara care are in istoria ei recenta astfel de dezastre… deci eu sunt de acord, dar vreau sa fie ceva personal (cariera, libertate, bani) pus la bataie de mai multa lume (asa o suta de persoane de la prim ministru in jos), nu doar gargara, caci gargara asta fara raspundere mi se pare ca a luat amploare mai ales cu venirea USL la guvernare. Asadar, fier-beton si raspundere draga autor!

  7. Prostu' satului spune:

    Intre timp citesc ca i-au dat mutarea in plic… pardon, pe fax lui Marincea, DG Institutului Geologic.
    Cum ar fi zis marele Tomita, “Foaie verde drum de fier/Mi te paste un trans…???”
    Mai aveti mult pana la pensie, d-le Boscaiu? Nu cumva sa va pasca si pe dvs. ceva asemanator…
    Oricum, in general e de bine. Cu oamenii fini se poarta si puterea cu manusi. Pe-aia din Vaslui i-au luat la omor la propriu. E bine si asta; independenta energetica, fie ea si numai inchipuita, merita orice sacrificiu. Mai exact, sacrificiul altora.

  8. vgeorgicas spune:

    Am citit cu interes articolul si am dat mai departe e-mailul.
    Mu,ai bine si succes.
    GZV

  9. Ana Dascalu spune:

    Fabulos articol. documentat si cu suflet. sper sa junga si la factorii decizionali ca sa ia aminte si sa nu ia decizii ireparabile

  10. V.Filipescu spune:

    In plus:
    Cine VERIFICA APLICAREA DIRECTIVEI 2011/92/EU a PARLAMENTULUI si CONSILIULUI EUROPEAN
    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ%3AL%3A2012%3A026%3A0001%3A0021%3AEN%3APDF

    Care prevede in Anexa 1(19)
    “PROJECTS REFERRED TO IN ARTICLE 4(1)

    19. Quarries and open-cast mining where the surface of the site exceeds 25 hectares, or peat extraction, where the surface of the site exceeds 150 hectares.”

    Si respectiv in ART. 4(1) prevede:
    “Article 4
    1. Subject to Article 2(4), projects listed in Annex I shall be made subject to an assessment in accordance with Articles 5 to 10.”

    ???

  11. DanielT spune:

    Mda. O sa fiu ironic.
    Cu matematicieni. Oameni rationali.

    Banuim cu totii din trecut, ca acelasi dezastru care a nimicit dinozaurii si ecosistemele (vezi teoria impactului http://www.livescience.com/26933-chicxulub-cosmic-impact-dinosaurs.html ) se va reproduce inevitabil pe planeta noastra. Ciocnirile intre corpurile ceresti gen planete asteroizi nu sunt o raritate, la scala cosmica. Dovada doar din secolul nostru, Tungusk si ce mai sa scurtam discutia, explozia unui meteorit pe cer, anul acesta in Rusia.Cititi mai atent evaluarile privind daca unghiul de intrare in atmosfera ar fi fost diferit.

    Ca sa nu mai vorbim de preconizata ciocnire intre Andromeda si Calea Lactee. E drept in cateva bilioane de ani. Sau sfarsitul intr/o pitica a Soarelui.

    Poate la scara unor generatii gen bunic, tata fiu nu prea se vede riscul de incremenire in contemplare bucolica a verdelui si fosnetul frunzelor de toamna. Se vad doar pericolele imediate.

    Dar ceea ce descriam ma sus sunt evenimente normale cu o certitudine aproape inevitabila la o anumita scara a timpului.

    La nivelul acesta de analiza, riscul deversarii barajului RM exista , evident, nimeni nu neaga dar ca cum sa spun la nivel de comparatie ca si potentialul de distrugere dat de explozia unei floricele de porumb vs explozie a unui vulcan. Mna las fizicienilor sa exprime in jouli si alte unitati de masura.

    Deci in loc sa se lalaiasca cu vai,l Rosia Montana, vai cele 400 de familii, vai daca se surupa barajul etc…

    In opinia mea un plan mai corect si strategie nationala ar fi.
    Make the money now(minimizing how you can the actual risks in area) by exploiting the gold, invest in education of the people in area of science like, science *astrophysics, geospatial exploration, biogenetics , power energy-lasers etc…) si pregateste-te ca si natiune, pardon umanitate sa contribui la proiecte de cercetare si implementare a unor tehnologii care iti vor permite un control la nivel extraplanetar. Intre timp trebuie sa te incalzesti, intre timp trebuie sa faci ca si circulatia fizica *autorute, cai ferate,cale aeriana* sa permita oamenilor sa realizeze contacte interculturale, ca stiintificii sa fie expusi si la alte idei ceva mai contemporane, decat filozofia lui Socrate, Aristotel si Sfantu Augustin, (matematicienii poate ar fi bine sa se ocupe de Monte Carlo si mc2…) trebuie sa faci infrastructuri de comunicare viabile si not at least sa valorizezi potentialul fiecarui om pe baza unei viziuni de cooperare. Ca mai tarziu sa fii capabil sa anihilezi amenintari extreme, parca e mai bine e sa stai 120 de ani cu un lac de cianuri si sa muti 400 de familii. Zic si eu
    Ceea ce am enumerat mai sus, is not SF.
    Just black reality al unui scenariu probabil.
    PS.
    Bine stiu, pentru popandaii din Pandirei dupa vale si cei incurajati de moastele sfintilor la o batalie armaghedonica cu capitalistii…e insultator scenariul si formularea de mai sus.
    But at least, daca mai sunt unii cu cap pe umar, vor realiza ca lately unele tari ca si Elvetia cu ale lor adaposturi montane subterane vor avea intotdeauna un plus de supravietuire vs exemplarul salvator a unui Rescue autohton a unui tip fascinat de securitate si masini tari. Si a unor stiintifici care gandesc in parametrii gen scara de timp 100 de ani.
    Ce spuneti?(am fost provocator).

    • alt matematician spune:

      Cum priviti faptul ca partea cea mai mare a castigului rezultat din exploatarea aurului va merge in strainatate? Faptul ca aceasta exploatare este, de fapt, un jaf? Acesta nu este un pericol ipotetic ci o realitate iminenta.
      Si pentru ce aceasta? Pentru ca un numar de cateva sute de oameni sa aiba de lucru timp de 16 ani. Si apoi? Mai bine, onorat guvernul nostru ar dezvolta politici prin care sa ofere locuri de munca in RM. Toti acolo se plang ca nu au din ce trai. Iata o idee: pasuni sunt pe acolo (cat mai sunt); sa creasca vite, oi, si sa se ocupe cu prelucrarea carnii, laptelui, pieilor si lanii. E chiar asa de greu sa se gandeasca la asa ceva? Sunt preocupari milenare si care le-ar putea asigura un trai decent fara sa isi otraveasca mediul.

      Intre timp sa se caute tehnologii mai putin nocive si sa se exploateze aurul in favoarea tarii.

      • Harald spune:

        Guvernul nu are ce politici să dezvolte pentru a oferi locuri de muncă acolo, prima șosea demnă de acest nume (E81) trece pe la Turda și Alba Iulia, adică la zeci de km.distanță de Roșia Montană. Cine vrea locuri de muncă, le găsește cel mai aproape la Cluj.

        Oamenii trăiesc acolo așa cum au trăit de sute de ani, uneori chiar exploatând pe cont propriu aurul, indiferent ce zice Constituția despre resursele naturale :)

        Problema ar fi că mineritul în Europa cam face parte din alt secol și ar trebui căutate soluții pentru viitor, nu întorcându-ne în trecut. Până și mineritul de pe vremea lui Ceaușescu era echivalent cu ce făcea Europa în perioada interbelică sau chiar mai devreme.

  12. DanielT spune:

    @alt matematician.
    argumentul privind expatrierea câştigurilor poate fi demontat rapid de studii economice de previziune, de altfel chiar se spunea că majoritatea banilor vor fi rulaţi în economia din ţară şi doar o parte vor fi repatriaţi ca şi profit acţionarilor. bine, trecând peste această evaluare subiectivă sau obiectivă…rămâne argumentul ecologic care nu poate fi desconsiderat privind fragilitatea fizică faliilor geologice de sub preconizatul lac de decantare. Jaf nu înţeleg în ce sens, dacă vă referiţi la redevanţe poate ar trebui discutat, dar în acelaşi timp puneţi în balanţă nevoia de bani pentru a evolua ca şi societate şi al doilea aspect, singuri exploatarea nu e posibilă din lipsa banilor şi know-how-ui. Îngheţarea în timp ar fi o opţiune doar când ai alte opţiuni economice care să compenseze. Cu părere de rău, nu ştiu dacă există, însă ideea mea e că pe termen lung de perspectivă suntem morţi cu toţii, vorba lui Keynes.

  13. Voicu Boscaiu Voicu Boscaiu spune:

    Această precizare este necesară pentru a evita o posibilă neînţelegere. Barajul pentru iazul de decantare nu este un baraj similar cu al unei hidrocentrale. Nu este un “baraj încastrat”, este un “baraj de greutate” care preia presiunea apei sau a slamului cu cianuri prin greutatea proprie. Nu este nici etans. Pentru mai multe aspecte se poate vedea: http://academos.ro/document/analiza-academiei-rom%C3%A2ne-privind-proiectul-ro%C5%9Fia-montan%C4%83-riscuri-privind-mediul-%C5%9Fi-dezvolta .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Voicu Boscaiu


Voicu Boscaiu

Voicu Boşcaiu este matematician, doctor, cercetător ştiinţific la Institutul de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată "Gheorghe Mihoc - Caius Iacob" al Academiei Ro... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)