Home » Advocacy »Politica & Doctrine »Sinteze » Citesti:

U.D.M.R. în schimbare – semnificații și tendințe în anul electoral 2012 – pro alegeri anticipate

Csaba Asztalos ianuarie 29, 2012 Advocacy, Politica & Doctrine, Sinteze
17 comentarii 1,954 Vizualizari

În 26 februarie 2012 se va împlini un an de la momentul la care Kelemen Hunor a preluat funcția de președinte al Uniunii Democrate Maghiare din România, după ce i-a surclasat la alegerile din cadrul celui de-al X-lea Congres al organizației pe fostul consilier prezidențial Eckstein Kovacs Peter și pe deputatul Olosz Gergely.

Evoluția U.D.M.R. în primul an de mandat al lui Kelemen Hunor și perspectivele Uniunii pentru anul 2012 sunt subiecte care comportă conotații ce vor influența în mod direct sau indirect scena politică internă, relația dintre majoritatea română și minoritatea maghiară, relația româno-maghiară, respectiv raportul dintre comunitatea maghiară din România și guvernul Ungariei.

În U.D.M.R. asistăm la un transfer de putere asumat, planificat și desfășurat în etape, care prezintă caracteristici distincte din perspectiva culturii organizaționale a entităților politice din România. De altfel, intră în atribuțiile și în responsabilitățile unui președinte de organizație să asigure un management al resurselor umane, inclusiv în privința funcției de președinte.

După 18 ani de mandat, liderul Markó Béla a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de președinte al Uniunii și și-a asumat un transfer de putere treptat. Decizia a fost precedată de un proces de consultare și comunicare în interiorul Uniunii, în prima etapă cu liderii care constituie centrul de putere și de management, în a doua etapă cu activul organizației.

Fără a aborda cei 18 ani de mandat ai lui Markó Béla în funcția de președinte al Uniunii, pentru a înțelege acest proces, trebuie să arătăm, că deseori s-a spus că organizația a fost condusă de un număr de persoane care încap într-un autoturism (câteodată un microbus). Managementul organizațional sub mandatul de președinte al lui Markó Béla s-a exprimat prin următoarele caracteristici generale: afirmarea unui proces de consultare prealabilă luării deciziilor, asigurarea unei competiții interne prin implementarea sistemului de alegeri preliminare, conducerea în echipă și o comunicare dinamică. Sub acest ultim aspect, este de notorietate că liderul Markó Béla este unul dintre cele mai accesibile persoane din punctul de vedere al comunicării.

Chiar și în aceste condiții, adversarii politici interni și externi au formulat critici cu privire la deficitul de pluralism și democrație internă a U.D.M.R.

Revenind la transferul de putere, semnalul privind rolul destinat lui Kelemen Hunor în cadrul Uniunii a fost dat încă din anul 2009, atunci când viitorul președinte al Uniunii a fost desemnat candidat al U.D.M.R. pentru alegerile prezidențiale. După o luptă de convingere a unor lideri ai Uniunii, Markó Béla și-a impus voința și a obținut susținerea pentru nominalizarea lui Kelemen Hunor în competiția pentru președinția României, cu scopul de a-i asigura vizibilitate și notorietate viitorului lider, dar si oportunitatea de a se căli pentru competiție și pentru funcția de președinte al Uniunii.

Markó Béla a început cu această ocazie un lung proces în interiorul Uniunii pentru a-și asigura sprijinul liderilor organizației pentru retragerea sa și susținerea lui Kelemen Hunor pentru funcția de președinte al U.D.M.R. Acest proces nu a fost usor, dar tocmai gradul său de dificultate a condus la un schimb efectiv de generații la vârful organizației. De asemenea, a trecut neobservată retragerea președintelui executiv al U.D.M.R., Takács Csaba, desi tandemul Markó Béla – Takács Csaba a fost determinant pentru mandatul de 18 ani al fostului președinte al Uniunii.

În concluzie, Markó Béla și-a pregătit retragerea din funcția de președinte al U.D.M.R., și-a ales acest moment și i-a asigurat noulului președinte susținerea necesară pentru exercitarea funcției. Această retragere este una efectivă, fiindcă în noua sa postură Markó Béla a adoptat o atitudine rezervată, respectând și susținând autoritatea noului președinte.

Participarea la guvernare într-o perioadă de criză economică, concurența noilor formațiuni politice din cadrul comunității maghiare din România, presiunile exercitate de politica privind minoritățile maghiare de peste hotare a noului guvern al lui Viktor Orban, dilemele și tensiunile care se nasc inerent cu ocazia unei schimbări la vârf au condus la situația în care obținerea mandatului de președinte al U.D.M.R. de către Kelemen Hunor să prezinte o serie de provocări pentru acesta și organizația pe care o conduce.

În primul său an de mandat în funcția de președinte al U.D.M.R., Kelemen Hunor a reușit să confere conținut și putere noii sale poziții în cadrul organizației. Într-un timp relativ scurt a reușit să acopere ”tranșeele” create de grupurile de susținere cu ocazia competiției pentru funcția de președinte al Uniunii, a coordonat constituirea noilor structuri de organizare internă a formațiunii, impunându-și echipa în pozițiile cheie și a gestionat cu tact relația cu liderii din teritoriu dar și cu liderii la nivel central, astfel încât să nu-și afecteze procesul de consolidare politică în noua funcție.

Acest proces nu este unul facil, el naște conflicte, tensiuni și dispute interne, mai ales că alegerea unui nou lider într-o formațiune politică este rezultatul unor compromisuri în cadrul grupului de susținători.

Merită să menționăm, că prestația lui Kelemen Hunor trebuie apreciată în contextul în care simultan îndeplinește funcția de lider de partid dar și cea de ministru în Guvernul României. Acest cumul de funcții este dificil de îndeplinit și necesită un efort considerabil.

În raport cu principalul partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, Kelemen Hunor a manifestat o deschidere spre dialog, în contextul unei ”ofensive exprese” a guvernului de la Budapesta în politica sa privind maghiarii de peste hotare. Deși, în momentul alegerii sale în funcția de președinte al U.D.M.R., analiștii politici erau sceptici în privința acceptării lui Kelemen Hunor ca partener de dialog de către Viktor Orban, noul președinte al Uniunii a avut o serie de contacte cu reprezentanții noii puteri de la Budapesta, evenimente care au avut ca rezultat întâlnirea oficială dintre cei doi lideri de partide în 24 noiembrie 2011, la Budapesta.

În pofida acestei evoluții, noua putere din Ungaria practică un dublu discurs în relația lor cu organizațiile și liderii comunității maghiare din România. În discursul său public, FIDESZ face apel la colaborare între liderii comunității maghiare din România în reprezentarea civică și politică a comunității, inclusiv din perspectiva alegerilor locale și parlamentare. Pe de altă parte, FIDESZ susține întârirea partidelor politice alternative la U.D.M.R..

Această politică a FIDESZ urmărește să creeze o situație de interdependență a formațiunilor politice care apară interesele maghiarilor din România, astfel încât U.D.M.R. să ajungă într-o poziție în care să fie obligată la încheierea unui acord electoral pentru alegerile parlamentare cel puțin cu Partidul Popular Maghiar din Transilvania iar acesta din urmă să se prezinte de pe poziții de putere la negocierile privind acordul electoral, pentru a obține poziții semnificative la alegeri.

În subtext, prin acordarea simplificată a cetățeniei maghiarilor care locuiesc în afara Ungariei, alături de dreptul la vot, FIDESZ, prin politica sa de susținere a unor formațiuni politice maghiare alternative la U.D.M.R., urmărește crearea unui bazin electoral care să-i asigure voturi importante la alegerile parlamentare din Ungaria.

Totuși, FIDESZ are un exemplu viu al efectelor negative ale intervenției sale în politica comunității maghiare din Slovacia. Partidul susținut de guvernul Ungariei a rămas în afara Parlamentului Slovaciei la alegerile trecute și potrivit sondajelor de opinie sunt șanse foarte mici să treacă pragul electoral la alegerile din această primăvară.

Intervenția FIDESZ în viața politică a comunității maghiare din România afectează autonomia maghiarilor din Transilvania. În ultimii 21 de ani, prin reprezentarea parlamentară și în administrația locală proporțională, U.D.M.R. a reușit să practice o politică autonomă și liberă a comunității maghiare, ceea ce a derajnat, uneori a constituit un obstacol pentru guvernele de la Budapesta, în special pentru guvernele lui Viktor Orbán.

Pierderea reprezentării parlamentare și la nivelul autorităților publice locale a maghiarilor din România proporțional cu numărul acestora, ar conduce la pierderea libertății de decizie și autoorganizare comunitară și politică a maghiarilor din Transilvania, respectiv ar expune la o dependență accentuată comunitatea față de guvernul de la Budapesta, ceea ce și urmărește actualul executiv maghiar.

Sub acest aspect, constatăm că și relațiile româno-maghiare se desfășoară la modul ”econom”, o explicație fiind faptul că guvernul FIDESZ este deranjat de poziția și puterea politică a U.D.M.R., respectiv a comunității maghiare din Transilvania.

În 2011 a luat ființă Partidul Popular Maghiar din Transilvania (în contiunare PPMT), o formațiune care se dorește alternativă la U.D.M.R., susținută consistent de puterea de la Budapesta și reprezentată la nivelul mesajului public de europarlamentarul Tokes Laszlo. Fără a-și asuma expres în programul și statutul formațiunii politice autonomia comunității maghiare din România, noul partid a început o construcție a structurilor interne și o activitate de comunicare politică publică având scopul de a obține notorietate prin conectarea la agenda publică.

De notat, că PPMT este a doua încercare de construcție politică în rândul comunității maghiare din România susținută de FIDESZ, după eșecul înregistrat cu înființarea Partidului Civic Maghiar din România. Orgoliile liderilor de facto a celor două formațiuni de a controla structurile politice și de a se prezenta ca alternanță politică la U.D.M.R. a creat o stare conflictuală între Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar. În practică, cele două partide politice sunt susținute de grupări diferite din FIDESZ.

U.D.M.R. a reacționat cu mesaje diferite la înființarea noului partid politic în rândul comunității maghiare din România. În prima etapă, noul președinte Kelemen Hunor s-a arătat deschis pentru dialog și pentru disponibilitatea U.D.M.R. de a nu compromite reprezentarea proporțională maghiarilor în Parlamentul României printr-un obținerea unui rezultat la alegerile generale.

Acest mesaj a suferit corecții atunci când, Marko Bela, fără a mai fi apăsat de funcția de președinte în exercițiu al Uniunii, a criticat dur demersul de a crea un nou partid în rândul maghiarilor din Transilvania și intervenția guvernului Ungariei în viața politică a comunității maghiare din România. Markó Béla manifestă mai multă încredere în U.D.M.R. și în capacitatea formațiunii de a înfrunta singură alegerile locale și parlamentare.

Pe planul politicii interne, în primul an de mandat ca președinte al Uniunii, Kelemen Hunor a reușit să maximizeze participarea U.D.M.R. la coaliția de guvernare, păstrând un dialog rezonabil cu opoziția parlamentară.

Partidul Democrat Liberal (în continuare PDL), principalul partid de guvernare și președintele României Traian Băsescu au creat numeroase situații care au obligat U.D.M.R. să adopte o poziție defensivă în coaliția de guvernare. Astfel, subiectele legate de revizuirea Constituției, reorganizarea administrativ teritorială, legea sănătății, sistemul electoral și în subsecvent votul prin corespondență au constituit și constituie subiecte de divergență între PDL, președintele Traian Băsescu și U.D.M.R.

Aceste teme au fost pur și simplu ”aruncate” în terenul social de cele mai multe ori de către președintele Traian Băsescu din rațiuni ce țin de lupta politică din interiorul PDL și din perspectiva strategiilor electorale. ”Aruncarea” acestor teme în terenul social printr-o comunicare unilaterală a avut loc în pofida predictibilei poziții a U.D.M.R. de respingere a soluțiilor propuse, fapt ce întârește constatarea că aceste demersuri au ținut, în principal, de rațiunile anterior amintite. Trebuie să menționăm, că soluțiile ”aruncate” pe terenul social nu au găsit susținere integrală și neechivocă nici în rândul liderilor PDL.

Kelemen Hunor a reușit să evite adoptarea de către U.D.M.R. a unor poziții politice care să servească comptetiției interne din PDL sau unor strategii electorale al principalului partid de guvernare și a președintelui Traian Băsescu. Pentru astfel de poziții, Uniunea a fost etichetată ca fiind un factor care se opune modernizării României, în fapt U.D.M.R., în aceste situații, a reușit să îndeplinească rolul de element de ”echilibru și frâne” într-o democrației autentică.

Achiesând la stilul unilateral de guvernare și comunicare al președintelui Traian Băsescu și al PDL, Uniunea Demorcată Maghiară din România a suferit pierderi la imaginea de organizație care a promovat și apărat principiile democratice și care a pledat împotriva abuzului de putere. Exercitarea în exces a procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pentru legi fundamentale în organizarea unei societăți democratice, nerespectarea uzanțelor și a algoritmului parlamentar în numirea membrilor Curții Constituționale sau în cadrul altor instituții aflate în subordinea Parlamentului și comasarea alegerilor sunt demersuri care creează deficit de democrație în imaginea U.D.M.R., chiar dacă ultimul demers a fost corectat prin decizia Curții Constituționale.

În viitor, Uniunea va fi in dificultate atunci când în dialogul politic va apela la argumente ce țin de excesul de putere prin utilizarea intrumentelor asumării răspunderii Guvernului asupra legilor, guvernare prin ordonanțe de urgență și nerespectarea uzanțelor și a algoritmului parlamentar în numirea în funcții în instituții aflate sub control parlamentar. Uniunea pierde în parte acest instrument pe care l-a folosit cu succes în trecut.

De lege ferenda, se impune modificarea procedurii de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unei legi, în sensul în care Guvernul trebuie să obțină un vot de încredere (50 + 1% din totalul membrilor celor două Camere) pentru trecerea legii asumate. În caz contrar, legea nu este adoptată iar Guvernul este demis pentru că nu se bucură de o susținere a majorității parlamentare. O astfel de procedură ar fi un instrument în funcționarea efectivă a separației puterilor în stat și un element real de ”echilibru și frâne” în exercițiul acestor puteri.

În relația sa cu partidele de opoziție, U.D.M.R. a menținut un dialog rezonabil fără a renunța la coaliția de guvernare cu PDL. Uniunea a rămas fidelă principiului de a respecta acordurile politice semnate, menținându-și imaginea de formațiune predictibilă și statornică ”cuvântului dat”.

Aceasă atitudine politică a Uniunii a împins Uniunea Social Liberală (în continuare USL) să se delimiteze de U.D.M.R., să lanseze atacuri politice la adresa acestuia și să delcare că în cazul câștigării alegerilor generale, nu dorește să guverneze cu Uniunea.

În primul an de mandat al lui Kelemen Hunor, în privința U.D.M.R. putem să formulăm următoarele concluzii:

- în Uniune, odată cu alegerea unui nou președinte, a început procesul de retragere de la conducerea formațiunii politice a unei generații de politicieni reprezentate de fostul președinte Marko Bela. Această retragere are loc treptat, asigurându-se continuitatea și capacitatea de funcționare a organizației;
- Kelemen Hunor și-a exercitat cu tenacitate atribuțiile de președinte al Uniunii, consolidându-și poziția și obținând statutul de președinte efectiv al formațiunii. În acest proces, Kelemen își construiește activ imaginea de lider de încredere al comunității maghiare din România. U.D.M.R. alături de președinte și de liderii naționali ai organizației au un rol simbolic în asigurarea confortului de siguranță pentru membri comunității maghiare din România;
U.D.M.R. a criticat înființarea Partidului Popular Maghiar din Transilvania și politica guvernului de la Budapesta privind comunitățile maghiare din afara granițelor. Uniunea a perceput susținerea guvernului Ungariei pentru PPMT și PCM ca o atingere adusă dreptului membrilor comunității maghiare de a se organiza în mod autonom și a decide asupra reprezentării politice;
- pe planul guvernării, în fața temelor pur și simplu ”aruncate” în terenul social de către președintele Traian Băsescu, U.D.M.R. a fost constrânsă să se poziționeze în defensivă, astfel îndeplinind un rol de ”echilibru și frâne” în sistemul democratic, obținând etichetarea de formațiune care este împotriv ”modernizării” statului;
prin achiesarea la stilul de unilateral de guvernare și comunicare a președintelui Traian Băsescu și a PDL, Uniunea Demorcată Maghiară din România a suferit pierderi la imaginea de organizație care a promovat și apărat principiile democratice și care a pledat împotriva abuzului de putere;
- U.D.M.R. rămâne o formațiune politică ”dificilă” dar predictibilă. Dificilă, pentru că este un negociator foarte bun, predictibilă pentru că își respectă cuvântul dat în acordurile politice. De regulă U.D.M.R. a depus eforturi pentru funcționarea coalițiilor de guvernare și nu a recurs la părăsirea acestora în cazul unor disensiuni. Desigur, și sub acest aspect există o limită de negociere a Uniunii.


U.D.M.R. și testul electoral din 2012 – mutarea surpriză: susținerea alegerilor parlamentare anticipate

Agenda politică a anului 2012 este dominată de organizarea alegerilor locale și parlamentare. U.D.M.R. își propunerea obținerea unui scor electoral care să-i permită menținerea ponderii reprezentării policite la nivelul administrației locale și în Parlamentul României.

Anul electoral a debutat cu stângul pentru coaliția de guvernare prin criza declanșată de incidentul demisiei lui Raed Arafat. Cazul Traian Băsescu vs. Raed Arafat constituie o ”lebădă neagră” pentru principalul partid de guvernământ cu efecte negative asupra întregii coaliții de guvernare.

Aruncarea de către președintele Traian Băsescu în ”terenul social”, pur și simplu, a proiectului de lege privind reforma sănătății a condus la un lanț de reacții imposibil de prevăzut pentru liderii PDL: demisia doctorului Raed Arafat și declanșarea de proteste sociale, care exprimă o refulare a nemulțumirilor acumulate în societate ca rezultat al stilului de guvernare unilaterală a președintelui Traian Băsescu și a premierului Emil Boc, practică percepută ca o încălcare a demnității umane a cetățenilor.

Acest eveniment imprevizibil a urgentat în cadrul PDL formularea unor răspunsuri față de întrebările care privesc strategia electorală a principalului partid de guvernământ. PDL trebuie să decidă dacă abordează competiția electorală cu actuala formulă guvernamentală, cu actualul prim-ministru, cu actualii lideri ai partidului, sub sigla PDL sau sub sigla unei noi formațiuni sau coaliții politice?

Conferința de presă a președintelui Traian Băsescu prin care a reacționat la protestele cetățenilor, declarațiile unor liderii PDL privind necesitatea unei remanieri guvernamentale, a schimbării primului ministru, arată o frământare în interiorul principalului partid de guvernământ dar și diferența de agendă a președintelui statului și a PDL.

Traian Băsescu promovează în continuare o agendă politică ancorată în ideea modernizării statului român chiar și în an electoral, realizând că după alegerile parlamentare probabilitatea de a-și promova proiectele, în forma agreată de acesta, va fi mult limitată de raporturile politice rezultate din competiția electorală.

În interiorul principalului partid de guvernământ și la nivelul președintelui Traian Băsescu există un consens în privința necesității unei acțiuni imediate dar nu există un consens asupra conținutului și a modalității acțiunii politice imediate.

Evoluția raporturilor de putere din cadrul principalului partid de guvernământ și deciziile PDL în privința strategiei electorale vor influența și relația dintre partenerii coaliției de guvernare dar și poziționarea U.D.M.R. pe scena politică internă în anul 2012.

Radicalizara climatului opiniei publice în urma incidentului Raed Arafat, prognoza economică internațională și internă sceptică, decizia Curții Constituționale în cazul comasării alegerilor, agenda politică diferită a președintelui Traian Băsescu raportat la climatul opiniei publice și la agenda coaliției de guvernare, respectiv luptele intern din PDL sunt unele dintre argumente care au determinat liderii U.D.M.R. (Kelemen Hunor, Markó Béla și Borbély László) să susțină de principiu ideea alegerilor anticipate, cu mențiunea că până în acest moment nu există o consultare sau o decizie în cadrul Uniunii pe acest subiect.

Impredictibilitatea soluției politice pentru gestionarea radicalizării climatului opiniei publice promovate de președintele Traian Băsescu și de principalul partid de guvernământ este un argument consistent pentru U.D.M.R. de a sprijinii ideea alegerilor anticipate, în sensul de a solicita un vot popular față de politica Guvernului, comportamentul politic al partidelor și programele acestora.

Un eveniment declanșator al dezbaterii soluției și procedurii alegerilor anticipate poate fi posibila demisie a premierului Emil Boc.

Setarea agendei anului electoral va constitui un alt factor avut în vedere de liderii U.D.M.R. Asfel, din interpretarea mesajelor politice se poate observa, că principalul partid de guvernământ va tematiza agenda campaniei electorale în jurul următoarelor subiecte generale:

- pro și contra modernizarea statului român, nou vs. vechi. Prima categorie reprezentată de partidul de guvernământ și președintele Traian Băsescu, cea de a doua categorie de actualele partide de opoziție;
- PDL în rol de partid de sacrificiu care și-a asumat responsabilitatea luării măsurilor de austeritate pentru salvarea României de la falimentul economic;
- lipsa de alternativă în rândurile opoziției, atât la nivelul de lideri cât și la nivelul soluțiilor economice și sociale. Pericolul întoarcerii României în anii 90.

Opoziția la rândul său va tematiza campania electorală prin subiecte generale legate de:

- incapacitatea actualei puteri și a președintelui Traian Băsescu de a moderniza România. Există o discrepanță între discursul de modernizare și propunerile, respectiv faptele de guvernare ale principalului partid de guvernământ. ;
actuala putere este depășită de realitate;
- creșterea nivelului de corupție, promovarea incompetenței la nivelul guvernamental și cel al administrației publice locale;
- deficitul de democrație promovat de actuala putere și comunicarea unilaterală prin care s-a încălcat demnitatea umană a cetățenilor.

Alături de modalitatea de tematizare, în strategia electorală va fi determinantă temporizarea, calitatea produsului și tehnicile de comunicare dar și candidații, purtătorii de mesaje.

U.D.M.R. în campania electorală își va adapta mesajul în funcție de tematizarea generală a principalelor partide dar trebuie să identifice și mesaje specifice comunității maghiare. Astfel, temele ce țin de autodeterminare, educație competitivă, dezvoltarea infrastructurii locale, politici publice de susținere a familiei, exercitarea drepturilor minorități naționale și păstrarea identității minorității naționale rămân subiecte de actualitate în comunicarea politică în privința comunității maghiare din Transilvania.

Sistemul de selecție a candidaților U.D.M.R. pentru alegeri trebuie să asigure o competiție reală pentru desemnarea persoanelor care au susținere în rândul comunității și au pregătire necesară pentru reprezentarea politică. În acest sens, procedura mixtă al alegerilor preliminare a oferit și cu alte ocazii o selecție potrivită a candidaților U.D.M.R.. Gestionarea tensiunilor inerente procedurii de selecție a candidaților va fi încă un element important în pregătirea, desfășurarea și rezultatul campaniei electorale.

La alegerile locale U.D.M.R. și P.P.M.T. vor fi într-o competiție electorală în unitățile administrativ teritoriale în care cetățenii români aparținând minorității maghiare trăiesc în majoritate consistentă (peste 60%) iar în celelalte unități administrative pot exista colaborări între cele două formațiuni.

Rezultatele alegerilor locale vor reprezenta un punct de plecare pentru o eventuală negociere a unei colaborări U.D.M.R. – P.P.M.T. pentru alegerile parlamentare.

În acest moment U.D.M.R. se bucură de sprijinul majorității consistente a propriului electorat și nu este în poziția politică de a iniția un dialog de colaborare cu partidele concurente. Decizia politică în această chestiune va fi adoptată de U.D.M.R. în funcție de contextul politic și electoral existent la momentul debutului procesului alegerilor parlamentare.

De asemenea, locul parlamentar (putere sau opoziție) al U.D.M.R. după alegerile generale va fi determinat de contextul politic la momentul negocierilor politice pentru formarea noului guvern, cu mențiunea că cei care vor dobândi puterea, implicit guvernare, s-ar putea să izbucnească în plâns și nu în țipete de bucurie.

Intensificarea discursului extremist naționalist este una din posibilele din sursele de instabilitate ale anului 2012 pe fondul crizei economice și a competiției electorale. Semnalele acestei tendințe au apărut încă pe parcursul anului 2011, când pentru atingerea unor scopuri politice, incidente individuale cu caracter interetnic, prin nenumărate repetiții în mass media, doresc să reactiveze stereotipuri care slujesc ca elemente constitutive ale unei pseudorealități în raporturile românilor majoritari cu minoritatea maghiară din România.

Responsabilitatea pentru limitarea discursului extremist revine fiecărui actor politic implicat în competiția electorală.

Din perspectiva relației dintre majoritatea română și minoritatea maghiară din România, constatăm necesitatea identificării unei noi perspective comune. Odată cu intrarea reprezentanților comunității maghiare la guvernare în anul 1996 au existat două perspective comune care au unit românii și maghiarii din România: integrarea în NATO și integrarea în Uniunea Europeană. După atingerea acestor două deziderate, perspectiva comună a dispărut din raportul celor două comunități.

Ori, rezultatul alegerilor locale și parlamentare din anul 2012 vor fi determinante în evoluția relației dintre comunitatea română și maghiară din România.

Din această perspectivă, reprezentarea comunității maghiare în administrația publică locală și în Parlament potrivit ponderii sale rămâne principalul factor de stabilitate și intrument de gestionare democratică a relațiilor dintre majoritatea română și minoritatea maghiară din România.

De asemenea, reprezentarea proporțională, constituie un element definitoriu al autonomiei comunității maghiare, în sensul în care maghiarii din Transilvania și-au construit după schimbarea regimului comunist o autonomie și o libertate politică puternică, care a deranjat și deranjează pe alocuri pe plan intern dar și extern.

Unul dintre actorii acestei relații este U.D.M.R., ca cea mai importantă formațiune de reprezentare a intereselor comunității maghiare din România, care își va susține cel mai important test electoral în anul 2012, test care va confirma sau nu procesul de schimbare de generații în Uniune, noii lideri și deciziilor adoptate de aceștia.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. d spune:

    Kelemen Hunor e o umbra palida pe langa ce au fost Frunda si Bela pt UDMR.

  2. nostradamus spune:

    A fost intotdeauna tactica UDMR. Aceeasi scuza (nevoia de a reprezenta minoritatea maghiara si de aSI conserva privilegiile economice si politice) a facut din UDMR cel mai instabil membru al unei echipe. UDMR NU SE VA ASEZA NICIODATA LA ALTE MESE IN AFARA CELOR PLINE CU BUCATE. EI AU FOST, SUNT SI VOR RAMANE DOAR *PRIETENII* DE VREMURI INDESTULATOARE. Restul este minciuna politicianista de calitate indoielnica.

    • lili spune:

      De parca partidele romanesti ar fi altfel …..
      Nici atat cat UDMRul…..
      PUTEREA si atat e ceea ce-i mana pe politicieni la lupta, spunea frumos George Orwell, autorul celebrului roman “1984″…
      Sigurul “merit” al UDMR e ca au stiut de fiecare data sa se faca indispensabili la guvernare pentru fiecare partid romanesc cu care au guvernat bine mersi de fiecare data… ACELASI UDMR a guvernat bine mersi de fiecare data cu FIECARE dintre partidele romanesti, in timp ce 2 partide romanesti nu s-au inteles niciodata la guvernare(exclud traseistii din UNPR care nu au candidat, nu au participat la alegeri niciodata ca partid..)….

    • eugen spune:

      Saracu’ nostradamus… Uiti repede… intre 1990 si 1996 a fost la putere FSN-ul si “patrulaterul rosu” – in niste guvernari nationaliste. (amintiti-va de vatra romaneasca si de Tirgu Mures!) In anii 1996-2000 UDMR a fost intr-adevar la putere impreuna cu fortele democratice de atunci (Conventia) si PD (care a stricat tot ce a atins). Dupa 2000 PSD-ul a fost la guvernare. Apoi dupa alti 4 ani, dupa a doua infrigere a tatucului Ilici, UDMR a ajus la putere cu fortele democratice… Deci cum a fost??? UDMR este dimpotriva, cel mai stabil partener din totdeauna – tinindu-se de cuvint. (Ein man ein wort). Pe de alta parte, daca vorbim de formatiuni politice – care e telul lor? Sa conduca tara, sa fie la putere. Ce sa-i faci? asta-i democratia – alta forma de guverare mai buna nu avem… Ai doua variante: sa emigrezi intr-o tara cu o democratie mai avansata sau sa-ti aduci contributia la democratizarea tarii noastre.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nostradamus,

      faci doua afirmatii care se contrazic reciproc :-) De vreme ce UDMR, asa cum spui, actioneaza mereu dupa un anumit imperativ (“nu se va aseza *niciodata* la alte mese inafara celor pline de bucate”), atunci cu siguranta nu poate fi acuzata de instabilitate. Din contra, consider ca Uniunea are o politica de partid cat se poate de predictibila.

      E motivul pentru care nu cred ca UDMR va accepta declansarea de alegeri anticipate, altfel decat daca Coalitia din care face parte e de acord.

  3. Eufrosin spune:

    Nu va bata grija Dl.-taxez-tot-ce-misca-Borbely, mafia PDL-USL-UDMR are zilele numarate. Romanii s-au prins cine sunteti si numic altceva decat solutia islandeza nu ne va fi acceptabila. Cum au scapat islandezii de un guvern corupt si nereprezentativ?
    http://wp.me/pAmVJ-1Yu

  4. adrian88000 spune:

    Totusi , ar fi timpul pentru o clarificare.U.D.M.R. este partid politic sau asociatie culturala? Are dreptul legal sa participe la alegerile parlamentate sau nu are acest drept. Vad ca se grabesc pentru alegeri. Asta m-a facut si pe mine sa ma grabesc sa rog Autoritatea Electorala Permanenta , pe presedintele ei dl.Octavian Opris sa clarifice aceasta problema.
    Azi am cerut acest lucru.
    P.S. Tare mi-ar place ca U.D.M.R. sa nu aiba dreptul legal la a participa la alegeri parlamentare. Ar fi un inceput de curatenie in viata politica a Romaniei.

  5. costica spune:

    UDMR e PRO-anticipate….
    Deja Basescu l-a chemat pe Boc la Cotroceni…
    Cine stie ce urmeaza in coalitie….liderii maghiari din teritoriu ma indoiesc eu ca aduc vesti bune pentru maghiari…. Tokes sta la panda si se foloseste de fiecare nemultumire a maghiarilor….iar presa maghiara din Secuime desi discret arata spre guvernarea Boc (din care face parte si UDMR) care n-a facut mare lucru pentru oameni, cat a facut pentru clientela politica…

  6. Adi spune:

    Nu vor fi nici un fel de anticipate. Ar fi un dezastru pentru situatia economica a Romaniei si UDMR va plati cu varf si indesat aceasta gafa monumentala. Vor dispare asa cum va dispare si USL, indiferent de rezultatul alegerilor.
    Romania de astazi nu mai este Romania lui Iliescu si Nastase din 2004. Uitati-va cati sunt in piata si veti intelege. Majoritatea tacuta va da de pamant cu USL.

    • anton spune:

      @Adi nu te lua dupa numarul celor din Piata, el este oricum mai mare decat al celor ce au iesit sa sustina PDL . Pana sa fie USL dat de pamant de electorat , va naufragia serios corabia cu toate nulitatile din PDL . Ma doare ca Romania are un premier asa de penibil.

  7. Alexa spune:

    Domnule Csaba Asztalos, dorinta de a face jocul USL anul acesta va face ca UDMR sa nu treaca pragul la alegeri.

  8. dusu spune:

    intr o tzara eminamente rasista,logica e greu aplicabila.
    este o mare diferentza intre discursul de modernizare si faptele guvernarii.
    iar guvernarea nu poate fi altfel intr o tzara construita acum 93 ani prin manipulare si crima.

  9. me spune:

    Vezi: `Ministrul Borbely aruncă INCDDD în colaps`
    obiectivtulcea.ro/stirile-zilei/22679-ministrul-borbely-arunc-incddd-in-colaps.html

  10. D spune:

    Alegeri anticipate.

    Cuvântul magic al tuturor partidelor cu probleme de finanţare. Calea cea mai directă de a rezista ca şi formaţiune politică în furtuna curăţeniei produsă de DNA şi alte instituţii care de facto asigură modernizarea.

    Sacrificiul unei stabilităţi minimale în favoarea unor scenarii mai riscante, care nu satisfac o nevoie imediată de guvernare coordonată în perioadă de criză, doar asigură o lungă perioadă de negocieri, de rupturi, de alianţe pe baza aceluiaşi principiu. Realocarea resurselor statului.

    Da, PSD are o datorie de câteva milioane de euro şi personaje vizate de justiţie. UDMR identic e în situaţie de criză în faţa unei concurenţe, dar şi mai mult de a pierde un mecanism privilegiat de alocare a puterii , PNL e confruntat cu presiunea bazei înlăturată de la robinetului banului public, iar PDL singura raţiune de a se împotrivi este că deocamdată e el la robinetul finanţelor publice şi se strânge încleştat, în timp ce ceilalţi îl îmbrâncesc.

    Singurul arbitru, obiectiv ONG-urile. Încercare de mituire.

    Da, se anunţă vremuri dificile.

    Se vede concurenţa la orizont. Noua Republică. Partidul Poporului. Alte iniţiative. Ce e mai simplu ca de la început să-i elimini de pe linia de start, într-o logică de supravieţuire politică.

    Ce au în comun, partidele actuale. Toate partidele au corupţi majori, toate partidele sunt incapabile să subziste în actualul mode de viziune şi organizare fără mecanismul clientelar al redistribuirii banilor publici în favoarea unor interese predominant individuale. Nu ar sacrifica un lider corupt.

    Sunt grupuri sociale care seamănă mai mult a grupări organizate de criminalitate. Corupţie. Protejarea liderilor în faţa legii. Spălare de bani publici. Utilizarea tuturor resurselor inteligente, doar pentru a propaga propria bunăstare, ceilalţi. Infiltrarea periodică a statului cu incompetenţi.Strategii doar în folosul procentajului electoral. Coeziune de grup. Disciplină a unor voci minore,nesemnificative statistic, ca să de-a impresia că reprezintă o voce majoră. Monopol geografic. Monopoluri instituţionale. Continuitate în acţiuni.

    Nu e nevoie de alegeri anticipate.

    E doar nevoie de respectarea a trei principii în politică. Pentru a face o politică în favoarea cetăţeanului şi a cetăţii.

    Onestitate, Responsabilitate asumată în faţa justiţiei şi Transparenţa Cheltuirilor banilor publici

  11. adrian75 spune:

    Sper ca acest an electoral o sa aduca schimbari pozitive, UdMr este oricum important partid pentru coalitia de guvernare :intradevar formatiune politica dificila, dar sa speram ca si predictibila, cum e subliniat in articol.

  12. Muad_Dib spune:

    De ce nu sesizează lumea faptul că UDMR nu este un partid politic? Legea 14/2003 spune, în articolul 4, următoarele:
    “Art. 3. – (1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.”

    Dar UDMR nu este o asociaţie cu caracter politic, ci are caracter ETNIC, care NU militează pentru respectarea suveranităţii naţionale şi a independenţei, prin faptul că doreşte înfiniţarea Ţinutului Secuiesc.

    Deci orice discuţie pe marginea UDMR-ului frizează oligofrenia, din moment ce acest partid ESTE ILEGAL!

  13. branconeur spune:

    :-) Anticiparea anticipatelor e dificila, chiar si de ieri pana azi: http://www.antena3.ro/politica/acord-in-coalitie-nu-vor-fi-alegeri-anticipate-153459.html



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Csaba Asztalos


Csaba Asztalos

- Președintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminării - Membru UDMR. - Doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității București - absolvent al -... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)