vineri, martie 29, 2024

USL masacrează suveranitatea poporului cu o „majoritate” de 30%

Redactat de @Cetatean

La  data de 29 mai 2013, USL a reusit, in Camera Deputatilor, sa revolutioneze stiinta Dreptului si sa stabileasca faptul ca “majoritatea” este cuantificabila la nivelul poporului suveran mentionat de Constititie in articolul 2, alineatul (1) cu ajutorul unui prag de valabilitate a referendumului de doar 30%.

Se deschide o noua era in dreptul constitutional romanesc, aceea in care 50%+1 nu mai reprezinta majoritatea. In locul acestei “desuete” majoritati matematice, a aparut “majoritatea” marca USL: 30%. La nevoie, va aparea si majoritatea 25%, 15% si, de ce nu, 1%, daca asa stabileste Parlamentul Infractorilor.

Fata de cele intimplate in Parlamentul Infractorilor pe data de 29 mai 2013, Comunitatea Politeia reactioneaza ca si pana acum, prezentand un punct de vedere oficial sub forma procedurii Amicus Curiae care este adresata tututor cetatenilor cu drept de vot din Romania, cu rugamintea de a fi descarcata, imprimata, semnata si faxata sau trimisa postal la Curtea Constitutionala (aveti aici adresa de contact ) in vederea intaririi unei eventuale contestatii scrise/depuse de deputatii PDL-PPDD.

Surse politice spun ca deputatii PDL au strans semnaturile deja, insa putem paria sau ca nu au formulat inca o sesizare oficiala, sau ca o vor formula in maniera cunoscuta: fara suficienta forta juridica.

Pentru a nu lasa suveranitatea reala a poporului sa fie batjocorita de infractorii din USL, Comunitatea Politeia avanseaza propriile argumente juridice si declara ca este de acord ca acestea sa fie preluate de orice cetatean al Romaniei si trimise in nume propriu pe adresa Curtii Constitutionale.

Avem datoria sa ne aparam suveranitatea de incercarea Parlamentului de a o confisca si de a ne face cadou o Constitutie “revizuita” cu voturile stranse in numar record doar in judetul lui Dragnea!

Dar cum nu socotiți dumneavoastră că patria se cheamă poporul, iar nu tagma jefuitorilor!” (Tudor Vladimirescu)

*****

DOMNULUI AUGUSTIN ZEGREAN,
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

Stimate Domnule Preşedinte,

In temeiul art.14, art. 18 alin (1) si art. 28 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, înaintăm onoratei Curți prezentul punct de vedere formulat sub forma procedurii

AMICUS CURIAE

referitor la legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.3/2000 privind oganizarea şi desfăşurarea referendumului.

Suplimentar față de cele menționate în sesizarea oficială înaintată de un grup de deputați în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie și ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, avansăm un punct de vedere care se referă la prevederile menționate în sesizarea oficială și care nu pot fi disociat de acestea.

Considerăm că legea criticată în sesizare este neconstituțională, întrucât articolul nr.1, punctul nr. 1 al legii, adoptat în forma: „La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”,

încalcă prevederile următoarelor articole din Constituția României:

– art. 1 alin. (3) si alin.(5),
– art. 2 alin. (1) și alin. (2)
– art. 81 alin. (1) si (2)
– art. 147 alin. (4)

In fapt: legea referendumului a suferit numeroase modificări in ultimii ani, cele mai multe dintre acestea fiind adoptate în vederea sau în cadrul procedurii de suspendare a Preşedintelui României (atât în anul 2007, cât și în anul 2012).

Aceste modificări au vizat articolul 10 din legea privind oganizarea şi desfăşurarea referendumului, încercându-se stabilirea unor condiţii derogatorii de la majoritatea absolută instituită de articolul 5, alineatul (2), care prevede că “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”.

De data aceasta, prin legea adoptată de Camera Deputaţilor la data de 29 mai 2013 in calitate de camera decizională, se urmăreşte modificarea condiţiei generale de valabilitate a oricărui tip de referendum (fără a face vreo distincţie intre referendumul de revizuire a Constituţiei, cel de demitere a Preşedintelui României sau cel iniţiat de Preşedintele României). […]

Intregul text inaintat Curtii Constitutionale a Romaniei – Amicus Curiae – Politeia

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. e o bataie de joc la adresa Romaniei si o injosire a ceea ce se vrea a fi Legea Fundamentala a unei tari. dar de la Crin Antonescu te poti astepta la orice, omul asta e de-o josnicie nemarginita

    • Caz posibil, in acord cu noua lege a referendumului propusa de USL:

      Daca numai 1% din cetatenii tarii, toti etnici romani, voteaza DA si ceilalti romani raspund NU, absenteaza sau isi anuleaza votul, tara se regionalizeaza sau noua Constitutie este adoptata! (incredibil dar adevarat)

      Demonstratie:

      – 88.5% din cetatenii tarii sunt etnici romani
      – Prag prezenta minima de validare propus de USL = 30%
      – Prag minim de voturi valabil exprimate propus de USL = 25%

      In conditiile cind oamenii primesc pe buletinele de vot intrebarea:
      “Sunteti de acord cu regionalizarea Romaniei (DA, NU)?” este evident ca sunt necesare doar 12.5%+1 raspunsuri DA pentru ca impartirea tarii in suprajudete sa se poata efectua.

      100% total cetateni – 88.5% etnici romani = 11.5% alte etnii

      11.5% alte etnii (DA) + 1% romani (DA) + 1 roman (DA) = 12.5%+1 = REGIONALIZARE APROBATA cu 12.5% romani (NU) + 5% romani (Voturi Invalide) + 70% romani (Absenti) !

      Demonstratia expusa prezinta un caz extrem insa teoretic posibil.
      Totusi, prin marirea numarului de etnici romani care stampileaza DA, de la 1% la citeva procente, se poate ajunge la situatii perfect realizabile practic cum ar fi spre exemplu regionalizarea cu voturi DA venite din partea a 5% cetateni, toti maghiari, si 7.5% cetateni etnici romani.

      Sa se imparta Romania in suprajudete cu acceptul a doar 7.5% romani este un abuz.

      Exemplele prezentate arata ca scaderea pragului electoral de prezenta la 30% si al celui pentru voturi valabil exprimate la 25% conduce la situatii urite cind o minoritate din romani, un procent nesemnificativ, poate adopta hotariri care nu sunt sustinute de imensa majoritate a etnicilor romani.

      Sursa:
      http://ioniliescu.wordpress.com/2013/04/02/2-aprilie/#comment-17307

      • Intr-o camera sunt 10 oameni. Doi unguri vor sa deschida geamul, un roman nu vrea ca-i cam frig iar restul (tot romani) se abtin ca le e bine si asa si asa. Ce sa vezi, se deschide geamul, ca-i doi la unu. Incredibil dar adevarat….

      • Grigore: „In conditiile cind oamenii primesc pe buletinele de vot intrebarea:
        “Sunteti de acord cu regionalizarea Romaniei (DA, NU)?” este evident ca sunt necesare doar 12.5%+1 raspunsuri DA pentru ca impartirea tarii in suprajudete sa se poata efectua.”

        Si daca intrebarea ar fi: „Sunteti impotriva regionalizarii propuse a Romaniei (DA, NU)?”
        Suna poate fortat, dar nimic nu poate interzice, deocamdata, o formulare aleatoare a intrebarii de la vreun referendum. Mult mai util ar fi atunci, nu impunerea unui cvorum la referendum, ci a unei formulari netendetioase sau inselatoare a intrebarii.

    • Interesant de observat tipologia crizelor constitutionale in Romania.Un grup de indivizi organizati in banda infractionala iau o hotarare la consiliul Cupolei mafiote. Hotararea e votata imediat cu majoritate zdrobitoare. 99% din populatie raman inerta . Cativa intelectuali reactioneaza violent (in scris sau la tv) 10% din populatia adormita incepe sa inteleaga ceva. Forurile europene scarbite, fac presiuni. Mafiotii rezista(verbal) apoi o dau cotita. Criza se rezolva prin putrezire lenta….pana la urmatoarea criza.

  2. Eu nu cred ca modificarea legii ar fi neconstitutionala, pentru ca:
    1. Constitutia nu stabileste care e cvorumul in materia referendumului
    2. Modificarea propusa nu incalca nici principiul suveranitatii poporului.
    Legea fundamentala pervede ca suveranitatea nationala apartine poporului roman.
    Acuma daca iti apartine ceva, tu esti singurul in masura sa decizi in ce masura iti exerciti acel drept sau acea atributie. Asa este si cu suveranitatea nationala. Cetateanul decide daca se va duce la vot sau nu, iar daca nu se duce, poate sa se spele pe cap cu rezultatul produs.

    • La un prag mic ce motivare mai are organizatorul sa faca cunoscut referendumul si subiectele abordate in el cand o prezenta mare si o informare decenta ii poate fi nociva ?

      De ce nu 1% ? Anuntam referendumul la o televiziune obscura unde se uita publicul tinta preferat si culegem profitul.

      • Cine are interesul sa nu se adopte modificarea, sau pur si simplu vrea ca referendumul sa fie cunoscut de un public cat mai larg, va face demersurile sau, daca e cazul, scandalul necesar.
        Pe de alta parte si cetateanul ar trebui sa se intereseze de treburile publice. Pentru ca un drept nu e doar un beneficiu ci si o responsabilitate. De pilda, ai o casa, nu te ingrijesti de ea, iti pica tavanul in cap. Sau, ai o masina, n-o duci la service, faci un accident, mori.

  3. Fără supărare, articolul e scris la nervi și nu cuprinde niciun argument cât de cât solid în favoarea afirmației că modificarea ar fi neconstituțională. E drept, pargul de 30% e stabilit total la întâmplare dar asta nu îl face mai puțin constituțional decât cel de 50%.

      • Am citit, și, din păcate, îmi mențin părerea. Printre altele, stat de drept, nu are legătură atât cu modificarea legilor în timp cât cu respectarea lor la momentul în care sunt în vigoare. Apoi, suveranitatea poporului nu are legătură cu existența unui anumit prag de prezență la referendum. E drept că pragul de 30% e arbitrat. Din punctul meu de vedere, ar trebui să nici nu existe. Mai mult, lipsa unui prag e prezentă și în recomandările Comisiei de la Veneția, citate trunchiat în argumentație. Sunt de acord și cu faptul că, ideal, astfel de modificări ar trebui să fie făcute din timp, nu în pripă deoarece este evident pentru oricine că se dorește validarea Constituție. Pe de altă parte, îmi e greu să sesizez neconstituționalitatea aici. Mai mult, președintele nu este nicicum autoritatea publică care reprezintă cel mai fidel voința întregului corp electoral prin însăși natura majoritară a scrutinului prezidențial. Observația este mult mai corect să fie aplicată parlamentului, alegerile parlamentare, chiar și cele de la noi, având o mai pronunțată componentă proporțională. Mai mult, acesta este, conform Constituției, este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
        Trebuie să recunosc faptul că argumenția conform căreia lipsa referinței la un anumit prag pentru validarea referendumului în constituție înseamnă că pragul trebuie să fie de 50% plus 1 iar nu stabilit de către legislativ mă lasă perplex.

        • i) „Printre altele, stat de drept, nu are legătură atât cu modificarea legilor în timp cât cu respectarea lor la momentul în care sunt în vigoare”.

          Inexacta si inselatoare definitie. Stat de drept inseamna preeminenta dreptului asupra arbitrariului. Stat de drept inseamna principiul securitatii juridice: „Aşa cum a arătat Curtea Constituţională in Decizia nr. 51 din 2012, principiul securităţii juridice instituit in mod implicit de art. 1 alineatul (5) din Constituţie exprimă, in esenţă, faptul că „cetăţenii trebuie protejaţi contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă s-o creeze”. Prin urmare, legea trebuie sa fie accesibilă și mai ales previzibilă. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanta asigurării accesibilităţii si previzibilităţii legii, inclusiv sub aspectul stabilităţii acesteia”

          ii) „Lipsa unui prag e prezentă și în recomandările Comisiei de la Veneția”. Tot comisia de la Venetia recomanda sa nu se modifice legislatia referendumului in anul consultarii poporului. Cine citeaza acum trunchiat? Faptul ca se recomanda „scoaterea pragului” inseamna ca USL trebuia sa il scoata de tot, nu sa il reduca la 30%. Ori respectam comisia de la Venetia integral, ori deloc.

          ii) „îmi e greu să sesizez neconstituționalitatea aici”. Poate ar bine sa recititi argumentatia.

          iv) „Mai mult, președintele nu este nicicum autoritatea publică care reprezintă cel mai fidel voința întregului corp electoral prin însăși natura majoritară a scrutinului prezidențial”. Poate mai recititi Decizia CCR nr. 683/2012.

          v) „Trebuie să recunosc faptul că argumenția conform căreia lipsa referinței la un anumit prag pentru validarea referendumului în constituție înseamnă că pragul trebuie să fie de 50% plus 1 iar nu stabilit de către legislativ mă lasă perplex”. Aveti timp sa va reveniti pana la desfasurarea referendumului.

          • 1. „Prin urmare, legea trebuie sa fie accesibilă și mai ales previzibilă. ” Corect, doar că interpretarea dumneavoastră exclude posibilitatea modificării legii. Ceea ce nu este în concordanță cu principiul enunțat. Mai concret, faptul că se modifică pragul de prezență la referendum nu afectează în nici un fel previzibilitatea legii deoarece referendumurile nu sunt un eveniment perpetuu, ci se organizează punctual, pe baza legii de la momentul respectiv. Mai clar, nu avem niciun referendum în derulare care să fie afectat de schimbarea legii ci doar un potențial referendum pentru aprobarea modificării Constituției, referendum care se va derula e baza unei legi care, în cazul în care legea va fi promulgată în forma actuală, fa fi deja de suficient timp în vigoare încât să nu afecteze procedurile de desfășurare a referendumului.
            2. „Faptul ca se recomanda “scoaterea pragului” inseamna ca USL trebuia sa il scoata de tot, nu sa il reduca la 30%.” Perfect de acord. Asta ziceam și eu doar că asta nu înseamnă că pragul de 30% e neconstituțional. Dacă ar fi, urmând aceeași logică, orice prag ar fi neconstituțional. „Ori respectam comisia de la Venetia integral, ori deloc.” Aș putea să fac aceeași remarcă referitoare la argumentația dumneavoastră.
            3. „Poate mai recititi Decizia CCR nr. 683/2012”. Poate o recitim împreună. Decizia se referă la calitatea Președintelui de reprezentant al statului. Noi vorbim de reprezentarea voinței suverane a cetățenilor. Ceea ce e un pic altceva. Nemaivorbind că am putea fi în dezacord cu CCR. De altfel, CCR-ul nu e un model de consecvență dar, ca idee.

          • Și o completare. Argumentația dumneavoastră ignoră un fapt esențial; în ambele variante ale legii, procentul minim de electori necesar pentru adoptarea unei măsuri propuse de un referendum e, în fapt, identic, 25%.

        • Parlamentul este Puterea Legislativa, nu are atributii de reprezentare ci de relatii cu institutii omoloage din alte state.
          Deoarece este politizat si functioneaza pe baza de cvorum si majoritate, Parlamentul nu poate indeplini decat decat interesele unei parti a populatiei, nicidecum interesele intregului popor decat in cazurile in care Legile sunt adoptate cu unanimitate.
          Doar Presedintele poarta intreaga raspundere a reprezentarii intereselor fundamentale ale poporului, ale natiunii.
          Tentativa de instaurare a unei Republici Parlamentare nu corespunde cu dorinta populatiei de a fi reprezentata de Presedinte.
          Modificarea adusa cvorumului de noua Lege a Referendumului este continuarea loviturii de stat din vara anului 2012.
          De aceea este imperios necesar ca aceasta modificare sa fie respinsa ca fiind neconstitutionala.

          • Din Constitutia Romaniei:
            ARTICOLUL 61
            (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
            Sublinierea imi apartinesi arata, fara echivoc, ca Parlamentul are functie de reprezentativitate a poporului. Spre deosebire, presedintele reprezinta statul roman.
            ARTICOLUL 80
            (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

    • Aveti dreptate. De ce trebuie sa fie 50% , 75% sau 100%?

      50% este o cifra cred psihologica: „jumatate s-au prezentat la vot”. Mai mult sens ar avea daca s-ar cere ca jumatate sa voteze DA pentru a se valida.

      Dar daca tot se doreste modificarea pragului, o conditia mai „logica” ar fi ca 25% sa spuna DA. In felul acesta cel putin se poate argumenta ca oricum daca veneau si restul de pana la 50% la vot, referendumul era aprobat.

  4. @Rollo Tomasi:
    1. Cum sa modifici o constitutie cu 30% cand ea a fost adoptat si modificata anterior cu 50%/ Si de ce 30%? De ce nu 1%? Eventual doar analfabetii …
    2. Mai uite-te odata pe propunerile de modificare. Sau nu poti gandi ?

    • Nu va exista nicio piedica in sensul modificarii Constitutiei cu 50%. Tot ceea ce trebuie e ca oamenii sa-si ridice posteriorul din fata televizorului si sa faca o plimbarica pana la sectia de vot.

  5. Total de acord cu tine. In felul acesta va impulsiona lumea sa mearga la vot si sa decida pentru viitorul tarii. Se vor evita, astfel, situatii in care anumite decizii s-ar lua sau nu din cauza lipsei de cvorum.
    De asemenea, de ce partea constienta a Romaniei sa sufere pentru ca partea inconstienta (considerabil mai mare, din pacate) nu sinchiseste sa faca o plimbare pana la sectia de votare ? De ce o solutie buna sa nu fie adoptata din cauza nepasarii unora, care prefera sa stea cu fundu’n mana si sa se uite la tembelizor, in loc sa mearga sa voteze ?
    Daca nu-ti pasa sa mergi la vot, atunci ar trebui sa nu-ti pese nici rezultatul votului si prin urmare nici faptul ca prezenta la vot a fost 50+1, 30+1 sau doar 1.
    Conteaza doar parerea celui/celor care si-o exprima…restul e doar tacere.

    • De mentionat ca sunt de acord cu ceea ce a zis Rollo Tomasi mai sus. Nu stiu de ce nu a aparut comentariul meu sub al lui…

  6. Eu sunt curios de alta chestie: pentru votarea acestei noi constitutii ce reguli se aplica?
    Normal ar fi sa se aplice cele de acum, adica sa treaca doar daca participa 50% + 1. Si atunci ar fi o sansa sa nu treaca…

      • Ba chiar ar fi o optiune boicotul, daca s-ar face 2 referendum-uri:
        1. Sunteti de acord cu modificarea X ?
        2. Sunteti de acord sa nu se modifice X ?
        Aceasta ar fi cea mai buna solutie si nu cred ca cineva este in masura sa gaseasca vreun argument sa o contrazica (cheltuielile pot fi evitate prin realizarea unui singur referendum la care fiecare votant sa aleaga ce vrea sa voteze: 1 sau 2; nealegand una dintre optiuni se va considera boicot). In felul asta ambele parti (care ar sustine sau nu modificarea X) ar avea dreptul la boicot.
        Acum intreb pe cei care sustin pragul de 50%: Ce se intampla daca ambele referendum-uri sunt boicotate (adica manelistul becalizat otvizat – asa cum este o mare parte a populatiei – nu s-ar obosi sa se duca la nici un referendum) ? Ce decizie ar fi luata in acest caz ? Se ajunge la un paradox: populatia nu e de acord cu ceva dar nici impotriva acelui ceva. Ce decizie se ia atunci ?

  7. Nu e normal sa se modifice la 30%. E ilogic. Doar ca, pentru a asigura echitatea, trebuie ca si cvorumul necesar pentru a fi ales sa se ridice tot la 50 + 1. Sau, cel mai echitabil ar fi sa se tina cont de numarul de voturi primite atunci cind ai fost ales. In acest caz, totul ar fi ok.

  8. Putem sa reprosam multe parlamentului uslamist. Dar cvorumul electoral nu-i problema constitutionala, cel putin nu este in constitutia actuala.

    Daca vor aduna 30% din alegatori la referendumul constitutiei, cred ca ar fi un mare succes pentru USL. Mai astept sa vad proiectul final al constitutiei, dar nu cred ca merita sa facem un referendum ca sa nu schimbam nimic. Deocamdata propunerile sint numai aiureli. Chiar nu merita atentie.

  9. Se pare ca azi in Romania principiile sunt total rasturnate, legile naturii au devenit ‘nereale’, Majoritatea nu mai impune regula, ca si cum, intr-o nota mai plastica, pestele mic il inghite pe cel mare sau Luna ar putea ingloba Terra. Aberant.
    In opinia mea problema ar fi putut fi rezolvata in alt mod, inedit am spune Dandu-se valoare votului Neexprimat. Cum la referendum se voteaza cu DA sau NU lipsa la vot sa aibe valoare de NU. Oricum daca vrei sa produci efecte adica sa modifici o stare de fapt trebuie sa actionezi, deci poti merge la vot si sa votezi cu DA. Nu vrei, NU esti decis, Nu esti convins, Nu esti de acord ori mergi si spui NU, ori nu te prezinti si votul are aceeasi valoare NU. Ar fi un stimulent extrem de puternic pentru a pune politicienii in situatia de a propune subiecte clare si in interesul populatiei pentru a vota cu DA, adica sa vina sa voteze. Pentru subiecte neinteresante, neconvingatoare in defavoarea cetatenilor sau care nu aduce un folos real societatii, evident ca electorii nu se prezinta la vot pentru ca o forma de manifestare a negatiei. Deci votul neexprimat poate avea valoare de NU. Am avea astfel 30%DA si 70% NU.

  10. Va mai amintiti referendumul pentru cealalta modificare a constitutiei? Nici eu, dar imi amintesc cum a scris Academia Catavencu Reunita. Glumele insa reflectau realitatea:
    rugaminti, amenintari, supervoturi multiple (va imaginati ca daca la alegeri se practica metoda, ce se poate intimpla la un referendum?), prelungirea perioadei de vot, urna mobila unde voteaza oricine vrea sau primeste ceva etc. La referendumuri se poate vota oriunde. Sa vezi traseism! O sa fie130% prezenta.

    La tara locuieste 45% din populatie. Sunt persoanele cele mai santajabile d.p.v. al exercitarii votului, caci politrucii locului vor sti cine a iesit sau nu la vot.
    Probabil de aceea s-a stabilit 30%.
    Asa cum FSN si PSD si-au tras o constitutie a lor, acum este cazul ca USL sa si-o traga pe-a lor.
    Asa ne trebuie daca am trimis infractori in Parlament!

  11. Am uitat sa spun ca la radio azi au anuntat ca pe 19 iunie se schimba componenta Curtii Constitutionale. Cum este cutuma la noi, majoritatea va fi USL-ista…sau nu va fi deloc!

  12. Proiectul legii de reducere a cvorumului la referendum la 30% din electorat este NECONSTTUŢIONAL, pentru că:
    1. O minoritate ar lua hotărâri, ceea ce nu este un principiu democratic (în democraţie trebuie să hotărască majoritatea) şi
    2) s-ar încălca astfel art. 1 aliniatul (3) din Constituţie, conform căruia România este un stat democratic.

  13. Eu as propune ca in Constitutie sa fie scris: „Prezenta la vot este OBLIGATORIE pentru toate persoanele majore care nu au restranse drepturile electorale. Absenta constituie contraventie si se pedepseste cu o luna de inchisoare sau cu 3-5 salarii minime/medii pe economie”. In cativa ani se vor forma si reflexele necesare unei vieti mai active din acest punct de vedere…

  14. Poate ca, daca se cupleaza obligativitatea participarii la vot/referendum, cum sugereaza un firicel de curent, cu mentiunea unui prag de minim 30% (desigur arbitrar…) s-ar putea urni si caruta democratiei din Romania fara ca legalitatea, legitimitatea ori reprezentativitatea sa tuseasca prea rau.
    Pana la urma constitutiile au in definitia lor un anume echilibru dintre drepturi si obligatii si asta face oarecum stingher dreptul la vot pur si simplu, neafectat de nici o obligatie. Un pic de lest tine in vant panzele corabiilor dupa cum submarinele, bine lestate si ele, pot fi in siguranta in toate adancurile.

  15. „Curtea Constitutionala a aratat, in Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 216 din 25 iulie 2012, ca referendumul este un «instrument al democratiei directe»”.

    Legea care stabileste un prag de validare (cvorum) a referendumului de 30% este nedemocratica.

    Sa presupunem un referendum pentru validarea Constitutiei. In acest caz, votul se da pentru un „pachet” de masuri, iar votantii pot sa se incadreze in una din urmatoarele patru categorii:
    1. Doresc sa voteze „pachetul” cu DA (chiar daca au unele mici rezerve in cazul unor articole).
    2. Doresc sa voteze „pachetul” cu NU (respingand nediferentiat si netransparent toate articolele din „pachet”, chiar daca cu unele sunt de acord).
    3. Doresc A TREIA CALE adica BOICOTUL, deoarece pentru anumite articole din „pachet” ar vota cu DA iar pentru altele ar vota cu NU. In mod evident ei nu pot sa voteze „pachetul” nici cu DA nici cu NU fara ca sa faca compromisuri (pe care nu doresc sa le faca).
    4. Nu ii intereseaza subiectul.

    Motivatia USL pentru scaderea pragului de validare a referendumului este aceea ca poate sa existe o „apatie” politica favorizata de „promovarea unei campanii de ne-mobilizare la referendum”, in cazul existentei unui prag de 50% + 1. Este evident ca doar votantii de la punctul 4. pot sa fie caracterizati de „apatie” politica, nu si cei de la punctul 3. Boicotul este o forma de atitudine si nu de apatie, este o forma de „revolta” in cazul unei situatii fara solutie acceptabila. Boicotul nu este acelasi lucru cu neparticiparea la vot datorata dezinteresului pentru politica. Un „instrument al democratiei directe” trebuie sa tina seama de optiunile tuturor cetatenilor cu „atitudine”, inclusiv a celor care boicoteaza votul.

    O solutie pentru a ii departaja pe cei care doresc sa boicoteze votul de cei care sunt dezinteresati (in cazul in care se cere un vot pentru un „pachet” de masuri, ex. validarea Constitutiei) ar fi ca buletinele de vot sa aiba trei optiuni: DA, NU si BOICOT (adica nici DA, nici NU). In cazul in care buletinele de vot cu optiunea BOICOT sunt majoritare, referendumul nu este validat. In lipsa acestei solutii nu se poate stii cu certitudine care este procentul celor care doresc sa boicoteze votul, asa ca nu se poate argumenta ca toti cei care nu se prezinta la vot sunt dezinteresati de politica („apatici”). In acest caz este necesar sa existe un prag de validare (cvorum) de 50% + 1 pentru a evita un rezultat nedemocratic ca si cel din exemplul urmator:

    In cazul unui vot pentru un „pachet” de masuri (ex. votul pentru validarea Constitutiei), daca ar exista o majoritate (ex. 55%) care ar boicota referendumul, atunci, in cazul unui prag de 30%, aceasta majoritate ar fi infranta de o minoritate de 31% care care s-ar prezenta la vot si ar vota (cu DA sau NU), votand inevitabil cu DA anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu NU, SAU/SI votand cu NU anumite articole la care majoritatea ar fi votat cu DA. Datorita pragului de 30%, minoritatea ar bate majoritatea, ceea ce este nedemocratic. Pentru ca majoritatea sa poate sa faca un boicot eficient, pragul trebuie sa fie de 50% + 1, adica sa aiba exact aceiasi valoare (numerica) cu valoarea care defineste „majoritatea”.

    P.S. Buletinele de vot cu trei optiuni (DA, NU si BOICOT) ar putea fi folosite la toate tipurile de vot, pentru coerenta. In cazul votului pentru alegeri legislative (de exemplu), BOICOTUL ar insemna un „vot de blam” pentru toate partidele politice, ar fi un semnal ca partidele trebuie sa se reformeze, sa se prezinte cu candidati integrii si competenti.

  16. @ Cetatean

    La referendum, pe buletinele de vot sunt scrise două răspunsuri posibile la întrebarea pusă: DA şi NU. (La alegeri, pe buletinele de vot există numele candidaţilor: două nume, trei nume, …).

    Conform DEX, cvorumul este numărul minim de prezenţi care să aibă dreptul să ia o hotărâre.
    (În stabilirea cvorumului nu conteză decât prezenţa, nu şi motivul absenţelor).

    “Propoziţia p”: Referendumul are un răspuns (DA sau NU) dacă sunt îndeplinite două condiţii:
    1. Dacă se realizează cvorumul şi
    2. Dacă există o majoritate care a dat acelaşi răspuns (da sau nu).
    (Răspunsul majoritar este răspunsul la referendum).

    “Negaţia propoziţiei p” este: Referendumul nu are răspuns dacă cel puţin una din cele două condiţii nu este îndeplinită. (Adică sau nu se realizează cvorumul sau nu există un răspuns majoritar)

    Un exemplu:
    În parlament se întâmplă ca parlamentarii din opoziţie să nu vrea să se voteze o lege. Se înţeleg între ei să nu participe la vot. Înţelegerea respectivă se numeşte boicot. (Fiind vorba de o înţelegere între persoane, evident că nu se poate înscrie în buletinul de vot. Boicotul nu este un vot, este o atitudine)
    Boicotul este o formă de luptă politică. Rezultatul lui este absenţa masivă (alături de cei care lipsesc din diverse motive, lipsesc şi cei mulţi care s-au înţeles să boicoteze). Boicotul este făcut cu scopul ca cei rămaşi în sala de şedinţe să nu asigure cvorumul şi prin urmare să nu aibă dreptul să ia hotărâri.

    La referendumul din 2012, o minoritate a fost prezentă, pentru că a dorit ca referendumul să aibă un răspuns. Majoritatea absentă nu a dorit (din motive diverse) ca referendumul să aibă un răspuns (dacă dorea, se ducea la vot). S-a impus dorinţa majorităţii, ceea ce este democratic. Referendumul nu a avut cvorum, deci minoritatea prezentă nu a avut dreptul să ia hotărâri.

    Un cvorum de 30% din electorat permite (vezi definiţia cvorumului) ca o minoritate să aibă dreptul să ia hotărâri, ceea ce este nedemocratic.

  17. Am stat deoparte la discuția asta până acum.

    Adevărul este că pragul de 30%, la condițiile de imaturitate democratică a României e dezastru.

    Fiecare majoritate de strânsură care reușește să obțină 66% din voturile în parlament poate trece sau respinge modificările printr-o întrebare de referendum înșelătoare sau ambiguă.

    La contrabalansarea celor care susțin un referendum de 30% le spun că există un cuantum de 75% (asta de aprobare) pentru modificarea constituției americane.

    De aceea constituția SUA a fost extrem de stabilă în ultimii 200 de ani, și numai vreo 25 de amendamente au fost adăugate între timp.

    Pentru ca un amendament să fie introdus în constituție trebuie 66% din congres să voteze, însă trei sferturi dintre cele 50 de state americane trebuie să aprobe amendamentul prin plebiscit ca să fie validat și introdus în constituția americană, ceea ce este echivalent cu o super majoritate de 75% necesară pentru adoptarea unui amendament constituțional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro