vineri, martie 29, 2024

Cu trenul la aeroport: calea ferată Ploiești-Otopeni-București și alte asemenea

S-a discutat recent în spațiul public de o conexiune feroviară între București și Otopeni. Nu se discută însă de conectarea feroviară de Aeroportul Otopeni a Ploieștiului, și deci a unei bune părți din Muntenia, Ardeal și Moldova! Privind în context european, vedem că la marele aeroport Frankfurt se poate ajunge cu trenul nu numai din nord, de la Frankfurt am Main (și de mai departe) ci și din sud de la Karlsruhe. La aeroportul Stockholm Arlanda se poate ajunge cu trenul nu numai din sud, de Stockholm ci și din nord, de la Uppsala, iar la Bruxelles Zaventem se poate ajunge cu trenul din toată Belgia și Olanda, nu numai din Bruxelles. Până și la Budapesta s-a profitat de faptul că magistrala feroviară Budapesta-Szolnok trece la o aruncătură de băț de aeroport și s-a deschis o stație CF cu acces relativ facil, printr-un pasaj modern, la 5 minute de terminalul principal cu un autobuz expres.

A conecta un aeroport major la linii de cale ferată de lung parcurs e cât de poate de dezirabil: pasageri de pe o arie geografică largă trebuie să aibă acces la marele aeroport fără grija condusului și parcării, și atunci e păcat ca trenul să treacă pe lângă aeroport în drumul spre marele oraș și să nu oprească acolo… E exact ce se întâmplă la București, magistrala CFR 1000 Ploiești-București trece la doar câțiva kilometri de Aeroportul Otopeni, dar nu îl atinge. La fel, la câteva sute de metri de Aeroportul Cluj trec pe linie comună magistralele 300 (dinspre Oradea și dinspre Câmpia Turzii, Blaj, Mediaș etc)  și 401 (dinspre Dej), existând chiar și o stație acolo (Cluj-Napoca Est) care însă nu e pusă în valoare. Următorul aeroport românesc după trafic e Timișoara, aflat la trei kilometri prin câmpie, fără obstacole majore, de M900 (spre Lugoj, Caransebeș), cu legături din Arad și tot Banatul. Și aeroportul Târgu Mureș are calea ferată aproape: M405 dinspre Războieni și Deda cu legături pe M400 cu Ținutul Secuiesc, al cărui locuitori frecventează zborul TGM-Budapesta. Lista poate continua cu Sibiu (lângă M200), Craiova (M900), Bacău (M500), Constanța (M804), Oradea (M310), Baia Mare (M400). Capturile OpenStreetMap  alăturate ilustrează această proximitate între aceste aeroporturi și căi ferate majore, cu potențial mare de conectare în restul rețelei CF, dar deocamdată traficul aeroportuar redus nu justifică o legătură. E important însă să vedem aceste oportunități.

La Cluj nu trebuie construită cale ferată nouă ci doar un pasaj decent până la aeroport, ne-lăsând nici o scuză autorităților locale care deocamdată se laudă la capitolul ”transport în comun la aeroport” cu un troleibuz care face aproximativ 30 minute de la gară prin traficul infernal al orașului, când trenul ar putea face sub 10 minute și ar putea asigura legătură directă cu localități îndepărtate. În celelalte cazuri însă, situația e mai complicată, fiind nevoie de investiții planificate atent.

Așa ajungem iar la cel mai important caz, legătura CF la Otopeni. Există deja o încercare, cu un microbuz (care am aflat că nu are spațiu pentru bagaj!!) care duce pasagerii la o haltă de cale ferată. Această legătură asigură numai transportul la Gara de Nord, pe M700, cu viteză redusă și cu multe opriri. Poate pentru un drum spre Ploiești sau Brașov, un scurt transfer cu microbuzul ar fi fost acceptabil, și poate chiar e acceptabil pentru un drum spre Urziceni sau Brăila-Galați pe M700. Dar pentru un drum spre București călătorul poate lua direct un microbuz spre… București. Așa că nu e de mirare că această legătură nu prea e folosită, neridicându-se la standardele moderne ale unui transfer spre aeroport.

O legătură decentă între rețeaua CF și aeroport nu se află nici măcar pe agendă. Spun asta pentru că dezbaterea actuală (inclusiv în Master Planul General de Transport) este între o legătură CF nouă direct din terminalul aeroportului până la Gara de Nord și o magistrală de metrou (M6). Dar nimeni nu discută de o legătură spre nord, între Otopeni și Ploiești, urmată de mutarea traficului feroviar de persoane București-Ploiești prin aeroport, ceea ce ar permite legarea Văii Prahovei, a Brașovului, a sud-estului Ardealului  și a sudului Moldovei pe calea ferată direct la transportul aerian. De ce este această soluție complet ignorată? De ce trebuie bieții provinciali care preferă siguranța trenului riscurilor de pe șosele să treacă prin București chiar dacă nu au treabă la vreun minister sau vreo ambasadă? Putem intui câteva cauze.

În primul rând, prestigiul transportului pe calea ferată a scăzut considerabil în ultimii 25 de ani. Cine mai riscă să ia trenul la aeroport când întârzierile sunt de ordinul sutelor de minute, iar timpii de deplasare sunt net inferiori transportului rutier? Totuși, chiar dacă pare tragic pe undeva, mă bucur când văd că pe unele rute, cum ar fi Timișoara-Cluj, orarul trenului e același ca în 1989, e semn că infrastructura nu s-a degradat așa de rău. Guvernul actual are fonduri alocate pentru reparații în punctele cu restricții majore ale rețelei CF. Uniunea Europeană finanțează proiecte de modernizare a gărilor și reabilitare la viteza maximă 160km/h pe coridorul principal, de la Curtici la Constanța. Linia CF București-Predeal a fost printre primele care a beneficiat de modernizare. Între București și Ploiești se circulă deja cu 140 km/h iar CF Ploiești-Predeal, chiar dacă nu asigură viteze mari, poate concura transportul rutier, care prezintă mari riscuri de ambuteiaj în lipsa autostrăzii Comarnic-Brașov. La modul general, pe măsură ce numărul de autovehicule și nesiguranța timpului de tranzit pe rutier vor crește, pe măsură ce vor fi modernizate magistralele CFR și materialul rulant, putem spera într-o revenire a căii ferate în opțiunile călătorilor. Iar legăturile la aeroporturi pot contribui la această revenire.  Pentru garantarea legăturilor, liniile aeriene pot învăța de la Lufthansa: drumul cu trenul la aeroport poate fi considerat segment de zbor, astfel încât dacă se pierde legătura dintre tren și avion, linia aeriană poate garanta un alt zbor!

În al doilea rând nu pot să nu remarc gândirea centralizată a factorilor de decizie. Ploiești-Otopeni nu le trece prin cap pur și simplu pentru că Bucureștiul e prea mare. Poate Capitala aduce majoritatea pasagerilor aeroportului, dar să nu uităm că pentru pasagerii din Ardealul de sud-est, Otopeni e deja la concurență cu aeroporturile Târgu-Mureș, Sibiu și chiar Cluj. O legătură comodă și fiabilă (chiar dacă nu rapidă) direct la aeroport ar putea face să crească numărul de pasageri din această zonă captat de Otopeni, care are (încă) o ofertă de zboruri mai variată decât aeroporturile transilvane. Ar fi practic în interesul multor firme românești, începând cu Tarom și continuând cu aeroportul însuși.

Ce se poate face? Pentru Master Planul General de Transport e prea târziu. Asta e, atâta am putut fi de prevăzători. Dar putem cel puțin să proiectăm stația CF din aeroportul Otopeni (preferabilă metroului și pentru că permite continuarea spre nord) ca stație de trecere, nu înfundată, astfel încât o viitoare legătură spre nord și conectarea cu Magistrala 1000 să fie posibile. În curând va începe proiectarea modernizării căii ferate Arad-Timișoara-Caransebeș, prilej minunat pentru a asigura măcar posibilitatea unei viitoare conexiuni CF cu aeroportul Timișoara. Iar la Cluj, al doilea oraș și al doilea aeroport al țării ca cifre de trafic, nu avem nicio scuză! Trebuie doar asigurat un pasaj curat de la stația Cluj-Napoca Est, și să ne ferim de soluții anti-călător cum e transferul actual de la Otopeni.

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. La Cluj e si mai simplu .
    Exact vizavii de aeroport (pe partea cealalta a soselei ) se afla halele care cindva (pe vremea RSR) erau in patrimoniu unor intreprinderi de stat . TOATE sint deservite si de cale ferata secundara colegata cu magistrala 300 si 401.
    Deci , cale ferata exista , cladiri exista . Problema sa le nationalizezi (ca unele au fost „privatizate” ) si sa modifici macar una in gara exclusiva pentru aeroport (reamintesc , cladirile si calea ferata secundara sint la cel mult 150 metri de intrarea pasageri a aeroportului).
    Trecerea soselei de catre pietoni prin un pod sau pasaj subteran nu ar fi cheltuia excesiva .

    La Otopeni ar trebui copiat modelul italian .
    La Roma , gara nationala Termini e legata prin dubla cale ferata specifica cu aeroportul international . Tot la 15 minute un tren naveta pleaca sau soseste . Evident cala Bucuresti , milioanele de euro cheltuite anual pe panselute , sculpturi ridicole si alte „necesitati” , impiedica ce la altii e normalitate si de zeci de ani .

    la Bologna , autobuzele transport in comun fac naveta aeropot- gara la interval de 20 minute. De dimineata si pina noaptea tarziu . Plus ca autostrada A14 care leaga nordul Italiei cu sudul intra pe centura de ocolire a orasului Bologna . Care centura are iesire dedicata exclusiv aeroportului .

    Evident ca atunci cind decidentii nostri efectueaza deplasari in strainatate ajungand la aeroport cu escorta , masina cu girofar , inutil sa pretinzi din partea lor ceva interes pentru mujicul de rind .

  2. La obiect , interventia Dvs dar, din pacate, fara destinatar !
    V-as sugera sa o trimkteti prin posta, Dlui Ciolos, poate daca va redeveni prim ministru, o va include in programul Dsale. Sint insa sigur caun ministrual Transporturilor intr-un cabinet normal, va avea in agenda cu dela sine, aceasta problema

  3. Când am primit organizarea jocurilor unei grupe a campionatului european de fotbal 2020, s-a zis că vom face metroul până la Otopeni, după ce au trecut vreo 2-3 ani și nu s-a ÎNCEPUT nimic, au zis că vom face prelungirea câteva sute de metri a căii ferate până la aerport, au mai trecut vreo 2 ani și nu s-a început niciun șantier si deci e imposibil de terminat ceva în 2 ani și jumătate.
    Acum cică o să pună o linie de autobuze pe timpul campionatului între aeroport și stadion și au rezolvat problema.
    Speram ca 2020 să fie o forțare a guvernanților să termine ceva – poate ar fi corect să pierdem dreptul de organizare, pt că nici promisa autostradă Pitești-Sibiu nu va fi gata în urmatorii 10 ani.

    • De fapt au gasit o solutie si mai simpla: va fi pus la dispozitie aeroportul Baneasa pe perioada campionatului pentru cateva curse.
      Nu ii intereseaza investitii care sa concureze cu microbuzele si taxi-urile: de aici se trag foarte multi bani la negru… sunt interese foarte mari

    • De ce sa faci metrou pentru aeroport cand ai deja o ifrastructura ? O modernizezi, pui in circulatie trenuri rapide si legaturi rapide intre aeroport si gara de preluare etc. Proiectul este foarte bun, dar pune in pericol interesele investitorilor ce nu au interes ca un tren sa circule rapid si confortabil intre aeroport, Bucuresti-Nord si Ploiesti. In tarile occidentale cel mai rapid, comod, eficient si ieftin mijloc de transport ramane trenul. In Germania sau UK poti sa locuieti si la 80-150 km distanta de locul in care lucrezi, vei gasi un tren rapid care te va duce acasa in 30-45 de minute cu o viteza de 100-120 km/ora. La noi dupa toate modernizarile facute pe ruta Bucuresti-Brasov trenul face 2-3 ore cu o viteza de 80 de km pe ora. Totul s-a modernizat de dragul modernizarii, ca sa dea bine la UE, dar toaletele modernizate sunt tinute sub cheie, pentru ca proiectantii nu le-au dotat cu echipamente antivandalism. Cu o asemenea retea feroviara, suntem rusinea Europei in domeniu si continuam sa ne comportam ca idiotii cerand drumuri, metrouri etc.

  4. Visuri, pur si simplu. O „legatura feroviara” nu e de ici colea: exproprieri, traseu lung, statie compicata, peroane. Numai sa incadrezi curbele cerute de calea ferata e lucrare mare si costisitoare.

    Pentru Otopeni, necesitatea absoluta ca sa devina cu adevarat folositor este o iesire din Autostrada A3 la aeroport. Asta rezolva imediata problema a pasagerilor din sudvestul Transilvaniei (Brasov in special) precum si turistilor cu destinatia Valea Prahovei sau Poiana Brasov, Bran, etc.
    Iesirea asta si cei cativa kilometri de sosea ar accelera enorm accesul uni mari proportii de pasageri. Tot la fel de folositor si simplu de realizat e finalizarea centurii Bucuresi care ar usura enorm accesul la aeroport pentru nordestul Munteniei si Litoral. Usor si fezabil.

    Deviatie de cale ferata nu e realistica in romania de azi

    • Si descarcarea Holdea a fost un vis nu mal departe de inceputul lui 2016
      http://www.contributors.ro/analize/o-noua-autostrada-interzisa-%c8%99oferilor-cazul-a1-holdea-grind/

      si uite ca acum se construieste.
      https://i.imgur.com/Sveefoh.jpg

      Plus ca nu trebuie facut totul deodata, se poate face un SF, eventual integrat cu SFul unui nou terminal, intre piste si A3. Odata ce exista un SF se pot bloca constructiile pe traseu, etc. Banii nu sunt actualmente o problema in infrastructura romaneasca, mai ales la un proiect strategic, care nu „arde” asa tare.

      Lipsa de viziune si de interes a autoritatilor sunt marile probleme. La Holdea a trebuit sa vina societatea civila sa le spuna: baieti, daca nu faceti ceva, 10 km de autostrada vor ramane nefolositi cam un deceniu. Planurile ziceau ca la vest de Holdea vor fi tuneluri, la care nici acum nu au proiect… Asta e lipsa de viziune. Apoi a durat vreo 5 luni sa aprobe un proiect pt noul nod, si 12 luni sa dea Autorizatie de Construire. Asta e lipsa de interes.

      In schimb, daca nu se planifica devierea CF la Otopeni acum, ea va deveni imposibila, sau mult mai scumpa, peste cativa ani, odata cu dezvoltarea zonei. Lipa de viziune adica.

      In legatura cu A3 eu nu as fi asa optimist. A1 Pitesti-Sibiu este prioritara, si ceva mai avansata ca pregatire. Din cand in cand A3 Comarnic-Brasov e scoasa de politic, cu parteneriate public private absolut fanteziste (in care statul nu contribuie cu nimic). Chiar daca A3 peste Bucegi s-ar construi, se va umple foarte rapid de masini si siguranta „prinderii” zborului pe rutier va fi la fel de nesigura, mai ales pe ploaie sau ninsoare.

      A3 are deasemenea probleme uriase la intrarea in Bucuresti, nu cred ca se va grabi nimeni sa lege aeroportul de o autostrada care se termina in niste stradute care sunt deja blocate… In comparatie, DN1 e bine comectat, si spre sud, si spre nord.

    • Doar că, întâmplător, dacă am avea un pic de minte am înțelege și noi ceva ce alții au înțeles deja; transportul feroviar ar trebui să fie prioritar.

    • Domnule Monel,

      Am citit cu tot respectul comentariul dumneavoastra, care propune si o alternativa pe care o considerati mult mai fezabila. Nu am motive sa ma indoiesc de propunerea dumneavoastra.

      Totusi pentru ca in decursul timpului m-am aflat si eu in situatia sa sugerez cite ceva care nu se mai facuse, fiind intotdeauna contestat, am ramas cu o curiozitate marita asupra felului cum niciodata nu am avut replici. Strict pentru acest motiv, si cu tot respectul, am cules si din replica dumneavoastra citeva cuvinte-cheie pe care le citez mai jos. Poate ca macar cei cu intentii bune (adica fara altfel de interese) am putea sa fim mai favorabili.
      – visuri
      – nu e de ici colea
      – statie compicata
      – numai sa incadrezi … e lucrare mare si costisitoare.
      -nu e realistica in romania de azi

  5. Pana nu realizam in RO minimum 2000 de km de autostrada si 3-4 aeroporturi de mare capacitate nu putem vorbi de nicio modernizare a RO! In aproximativ 30 de ani acest lucru nu s-a realizat si nu vad cum sa mai poata fi realizat.Cuplarea tarii la dinamica si ritmul occidentului, in loc sa micsoreze decalajul l- a crescut si mai mult ! Ce se face in RO nu e politica ! E o politica de dragul …politicii. Sa excluzi economicul din… ”marile batalii politice ” inseamna politicianism gaunos si fara sens.Adica IMBECILITATE ridicata la rang de conduita si normă.In Romania veche , dintr-o tara feudala. inaintasii nostri au ” construit” o tara semifeudala, si s-a pregatit terenul pentru inca un salt. Cel al cuplarii la Occidentul dezvoltat.Marea mosierime disparuse in urma celor doua reforme agrare(1866 si 1921)burghezia detinatoare de capital romanesc se consolidase,industrializare facuse pasi mari inainte pana in 1940 dar UTOPIA CRIMINALA COMUNISTA a intrerupt intregul proces. Razboiul al doilea mondial încă nu a produs raul absolut pe care l-a instaurat pentru doua generatii – COMUNISMUL!! Lui îi datoram pe de-a-ntregul starea de înapoiere drastica in care am ajuns.Planificarea comunista n-a fost planificarea dezvoltarii țării , ci planificarea robiei. Mai întâi a robiei la URSS, apoi la robia sistemului . Nicio lege a economicului n-a mai functionat de atunci în țara asta . Nationalizarea, urmata de colectivizare, apoi de industrializare fortata si urbanizare n-au fost altceva decat pași obligatorii spre crearea ”lagărelor de munca” necesare ”oamenilor noi” care sa se inchine la niste faraoni de care sa depinda total prin adulatie si preamarire zilnica ! Asta in numele marii religii marxist-leniniste in varful careia trona CONDUCATORUL SUPREM si avangarda sa cu rol conducator. Sedintele interminabile de partid sau sindicat si utc, invatamanyul politic de masa si cel mai ”specializat” al universitatilor de pe langa cabinetele judetene de partid ce au fost ? Nu un soi de rugaciuni zilnice la care trebuia sa participam?( cam ceva asemanator cu ceea ce face ISLAMUL modern acum !) In fine, acum participam la o tranzitie lunga si fara de sfarsit, nebuloasa si gaunoasa ca toata politica de dragul politicii, practicată intr-o veselie televizata si plina de show-uri care mai de care mai deocheate ! Asta sub nasul unei biserici ortodoxe si pravoslavnice cu BMV in batatura si la toate manastirile. Cu popi pe post de cantareti de muzica populara si pricesne lacrimogene! Nu-i asa? Mint eu ?
    Mai mult : intreaga noastra tv si media tiparita sau on line se intrece pe sine sa ne distreze intru aceste idealuri sfinte si…foarte familiste.In timp ce inchina osanale si ode neo-semanatoriste si neo-poporaniste( ne mai amintim de interbelicul doldora de astfel de idei? ) proslăvind turismul rural si pensiunile sale familiale pline de mușterii ”repartizati ” prin simpatii politice si publicitate suspecta. ASTA VREM? Vrem o Rosie Montana turistic internationalizata, dar ne ”pregatim ”sa platim miliarde de euro despagubiri , oana cand nici nu am pus vreo caramida la muzeul minelor daco- romane ?( cu adevarat bijuterii ale antichitatii dacice, ca doar nu romanii le-au scormonit primii )

    Păi , dacă asta vrem atunci ne meritam soarta de argati si zilieri pe noile mosii PSD, din Teleorman si Insula Brailei ,pana la CAI Curtici ori la cei cu statuia CEPEI din judetul Sălaj !! Procesoarele si robotii industriali etc nu vor fi rodul muncii si gandirii noastre. Dar le vom cumpara pe bani grei, bașca cei 2% din PIB pentru Armata ! Iar autostrazile, daca vor fi fiind sa și fie. vor avea ele autocarele aircondition de unde ni se va face cu mâna, in drum spre vizitarea Muzeului Satului sau a celui de la Dumbrava Sibiului ! Pana atunci n-avem altceva decat de numarat mortii pe soselele colaterale de acum , sa nu depaseasca doua orase de cate 8o.ooo de locuitori. UNUL, pe care-l numaram acum, îl putem repede si …modern depasi.

  6. Eu, care cobor din nord-est ca sa iau avionul de la Otopeni ma „scot” usor si eficient venind cu trenul pana la Buzau de unde iau un taxi. Altfel, nici eu nu vad nici macar pentru viitorul mediu o conexiune cf adevarata pentru Otopeni. Cat despre autobuze… d’aia vin cu taxiul.

  7. Domnule profesor,

    Aveti perfecta dreptate. Orice aeroport serios din lumea asta este conectat la reteaua feroviara. Legatura cu orasul, si mai mportant, cu bazinul din care atrage pasagerii, nu se face cu improvizatii balcanice de tip maxi-taxi. Din pacate, imposibilitatea de a concepe un proiect coerent si fezabil provine din incompetenta decidentilor. Examinati master-planul de transport. O constructie amatoriala de la un capat la altul. Imi da impresia ca a fost facut de niste scolari care n-aveau chef sa-si faca temele, si l-au facut in ultimul moment, in sila, la insistentele CE. Cu atatia repetenti la conducere, nu e de mirare!

  8. Va rog, sa fim o clipa seriosi!
    „Nu se discută însă de conectarea feroviară de Aeroportul Otopeni a Ploieștiului”
    Comparatia cu Frankfurt (sau cu orice tara din lumea civilizata) este complet deplasata. La noi comunicatiile feroviare sunt foarte proaste, trenurile merg mai incet decat in perioada de varf a socialismului (1975) si uneori chiar mai lent decat in perioada interbelica! Daca cineva care vione de la Sidnei sau Motreal vrea sa ajunga la Oravita, Shighetul Marmatiei sau Suceava, a folosi TRENUL dup ca a aterizat pe otopeni reprezinta cea mai proasta solutie posibila!

    Intr-o tara normala, desigur, ar fi firesc ca cel mai mare aeroport international sa fie conectat feroviar cu toata tara, nu doar cu Capitala. Insa pe m20 mai 1990 noi am decis ca vrem sa traim in DEMOCRATIA ORIGINALA a lui ion ilici, si nicidecum intr-o tara normala ..

    • ” Insa pe 20 mai 1990 noi am decis”

      OK, si o lasam asa, pana in mileniul urmator pe vremea asta???

      Exact aceasta atitudine a dvs.. impartasita fatalist de multi altii, din pacate, ne impiedica sa-i maturam AZI pe hoti, impostori si ticalosi.

  9. A veni cu trenul acum la aeroport e un mare risc. Nu e nicio problema sa vii la Otopeni de la Ploiesti, distanta e mica si exista curse de autocar. Iar linia de cale ferata de la Gara de nord spre Aeroport are sansele sa se finalizeze, am vazut ca la Mogosoaia se inlocuieste podul de peste DN1A, nu stiu in ce masura se acorda bani in timp util pentru ramura de legatura cu aerogara. O data ce legatura pe CF de la gara la aeroport se va finaliza, faimosul metrou va fi dat uitarii si asta in mod justificat deoarece nu va avea suficienta cerinta. E cam ciudat sa mergi de exemplu n statii pana la gara, dupa care altele pana la aeroport.Nu am cunostinta, in afara de Londra, de alt oras din Europa sa aiba metrou direct la aeroport.
    In ziua de azi transportul aerian nu mai este un lux. Numarul de aeroporturi trebuie sa creasca daca vrem sa fim o tara civilizata si sa atragem investitiile si in provincie. Sa nu uitam ca Bucurestiul desi a ajuns la limita cu traficul, se construiesc in continuare cladiri de birouri si orice tanar care vine sa studieze nu se mai intoarce in provincie.
    Ma surprinde nepasarea autoritatilor fata de aeroportul din Brasov unde municipialitatea are deja la dispozitie trenul necesar. Cat de mult le-ar folosi locuitorilor din jur sau cat de mult ar ajuta latura turistica nu are nevoie de demonstratie. Cred ca brasovenii nu ar trebui sa mai astepte, 100 euro fiecare ar fi suficient si i-ar scoate de la prima calatorie.

    • Va inselati rau de tot cu „Nu am cunostinta, in afara de Londra, de alt oras din Europa sa aiba metrou direct la aeroport.”
      Nu mai bine ne dati un exemplu de orase europene fara metrou in aeroport, excluzand Bucuresti si Sofia?

      • „am vazut ca la Mogosoaia se inlocuieste podul de peste DN1A” – HAHAHAH!
        De 2 (DOI) ani se lucreaza la amaraciunea aia de pod. Ah.. scuze: in octombrie se fac 2 ani.

        Cautati pe youtube pe net lucrari similare facute in 5 (CINCI) – ZILE! ..fara gluma.

        suntem niste idioti… cu toti…. cand mai faceti pe unul prost sau rau intentionat din fruntea tarii – treceti pe la oglinda si va faceti auto-critica…

  10. De ce va mirati? Pai cand exista gandiri de asociatii de arhitecti (si uite cum isi bat joc de orase) si politruci (aici il numesc in primul rand pe cel ce detine si o televiziune – „analistu” GUSE), care vor sa darame Gara de Nord, sa o mute cativa km si sa mai tranteasca ceva imobiliare mai pe centru, ce credeti ca se intampla? Apropo argumentul lui Gusa este ca alte tari n-au gara asa de in centru. Cat analfabetism geografic, si ticalosie de haita.

  11. Ca sa se conecteze aeroportul Otopeni direct la calea ferata este nevoie de construirea unui terminal feroviar la aeroport si de… 2 km de sina ! E greu, foarte greu… Cere munca, efort, bani, studii si proiecte ! Ce sa mai vorbim de conexiunea spre Ploiesti, presupune un efort de-a dreptul titanic…

  12. Stimate domnule Cristian Bogdan,
    Aveti perfecta dreptate. Legatura feroviara cu Aeroportul International H.Coanda este o necesitate. Desigur ca linia de cale ferata din statia Aeroport, trebuie prelungita spre Mogosaia-Buftea spre Ploiesti (Intre mogosoaia si Buftea exista legatura feroviara) dar si spre Balotesti pentru directia Braila-Galati (cea mai mare aglomerare urbana dupa Bucuresti, cu apropae 500.000 de locuitori).
    Desigu ca prin „Aerogara” trebuie sa treaca si unele trenuri de lung parcurs, asa cum solicita si Cartea Alba pentru transporturi, emisa de UE in 2011.
    Numai ca, noi traim in Romania, si factorilor de decizie le lipsete asa zisa „VOINTA POLITICA” . „Noi” avem, se pare, alte interese.
    Ani de zile MT a blocat relizarea legaturii feroviare pe motiv ca se realizeaza legatura cu metroul, ignorandu-se faptuil ca nu se excud una pe cealalta. Argumentul ca se „canibalizeaza” numarul de calatori este fals. Metroul nu poate aduce la aeroport calatorii din toata tara.
    Se mai face o greseala si anume accea ca se merge pe provizorate., care ne costa mai mult si nu rezolva problema intr-o varianta durabila.
    Dar ce va mai mira in tra noastr atnci cand vorbim de calea ferata, ca sa ma limitez numai la acest domeniu? De 27 de ani se duce o politica contrara bunului simt si a politicii europene. Asa se explica o propunere din Master Planul, care avea in vedere diminuarea retelei feroviare cu 40%, propunere „cusuta cu ata alba si care era in sprijinul transportatorilo rutieri, Credeti ca intereseaza pe cineva ca Romania se afla pe primul loc in Euiropa la capitolul decedatilor in accidentele rutiere (95 de cazuri, raportate la un milion de locuitori fata de 51 medie din UE). Sau ca Bucurestiul este orasul cu cel mai aglomerat trafic rutier din Europa.,situatie datorata in principal faptului ca aceasta aglomerare urbana este singura din Europa care nu are un sistem de transport feroviar suburban/regional, cu circulatie in tacte, care sa se constituie intr-o alternativa atractiva pentru dimi8nuarea navetismului cu autoturismele sau cu maxitaxi-uri. Ce esplicatii sunt pentru faptul ca , prima linie de cf. construita pe teritoriul Principatelor Unite, linia Bucuresti-Giurgiu, este inchisa de peste 12 ani. Esate o rusine nationala.
    Desigu ca solutii feroviare seunt si pentru alte aeroporturi din tara., fara ca prin aceasta sa se elimine sistemele complementare, de pe sosea.
    Cred ca a sosit ceasul al 12. TDaca dorim sa contribui la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera-GES, in special CO2, care determina schimbarile climatice, trebuie sa trecem la fapte.
    Sa SPERAM CA VOM REUSI SA SENSIBILIZAM FACTORII DE DECIZIE.. Cine are urechi sa auda.!

  13. Numai cand ma gandesc ca ar trebui sa-mi mut bagajele dintr-un tren intr-altul, imi revin amintirile neplacute din studentie. Astazi sunt companii de transport care numai cu asta se ocupa, te iau de acasa, te lasa la aeroport, sau invers in conditii de confort, iar pretul este acceptabil. Cine nu poate plati aprox 15 Euro pentru aprox 250km, curse regulate, frecvente (1-1.5ore intre ele), si suplimentate daca este cazul? Cineva care calatoreste cu avionul cu siguranta ca-si permite.

    https://kirvad.ro/transfer-aeroport/

    Problema este cea a curselor aeriene interne SCUMPE, mai scumpe decat cele OTP – Roma, sau Valencia, sau Madrid ( bilete luate din timp). Daca de ex. ar fi 2 curse Suceava – OTP pe zi, cineva care va pleca de pe OTP, sigur ar pleca din Suceava cu avionul (confort, timp scurt, oboseala redusa) chit ca ar zabovi prin aeroport chiar si 5 ore…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Bogdan
Cristian Bogdanhttps://www.kth.se/profile/cristi
Cristian Bogdan este Associate Professor si docent in Interactiunea Om-Calculator (HCI) la Institutul Regal Tehnic (KTH) din Stockholm, Suedia. A absolvit facultateaa de Calculatoare si Automatica din Timisoara, doctoratul la KTH si a fost post-doc la Universitatea Tehnica din Viena (TU Wien). Este membru in consiliul director al Asociatiei Pro Infrastructura.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro