vineri, martie 29, 2024

De Ziua Națională, despre autostrada dintre Moldova și Transilvania

Despre autostrada Târgu Mureș-Iași citim periodic știri în presă. În general, sunt declarații de la diverși politicieni care se bat cu cărămida în piept. În textul care urmează, voi încerca să prezint factual unde stau lucrurile cu acest proiect și de ce pași concreți este nevoie ca să progreseze.

.

Încep cu un rezumat pentru cei care nu au timp sau răbdare să citească detaliile:

1) În mod concret, nimic nu s-a mișcat în 2017 pentru acest proiect. Un an întreg care a însemnat zero progres pentru această autostradă.

2) Primul sector de 100km al autostrăzii dinspre Tg. Mureș are contract semnat de 2 ani pentru realizarea studiilor geotehnice de detaliu și a proiectării. Acesta este un pas obligatoriu premergător construirii. Contractul n-a fost început nici până în ziua de azi de CNAIR. Detaliile coșmarului birocratic sunt dedesubt.

3) Pentru acest prim sector, Tg. Mureș-Ditrău, alocarea bugetară în proiectul de buget pe 2018 publicat alaltăieri este ZERO lei, ceea ce arată că nici pentru anul viitor nu există vreun plan de deblocare.

4) Pentru celelalte două sectoare (traversarea munților și partea din Moldova) nici măcar licitațiile pentru studii și proiectare nu au fost lansate. Din politicianism și pompierism, compania de drumuri CNAIR, prin directorul Ioniță, susține că nu e nevoie de ele. Aceasta este rețeta sigură pentru un dezastru în implementare: contracte de construire reziliate, despăgubiri de plată și disperarea noastră, a tuturor.

5) Tot restul de declarații politice și așa-zise proiecte de legi-minune sunt praf în ochi și politicianism ieftin. Nu aduc cu nimic proiectul mai aproape de realizare. Studiile de teren aprofundate și proiectul tehnic al autostrăzii sunt primul pas necesar pe drumul către realizarea autostrăzii. Tocmai acest pas este blocat de Ministerul Transporturilor și compania de drumuri CNAIR.

Autostrada Tg. Mureș-Iași e vitală pentru Moldova și este parte a unui coridor european principal, dar este și cel mai complicat și dificil proiect de infrastructură rutieră pe care România îl va face în timpul vieților noastre.

Pentru un proiect de complexitatea aceasta e nevoie în prealabil de o proiectare excepțională bazată pe studii serioase și reale de teren: foraje geotehnice, măsurători topometrice, calcule de dimensionare și așa mai departe. Înainte de a ajunge la licitația de construire, cei mai buni specialiști trebuie să-și bată capul luni/ani de zile lucrând cu softuri de proiectare pentru a găsi soluții tehnice pe baza unor date culese cu trudă de echipele din teren.

Acesta e faimosul „studiu de fezabilitate” pe care toată lumea îl urăște: pentru că niciodată nu le facem serios, iar pe cele pe care le facem de mântuială le uităm prin sertare și ajung să reprezinte bani aruncați pe apa Sâmbetei.

Până prin 2014 aceste studii nu au fost făcute suficient de detaliat, câteodată mai mult din birou și în niciun caz cu un studiu geotehnic de detaliu (conform cu normativele europene Eurocod) la bază. Atâta cerea compania de drumuri (fosta CNADNR, acum numită CNAIR, doar numele s-a schimbat) pe vremea aceea.

Problema mare este că dacă pe baza acestor studii sumare se pot cât de cât construi autostrăzi la câmpie, la deal devine ceva mai greu (ajungem la surpări și tot felul de probleme după cum am văzut deja), iar la munte e cam imposibil. În relief montan nu merge făcută treabă decât într-un singur fel: bine. Metodic și minuțios. Altfel ai în brațe doar maculatură.

Există studiu de fezabilitate pentru autostrada Tg. Mures-Iași? Există un studiu, fără nivelul de detaliu de care vorbeam, făcut în 2011. Este insuficient pentru a putea lansa o licitație de construire a autostrăzii pe baza lui.

Acest lucru l-au spus repetat specialiștii internaționali autorităților române de 10 ani încoace. Fie că e vorba de Comisia Europeană prin organismul Jaspers sau, chiar recent, de Banca Mondială (în cazul Comarnic-Brașov): „Aveți nevoie de studii geologice și de teren serioase și de o proiectare de detaliu înainte să contractați un constructor pentru proiect”.

Zis și făcut (sau… nu, după cum vom vedea): în anul 2014, pe 30 mai, CNADNR a lansat 3 licitații pentru actualizarea și detalierea studiilor de fezabilitate pentru cele 3 sectoare ale acestei autostrăzi:
– Tg. Mureș-Ditrău (cei aprox. 100km din Transilvania)
– Ditrău-Tg. Neamț (trecerea Carpaților Orientali, tot ~100km)
– Tg. Neamț-Iași-pod peste Prut la Ungheni (cei aprox. 100km din Moldova)

De data aceasta, în caietele de sarcini se cerea nivelul de detaliu necesar (pornindu-se de la studiile anterioare, dar adaugând forajele și masurătorile lipsă și proiectarea aferentă).

Ce s-a întâmplat? Din motive în care nu mai intru, două din cele trei licitații s-au anulat (Ditrău-Tg. Neamț și Tg. Neamț-Iași), iar pentru sectorul Tg. Mureș-Ditrău (cei 100km din Transilvania) s-a semnat contractul în mai 2015 cu o asociere de 3 firme (cam cele mai mari/cunoscute în acest domeniu de pe piața românească).

Numai bine ce s-a semnat acest contract că imediat a și fost suspendat, adică el practic nu a început niciodată. Motivul oficial: era neclar dacă există finanțare pentru autostrada Tg. Mureș-Iași.

În toamna lui 2016 se lămuresc lucrurile privind finanțarea, este adoptat Master Planul de Transport și contractul este desuspendat. Doar că… șoc! O lună mai târziu contractul este suspendat la loc.

Motivul? Un control al Curții de Conturi la CNAIR care a ridicat întrebarea „de ce e nevoie de încă un studiu de fezabilitate dacă ați mai făcut unul? banii de pe cel vechi se pot considera pierduți? e o dublă cheltuială?”. Întrebări, de altfel, legitime.

Inspectorii Curții de Conturi nu sunt experți în dezvoltare de infrastructură rutieră. Tot ce trebuia să facă CNAIR era să le dea (într-o formă detaliată) explicația de mai sus: „Nu scoatem la licitație același lucru – e vorba de un nivel de detaliu cu totul diferit, spre exemplu dacă în studiul din 2011 s-au făcut 100 de foraje geotehnice pe cei 100km, în noul studiu se vor face peste 1000, așa cum e necesar la o lucrare așa complexă, pentru a face proiectarea apoi la modul serios”.

CNAIR trebuia să ofere explicațiile tehnice. Din incompetența bine-cunoscută CNAIR nu a fost capabil să explice acest lucru, ba mai mult a luat poziția ghiocel ca de obicei și contractul a rămas suspendat pentru că „văleleu! a venit Curtea, opriți tot!”.

În 2017, CNAIR a tot spus că se gândește, analizează, ba chiar într-un răspuns (primit în iulie) la o interpelare făcută de mine s-a spus că „gata, din luna iunie se dă drumul contractului”. Rezultatul? Nici până azi nu a fost desuspendat contractul și a trecut anul.

Dar povestea nu este oprește aici. Incompetența și lipsa de asumare merge mai departe. Unul din membrii asocierii care a câștigat este aceeași firmă care a făcut studiul din 2011. Această firmă, ca să se rezolve situația și să se dea drumul contractului, a trimis o scrisoare oficială la CNAIR și a făcut o ofertă: „ne asumăm în integralitate ce-am lucrat în 2011 în acel studiu, ba mai mult contravaloarea studiului din 2011 propunem să o scădeți din valoarea contractului actual”.În felul acesta, nici în cea mai fantezistă interpretare, nu mai putea fi invocat un prejudiciu sau o pierdere.

Ce-a făcut CNAIR? Informal a zis că „ok, e bine așa, se va da drumul la contract” (perioada în care mi-au răspuns și mie la interpelare), dar în fapt n-au făcut nimic. Au decis că e mai bine și mai sigur să nu miște un deget. Adică drama tuturor proiectelor pe care le gestionează. Lipsa de asumare și minciunile care ne costă dezvoltarea României.

Rezultatul la zi este așa:
– sectorul 1 (Tg. Mureș-Ditrău) deși are contract semnat este în continuare blocat, ba mai mult în proiectul de buget pentru 2018 publicat ieri alocarea bugetară este 0 lei
– sectoarele 2 și 3 (Ditrău-Tg. Neamț-Iași) nu au licitații lansate pentru a se găsi o firmă de proiectare care să aducă studiile de fezabilitate la nivelul de detaliere necesar; avem doar aceleași baliverne ca și la Sibiu-Pitești: „studiile existente sunt suficiente, scoatem la licitație pe baza lor construcția”. Adică o modalitate sigură de eșec și de noi deziluzii pentru noi toți cetățenii acestei țări.

În loc de concluzie, un apel către ministrul Felix Stroe: domnule ministru, luați hățurile în mâini, e de-ajuns cu incompetența și minciunile directorului Ioniță de la CNAIR! Dați drumul contractului pentru Tg. Mureș-Ditrău (și alocați-i bani în bugetul pe 2018)! Lansați de urgență licitațiile pentru celelalte două sectoare: Ditrău-Tg. Neamț și Tg. Neamț-Iași-Ungheni!

Aceștia sunt pași concreți care aduc realizarea autostrăzii mai aproape, restul sunt doar perdele de fum.

Sper că am reușit să aduc un pic de lumină și să explic stadiul acestui proiect. Mă doare să văd dezinformare și politicianism, declarații pompieristice, amendamente inutile de miliarde la buget sau proiecte legislative de tipul „să se facă”, în timp ce incompetența și lipsa de asumare duc la amânarea pe termen nelimitat a infrastructurii moderne pentru România.

Material documentar:
– studiul de fezabilitate din 2011 pentru Tg. Mureș-Ditrău:https://goo.gl/Ryc3PN
– caietul de sarcini din 2014 pentru actualizarea studiului:https://goo.gl/5ufFqd
– răspunsul ministerului la interpelarea făcută de mine:http://www.cdep.ro/interpel/2017/r626A.pdf

– proiectul de buget pe 2018 (pag. 462): https://goo.gl/TY8F7J

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. De ani de zile adunatura de trintori incompetenti trebuia desfiintata. Dar vezi bine, acolo-s pile mari, rude multe, bani de papat si impartit, nu vrea nimeni sa le curme „suferinta”, vorbim degeaba. Acei curajosi care vor face asta vor binemerita de la patrie.

  2. (Off-topic) Culmea e că nu există nici vreo autostradă „paralelă” Ujgorod-Cernăuți sau măcar vreuna „perpendiculară” Tiraspol-Odessa care să alimenteze cine știe ce nostalgii, sau, de ce nu, ambiții.

    • Ca sa poata EXISTA trebuie sa ai trafic pe acolo! Ceea ce e imposibil in cazul de fata, prin simplul fapt ca NU exista resurse pentru a pune in practica o asemenea „prosteala.
      Ca sa ma intelegeti, puteti lua foarte simplu o harta oarecare a regiunii pe care s-o priviti peransamblul celor TREI MARI, din care perspectiva sa trasati cu degetelul pe ecran tot felul de linii, linioare si chiar bastonase in legatura cu TRIest-Gdansk si Odesa in principal,l avand in catare/vedere Berlinul, Hamburgul, Stetin… ori vreun alt port de la Adriatica si chiar din Grecia.
      De ce?
      Deoarece in Baltica se ajunge cum se ajunge si pe unde se ajunge in timpul anului, la fel si in MAREA NEGRESA!

  3. Sigur că articolul spune clar că nu se face nimic cu autostrăzile din România , dar ar trebui să repetăm zilnic faptull că vorbim toți în vânt , aceste autostrăzi vor demara doar după ce se va schimba politica în țară, adica dupa vreo zece ani…

    • Sunteti optimist!
      Aceste autostrazi vor demara doar dupa ce se va prabusi ultima speranta ca din aceste investitii is vor trage foloase imanente, inainte de orice si oricine, de catre cei care sunt intamplator, pe linia de decizie, fie ei portari, functionari la rimarie, la agentiile statului, la minister sau la guvern.
      Pana cand ASTA nu se va schimba, nimic nu se va misca in tara romaneasca. Coruptie este peste tot in lume, sa nu ne facem iluzii, dar nicaieri nu este cotata ca normala iar exceptia (de care eventual sa ne si rusinam) este cand nu vrem sa ne integram in fluxul spagii.
      Teoria Severin H2O : daca spaga este norma morala, trebuie sa schimbam legea si sa consideram spaga corecta… (asta dupa ce a fost prins cu ocaua mica)
      Daca nu schimabam norma morala trebuie sa ne mutam pe Marte cu natiunea care tine la acea norma morala.

  4. Autostrada ar insemna dezvoltare. Lipsa oricarei implicari a statului in realizarea acesteia, ma convinge ca se vrea tinerea moldovenilor intr-o stare de dependenta de tovarasii de la centru, acestora convenindu-le subdezvoltarea acestora. Sunt curios ce parere ar avea dragnea si tradiceanu. Ar zice iar ca e subminarea facutra de statul paralel? Din 2012 de cand sunt la toate butoanele posibile, nu au facut absolut nimic..

    • Ei nu au pareri. Nu le pasa.
      A, scuze, ei au pareri despre orice si nimic, de aceea sunt toata ziua in media. Dar oamenii nu traiesc din pareri si nici rontaitul media nu tine de foame/bunastare.
      Actiune, pasi concreti, fapte. Asta este ceea ce intereseaza.

  5. Iubitilor, nu va dati seama ca autostrada asta nu nici are cap nici coada atita timp cit Romania nu este racordata la autostrazile vestice ( pentru Tg Mures ) iar de autostrada vestica Baltica-Marea Neagra ( pentru Iasi ) se vorbeste doar la mesele festive europene, pentru a-l inveseli pe Donald Trump ?
    Dar nu-i nimica, scrieti baieti, numai scrieti ! Se lucreaza in schimb accelerat la proiectul podului peste Dunare dela Macin , poate doar sa treaca camioanele cu oi pentru export in Levant sau, mai stii, milioane de turisti din Moldova, Ucraina si Belarus vor veni pe litoralul Romanesc. si nu mai vor sa treaca cu bacul.
    Atita minte au guvernantii Romaniei, dar si mai putina minte au avut cei care i-au ales.
    Sa-i stapiniti sanatosi , inca cel putin trei ani de acum incolo
    Aferim !

    • Între Turda şi Tg Mureş se lucrează ( cu hopuri birocratice, ca la noi, dar se lucrează) iar dincolo, spre Borş, iar sunt diverse stadii, ba amânări, ba rezilieri, dar se mişcă, aşa că la momentul unei ipotetice începeri a lucrărilor în est, partea de vest va fi în stadiu avansat. Problema e într-adevăr că relieful e dificil, dar ne trebuie măcar studiile ca să putem face măcar nişte calcule; dacă tot ne prefacem că facem ceva o să vorbim la fel şi peste 20 de ani….

    • si de ce n-ar trece Dunarea si basculantele cu piatra de Macin, absolut necesara pentru dezvoltarea infrastructurii ? si ce stitii dvs despre cat asteapta sa urce pe bac un transport de marfa ? si ce mai stiti despre finantarea proiectului podului ? si ce nu stiti despre autostraazile in constructie pana la Tg.Mures care va deveni si va ramane cap de linie moarta cativa ani buni pana se desteapta romanul ? sau de ce sa mai facem planificare daca tot nu o respectam ? sau de ce sa nu mai amanam reformele si dezvoltarea cu vreun secol sau eventual sa ne intoarcem la perioada de glorie a anilor ’80-’90 ? sau poate ceea ce conteaza e doar sa ni se veseleasca trumpii paraziti, sa-i stapanim cumva sanatosi, pe-ai nostri mandri pursange trogloditi ?

    • ” Se lucreaza in schimb accelerat la proiectul podului peste Dunare dela Macin”

      Sper să se întâmple așa. Acum nu se prea lucrează, dar este un pod de care este nevoie, așteptat de multe decenii. Cât de important e podul este vizibil inclusiv din reacțiile împotriva realizării acestui proiect venite din partea celor care își văd afacerile afectate de orientarea traficului rutier pe noua rută. Doar cele două firme care fac traversarea cu bacul au împreună o cifră de afaceri anuală de circa 12 milioane de euro!

  6. Nici Romania si nici alte state mai dezvoltate nu pot sustine (nici chiar cu sustinerea financiara a UE) constructia mai multor autostrazi peste un lant muntos asa cum sunt Carpatii.
    A8 sau cel putin cea mai mare parte a sa, ar trebui sa astepte dupa A1 „PiSi” si dupa A3 „CoBra”, care au valori de trafic mult, mult mai mari. A8 are trafic de autostrada doar langa Iasi. Da, acolo este fezabil, din punct de vedere economic, sa fie construit un tronson de autostrada. In rest, nu se justifica economic. Pentru ce sa cheltui o suma enorma de bani sa treci Carpatii prin zona in care ei au latimea maxima (3 siruri montane de fapt, unul vulcanic, unul metamorfic si unul sedimentar). In rest aceasta dezbatere a ajuns acum pe taramul luptelor politice care altereaza orice argumente logice de bun simt.
    Mai ieftin si mai rapid de construit ar fi o strapungere (de 3 ori mai scurta) pe la Oituz care ar folosi mai bine zonelor industriale din sudul Moldovei (Bacau, Onesti, Barlad si chiar si zonei Galati-Braila in ultima instanta). Mai utila ar fi o autostrada Nord-Sud a Moldovei, axa care are trafic intens si care strabate din pacate toate localitatile de pe parcurs.

    • Ibi Szekely

      Nu. Moldovenii au descoperit solutia corecta pentru iesirea din embargo (acest tip de izolare au acum !) , autostrada care s-a o conecteze de occident: Iasi-Tg.Mures.
      Aici nu e vorba ca e trafic prea mare si decongestionezi facand autostrada. Nu, aici creezi trafic pentru dezvoltarea unei zone!

      Toate celelalte solutii sugerate sunt simple diversiuni (esti izolat si ți se propune sa te legi de alta zona izolată; sau, tu vrei sa mergi spre vest, ți se indica alta directie, să …te rătăcești).

      Pe cine deranjeaza scoaterea Moldovei din izolare? In primul rand pe Rusia, care nu vrea sa aiba in vecinatatea Moldovei dintre Prut si Nistru o zona prospera, care poate fi factor de „contaminare”.

      Apoi, nici Bucurestiul nu se da in vant dupa scoaterea Moldovei din izolare. Vor s-o mentina ca o zona dependenta, un bazin de voturi specific asistatilor.

      Ardealul are o pozitie privilegiata, legatura cu occidentul nu mai poate fi intarziata la nesfarsit, desi Bucurestiul face „eforturi” si aici sa nu piardă ..izolatul din mână! :)

      Pe ansamblu, politica Bucurestiului in materie de infrastructura este catastrofala, tare mi-e frică că țara se va rupe-n trei.

      • Rusia, iarasi Rusia. Am obosit. La fel si cu catalogarea alegatorilor din Moldova ca asistati sociali captivi ai unor partide. Chiar atat de prosti ii credeti?

    • Valorile de trafic sunt ceva f. relativ. Am vazut mai multe studii care demonstreaza ca simpla existenta a unei autostrazi mareste traficul, e ca un magnet, si mai mult, o autostrada atrage ca si cum ar fi un fluviu, firme, concerne, orase etc.
      Oare de ce, de cind e lumea si pamintul, asezarile s-au format pe malurile riurilor, ramurilor, fluviilor?

      • E ca un scurtcircuit. Cu cat faci scurt cu o sarma mai groasa, cu atat ai un curent mai mare. Tensiune este :) .
        Moldova s-ar deschide catre Vest instant…
        Doar de dragul exemplului: cat de mult s-au deschis satele de pe traseul soselei „modernizate” Bucuresti Urziceni Bacau!
        Cine a parcus drumul asta in anii 90 si in anii de dupa, stie despre ce e vorba.
        Dar cine vrea si cine nu vrea?

      • Ce rau e la Brasov? Dar la Sibiu? Dezvoltarea economica apare cand ai resurse materiale si umane mai ales. Moldova nu prea are din pacate resurse pentru dezvoltarea industriei. De nici unele. Doar Universitatea din Iasi, bunicica de altfel, mai scoate ceva resursa umana capabila sa faca ceva munci in IT si inginerie low level. In rest Dumnezeu cu mila. Prea putin pentru o ditamai autostrada. Un drum national de la Iasi la Tg. Mures care sa nu treaca prin nici o localitate ar fi suficient ca sa ai un timp decent de transport al marfurilor cu cheltuieli decente din partea statului. Nu e numai Moldova vitregita de starea infrastructurii. Poate ar vrea autostrada si Craiova si Brasovul si Buzaul si Braila. Astia vi se par mai favorizati? Si astia au Carpatii in calea vestului.

        • Nu vă înțeleg. Cum adică „Moldova nu are resurse pentru dezvoltarea industriei”? Dar ce, Timișoara a avut resurse apriori? Sau Clujul? Resursele au apărut odată cu dezvoltarea locală: infrastructura, aeroport, transport feroviar, conducere politică orientată către cetățean samd.
          Sibiul e la 10km de autostradă, adică are autostrada. Corect este că autostrada sa nu treacă prin oraș. Așa și Alba Iulia, cca 10 km de autostrada.
          E cumva Moldova depopulată de spuneți că nu are resurse? Ați fost vreodată în zona Sucevei să vedeți cât de harnici sunt oamenii? Chiar și zona Vasluiului, cu un potențial agricol neexploatat?. Despre ce vorbiți aici?

    • Subscriu.
      O autostradă între Târgu Mureș și Iași, fără o altă autostradă de la Suceava la București, prin Iași, nu are sens.
      Pe de altă parte – și acest lucru este foarte important – o autostradă de la Târgu Mureș la Iași ar oferi o excelentă oportunitate de dezvoltare atât Țării Secuilor, cât și unei zone a Moldovei ce are un excelent potențial industrial, date fiind resursele subsolului din Subcarpați și Podișul Moldovei. Nu mai vorbesc de cuplarea Republicii Moldova cu Vestul.
      Așadar, ca să răspund cumva și domnului Nicolescu, aceste proiecte ar trebui abordate concomitent, pentru că sunt complementare.
      Țara noastră are un potențial imens, adică poate merge spre un PIB de circa 450 miliarde de euro anual și mai mult, dar creșterea este acum limitată tocmai de potențialul limitat de angrenare al factorilor de producție de care beneficiază țara.
      Ca să pui în valoare acest potențial, este nevoie de proiecte de infrastructură cât mai multe și duse până la capăt: de le est la vest și de la nord la sud.
      Că să beneficiem de proiectele de infrastructură de care avem nevoie, trebuie să ne punem la punct și să avem politicieni și funcționari cât mai competenți și mai puțin permeabili la corupție, care să poată negocia și atrage fonduri europene, atât timp cât încă mai putem.
      În acest mod, dacă în 10 ani am avea autostrăzile pe care le-am proiectat, în circa 15 ani am atinge cu siguranță un PIB de peste 20 mii dolari per capita.

      • Cristian Felea

        „O autostradă între Târgu Mureș și Iași, fără o altă autostradă de la Suceava la București, prin Iași, nu are sens.”

        Da, e o metoda inteligenta la care apelati pentru a bloca autostrada care strapunge muntii, Iasi-TgMures !

        Si ca sa va demontez argumentatia Dvs, haideti sa apelam la urmatoarele scenarii.

        Pornim de la situatia prezenta ca Moldova este izolata, nimeni nu investeste aici, majoritatea investitiilor sunt in vestul tarii.

        Si facem :

        1. Autostrada Suceava – Bacau-Buzau-Bucuresti
        Rezultatul : nesemnificativ! Bosch face o nou fabrica la Sebes de unde ajunge pe autostrada usor la Viena.

        2. Mai facem o autostrada in Moldova : Botosani-Iasi-Vaslui-Galati-Buzau
        Rezultatul : evident nesemnficativ.

        Ba chiar o sa vina un consultant strain sa ne spuna ca nu suntem ok la mansarda! Nouă ne trebuie legatura ombilicala cu vestul si noi umblam cu magistrale interioare!

        Da, ramurile astea Nord-Sud sunt necesare pentru a racorda toata zona Moldovei spre vest.
        Dar prioritara este strapungerea, asta trebuie facuta mai intai.

        PS. Evident ca deranjeaza pe unii. Am mai spus, deranjeaza Bucuresti-ul , dar deranjeaza si pe multi din Ardeal care se tem de concurenta. Mai ales ungurii, vor autostrada pana la TgMures si atat, sa fie doar ei conectati cu vestul.

        Deci tot ce nu e Iasi-Tg-Mures e diversiune! Care, nu știu pe cine mai reușește să păcălească.

        • Daca citeați atent comentariul meu, va scuteați singur de efortul de a repeta ce am scris si eu in propriul meu comentariu – adică același lucru, dar cu alte cuvinte.

  7. Autostrazile (ce european ar suna autostradele!) se structureaza pe magistralele de dezvoltare, deci spre vest. Pentru Moldova, expressways-urile sunt arhisuficiente. Deocamdata, Moldova este marginala in raport cu Romania, dar mai ales cu Europa, inclusiv in mentalul public, deci infrastructura se poate adapta conditiilor actuale si de perspectiva imediata ale dezvoltarii acestei provincii a Romaniei. Eventualele conexiuni cu Rep. Moldova, dupa clarificari geostrategice, politice, economice etc.

  8. Catalin Drula

    Domnule, banii sunt adunati la Bucuresti. Si Bucurestiul …il doare undeva de Iasi si de Moldova, nu va prindeti ca face misto de voi? Daca continuati sa mieunati asa sfios in timp ce ei va pun sa faceti hora de 24 ianuarie si va lauda de Sfanta Paraschiva – nu aveti nicio sansa cu autostrada in urmatorii 4589 de ani.

    Proteste masive in fața fiecarui Consiliu Judetean din judetele moldave. Adunati parlamentari, cereti-le sa sustina interesele voastre , nu pe ale lui Liviu Dragnea. Poate ar fi o sansa.
    Sa se poata accesa fonduri direct de Moldova, sa nu mai treacă pe la sudisti.Ceva de genul asta, oate, poate.

    Oricum, daca se continua asa Moldova va fi total depopulata si nici mai are rost autostrada. Se va face rezervatie pentru turisti. Aduc ceva zimbri din Polonia, ceva lighioane mai dinspre Africa si vedem la National Geografic.

  9. Foarte bun articol.
    Totusi … nu cred ca este doar „incompetenta / impotenta institutionala / fuga de responsabilitate”.
    Eu cred ca este pur si simplu vorba despre blocare intentionata, care echivaleaza cu o tradare a intereselor Romaniei. Cu atat mai mult in ceea ce priveste zona Moldova (dezvoltarea acestor autostrazi ar reduce si influenta Rusiei asupra Rep Moldova prin simpla dezvoltare economica).
    Sunt prea multe lucruri care nu au absolut nici un sens, lucruri incepute si anulate dupa 2-3 ani, reluate si taraganate – o adevarata Legenda a Mesterului Manole in varianta pentru birocrati.
    Refuz sa cred ca niste functionari – oricat de tembeli ar fi ei – pot da doar atat sau ca nu se poate reforma o institutie daca exista vointa politica reala.
    Este evident ca sunt aduse de catre responsabili niste scuze absurde pentru a ascunde o DECIZIE. A cui ? ramane de vazut … Dar mai grava este complicitatea guvernelor din 2004 incoace (ma refer doar la aceasta perioada pentru ca au existat alte resurse pentru finantare din acel moment).

  10. ParaDoxal, AUTOSTRADA despre care face vorbire autorul acestei succinte relatari NU e de fapt pentru MOLDOVA!
    …oricat v-ar parea de surprinzator, ea e pentru CLUJ-TgMuMUngaria, deTzinutzii din Tzinutul bantuit de Sindromul Stockholm al UDMR, alaturi de pushcariashii Fenechiu&Pinalti si eternul Flutur din Suceava.
    (mai tineti minte cum mergeau Nationalele sa joace fotbal taman in Chiatra, facand Slalom Uriash printre carutze si biciclisti, mai bine de 60 de km, dupa ce aterizau in BACAU?

    De altfel, MOLDOVA e foarte mare si nici un moldovean adevarat nu considera azi Iasiu ca fiind Capitala MOLDOVEI, daca nu sta cumva in UNGHENI si e plin de incertitudini in privinta apartenentei sale etnice, nationale, statale, istorice samd.
    (avand in vedere urmasii tribului germanic din Croatia, stramosii ieshi enilor de azi, din mileniul 3, dupa 1862 si 1918, care au fost adusi de catre Ceausescu la oras la fel ca cei din Cluj)

  11. Faptul care ne dăm de ceasul morții că nu avem autostrăzi, dar nici măcar nu ne trece prin cap că ar fi mai profitabil să ne concentrăm pe dezvoltarea și modernizarea rețelei de căi ferate arată cât de înapoiați suntem. Ok, putem avea și autostrăzi la un moment dat, doar că ar fi important să avem căi ferate pe care trenurile să poată circula cu viteze rezonabile pentru timpul nostru. E mai eficient și din punct de vedere al costurilor și din punct de vedere al protecției mediului. Ca sa nu mai vorbim de timpul petrecut pe drum, în cazul în care treburile ar.circula cum trebuie.

    • Sigur, puteți aruncă fumigene către zona Moldovei. E o deviere a discuției care nu își are rostul. Nimeni nu spune că nu este nevoie și de cai ferate modernizate, dar vorbim aici și acum de autostradă A8. Când va fi timpul căilor ferate, se va vorbi de tronsoane și priorități. Fiecare parte la timpul ei.

    • „E mai eficient și din punct de vedere al costurilor ”

      Este și mai eficient transportul naval.
      Aștept cu interes demersuri pentru ameliorarea căilor navigabile românești și pentru refacerea potențialului de transport pe apă al României, atât a flotei fluviale, cât și a celei maritime.

      • intrebarea e ce e atat de imortant la tgmumu de nu poate fi ocoliot la fel ca toate celelalte

        N-ar fi rau sa facem Dunarea perfect navigabila pana la Viena!
        De altfel cateva sute de km in plus or minus pe cale ferata electrificata nu insemna mare lucru in flux continuu – cu programari riguroase si intarzieri rezonabile pentru perisabile transportate coresp – iar Prutul poate fi facut navigabil pana ceva mai sus de Albita – deocamdata shenalul e intretinut de moldoveni pana la Leova – dar nu mai sus, ca are apa putina si s-ar polua ireversibil prea mult si fara folos.
        Convoaie de barje, ce credeati?
        E randul specialistilor in transporturi sa faca niste calcule cand toata lumea transp door to door caci transbordarile costa! chiar daca timpul nu conteaza in flux-continuu de transport la 40 de grade celsius zile la rand, chiar saptamani!!

  12. Se vorbeste bine despre lipsa autostrazilor care sa lege Moldova de vestul Romaniei si de Bucuresti, absolut necesare pentru dezvoltarea unei mari zone din tara. Cineva spunea chiar ca ar fi vorba de un soi de sabotaj, care ascunde interese strategice, sau economice, etc. Bine, bine, dar in cazul Olteniei ce sa fie? Nu-mi imaginez ca la Craiova ar actiona Putin sau ca Bucurestiul s-ar teme de concurenta. E vorba pur si simplu de cheltuirea banilor pentru investitii pentru protectie sociala, mariri de pensii si salarii in sectorul bugetar, in special in scop electoral (adica politic). Daca nu credeti, vedeti ceea ce tocmai s-a intamplat in 2017, anul cu o crestere record a economiei (nu discut cum a crescut). Oare se va investi in infrastructura in anii de recesiune (care vor veni, ca asa e in capitalism, e ciclic)?

    • https://www.youtube.com/watch?v=rCCzf8PrdjI
      Partial adevarat, nimeni nu se grabeste sa bage bani in autostrazile convenite cu UE si aflate in diverse etape de EXE, deoarece banii aceia sunt necesari in cu totul alte partzi anii ce vin.
      Ati fost anuntati ca se va incepe DEMARAREA autostrazii private facuta cu bani de imprumut pe un fond de garantare daca am inteles bine iar salariul minim va fi 1900!
      Insa asta n-ar fi o noutate in ce priveste Autostrada PRIORITARA, deoarece aceasta a fost astfel trasata din conceptie pentru a NU putea fi realizata in urmatoarea suta de ani decat pana la Tg.MU-mu, Luna, Buda si REtur., evident, intentionalt!

  13. „Oare se va investi in infrastructura in anii de recesiune (care vor veni, ca asa e in capitalism, e ciclic)?”

    Nu! Pentru ca să faci investiții în perioada de recesiune, trebuie să faci provizioane în perioada de expansiune economică. Or, la noi este noaptea minții! La fel ca pe vremea guvernului Tăriceanu2, pe măsură ce crește economia cresc atât deficitele, cât și nivelul datoriei publice! În perioada de recesiune ce va urma tre’ să ne împrumutăm pentru eventuale investiții cu dobânzi mari șamd. Prin urmare, foarte probabil NU vor fi investiții (deși depinde și de cine va guverna), ci ne vom împrumuta ca să plătim datoriile angajate de actualii guvernanți și veniturile majorate de ei. Altfel, amintiți-vă…”ieși afară…ordinară” și bâști cu cascheta peste gard!

  14. CULOARUL incepe de pe la Adjud si se termina pe la Roman si imparte Moldova unind-o totodata

    Cine are curiozitatea poate afla ca iashiul nu se afla decat de putin timp printre cele mai mari orase din Romania. In perioada interbelica, in perioada de max dezv capitalista, intr-o ec de piata complet LIBERA si o libera circulatie a capitalurilor, iashu-clujul si timisoara NU se aflau intre marile orase ale ROMANIEI spre deosebire se postceaushismul actual. Topul marilor orase ca dezvoltare urbana, ec-sociala!, in afara Bucurestilor care inca nu trecea de 1 milion – fiind la inceputul perioadei cam cat unul dintre cele mai mari orase de azi ca nr de loc, desi capitala cu toate avantalele care decurg de aici – era dominat autoritar de CERNAUTI si Chisinau, dupa care venea GALATI si ceva mai incolo toate celelalte in frunte insa cu CONSTANTA!
    Bacaul spre deosebire de fundatura ceaushista iasi – in care chiar si in epoca interbelica romanii NU erau MAJORITARI, dupa cum nici in CERNAUTI de altfel sau Cluj! – indiferent de postceaushismul actual si asa-zisii LIBERALI si democrati vopsiti, se va situa mult si bine exact in CULOARUL SIRETULUI. Iar ca sa intelegeti ce inseamna asta mai bine luati ca exemplu PALNIA – caci e un loc ingustat din cauze naturale, in mod evident – in a carei parte superioara se afla InfinituL… NORD cu cei peste 2 milioane AZI de utilizatori – deoarece traficul nu o ia de nebun niciodata peste dealuri, munti si vai, fara niciun sens -, iar in partea inferioara, RECIPIENTU finit! cu restul de 4-16 MILIOANE de utilizatori ai CULOARULUI.
    Va intreb acum ce face un stat care doreste dezvoltarea ec. a teritoriului, deci, propriu!?
    In mod logic, rational, inteligent, incearca sa uneasca cele doua CAPETE prin cai moderne de transport terestru si eventual sa sparga incercuirea pe calea cea mai convenabila, ci nu pe vreun DN spre o eventuala varianta ivita dintr-o conjunctura istorica mai mult decat dintr-o alta MOTIVATIE (natonala, de dezv, adm… Si cine ar putea fi interesat in blocarea CULOARULUI ori sa-l faca NEFUNCTIONAL, azi, in ROMANIA multipla membra?
    Sa nu uit.
    Pe la Galati-Namoloasa-Focsani e o gatuitura, pe linga Zona Seismica, care a fost complet SUGRUMATA in urma cu vreo zece ani din cauza inundatiilor, daca va mai amintiti, MOLDOVA fiind practic inaccesibila pe acolo cateva saptamani, cel putin pana a trecut viitura cu bine pe sub podul de la Galati.

    • https://www.youtube.com/watch?v=LlvUepMa31o
      Platforma Petrochimica Borzesti e mai mare decat Onestiul – pe ea se afla terminale complexe de transport – cred ca si Platforma SIDEX e cam cat Galatzii chiar daca azi pe ea mai fc doar un singur furnal din cele 6 construite impreuna cu francezii.
      Din SATELIT desigur, cel mai bine arata Gura Vaii si valea Cashinului in sus unde se afla cel mai ingust si accesibil shir de munti din Carpatii Orientali (cu exceptia Pershanilor care inchid depresiunea brasovului dinspre Vest). Insa, pentru o trasare finala a rutei viitoarei autostrazi e nevoie de o echipa de specialisti platiti din bani pubici care sa faca altceva decat studii de fezabilitate copy-paste – studii geo, TOPO, meteo, economice… – NU studii de trafic fara nicio valoare! si care sa dea SOLUTII pentru legarea Focsanilor/ Tecucilor/ Birladului peste munti si vai, de autostrada, ori a Tg.Ocnei, daca nu a Slanicului, studii de eficienta economica si de dezvoltare in perspectiva, prognoze… Caci dupa cum puteti observa niciuna din cele doua AUTOSTRAZI n-au trecut de fazele eLectORALE,ambele fiind trasate politic de urmasii marelui barbat care trasa si el dand din mana de Carmaci drumuri poduri si shosele, mari bulevarde si canaLe… doar ca cel mult pe HARTIE, consumand fara niciun folos resursele necesare unor geologi care sa bata la pas Drumurile de munte impreuna cu Pisicutzele lor.
      De ce ce trebuie ca shirul de munti strabatut sa fie cat mai ingust si accesibil cu putinta?
      Deoarece AUTOSTRAZILE nu trec muntii pe serpentine ci doar prin Tunel-viaductuneL unele adevarate capodopere de inginerie care costa foarte MULT.

      • Autostrazile virtuale sunt si ele REALE – sunt parte nemijlocita a REALITATEA VIRTUALE – problema e ca jocurile financiare care au dus la CRIZA – Ho W-Hauuuuuu-U! – si infrastructura virtuala nu rezolva nicio problema concreta a fiintarii noastre in forma umana, cu nevoi nelimitate si resurse limitate (in afara celor de baza).
        Asadar in ecuatie intra pe linga bugetul statului la care apar tot felul de abonati, fc de ce JUDET castiga – TELEormanu sau Cluju, ca Vasluiu nu castiga niciodata NIMIC fiind din alt trib -, apar tot felul de necunoscute ca contributia europeana si alte paradigme ale dezv.
        Nu va ascund faptul ca la coada Lacului de Acumulare de la Bereshtiu e destula apa – acolo Siretul e mai mare decat Oltul la VARSARE – care sa permita construirea unei centrale atomo-electrice de a treia generatie cu fac si francezii. Siretul e cel mai mare riu din ROMANIA, cu exceptia Tisei care trece tangential pe aici si a Nistrului, desigur, avand mai putine meandre concrete decat Prutul care e de mai bine de doua ori si jumatate mai mic decat el la varsare.
        Ba bucur cel mai mult insa de faptul ca v-am facut pe unii curiosi fata de GEOGRAFIA propriei dvs tzari si sa va intelegeti mai bine existentza infecta in degenerarea postceausista, in statul succesor al celor create si CTRL de rusi (dusmanii de moarte a moldovenilor).

  15. Toate drumurile nu mai duc azi la ROMA, iar „Drumurile noastre poate” vor duce de mane doar la Buda!
    In mod cat se poate de CLAR dezvoltarea MOLDOVEI nu are nicio legatura cu Tg.MU, ci cu pozitionarea centrelor principale pe Culoarul strategic dintre Mari – ala e cat va exista pamintu aprox sub aceasta forma, jdemiideani, daca nu milioane! – si forta celei mai mari economii a Europei. Evident, pofta Berlinului de a deveni centru global de talia Moscovei, Londrei, Parisului, peste Istanbul … e legata direct de dezvoltarea Moldovei…
    De ce Galati si NU Contanta sau Izmail, din cauza proximitatii ostile a URSS si a limitarilor tehno interbelice. Iar drumurile Europene au fost trasate in urma unor acordori intre statele rezultate in urma WW2, in secolul trecut, care nu mai corespund realitatilor de azi odata cu evolutia evenimentelor din UCRAINA.
    (poate nu stiati, dar Moldova avea in vremea lui Nicolae Milescu spataru ambasador in indepartatul Nord in tzara lui Carol al XII-lea, cand restul erati inexistenti Cantemir era Academician la BERLIN si recunoscut de intregul Occident fiind primul savant EUROPEAN care a scris o istorie a Imperiului Ottoman!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Catalin Drula
Catalin Drulahttp://contributors
Licență și master în Computer Science la Universitatea din Toronto. Inginer software la o serie de startupuri din Silicon Valley. Cetățean implicat pe forumurile care urmăresc construcția de autostrăzi. Fondator și vicepreședinte al Asociației Pro Infrastructură. În 2016, consilier pe domeniul infrastructurii de transport al premierului Dacian Cioloș. În prezent, deputat USR de Timiș, membru al Comisiei pentru Transporturi și președinte al Comisiei pentru IT&C.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro