Home » Cultura »Educatie » Citesti:

“Uşor cu pianul pe scări”

Solomon Marcus februarie 11, 2016 Cultura, Educatie
16 comentarii 5,461 Vizualizari

În 1985, scriitorul Marin Sorescu publica o carte de cronici literare cu titlul pe care l-am preluat şi noi mai sus. Metafora instrumentului muzical semnifica faptul că literatura, obiectul criticii literare,  are fragilitatea, delicateţea  şi sensibilitatea unei viori sau a unui pian, trebuie să-i respectăm gingăşia, să nu intrăm cu cizmele în ea. Voi prelungi acum această metaforă muzicală, şi sper că cititorii vor fi de acord, observând că şi cuvintele limbii române (ca şi ale oricărei alte limbi) au acelaşi statut fragil şi delicat ca al unei viori. Observaţi infinitatea de nuanţe prin care trece un cuvânt în funcţie de împrejurare, de context, de persoana care-l foloseşte. Trăim în limba noastră maternă şi nu ajungem să stăpânim decât o mică parte din comorile ei infinite.

Această introducere îmi permite acum sa trec la chestiunea pe care o am în vedere. Este vorba de dezbaterea actuală privind educaţia, planurile-cadru pentru gimnaziu.  Profesorul Radu Gologan a insistat cu dreptate asupra profitului imens pe care-l are, ca profesor universitar de matematică, prin folosirea ajutorului oferit de informatică, de exemplu prin preluarea unor softuri matematice. Exemplul dat de Profesorul Gologan este simptomatic pentru metabolismul general al disciplinelor celor mai diferite, metabolism in mare măsură ignorat de educaţia actuală. Matematica are o legătură strânsă nu doar cu informatica, ci cu aproape orice altă disciplină. Informatica este şi ea implicată azi în mai toate celelalte discipline.  Să ne gândim, de exemplu, la internet, revoluţia informatică din ultimul deceniu al secolului trecut. Nu există niciun domeniu care să nu fie afectat esenţial de tehnologia internetului, cu consecinţe profunde privind modul de cunoaştere, inţelegere şi trăire umană, fapt vizibil cu precădere la noile generaţii, de la care avem de învăţat nu mai puţin decât au ele de la noi. Tocmai această instabilitate, această dinamică, acest metabolism al disciplinelor până mai ieri într-o relativă stabilitate, sunt ignorate atât de cele trei planuri cadru ale Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei cât şi de planul celor sase.  La acesta din urmă, se vorbeşte, şi aici se produce intrarea cu cizmele in  fragila semantică a limbii române, despre «unirea matematicii cu informatica la clasele V-VIII» iar în retorica televiziunii se face un pas mai departe, prin referire la «contopirea matematicii cu informatica». Ce trădare a realităţii! Matematica si informatica nu sunt discipline, ci paradigme universale ; limbajul, literatura, istoria, geografia, biologia etc, la fel. Nu o împărţire în teritorii delimitate, ci o întrepătrundere, o reţea de paradigme universale în care trebuie să discernem problemele, evenimentele, întrebările, rezultatele  cele mai captivante şi să le aducem în atenţia noilor generaţii.

Limba română este pusă la o grea încercare, derapajul semantic ne pândeşte la tot pasul, dar intervine şi capacitatea noastră de a «şterge colbul», de astă dată nu de pe «cronice bătrâne», ci de pe programe şi manuale pe care a prins o grosime exagerată. Fără o imginaţie de mare îndrăzneală şi fără un grăunte de «nebunie», fără o cultură care sa treacă mult dincolo de orizontul actual al şcolii, nu o vom scoate la capăt. Dar daca vă uitaţi cu atenţie în ochii copiilor, întrezărind aşteptările lor, veţi întelege cât de mare e răspunderea noastră.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. VladB spune:

    Semantica are o dinamica si trebuie privita in acest sens. Limbajul nu este decuplat de evolutia omului …

  2. marius spune:

    Toate bune si frumoase, domnule academician, insa dispune invatamantul actual de resurse umane adecvate?
    Actualii profesori de matematica vor putea preda si informatica?
    Actualii profesori de fizica vor putea preda si chimie, sau invers?
    Aveti in vedere atat mediul rural, cat si dorinta de performanta .
    Sper ca prin informatica intelegeti PROGRAMARE,
    si nu doar notiuni de utilizare a internetului sau a unor soft-uri.
    Cu stima.

  3. AT spune:

    Asa zic si eu, usor cu pianul pe scari. Toate ideile astea nastrusnice sunt din ciclul: hai sa facem ceva cool si trendy, sa ne aflam in treaba, yes we can, change, hope, progress, viva la revolucion, totul pe spinarea copiilor. S-a dovedit ca sistemele educationale cele mai eficiente sunt cele traditionale, cum se practica de exemplu in China. Este loc pentru experimente in scolile private. Daca isi dovedesc net superioritatea dupa cateva generatii le putem implementa si in scolile publice.

    • Silviu spune:

      Domnul profesor Solomon Marcus este un dascal de geniu, cum putini se intalnesc astazi. El a unit matematica cu filologia (unii ar spune “apa cu focul”) creind “ligvistica matematica”.
      Evident ca intai se pun boii si apoi caruta (scuze pt analogie), adica intai trebuie create cadrele didactice capabile de o abordare interdisciplinara, profesori care sa vrea sa predea si la tara, nu numai in marile orase. Dar a preda inca precum “domnul Vucea” sau ca in anii 50-60 ar reprezenta o mare greseala, chiar daca am “ras etichete” si am denumit altfel disciplinele predate. A face o reforma doar la scolile particulare este posibil, fiind relativ putine, dar ar insemna o marire a decalajului intre posibilitatile oferite elevilor cu parinti bogati si ai celor cu parinti (relativ) saraci. Este, cred, mai intai, sarcina universitarilor de a pregati cadre didactica capabile sa predea intr-un stil nou, holistic, si apoi sa se schimba planurile de invatamant si manualele. Poate ca nepotii nostri vor avea parte de asa ceva…

    • fLoreign spune:

      Mai exact vorbesti de scorurile PISA obtinute la scolile de elita din Shanghai si le consideri reprezentative pentru China? Nu-i vorba, sunt destepti chinezii, insa sa consideri ca educatia data ca sa treci gaokao este un model de urmat in alte tari arata, vorba altui mare clasic in viata, cecitate intelectuala.

      • AT spune:

        Ma refer la majoitatea studentilor post-licenta in stiinte in universitatle americane, care sunt majoritatea asiatici. M-a lovit cecitatea de cand sunt printre ei.

        • fLoreign spune:

          Pai chinezii sunt de trei ori mai multi decat americanii, asa ca in mod normal ar fi majoritari inclusiv in STEM in SUA. Cu alte cuvinte, daca in Romania esti cel mai bun, un chinez de acelasi nivel este unul dintre cei cincizeci de nivelul lui. Caci populatia Chinei este de cincizeci de ori mai numeroasa decat cea a Romaniei.

          • AT spune:

            Poate ca statistic cifrele reflecta, cu o marja de eroare, proportia populatiilor, dar asta nu tine cont de alti factori: facilitatea acessului la educatia superioara, mai mare in SUA datorita dezvoltarii economice, dificultatea distantei geografice pentru chinezi, barierele de limba si culturale, si cum se face ca afluxul de asiatici se observa doar in STEM, nu si in alte discipline.
            Exista si studii care sa confirme teza:
            http://theconversation.com/chalk-and-talk-teaching-might-be-the-best-way-after-all-34478

          • AT spune:

            PS: sa nu uitam de affirmative action, care ii dezavantajeaza pe chinezi, plus bariere economice (bilet de avion, teste), politice (viza), etc.

  4. dana eugenia spune:

    Nu am auzit de nicaieri (din nicio sursa) despre proiecte inter-disciplinare in scolile de stat … noi am avut materii la care nota era obtinuta in functie de acuraterea reproducerii informatiei … nu gandire critica, nu analogii, nu info din resurse suplimentare … si sistemul asta incremenit va prelua in cateva luni educatia copilului meu :(

    pe cand oare creare de aptitudini in scoala romaneasca?

  5. un_batrin spune:

    Domnul Profesor,
    Aveti dreptate dar nu cred ca veti avea succes in implementarea unei asemenea abordari. Presupune ruperea de rutina testelor “nationale” si a baremelor stricte de corectura. Din acest motiv tot corpul didactic se va opune. In plus, din experienta mea cu studentii, chiar elevii se vor opune. In primul rind pentru ca in sistemul actual este mai usor sa te pregatesti pentru promovarea examenelor. In al doilea rind evaluarea este mecanica ceea ce da aparenta unei obiectivitati crescute, iar contestarea rezultatelor, respectiv reevaluarea unei notari, este foarte simpla si nu da batai de cap. Incurajarea creativitatii interdisciplinare implica posibiliatea aparitiei unor solutii cter nu au fost prevazute de evaluator si eventual greu de inteles pentru evaluatorii mai putin pregatiti. Sa stiti ca studentii mei sint ingroziti ca ar putea sa primeasca subiecte care sint formulate altfel decit in curs. Trist!
    PS. Mi-a placut foarte mult si:
    http://www.tribunainvatamantului.ro/de-la-planurile-cadru-la-realitatea-scolii/

    PPS. Ce s-ar alege de sistemul concursurilor (inclusiv olimpiadele pe materii) scolare atit de iubite de societatea noastra.

  6. Cititor spune:

    Domnul academician Solomon Marcus lansează o idee interesanta, dar, din păcate, aproape imposibil de aplicat pe termen scurt in sistemul nostru de invatamant. Am putea insa începe o schimbare de acest fel intr-o prima etapa la cls a III-a si a IV-a din ciclul primar. Apoi, treptat, s-ar putea avansa la cls a V-a si a VI-a din gimnaziu. In acest ritm, cu cate doi ani distanta, in opt-zece ani s-ar schimba conținuturile si modalitățile de abordare a lor la toate cls din preuniversitar.Concomitent, ar trebui schimbat si formatul evaluărilor de progres si finale. Ce ar fi fost daca s-ar fi început acum 26 de ani? Ar fi fost o schimbare de fond care ne-ar fi ajutat sa evoluam. Noi ne-am mulțumit cu schimbări de forma, le-am numit pompos reforma si am ajuns azi sa nu mai știm (profesori si elevi) de ce mergem la scoala. Oricum, constat ca e prima oara când cineva vrea sa atace fondul problemei.

  7. Luca spune:

    S-ar parea ca, inainte de toate, avem o mare problema de COMUNICARE.

    “Limba este tot ce exista mai bun si ceea ce exista mai rau” (Esop, sec.VI-V i.e.c.)

    Principala preocupare a societatii ar trebui sa se concentreze pe comunicarea corecta.
    Comunicarea ar trebui sa fie primul criteriu de valoare din societate.

  8. ion adrian spune:

    Din pacate de azi inainte dl academician, dl profesor Solomon Marcus nu ne va mai putea darui nici-o idee .Putem incerca sa intelegem mai bine cele ce ni le-a dat pana acum si sa le facem cat de cat sa traiasca in si prin noi.
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

  9. Ovidiu spune:

    Odihneste-te in pace maestre!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Solomon Marcus


Solomon Marcus

Matematician, membru titular (2001) al Academiei Române. A predat ca profesor la Facultatea de Matematică din cadrul Universității București. Autor a numeroase cărți ce ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Apreciez toate comentariile, pe cel al doamnei doctor Virginia Batog indeosebi. Este si raspunsu...

de: Prof. Vasile Ghetau

la "Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces?"

Cauta articole

septembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)