Home » Cultura »Global / Europa »Interviu »Opinie » Citesti:

„Ask not what we can do for climate change, but ask what climate change can do for us”

Constantin Crânganu decembrie 1, 2017 Cultura, Global / Europa, Interviu, Opinie
32 comentarii 1,924 Vizualizari

Le savant n’est pas l’homme qui fournit les vraies réponses;

c’est celui qui pose les vraies questions.

Claude-Lévi-Strauss, Le Crue et le Cuit, 1964

Marți, 28 noiembrie 2017, ziarul The Kingsman – The Voice of Brooklyn College a publicat două materiale despre ultima mea carte, Exploring the Earth System (co-autor, Stephen U. Aja). Ediția a 2-a a cărții, apărută în august a.c., conține mai multe capitole dedicate studenților de la cursul „Climate Change – Torn between Myth and Fact” și bazate pe articolele mele publicate inițial pe Contributors.

Dintre toate capitolele care discută schimbările climatice, ziaristul Ahmed Aly a ales doar două: “Taking Sides: Climate Change Debate” și “Four Essential Myths of Climate Change: Edenic, Apocalyptic, Babelian, and Themisian” pentru a construi un scenariu aberant, în urma căruia am fost declarat (de către un coleg „binevoitor”) un „scientific denier”.

Primul articol, critic, este intitulat: BC Professors’ Core Science Textbook Contains Climate Change Skepticism. Las cititorilor Contributors „plăcerea” de urmări cum se abordează, într-un mediu universitar american, foarte politizată chestiune a schimbărilor climatice.

Al doilea articol este un Interview: Professor Cranganu Defends His Position on Climate Change pe care l-am acordat prin e-mail. Traducerea de mai jos semnalează articolele pe care cititorii români le-au putut citit în premieră.

Ahmed Aly: În calitate de om de știință cu o carieră de peste treizeci de ani în cercetarea din domeniul petrolului și gazelor, cât de mult din schimbările climatice (pe care, pe baza lecturii mele, văd că nu le contestați), poate fi atribuit activităților umane?

Profesorul Constantin Crânganu: A-ți începe interviul invocând cercetările mele de peste 30 de ani în domeniul hidrocarburilor  mi se pare o insinuare perfidă care nu merită un răspuns. Mă întreb, totuși, cum de n-ați observat și alte subiecte ale cercetărilor mele: sechestrarea CO2 în rezervoare geologice, energia geotermală, hidrogeologia, inteligența artificială etc.?

Presupun, totuși, că sunteți bine intenționat și că nu aveți niciun parti pris în întrebările dumneavoastră.

Nu contest schimbările climatice, deoarece clima se schimbă continuu pe această planetă de miliarde de ani. Cred că pentru dumneavoastră clima a început probabil să se schimbe abia de la începutul Revoluției Industriale, ceea ce este o aproximare grosolană. Probabil ați vrut să spuneți încălzirea globală antropogenă, termen folosit câtva timp în anii ’80 și ’90, dar înlocuit apoi de noul nom de guerre – schimbările climatice.

Există numeroase cauze naturale ale încălzirii globale, precum și ale răcirii globale: geometria sistemului solar, luminozitatea solară, distribuția globală a continentelor și a oceanelor, variabilitatea orbitală și solară, oscilațiile oceanografice pe scară largă, ciclurile lungi ale mareelor oceanice, oscilațiile El Niño și La Niña, activitatea vulcanică, dezintegrarea rocilor, activitățile tectonice regionale, ciclurile scurte ale mareelor oceanice, furtuni și explozii solare, cicluri orbitale mai scurte, descompunerea hidraților de metan, impacturi meteoritice) și mai puțin numeroase cauze antropice: arderea combustibililor fosili, cultivarea orezului, creșterea animalelor erbivore, folosirea gropilor de gunoi sau producția de ciment.

Din 1850 până în prezent, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 0,8°C. Cât din aceste opt zecimi de grad Celsius se datorează oamenilor și cât de mult se datorează cauzelor naturale depășește capacitățile mele de calcul, însă cea mai recentă cercetare peer-reviewed arată că contribuția umană este substanțială, în timp ce contribuțiile naturale nu sunt neglijabile.

De exemplu, emisiile de CO2 antropogen au rămas constante în ultimii trei ani, dar anul trecut, emisiile de CO2 naturale, datorate lui El Niño, au crescut concentrația atmosferică a CO2 cu 3 ppm.

De asemenea, mai știu că trăim într-o perioadă interglaciară numită Holocen, când clima își revine după ultima glaciație. Pentru comparație, vă sugerez să căutați pe Google sau să discutați cu mine despre interglaciația imediată anterioară, o perioadă denumită Eemian, de acum aprox. 125.000 de ani. Această interglaciație reprezintă o bună aproximare pentru cea actuală. Datele disponibile indică faptul că temperaturile globale medii au fost atunci mai mari cu 2°C – 4°C decât astăzi (nu cu 0,8°C !), în timp ce concentrația de CO2 a fost similară celei din perioada preindustrială (~ 280 ppm). Deci, legătura dintre creșterea temperaturii și concentrația de CO2 nu este clară pentru Eemian. Categoric, au existat alte cauze naturale care au produs încălzirea globală din perioada Eemian.

AA: Cum apreciați proximitatea dintre accentul pus de dumneavoastră pe “incertitudinea … inerentă in multe procese climatice” și “limitele … științei schimbărilor climatice” vs. retorica unor institute și organizații notabile care „neagă” schimbările climatice, cum ar fi “Americanii pentru prosperitate” și “Institutul Heartland”? Un exemplu este Myron Ebell, care scrie că “victoria va fi obținută atunci când … publicul va recunoaște incertitudinile din domeniul științei climatice”, victoria fiind, desigur, lupta împotriva extinderii guvernului în ceea ce privește politicile de mediu. Pentru mine ideile par a fi remarcabil de asemănătoare.

CC: Este o proximitate forțată care nu are nimic de-a face cu suspiciunile dumneavoastră.

AA: Pe baza lecturii mele, mi se pare remarcabilă observația dumneavoastră că politica trebuie lăsată în afara științei; că știința ar trebui să fie obiectivă. Cu toate acestea, o parte importantă a capitolului 21, poate în mod inevitabil, pare a fi subiectivă deoarece criticați „suporterii” despre care scrieți că “se deplasează din domeniul lor de specialitate în apele nefamiliare ale politicii” și afirmațiile false făcute de IPCC, Climategate, schimbarea consensului social asupra schimbărilor climatice etc. De ce ați crezut necesar să evidențiați aceste lucruri atunci când pare să existe, în schimb, foarte puțină critică a “scepticilor” sau ceva la fel de puternic precum accentul pe celebrul “97% consens?”

CC: Romanii obișnuiau să spună Audiatur et altera pars (Să ascultăm și pe ceilalți), însemnând că un proces legal nu poate fi corect și complet decât dacă ambele părți au ocazia să-și exprime opiniile proprii. Capitolul 21 este intitulat „Ascultând pe fiecare: Dezbaterile privind schimbările climatice” și prezintă multe puncte de vedere, non-comprehensive, aparținând atât “susținătorilor”, cât și “scepticilor” încălzirii globale antropogene. Detalii suplimentare pot fi găsite în capitolul 15: Oamenii ca agenți ai schimbărilor geologice[1], care, în mod surprinzător, nu v-a atras atenția. De asemenea, am prezentat două aspecte ale actualei polarizări a dezbaterilor privind schimbările climatice, și anume “Cele patru căi de viață” sau “Cele patru triburi”[2] și “Cele șase Americi”[3]. Abordarea IPCC pentru gestionarea riscurilor legate de schimbările climatice prin atenuare, adaptare și geo-inginerie ocupă o mare parte a capitolului 21. De asemenea, vă atrag atenția asupra Anexei A – Va deveni New York-ul un “măr copt”? Folosind seturi de date pentru a explora schimbările climatice (p. 297-304) în care studenții pot explora ei înșiși efectul de insulă termică urbană, o contribuție antropogenă 100% la încălzirea globală. Deci, cred că “scepticii” au primit destule contra-argumente.

În ceea ce privește faimosul “97% consens”[4]: presupun că vorbiți despre consensul printre “suporterii” încălzirii globale antropogene. Ei bine, în știință nu este o idee bună să invocați un consens, deoarece în acest mod recunoașteți indirect că știința nu este suficient de solidă. Eu nu spun niciodată că consensul oamenilor de știință acceptă că    E = mc². Eu nu spun niciodată că consensul oamenilor de știință consideră că Pământul este rotund și nu plat.
Gândiți-vă la miile de ani când consensul (probabil mai mult de 97%!) a impus că Pământul era centrul universului și că Soarele se rotea în jurul Pământului. A fost nevoie doar de o singură minte genială (Copernic) ca acel consens să dispară.

Știința nu se bazează și nu avansează prin consens; acesta funcționează bine doar în politică. Știința se bazează pe repetabilitatea faptelor și pe testarea ipotezelor. Potrivit lui Karl Popper[5], criteriul de delimitare dintre știință și pseudo-știință este falsificabilitatea: În măsura în care o afirmație științifică se referă la realitate, trebuie să fie falsificabilă; și în măsura în care nu este falsificabilă, nu vorbește despre realitate. Gândiți-vă la falsificarea schimbărilor climatice. Ar fi posibil? Dacă da, cum?

AA: Ați considerat necesar să vă încheiați cartea cu aceste capitole (21 și 22) și cu ideea că criza climatică trebuie rezolvată cu o “idee imaginativă” (că trebuie să ne abonăm la un “mit”). Credeți că instituțiile academice, cum ar fi Colegiul Brooklyn, ar trebui să răspândească astfel de “mituri”?

CC: Poziția “Cele patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice“[6] din cuprinsul cărții este pur arbitrară (datorită procesului editorial) și nu are nicio semnificație specifică. De fapt, cartea se termină cu Anexa A – Va deveni New York-ul un “măr copt”? Folosirea seturilor de date pentru a explora schimbările climatice (p. 297-304), în care “suporterii” primesc ultimul cuvânt.

Referitor la cealaltă parte a întrebării dvs., aș dori să subliniez faptul că Colegiul Brooklyn este un loc unde libertatea academică înseamnă prezentarea și discutarea unor probleme foarte polarizante folosind mai multe puncte de vedere. Printre acestea, capitolul meu evidențiază patru moduri prin care determinismul climatic, predominant acum o sută de ani, s-a transformat în reducționismul climatic actual, dominat de hegemonia tiranică a modelelor climatice, adică de acapararea de către științele naturale predictive a diferitelor relații (contingente, imaginative, umaniste, culturale) ale vieții sociale și a imaginilor climatice viitoare. Dacă nu crezi în acele modele (care de multe ori nu au putut prezice corect ceva întâmplat în trecut, dar pretind că prognozează corect ceva ce se va întâmpla în viitor), ești brusc considerat ca un denier al Holocaustului sau un paria academic.

Ca resursă imaginativă, schimbările climatice devin o idee care poate fi transpusă cu succes în multe domenii (geografice, sociale, culturale, virtuale) pentru a stimula creativitatea artistică, pentru a provoca noi gândiri etice despre relațiile noastre cu mediul, pentru a stimula eforturile de protejare a populației împotriva posibilelor hazarduri climatice și multe alte lucruri.

Și, pentru că ideea schimbărilor climatice este atât de plină de resurse inventive, aș parafraza la sfârșit un citat celebru:

Nu întrebați ce putem face noi pentru schimbările climatice, întrebați ce pot face schimbările climatice pentru noi.

AA: Sunteți mai mult un “susținător” sau un “sceptic?”

CC: Sunt un căutător al adevărului, oriunde s-ar afla.

=========================================================

Nota Bene. Ziaristul care mi-a luat interviul mărturisește că a primit un pont anonim despre doar două capitole din ultima mea carte. Mă miră lipsa de „vigilență climatică” în legătură cu alte două capitole, bazate tot pe articolele publicate inițial aici:

Cap. 19 – Clean Energy and Slowing Global Warming (Riscă „energiile curate” să deraieze eforturile de încetinire a încălzirii globale? Despre efectul „gâtului de rață”)

Cap. 20 – Energy, Efficiency, Global Warming, Jevons Paradox (Eficiența energetică poate contribui la creșterea încălzirii globale. Despre paradoxul Jevons și efectul de recul)


[1] Trăim deja în Antropocen, între sustenabilitate și colaps. Ce va urma?

[2] Schimbările climatice și percepțiile lor culturale: Sunteți egalitarist, fatalist, ierarhist sau individualist?

[3] Schimbările climatice și polarizarea opiniei publice. Despre efectul vești bune vs. vești proaste

[4] Comentariul meu de aici 22/07/2017 la 18:34 oferă mai multe detalii despre consensul celor „97%”.

[5] Despre filosofia analizelor științifice cu un exemplu de caz: Ce fel de teorie este darwinismul?

[6] Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themisian

Schimbările climatice – O problemă vicioasă, cu patru E-uri. Între Aristotel și Ayn Rand

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "32 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Marturisirea ca a primit ” un pont anonim despre doar două capitole” da seama ca nasc si in America ziaristi ca in Romania.
    “Gândiți-vă la miile de ani când consensul (probabil mai mult de 97%!) a impus că Pământul era centrul universului și că Soarele se rotea în jurul Pământului. A fost nevoie doar de o singură minte genială (Copernic) ca acel consens să dispară.”

    Iar “Știința nu se bazează și nu avansează prin consens”, imi aminteste despre spusele unui fiziacian roman “in cercetarea fizicii nu primeaza democratia”.
    NB,
    parafrazez si o formulare celebra “La Multi Ani, Romania, oriunde te-ai afla!”

  2. neamtu tiganu spune:

    Ma bucura mult ca platforma Contributors e un fel de platforma de testare a publicatiilor d-voastra.

    Critica asa zisului ziarist trebuie luata constructiv, v-a facut reclama la carti si persoanei d-voastra, chiar daca a incercat s-o faca punindu-va intr-o lumina proasta.

  3. Dan Nicolescu spune:

    Felicitari, Dle profesor Cranganu,
    Prin Dvs., Romania, isi face prezenta o voce autorizata intr-o disputa stiintifica care, astazi ( fiindca astazi , asa cum spuneau marxistii ” stiinta a devenit o forta de productie ” , este intens si murdar manipulata de politicieni si poate genera imense profituri sau pierderi ) a inflamat , pe drept, lumea.
    Nu intimplator, stinga politica si intelectuala socialista, ” neo-marxismul” ce isi zice ” cultural” , cea dispusa intotdeauna sa cheltuiasca acumularile din perioadele anterioare fara sa puna niciodata nimic in loc, a simti ca are o vaca de muls in enormele sume ce se cheltuiesc pentru A SCHIMBA SAU INCETINI CEEA CE NU SE POATE NICI SCHIMBA, NICI INCETINI, NICI ACCELERA ”
    Ca simt mindru ca v-am citit tot timpul articolele Dvs., adevarate studii, publicate in acest portal.

  4. mariusmioc spune:

    „interglaciația imediată anterioară, o perioadă denumită Eemian, de acum aprox. 125.000 de ani. Această interglaciație reprezintă o bună aproximare pentru cea actuală. Datele disponibile indică faptul că temperaturile globale medii au fost atunci mai mari cu 2°C – 4°C decât astăzi (nu cu 0,8°C !), în timp ce concentrația de CO2 a fost similară celei din perioada preindustrială (~ 280 ppm)”
    Dar cine a măsurat acum 125000 de ani, temperaturile globale medii și concentrația de CO2? Nenea Google?

    • „Nenea Google” nu face măsurători – dacă ați vrut să fiți spiritual, nu v-a reușit.

      Măsurătorile s-au făcut și se fac în continuare de cercetători ai paleoclimei utilizând o varietate de metode de tip proxy (presupun că știți că înseamnă, dacă nu, „nenea Google” vă poate ajuta).

      Două astfel de metode folosesc proprietățile izotopilor de oxigen (delta18O), respectiv, de carbon (delta13C), de a reflecta variațiile temperaturii, respectiv ale concentrațiilor de dioxid carbon din atmosferă de-a lungul timpilor geologici. Uneori, concentrațiile de CO2 sau de CH4 se măsoară direct pe bulele de aer încapsulate în carotele de gheață datorită unui fenomen numit sintering („nenea Google” vă poate iarăși ajuta și cu acest fenomen).

      • neamtu tiganu spune:

        nea Marius e un baiat de treaba da, din cind in gind, tine sa se faca de ris, cred ca nu-i de acord cu masuratorile alea cu izotopi de oxigen si carbon, ii-i da cu virgula.

        De fapt si mie mi se pare o facatura, cum d-mne acum jde mi de ani cind nu era nici o masina sa fie asa ceva? Sunt sigur ca extraterestrii circulau in veselie cu masini diesel, NASA are precis date da nu vrea sa le publice.

      • mariusmioc spune:

        Temperatura globală medie este o chestie destul de greu de calculat chiar și azi, cînd avem mii de stații meteorologice răspîndite pe toată planeta. Fiecare măsoară temperatura în locul unde e amplasată, dar aceasta variază în cursul zilei și în cursul anotimpurilor. Este o stație meteo în răsăritul Timișorii, dar dacă discutăm de diferențe de 0,8 grade Celsius, acestea pot apărea și între zona de răsărit și cea de apus a Timișorii, deci stația meteo din Timișoara nici pentru temperatura medie din Timișoara nu e 100% exactă.
        Sînt oarecum sceptic de acuratețea, nu a măsurărilor, că nu putem vorbi de așa ceva, ci a estimărilor cu privire la „temperatura medie globală” de acum 125000 de ani. Or fi făcut cercetătorii paleoclimei diferite proiecții, presupuneri, au creat modele matematice, dar acuratețea acestora e cu semn de întrebare. Vorbim de diferențe mici de temperatură, de cîteva grade, nu de diferență între climat tropical și climat polar.

        • La prima vedere, conceptul de temperatură medie globală poate părea ciudat. Pe Pământ, diferențele dintre temperaturile cele mai ridicate și cele mai scăzute depășesc probabil 55°C. Apoi, temperaturile variază de la o zi la alta, în funcție de anotimpuri și de latitudine. Aceasta înseamnă că permanent unele părți ale Pământului sunt mai reci, în timp ce altele sunt mai calde. A vorbi despre “temperatura medie globală”, deci, poate părea un nonsens. Cu toate acestea, conceptul de temperatură medie globală este convenabil pentru detectarea și urmărirea schimbărilor în bugetul de energie al Pământului – energia solară sub formă de căldură primită de Pământ minus energia este re-radiată înapoi în spațiul cosmic într-o unitate de timp.

          Pentru a calcula o temperatură medie globală, oamenii de știință încep cu măsurătorile de temperatură efectuate în locații din întreaga lume. Aici apare o problemă majoră – locațiile terestre depășesc mult pe cele oceanice, în condițiile în care suprafața uscatului reprezintă abia 22% din suprafața totală a planetei.

          Deoarece scopul climatologilor este de a urmări variațiile de temperatură, se recurge la un tip de normalizare a valorilor: măsurătorile sunt convertite de la citirile de temperatură absolută la anomalii de temperatură – diferența dintre temperatura observată și temperatura medie pe termen lung (d. ex., 1951 – 1980) pentru fiecare locație. Dacă se alege altă perioadă pentru obținerea temperaturii medii pe termen lung, anomaliile calculate vor fi desigur diferite.

          Există în prezent patru grupuri independente de cercetări climatice în întreaga lume care efectuează propriile lor analize a datelor de temperatura de la suprafață și toate prezintă o tendință ascendentă similară (creșterea temperaturii medii globale cu 0,8 grade Celsius în perioada 1850 – 2016). Grupul National Aeronautics and Space Administration de la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), găzduit de Columbia University din New York, deține cea mai extensivă bază de date de temperatură, acoperind perioada 1880 – prezent și circa 99% din suprafața terestră.

          În zonele inaccesibile, care au puține măsurători, se folosesc temperaturile înconjurătoare și alte informații pentru a estima valorile lipsă. Fiecare valoare este apoi utilizată pentru a calcula o medie a temperaturii globale. Acest proces oferă o metodă consistentă și fiabilă de monitorizare a modificărilor temperaturii suprafeței Pământului în timp.

          Măsurătorile de temperatură la suprafață sunt apoi controlate calitativ prin măsurători efectuate de sateliți și baloane meteorologice.

  5. neamtu tiganu spune:

    am citit si articolele originale, o intrebare, de ce nu sunt comentarii? Se modereaza?

  6. Absurdistan spune:

    Stimate domnule profesor,

    Ar trebui să afișați persecuția establishmentului precum un blazon al gloriei. Pînă pe 16 iunie 2015 am crezut în posibilitatea unor păreri diferite dar bazate pe onestitate ori “honest disagreement”.

    Astăzi pot afirma răspicat: acești “ziariști” nu sînt dezinformați sau naivi. Sînt, ad literam, escroci bine plătiți pentru a promova neadevăruri, calomnii și, într-o zi mai cinstită pentru standardele lor, distorsionări crase.

    Nimic altceva.

    • David Deming, fostul meu mentor de la University of Oklahoma, mi-a scris:

      Thanks for sending this. I thought your rhetoric was remarkably constrained and even-handed. The guy who wrote the article and who interviewed you clearly is an idiot. Your responses to his questions were all brilliant.

      Un coleg din departament mi-a scris:

      Wow! They sure had an agenda.

      You noted that there were uncertainties in climate models, warming is real, humans are partially responsible, and that you only are seeking the truth.

      The only real bone of contention is how much humans contribute. That difference is hardly justification for how they spun your story — with Micha’s help.

      At least the college officials said the right thing on academic freedom.

      • OTR spune:

        Voiam de mai multe ori sa va intreb daca ati fost coleg cu David Deming la University of Oklahoma (ce tip formidabil!), dar m-am abtinut de fiecare data fiindca mi s-a parut o intrebare prea personala.

        Deming a publicat (nu foarte mult, dar foarte bine de fiecare data) pe diverse teme de interes general.

        In articolul:
        http://www.lewrockwell.com/2014/02/david-deming/capitalism-yields-prosperity-and-civility/
        scrie:
        One wonders why facts and history matter so little to leftists. The answer is that socialism is not so much a valid economic system as it is simple criminality. As Bastiat pointed out long ago, the distribution of resources by political means is nothing more than legalized plunder. Legal or not, it is malum in se. And people usually commit crimes, not because they are unaware that they are doing wrong, but because they like what they are doing. Theft, murder, and cheating have always been common and always will be.

        Because the distribution of resources by political means is a zero sum game, the logic of a socialist system demands the destruction of a political enemy. There is no reward for cooperation or compromise. If your political opponent benefits, you lose. Thus there is “no place” for people who disagree with you. Governor Cuomo, meet Robespierre. When competing groups seek to destroy each other the strongest ultimately prevails. If socialism is allowed to proceed to its logical conclusion it necessarily culminates in a military dictatorship.

        Un alt articol la lui Deming care merita citit cu atentie:
        http://www.americanthinker.com/2010/05/never_give_up_your_weapons.html

        Cititi pe pagina wiki indicata mai sus despre incidentul antologic cu tovarasa Joni Kletter. :-)

        H. L. Menckeni (the “Sage of Baltimore” – chiar ca a fost un mare intelept) despre jurnalisti:
        As Mencken notes, there was — is — only one problem with all this self-seriousness: most journalists are stupid. Not just marginally unintelligent, but, in Mencken’s view, deeply, intractably ignorant — “there are managing editors in the United States, and scores of them, who have never heard of Kant or Johannes Muller and never read the Constitution of the United States; there are city editors who do not know what a symphony is; there are reporters by the thousands who could not pass the entrance examination for a Harvard or Tuskegee, or even Yale.” On more than one occasion — and I’m sure I’m not the only one — I have had to slow down for a journalist interviewing me and explain to them basic concepts about the story they are writing. These people just are not intellectuals. Many don’t even read books.

        P.S.
        O stire (November 22, 2017) devastatoare ne vine de la climate change industry: incalzirea globala poate sa timpeasca sopirla barboasa! Cititi, daca nu credeti:

        https://phys.org/news/2017-11-climate-bearded-dragons-intelligent.html

        • Dave Deming a fost și este pentru mine o personalitate remarcabilă, atât ca profesionist (flux termic, hidrogeologie), cât și ca un gânditor original, profund, iconoclast.

          Reiau mai jos un fragment dintr-un articol pe care l-am publicat anul trecut (Progresul ca Eidos)

          Am împrumutat titlul articolului din ultima carte a mentorului meu de la University of Oklahoma, Profesorul David Deming: Science and Technology in World History, Volume 4: The Origin of Chemistry, the Principle of Progress, the Enlightenment and the Industrial Revolution, 2016. Am împrumutat, de asemenea, unele din ideile expuse în cartea sa „Black & White Politically Incorrect Essays on Politics, Culture, Science, Religion, Energy, and Environment”.

          Pe lângă inestimabilele cunoștințe, teoretice și practice, pe care mi le-a împărtășit în timpul anilor de pregătire a tezei mele de doctorat și colaborare științifică, înainte și după primirea titlului de doctor al Universității Oklahoma, Dave a fost, pentru mine, și un profesor de istoria Americii. În timpul uneia din primele noastre întâlniri, mi-a spus: Constantin, ține minte: America a fost făcută de oameni care au ținut Biblia într-o mână și pistolul în cealaltă. După care a continuat: Aici, nu am avut și nici nu vom avea vreodată un dictator ca Ceaușescu al vostru. Pentru că noi avem arme.

          Un episod pitoresc: Într-o după-amiază, Prof. Deming m-a invitat să tragem câteva sute de cartușe într-un poligon privat. La un moment dat, a scos din portbagajul mașinii o armă pe care a lăudat-o ca fiind un trofeu personal, achiziționat cu mulți $$$$ la o licitație în Tulsa. Mi-a spus că este o armă care a fost folosită intens de rebeli africani și nu a ruginit sau nu s-a blocat niciodată. „Vrei să tragi și tu cu ea?”, m-a întrebat el mândru. Am luat arma în mână și am rămas bouche bée: era un AK-47, fabricat la Cugir!!!. Dave, i-am răspuns, am tras cu o armă ca aceasta 6 luni de zile (când am făcut serviciul militar TR la Batalionul de vânători de munte din Borșa, Maramureș, sub comanda maiorului Dumitru Cioflină, cel care a ajuns mai târziu Șeful Marelui Stat Major al României și apoi „chiriaș” la Penitenciarul Jilava).

          Despre unele aspecte importante din activitatea profesorului David Deming se poate citi aici: https://en.wikipedia.org/wiki/David_Deming . De reținut că Profesorul Deming a fost singurul om de știință care l-a confruntat pe Al Gore în 2006 în cadrul unei dezbateri în Congresul Statelor Unite pe tema încălzirii globale antropogenice.

          • OTR spune:

            Un coleg mi-a spus prin anii ’80 ca el ar fi vazut pe coperta unei reviste (cred ca TIME era) un soldat vietnamez cu un AK-47 in mina ridicata in semn de victorie, iar textul care insotea imaginea era: “Cea mai buna arma de infanterie. E fabricata la Cugir, in Romania.”

  7. Quebecoisfier spune:

    D-le Profesor,
    Mi se pare destul de ciudat, ( as fi zis bizar, dar echivalentul romanesc al francezului ”bizzare” nu e destul de potrivit) ca folositi in mod destul de constant platforma Contributors in batalia dumnevoastra contra celor care nu va cred pe cuvant de onoare ca exploatarea petrololui si a , ma rog tuturor celor hidrocarburi, nu are nimic de-a face cu incalzirea globala.
    Sincer sa fiu, as fi aceptat tirada dvs. contra nefericitului de ziarist american daca respectivul ar fi avut cat de cat un interes sa vina pe acest site, sa vorbeasca/inteleaga romaneste si sa poata sa va replice la…replicile dvs. Caci despre el e vorba, in rest vad ca laudatorii sunt la datorie, nimic de zis :)

    BTW’ prietenul dvs ”Dave” Deming este acela cu ”…Her possession of an unregistered vagina ”.. , nu ?
    source: https://en.wikipedia.org/wiki/David_Deming

    Imi dati voie, cu profund respect sa ma abtin de la a impartasi vederile dvs. despre ”gânditor original, profund, iconoclast….”

    In rest numai de bine, si sa stam la caldura, cu totii :)

    • Josef Svejk spune:

      Stimate domn,

      Contributors.ro e o platforma ce prezinta articole pe teme de actualitate scrise de oameni care au oarece competenta in domeniile cu pricina. Dl. profesor Cranganu se pricepe la geologie, hidrocarburi si chestiuni de mediu. Mi se pare firesc sa scrie de spre domeniul dumisale de competenta si nu despre poezia in limba swahili a secolului XVII :P , la care presupun ca se pricepe mult mai putin

      Mie cel putin cand nu-mi pace ceva, nu citesc. Articolele d-lui profesort Cranganu chiar imi plac si de aia le citesc cu placere. Altele nu imi plac si atunci le ignor sau cel putin spun ce nu imi palce la ele ca poate i-o fi de folos autoruilui. De asemenea cand vad ceva ce mi se pare invalid sau neadevarat ii spun respectivului opinia mea cat de argumentat ma duce mintea.
      Insa a-i reprosa unui om care clar stie despre ce vorbeste faptul ca foloseste “destul de constant platforma Contributors in batalia dumnevoastra contra celor care nu va cred pe cuvant de onoare ” mi se pare o mojicie demna de politrucii lui Pingelica. Nu sunteti de acord?

      • OTR spune:

        Asa e, Svejk, dar nu era mai bine sa il lasi in saracia lui, nebagat in seama?! A scris si el ce a putut. Atit a putut, sa fie sanatos!

        Ce sa discuti cu un corect politic fudul nevoie mare, care da ochii peste cap cind vede scris cuvintul “vagin”, dar, mai mult ca sigur, seara de seara, in singuratatea subsolului quebecois in care zace, isi deterioreaza nervul optic pe pornhub, fascinat de organul respectiv?!

        • Quebecoisfier spune:

          În afară de mojicii mai aveti ceva în traistă? Vorbeam despre David Deming caruia, în final, i s-a arătat ușa în urma vederilor sale foarte “open mind”.
          Că să-i răspund și lui Josef svek, da, Contributors este o platformă unde specialiștii publica opinia lor. Problema nu sunt specialiștii, ci unii din susținătorii lor înfocați fini cunoscători ai site-urilor pentru adulți.

  8. Liviu spune:

    1. Este clar ca neomarxismul a intrat si in stiinta, cu scopul de a bloca orice dezbatere care prin cine stie ce mecanism ar putea devoala scopurile sale politice – cum s-ar zice, mai bine 10 nevinovati sa sufere, decit sa scape un vinovat.

    2. Pionii care fac treaba murdara sint niste smecheri care au inteles ca se poate trai si fara munca, doar mestecind niste afirmatii fara nici un fel de argumentatie.

    3. Situatia e grava, pentru ca orice initiatiativa este ucisa si indivizii ajung sa se autocenzureze – e mai rau decit in “1984″, unde macar erau tabere; aici se tinde catre anihilarea oricarei gindiri critice la sursa, in chiar creierul oamenilor, care trebuiesc impinsi spre dezumanizare.

    4. Culmea, o sa ajungem exact opusul amaritului de Adam, care, desi traia in Eden, a incercat sa fie autonom. Acum, o fim oaspetii entuziasti si recunoscatori ai “raiului” pe care ni-l pregatesc neo-marxistii.

    • Este clar ca neomarxismul a intrat si in stiinta

      Ați atins un punct foarte dureros pentru mine.

      Sunt mândru de universitatea unde lucrez acum (City University of New York) pentru că, printre multe altele, are 13 Premii Nobel, ceea ce o plasează pe locul 39 în clasamentul mondial al universităților.

      Pe de altă parte, când m-am mutat de la University of Oklahoma, am fost foarte șocat să constat cât de adânc și complex este marxismul infiltrat în mediul academic de la CUNY. Dar problema asta nu deranjează pe nimeni, ba mai mult, este înfloritoare și face pui.

      De exemplu, The Center for Place, Culture and Politics este axat predominant pe studierea variatelor teze marxiste care, ca tânăr în România, mi-ai produs numai coșmaruri.

      Din partea conducerii programului de doctorat în Earth and Environmental Sciences (unde activez și eu cu doctoranzii mei) primesc cu o regularitate suspectă invitații să particip la activități precum Marxist Geography and American Imperialism, Marxist and Socialist Feminisms, Spiralling out of control: On the fate of capital and capitalism in the twenty-first century, seminar organizat cu ocazia aniversării a 150 de ani de la publicarea Capitalului lui Marx.

      • OTR spune:

        Care este relatia intre multiculturalism si etnocid? Cum au patruns doctrinele neomarxiste ale teoriei critice rasiale si decolonizarii in constiintele europenilor din Canada?

        Tocmai am vazut un interviu incredibil pe tema asta (published on Nov 29, 2017) luat de Faith J Goldy lui George Hutcheson, Director of Students for Western Civilisation in Toronto:

        https://youtu.be/N5MjlBkHOAg

        Faith e extrem de inteligenta si informata (e primul ei interviu ca jurnalist independent), iar George Hutcheson de-a dreptul entuziasmant. Un viitor mare politician.

        Exceptionalul Jordan Peterson nu mai e singur in Canada impotriva bolsevicilor.

        De pe siteul
        https://www.studentsforwesterncivilisation.com


        SWC is founded on 3 convictions:
        That our universities are corrupt. Our universities have become subverted by an overwhelming leftist bias which has created a toxic, anti-intellectual culture, characterized by——among other things——an extreme antagonism and hostility towards white people. Although created as apolitical institutions guided by the pursuit of the truth, and for the benefit of all society, today our universities function, effectively, as tax-payer-funded Marxist think-tanks and platforms for a narrow spectrum of leftist, partisan agendas.

        That our immigration/economic systems are turning Europeans into minorities in the countries where we live around the world. This is significant because the countries where we live are democracies and in a democracy the majority rules. If we become minorities in the democracies where we live then we will lose the ability to rule ourselves. We will lose our autonomy, our powers of self-determination, our ability to elect our leaders and choose our own destinies.

        That these phenomena constitute entirely legitimate grievances which run counter to our perceived interests and that we have, not only a “right”, but a duty, to protect and assert those perceived interests as we see fit.

        Goals
        To genuinely explore ethnic and cultural politics in a forum which, unlike our universities, does not exclude rightist, conservative or Eurocentric perspectives.

        To organize for and advance the interests of European peoples.

        To promote and celebrate Western Civilisation.

        Membership
        SWC is based out of Toronto and is composed primarily of students and alumni of Toronto universities, but young people across North America are encouraged to contact us.

      • Josef Svejk spune:

        Domnule profesor,

        De ce nu le recomandati bunilor colegi marxisti sa mearga in Coreea de Nord (macar in vizita) ca sa-si traiasca visul :P ?!

        Primul sef pe care l-am avut in tara asta imi povestea la inceputul deceniului trecut ca in studentia lui, prin anii ’60, la CalTech maoismul era la mare moda. Spunea ca astia mai isterici chiar s-au dus in China (ce pe atunci nu avea legaturi diplomatice cu SUA ca si Coreea de Nord de azi) sa scape din infernul imperialsit-fascist. Stia de unul dingur care s-a intros dupa vizita lui Nixon la Beijing de la inceptutul anilor ’70. Dupa ce a trait timp de un cincinal visul maiost devenise un anticomunist fara pereche. Nu le-a spus mare lucru despre anii petrecuti in China afara de faptul ca au fost trimisi de oamenii lu’ toa’su Mao intr-o comuna populara sa se fortifice ideologic si sa capete experienta revolutionara invatand de ta tarani. Mai precis ca dormeau in dormitoare comune, mancau dintr-un blid comun si ca a carat ani de zile balega cu mainile goale in orezarii. Respectiv ca l-au infulecat pe un progresist frantuz ce pierise de inanitie cu ocazia foametei traditionale din primavara.

        Nu cred ca exista pedeapsa mai buna pentru zgubiliticii astia astia decat sa ajunga sa traiasca in raiul progresist pe care vor sa ni-l bage pe gat si mai ales sa nu mai aiba scapare de acolo…

        • Există o mare doză de ipocrizie în atitudinile colegilor mei marxiști (neo- sau paleo-marxiști). Stând într-un birou plușat din inima Manhattanului, eventual cu vedere spre Central Park, este foarte ușor și fără consecințe personale, să îndoctrinezi generațiile tinere cu aberații vechi de 150 ani. Când lui Michael Moore, un feroce critic al capitalismului și un mare admirator al socialismului european, i s-a propus în direct TV să se mute în Cuba pentru a scăpa de „ororile” capitalismului american și să-și vindece astfel frustrările provocate de sistemul capitalist, belicosul regizor a dat-o la întors ca la Ploiești: Că el nu are ce să facă acolo, el vrea să schimbe sistemul de aici, din SUA, să fie precum cel din Cuba. Poate că o traducere percutatantă a termenului pe care l-ați introdus cu success – zgubilitici – ar mai putea lecui unii oameni cu probleme clare de percepție ideologică.

          • Hantzy spune:

            Pentru că acord prioritate individualității, mă consider un om de dreapta și mă feresc de generalizări în baza unor exemple sau indicii singulare. Categorisire și demonizare. E cel mai simplu mod de a stigmatiza un întreg grup, ai cărui membri nu au decât vina că gândesc altfel. Că printre ei s-or găsi, ca în orice alt grup, și inși cu comportament ciudat, sgubilitici după dex deci, e de așteptat. Ce nu e de așteptat, mai ales în cazul unui om care afirmă că e în căutarea adevărului, e să folosească ciudățenia respectivă pentru a-i desconsidera pe ceilalți, numindu-i astfel laolaltă, deși termenul se aplică singularitatii.
            Misionarismul ideologic e specific și unora și celorlalți, marxisti sau nu. Dar și pentru unii și pentru ceilalți cel mai confortabil mod de a o face e din biroul cu vedere la Central Park. Sau credeți că, de nu l-ar fi avut pe Mao, chinezii ar fi cărat și împrăștiat bălegar în regim motorizat pe terasele orezariilor încă din prima zi?! O altă trăsătură comună și unora și altora e că tot răul lumii se regăsește întotdeauna la adversarii ideologici.
            Concurența e binevenită, dar cert e că ea are întotdeauna un învingător și mai mulți învinși, cei mai mulți din prima etapă. Pentru aceștia e necesară asistență socială. Ăsta a fost dintotdeauna echilibrul în dezvoltarea societăților umane: complementaritatea intre concurentă și întrajutorare. Dacă instituționalizăm una, de ce n-am face asta și pentru cealaltă?

            • Când cineva face elogiul sinuciderii în fața unei mese îmbelșugate, căutarea adevărului se lovește de zidurile virtuale ale ipocriziei, iar un răspuns posibil ar fi Hic Rhodos, hic salta*.
              =================
              *Karl Marx, Friedrich Engels: The Eighteenth Brumaire of Louis Bonaparte, Werke, Berlin, 1956–83, vol. 8, p. 118.
              Hier ist die Rose, hier tanze

            • Hantzy spune:

              Aforismele sunt întotdeauna bune! Fie ne exprimă gândurile, fie le ascund. Dar oferă șansa unei retrageri inteligente. Cât despre solicitarea de probe, precum pentatlonistului esopian, ele se regăsesc clar în textele antevorbitorilor, singurele la care am comentat. Duminică plăcută!

            • OTR spune:

              Pentru că acorzi prioritate individualității, te consideri un om de dreapta și te ferești de generalizări în baza unor exemple sau indicii singulare. Categorisire și demonizare. E cel mai simplu mod de a stigmatiza un întreg grup, ai cărui membri nu au decât vina că gândesc altfel. Că printre ei s-or găsi, ca în orice alt grup, și inși cu comportament ciudat, sgubilitici după dex deci, e de așteptat. Ce nu e de așteptat, mai ales în cazul unui om care afirmă că e în căutarea adevărului, e să folosească ciudățenia respectivă pentru a-i desconsidera pe ceilalți, numindu-i astfel laolaltă, deși termenul se aplică singularitatii.

              Acum, după ce te-ai lăudat cît de frumos gîndești tu (dar, Doamne, cît de neglijent pentru cineva care e cetățean german, locuiește în Deutschland și e subiect al teribilei legislații germane!), te rog să-mi spui dacă umanismul tău ii acoperă și pe naziști (grup ai cărui membri nu au decât vina că gândesc altfel).

              OK, am glumit. Renunț la întrebare fiindcă nu îți vreau răul. Dacă răspunzi, dar nu răspunzi cum cere legea germană și poliția află ce scrii tu pe internet, pînă mîine dimineață ești arestat. Pune-ți secretara să scrie că, din păcate, ești plecat din localitate (business trip, la pescuit etc.) și nu poți să răspunzi pentru moment, dar o vei face imediat ce vei vei avea puțin timp disponibil.

              P.S.
              Păguboasă e vanitatea, Hantzy! (VANITÁTE=Ambiție neîntemeiată; dorință de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare; (la pl.) deșertăciune, zădărnicie).

              Tot un fel de sgubilitici și vanitoșii.

            • Hantzy spune:

              OTR,
              Un comentariu tendențios nu merită răspuns. Înainte de a pleca la slujbă, îți răspund scurt.
              Nu vanitatea era motivul intervenției mele, ci faptul că antevorbitori, ce fac bravada cu orientarea lor ideologică, aleg o strategie specifică partidelor unice din Europa estică a anilor 50: mai întâi sunt dușmanii de clasă identificați în chiaburi/marxisti, pentru ca apoi orice tratament împotriva lor sa devină astfel justificat. Că și dumneata, de altfel! Îi lipești unui conforumist eticheta “corect politic”, pentru a ajunge să îl acuzi ca fiind obsedat.
              Privitor la “Grundgesetz” germană, este evident ca nu cunoști articolele despre “Meinungsfreiheit” și limitele acesteia, dar încerci să intimidezi, extinzând cele scrise. Orice adăugare sau presupunere îi incumbă exclusiv celui ce o face.

          • ion adrian spune:

            Vedeti dl prof. Cranganu daca cu marxismul adica in teoria fundamentelor marxismului inafara de un Kolakowski si un von Mises care nu au rezolvat total problema pana nu se va intampla ca si cu pretentiile sau revendicarile de perpetuum mobile care demult nu sunt primite la Academia Franceza si cred a nicaieri intrun grup serios de oameni de stiinta se pare ca acestia vor continua sa existe dar eu din start ii consider dotati cu o inteligenta mediocra sau sub mdiocra orice titluri si randuri sociala ar avea.
            PS .Scuze ca am intrat cam tarziu la dvs, adica acum cam vorbim daca ma cititi doar noi doi, dar poluarea aflatorilor in treaba in domeniul socio-politic romanesc ascunde multe car daca platforma ar fi mai aerisita ar permite o concentrare ideatica mai eficienta :)

  9. Alexandru Botez spune:

    „Trăim într-o lume în care cei cu tupeu sunt considerați curajoși. Pentru că alt gen de oameni nu prea ies în față. Bunul simț i-a determinat pe cei mai mulți oameni de calitate să stea în banca lor, să se retragă din viața publică, în mijlocul familiei. Trăim din păcate într-o lume în care parcă numai relele ies la iveală și în care portavoce sunt doar oameni seci și goi. Oameni care la prima mare provocare se dovedesc nu doar fără valoare, ci și incapabili de a construi ceva.
    În acest context, în care orice faci trebuie să fie negat, răstalmăcit și hulit înainte de a ajunge să fie recunoscut, este un adevărat gest de curaj să vii să afirmi cine esti și ce crezi. Să-îi asumi că despre tine vor vorbi și-și vor da cu părerea toți cei care știu că nu stiu, dar și cei care pur și simplu se găsesc în apropiere și se trezesc vorbind. Dar mai ales cei care consideră că știu mai bine și se pricep la toate sau cei care se supară că n-au avut ei ideea și atunci nu vor decât s-o demoleze pe a ta.ˮ
    Marta Ușurelu, E timpul faptelor, din 28.02.2016, blog personal
    (http://martausurelu.ro/2016/02/e-timpul-faptelor/ – accesat la 02.12.2017)
    Felicitări pentru ceea ce faceți și mai ales pentru curajul de vă susține – „loud and clearˮ – punctul Dvs. de vedere. Succes în continuare! Vă urmărim cu interes și mândrie.

  10. ion adrian spune:

    Nu prea mai am timp sa aprofundez problema, dar urmaresc macar niste titluri si dn tabara adeptilor incalzirii globale mai alerte se afla si acest studiu preluat de la noi fara sa-i mai urmaresc si sursele stiintifice;

    http://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/pana-in-2100-va-fi-mai-grav-decat-orice-predictie-a-expertilor-onu-concluziile-unui-nou-studiu-despre-incalzirea-globala-841395

    Oricum din articol se deduce ca autorii tudiului au in vedere mai ales factorul antropogen, problema emisiior(desi emisii sunt si din cauze pur natural)
    Personal, cu mult regret spun asta, nu-i voi putea urmari infirmarea sau confirmarea in viitor. :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)