Home » Cultura »Societate/Life » Citesti:

… despre mreaja infantilizarii: “Numa’ daca …”

Alin Fumurescu iulie 20, 2019 Cultura, Societate/Life
14 comentarii 2,116 Vizualizari

… pentru ca infantilismul e una, infantilizarea, alta. Una e sa fii copil nevinovat, alta e sa vrei sa te intorci, constient sau nu, la varsta inocentei, la balauri si Feti Frumosi. Dupa ce ai mancat din pomul cunostintei binelui si-al raului, nu-l mai poti vomita. Daca o faci, te infantilizezi. Raiul e inainte, nu inapoi. Pentru un copil e firesc sa-si spuna “numa’ daca Mos Craciun mi-ar aduce o bicicleta rosie, numa’ daca mama s-ar reimpaca cu tata, daca doar as lua zece la matematica, as fi fericit pana la sfarsitul vietii”. Copilul gandeste in idealuri – si e foarte bine c-o face. Fericirea lui depinde de un singur lucru: “Daca numai X s-ar implini, as fi fericit!” Intreaga ecuatie a vietii lui depinde de un singur X. Pentru un adult, insa, asta e o mreaja periculoasa. Cazut in capcana ei, omul ramane prada nemultumirii si disperarii. Se “acreste”.

Sa ne gandim, noi pre noi insine. E teribil de ispititior: Daca doar m-ar iubi Marioara, daca doar m-ar primi la slujba asta, daca doar n-as mai avea cancer, daca doar as fi putin mai inalt sau putin mai slab, daca doar nu m-ar mai durea maseaua, daca doar asa avea o casa sau o masina, daca doar mi-ar intra copilul la facultate, daca doar … atunci as fi fericit. Daca doar as putea trai intr-o poveste sau intr-un video game. Dar nu pot. Pentru ca traiesc in aceasta lume. Exist (ex –ist, ar fi zis Heidegger; sunt in – afara). Or, o stim cel putin de la Platon incoace, tot ceea ce e “adus in existenta” e supus coruptiei, degradarii, si-n ultima instanta, inexistentei. Din existenta intri si iesi. N-ai cum sa ramai, sa te instalezi confortabil in ea, pe vecie. E un “interval”, ar fi zis Noica.

Nu e nevoie, insa, sa apelam la “nume”. E suficient sa apelam la bunul simt. “Numa’ daca”, “if only”, “wenn nur”, “si seulement” e deopotriva o naluca si un drog functional la toate nivelurile, de la cele mai banale – “dati-mi o bere pe caldura asta!” – pana la cele mai “existentiale” – daca m-as fi nascut in alta tara, daca aveam alti parinti, daca mergeam la un alt liceu, etc. If only. Wenn nur. Si seulement. E o naluca, pentru ca are – ca toate nalucile – o forma reala. Dar, ca si  nalucile, nu poti pune mana pe ele. Exercitiul devine frustrant. Da, daca n-ai mai avea cancer sau daca te-ar iubi Marioara, ai fi mai fericit. Nu e nicio indoiala. Dar, ca si un drog, nu va fi niciodata suficient pentru a-ti asigura fericirea. Cand scapi de cancer, poti ramane somer, sau te poate parasi Marioara, satula de atata boala. Cand te iubeste Marioara, poti face un cancer, si-atunci iubirea Marioarei s-ar putea sa nu-ti mai fie suficienta pentru a te tine fericit.

Si tot asa.

Dar, daca bunul simt iti spune ca “numa’ daca” e o capcana, o mreaja, cum se face de ne varam cu totii, de buna-voie si nesiliti de nimeni in ea, intr-o stupida devalmasie? Explicatia, inclin sa cred, sunt noile media. Sa ne intelegem: noile media nu sunt un alt X. Nu e, “daca numa’ n-am mai avea Facebook, Snapchat, sau Instagram”, n-am mai avea aceasta problema. Cum spuneam de la bun inceput, inapoi nu se mai poate merge. Raiul e inainte, nu inapoi. Avem, insa, exemple dupa care ne putem lua: inaintea internetului a fost scrisul! Nu tiparul (care a fost o “bomba” la fel de mare precum internetul), ci scrisul. Da, scrisul!

Nu mai avem incotro, trebuie sa apelam la “nume”. In dialogul platonician Phaedrus – un dialog despre iubire si retorica (sic!) – Socrate se arata ingrijorat de aparitia internetului – pardon! – a scrisului!  De ce? Pentru ca, simplu spus, scrisul e accesibil oricui, or asta, sustine Socrate, nu e folositor oricui. Nici internetul nu e. Nici noile media. Dar – si aici intervine speranta – Platon isi exprima aceste ingrijorari … in scris! Vorba bancului din perioada comunista (“Cine l-a omorat pe Ghandi? Indienii! Cine l-a omorat pe Kennedy? Americanii!): Vedeti, tovarasi, vedeti ca se poate? Cum?

Intorcandu-ne .. la “nume”. Haideti sa ne intelegem: nu e nicio rusine sa faci apel la “nume”. Rusinea apare pentru ca societatea contemporana e “antrenata” sa respinga aristocratia. Pentru necunoscatori, “aristoi” erau cei mai buni. Elitele. Dar informatia asta s-a pierdut undeva, pe parcursul proletar. Si-acum: Hegel ne re-aminteste – in Introducerea la Filosofia Dreptului – un proverb datand din Grecia antica: “Hic Rhodus, hic salta!”. Simplu spus, aici esti, asta e situatia, cu asta trebuie sa te confrunti. Nu exista “numa’ daca”, “if only”, “wenn nur”, “si seulement. Exista  doar “hic et nunc”. Aici si acum.

Realitatea e ideala.

Dar noua, oamenilor de rand, realitatea nu ni se pare ideala, pe noi realitatea ne doare, noi avem probeme cu taxele si cu intretinerea, si-atunci? Si-atunci, Fericitul Augustin si-a pus problema asta pe la 400 si ceva, toamna. (La ortodocsi e doar “Fericit”, pentru ca s-ar fi apropiat prea mult de doctrina predestinarii; la catolici e “Sfant”.) Cum sa faci sa iubesti si sa nu suferi? Pentru ca e limpede: persoana iubita, sot, copii, parinti, bunici, etc. te vor“dezamagi”. Iubitul sau iubita va deveni enervanta, se va ingrasa, imbolnavi, va muri, ceva va “face”. Si-aunci: care ar fi solutia, acestea fiind datele problemei? Intram cu totii-n disperare, pentru ca lumea, vorba lui Max Weber, e facuta pentru a ne dezamagi? Weber zice ca trebuie sa fim eroi – cu totii! Sa fii om, inseamna sa fii un erou! Da, lumea te va dezamagi, cu siguranta. Marioara nu te va mai iubi, vei face cancer, copii tai vor face tampenii, s.a.m.d.

Nu va fi nici un “numa’ daca”, “if only”, “wenn nur”, “si seulement”.

Iaca insa si vestea buna (asta inseamna “evanghelia”; vestea buna): Sa iubesti nu lumea, ci lumea de dincolo. Nu fizica, ci meta-fizica. Bun, si concret cum s-ar traduce asta? Simplu! Iubesti meta-fizicul din fizic! Ce e complicat aici? Speranta e rationala: Nu stiu altii cum sunt, dar eu astept viata veacului ce va sa vie.

Cand Iisus isi trimite apostolii in lume sa propovaduiasca vestea cea buna, le spune sa fie “intelepti ca serpii si blanzi ca porumbeii”. Cine are urechi de auzit, sa auda. Iar cine nu intelege, sa nu inteleaga. Ca nu e cu musai pentru toata lumea.

P.S. Conferinta de presa a lui Dacian Ciolos si Dan Barna, daca se tine duminica, la 11:00, e un scuipat pe traditie. Asa ceva nu se face. Simplu, ca metafizica :)

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Numa` daca acesti feti frumosi, adica Barna si Ciolos, nu ar ajunge presedinte si prim ministru.
    Numa` daca as cistiga o suma mai mare la loto; numa` daca as juca :D
    Numa` daca e suferinta e si iubire.
    Unde iubire nu e, nimic nu e.

  2. dinu b spune:

    “un proverb datand din Grecia antica: “Hic Rhodus, hic salta!”. Simplu spus, aici esti, asta e situatia, cu asta trebuie sa te confrunti. ”

    sau in engleza:

    “When in Rome do what Romans do”

    • cetățeanul turmentat spune:

      “Hic Rhodus, hic salta!”. Asta este situația, acum demonstrază că o poți rezolva.
      “When in Rome do what Romans do”. Cînd ești în altă parte caută să te integrezi obiceiurilor și tradițiilor locului respectiv.
      Cele două aforisme au semnificații diferite. Ce am scris aici sînt doar ”simple precizări”, vorba imbecilului Tudorel, fostul ministreț cu rît de argint al justiției.

  3. Constantin spune:

    Fericirea e la ceruri. Pe Pământ, cei care se apropie cel mai mult de starea de fericire, fără a o atinge, sunt asceții. Lor nu le pasă nici de cancer, nici de Mărioara.

    Alianța 2020 s-a declarat de centru. Cei cu „tradiția” sunt democrat-creștinii, de dreapta, carevasăzică. Dar, în România nu există nici un partid de dreapta, ori centru-dreapta, prin urmare, nu m-aș fi mirat dacă 2020 și-ar fi pus conferința de presă în ziua de Crăciun.

    Pe asceți, spre exemplu, nici nu cred că i-ar fi deranjat prea tare, pentru că nu în asta stă fericirea. Cum nu-i interesează nici referendumurile pentru familia formată dintr-un bărbat și o femeie, ori înscrierea în vreo Constituție a interzicerii avorturilor. Pentru că Legea lor Fundamentală nu se adoptă prin referendumuri.

    • cetățeanul turmentat spune:

      ”Dar, în România nu există nici un partid de dreapta, ori centru-dreapta”. De fapt, în România nu există niciun partid, există doar cete de mulgători care vor să ajungă la țîța bugetului întru propășirea lor, a neamurilor și a găștii din care fac parte. Orientarea dreapta-stînga este dată de faptul că dreapta taie banii și fură cu metodă și în cerc restrîns, iar stînga risipește, fură haotic și dăinuiește la putere fiindcă România e o țară săracă și mai dă cîte un cîrnat și un chil de mălai și la amărășteni. Sărăcie +prostie+educație precară=stînga, bogăție+clasă de mijloc+educație=dreapta. Majoritatea cîștigă, așa că hoții de stînga stau la botoane iar hoții de dreapta bălesc și așteaptă să le vie rîndul la furat. Timpul le rezolvă pe toate și nu întotdeauna rezolvarea este după cum vrem noi.

      • Constantin spune:

        Comentariul meu nu prea are de-a face cu „stânga” și „dreapta”, ci cu cei pentru care „Raiul este înainte, nu înapoi”. Suntem ființe sociale, nefericite pentru că Mărioara nu a încălzit ciorba, că la ANAF te enervează funcționarii, că există Secția Specială, iar CCR a devenit o anexă a unui grup infracțional organizat. Și trimitem câte o sudalmă Mărioarei, funcționarilor ANAF, judecătorilor CCR șamd. Prin urmare, noi nu putem fi fericiți pe Pământ, aspirăm la Raiul aflat departe, înainte. Pe asceți, pe pustnici, nu-i interesează guvernarea, Mărioara, sau ANAF-ul, perspectiva lor pornește din chilie și se deschide larg spre nesfârșit, către divinitate. Aceasta este starea cea mai apropiată de fericire.
        Noi, fiind curați cu inima, aspirăm la fericire plângând, fiind blânzi, milostivi și însetați de dreptatea pentru care suntem prigoniți, căutând pacea și nădăjduind la plata cerească.

        Apoi, după cât marketing știu eu, sunt sigur că într-un stat cu 20 milioane de locuitori, candidatul la peședinție al celui de-al treilea partid politic are consilieri care-i spun precis când să utilizeze conjuncțiile „și” ori „sau”, cum să încheie nasturele la sacou și cum să-și potrivească ochelarii pe nas. Păiș dacă i-au spus alianței 2020 să-și programeze conferința de presă luni la 23.45, sau duminică la 11.15 cu siguranță există un motiv.

        Așadar, dacă există critici, ar fi firesc să fie argumentate cu rezultatele unui studiu de marketing [politic], de felul: „Programarea coferintei de presă 2020 duminica la ora 11.00 a generat nemulțumirea unui grup de cetățeni care, în urma cercetării sociologice, s-a demonstrat că erau votanți PSD pe care 2020 dorește să-i atragă. Prin urmare, ora a fost nepotrivită, întrucât majoritatea simpatizanților PSD se află duminica la ora 11.00 la biserică și nu au putut urmări în direct lansarea candidaturii d-lui Barna.” Cam așa ceva…

  4. Adrian spune:

    Chestia cu intervalul e interesantă, pentru unidimensional și real e forma (a, +○○)

  5. arady spune:

    Stimate domnule Fumurescu, intr-o contributie anterioara ati scris despre lipsa rusinii in Ro

    pe cand o carticica despre rusine, si lpsa ei, care sa fie “consumata” in Ro ca painea calda ?

  6. Ela spune:

    Toate bune si frumoase pana la ultimele 2 paragrafe + “ps”, aceeasi nelipsita cireasa dupa coliva traditionala.
    Vestea buna e un scoop planetar: nu-ti iubi aproapele, asa cum e el, in carne, oase, vorbe si fapte, ci iubeste-i divinitatea imperceptibila, si nici asta asa, oricum, ci mai asteapta…Ce? Viata de apoi, what else?
    Adica, un fel de shaorma intre budisti si islamisti fundamentalisti… Amazing :)
    Mvai, nu se face sa tii conferinta de presa duminica la 11, in tarisoara noastra pur ortodoxa cu toate magazinele deschise in toate duminicile, si toate sarbatorile religioase!
    Ipocrizie?
    Da.
    Si infantilizare, of course!

    • AT spune:

      Budism: Suferinta e iluzie. Sinele e iluzie. Aproapele e iluzie.
      Crestinism: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” “Daca zice cineva: “Eu iubesc pe Dumnezeu”, si uraste pe fratele sau, este un mincinos; caci cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-l vede?”
      Islam: “whoever does not show mercy will not be shown mercy.”
      Ateism: in lipsa unei porunci divine, deriziunea, demonizarea si reprezentarea deformata sunt modalitatile predilecte ale ateilor de a-si manifesta dragostea de aproapele “pupator de moaste”

  7. Corina spune:

    S-a scuipat scuipatul. Conferința de presă Cioloș-Barna a avut loc duminică la 11 dimineața. Dacă nu vor pricepe că există tabu-uri nu au cum să câștige prezidențialele. Acolo au nevoie de popor, nu glumă. (Și dacă realmente nu au tabu-uri și nu se sinchisesc, unii care apreciem mobilitatea intelectuală și tinerețea lui Dan Barna, s-ar putea să-l sărim la vot, ca să nu avem surprize neplăcute.)

    Interesante vremuri, auzim un mai convingător „eu aștept viața veacului ce va să vie” de la un laic nonconformist, decât de la preoți.

    • victor L spune:

      - “unii care apreciem mobilitatea intelectuală și tinerețea lui Dan Barna,”
      Si contractele cu statul pesedist, desigur!

  8. R.A.Muresan spune:

    Isus avea o scuza si oricum, nu cred sa fi zis vreodata ca e fiul lui Dumnezeu, fiindca pina la romani l-ar fi mincat fript ai lui.
    Ideologii crestinismului, ma refer la cei din vechime, au de asemenea scuza ignorantei groase: nu stiau aproape nimic despre fenomenul vietii, nimic despre constiinta, nimic despre creier sau despre celule, aproape nimic despre om sau societate — toti oamenii erau in aceeasi situatie, nu stiau mai nimic despre viata lor si abia daca reusisera sa afle, datorita filozofilor, cite ceva despre ei insisi. Mai mult, in raport cu adevarul, oamenii din vremea aceea erau asezati in cea mai proasta pozitie posibila: nu invatasera sa-l caute — cu atit mai putin sa-l iubeasca — dar descoperisera, politicianist, rolul extraordinar al minciunii nobile.
    Sa vii insa astazi sa le torni celorlalti mitologii cu pretentii de adevar absolut are de-a face nu cu infantilismul, ci cu ideologia in stare pura. Caci daca Iisus avea un bun instinct de politician, mai ales ca, foarte probabil, el chiar si-a pus viata la bataie pentru binele comun, multi dintre cei care-si spun azi crestini nu doar ca sint departe de sensul originar al invataturii lui Iisus, dar n-au nici macar curajul sa-si puna problema autenticitatii celor transmise de-a lungul timpului, pina azi, drept invatatura lui Iisus. In pofida a ceea ce sustin, crestinii nu sint interesati, cu-adevarat, de viata lui Iisus. E de necrezut ca, in loc sa fie primii care sa-si puna problema autenticitatii, ei sint chiar ultimii care fac asta; in loc sa-si faca publica indoiala, ei o ascund cum pot mai bine, aratind incredere celorlalti, la fel ca politicienii corupti, rupti de realitate.

  9. victor L spune:

    “Numa’ daca …” nu ar deveni o regula a Uniunii Europene, ca acum lumina ne vine de la Paris si Berlin:
    “Două creșe din Leipzig au stârnit un întreg scandal după ce au decis să elimine din meniu carnea de porc, din ”respect” față de doi copii musulmani”.
    Timp mai estem :D



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alin Fumurescu


Alin Fumurescu

om Citeste mai departe


E randul tau

Mi-a plăcut foarte mult acest interviu. (Am şi cumpărat astăzi cartea, deşi o aveam în englez...

de: Szilágyi N. Sándor

la " Iși iau animalele la revedere? Fac cimpanzeii politică? Interviu cu Carmen Strungaru, etolog, despre inteligența animalelor "

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)