Home » Cultura »Global / Europa »Opinie » Citesti:

„De ce nu ne lăsați să vă apărăm de americani?”

Mihai Buzea septembrie 30, 2016 Cultura, Global / Europa, Opinie
68 comentarii 3,422 Vizualizari

„Bizanțul nu [...] este decât primul dintre statele care aspiră la hegemonia asupra civilizației creștin-ortodoxe; iar Rusia, ultimul. Dar când Rusia va fi ajuns la stadiul care să-i fi făcut posibilă realizarea aceastei unități a lumii ortodoxe, un nou eveniment s-a produs, cu consecințe incalculabile și astăzi: adoptarea de către Rusia, și apoi de către restul Europei ortodoxe, a civilizației occidentale.” (Neagu Djuvara, Civilizații și tipare istorice, pag. 91-92, în ediția a III-a revăzută și adăugită, 2006, editura Humanitas, ISBN 978-973-50-1581-7).

„Civilizația bizantină își începe faza larvară [...] în preajma erei creștine. Ea s-a stins în cursul secolului al XVIII-lea fără să fi reușit să-și creeze un imperiu, jumătate din aria ei fiind copleșită în secolul al XV-lea de Imperiul Otoman, statul unificator al civilizației arabe; cealaltă jumătate (Rusia) „convertindu-se”, după 1700, la Occident. Ea (civilizația bizantină – nota mea) a avut, datorită acestui fapt, existența cea mai scurtă dintre toate civilizațiile cunoscute (mai puțin de două mii de ani).” (Op. cit., pag. 277).

”[...] ciclul civilizației bizantine este trunchiat la cele două extremități: faza larvară este oarecum ”subterană”, iar faza imperială lipsește”. (Op. cit., pag. 94).

„[...] doar astăzi Rusia a renunțat definitiv la vechea moștenire bizantină, occidentalizându-se în întregime.” (Op. cit., pag. 118).

Aș putea continua cu citatele până mâine, dar cred că e clar: profesorul Neagu Djuvara consideră că civilizația bizantină a murit. Adică a fost, în termeni ceva mai preciși, „aculturată” de către civilizația occidentală, iar noi, foștii bizantini, suntem acum occidentali cu acte. Dați-mi voie să am unele dubii.

Chestiunea ar fi cu totul lipsită de importanță („De asta ne arde nouă?!”), dacă Neagu Djuvara n-ar fi savantul care este, dar mai ales dacă n-am trăi în România. Numai că Neagu Djuvara nu este atât tăticul lui Negru Vodă (scuzați-mi grosolănia formulării!), cât autorul lucrării ”Civilisations et lois historiques. Essai d’étude comparée des civilizations”, (editura Mouton, Paris, 1975) distinsă, la un an după apariție, cu premiul de istorie al Academiei Franceze; chiar dacă imaginea Franței a mai pălit, academicienii lor sunt totuși altceva decât găinarii din AOȘR (Academia Oamenilor de Știință din România), iar premiul acordat face ca această lucrare să fie cea mai importantă contribuție a unui autor român la filozofia istoriei. Și, din păcate, filozofia asta ne cam privește direct!

Pentru că ce spune acolo profesorul Djuvara este parțial adevărat, adică parțial fals: românii și rușii, ca și alții, au aparținut aceleiași civilizații (cea bizantină) care ar fi avut o durată de viață mult mai scurtă decât oricare alta: 1300 de ani față de media 2000 – 2500 de ani! De ce această excepționalitate? De unde?

Nu ni se explică.

Eroarea profesorului Djuvara: a vrut să-i îngroape pe bizantini înainte de soroc. Dacă și-ar fi respectat propriile sale calcule, ar fi admis că bizantinii n-au murit și n-au de gând să moară înainte de vreo trei sute de ani, ceea ce împinge discuția, aparent, într-un orizont temporal foarte confortabil, când noi toți, bizantini și nebizantini, vom fi demult oale și ulcele. Numai că e o mică problemă: bizantinii nu se simt tocmai bine. Lumea lor n-a murit, dar trage să moară. Sub asalturile blajine (soft power) ale civilizației occidentale, bizantinii îndărăt tot dau ca racul, iar asta ar mai fi cum ar mai fi, dar și toate cântecele pier. Și ce poate face biet bizantin săracul în fața acestui asalt, adus dinafară de străinii îndrăgiți de trădătorii dinăuntru?! E-xact! Se apără.

„De ce nu ne lăsați să vă apărăm de americani?” a fost întrebarea pe care-am auzit-o de la un rus, întrebare care a generat, după un număr de ani, acest text. Pentru că părea întrebarea unui nebun, dar omul din fața mea nu era nebun deloc: era un brav bizantin, foarte sincer și bine intenționat, poate puțin prea franc, cum îi stă bine rusului. Eu, ca român, nu eram bizantin, dar el așa mă considera. De aici neînțelegerea, de aici ciocnirea civilizațională: din punctul meu de vedere de atunci (același cu al profesorului Djuvara), el era un bizantin în curs de occidentalizare, mai întârziat (ca rus) decât mine (ca român). Din punctul lui de vedere, eu eram un co-bizantin atacat de occidentalizare, care îi puteam cere lui, rusului, ajutorul. Dacă i-l ceream, eram un patriot bizantin. Dacă nu, un trădător.

Aici voiam să ajung. România stă călare pe linia frontului, și stă foarte prost: în Vest are reputația unui vechi trădător, în Est a unuia proaspăt (Conferința de la Paris din 1859 e foarte recentă, având în vedere vârsta unei civilizații). Mai mult, jumătate dintre români îi consideră trădători pe cei din cealaltă jumătate, iar asta se tot vede din 1992 încoace, pe fiecare hartă cu rezultatele electorale, și se mai vede și din discursurile paralele ale politicienilor (recentul dialog al surzilor dintre Cioloș și Dragnea este grăitor. Ca și majoritatea filmelor din Noul Val românesc. Exemple se pot găsi cu mare ușurință, las cititorilor plăcerea). Trăim într-o țară ruptă-n două, pe-un continent rupt în două, iar diagnosticul istoricului Djuvara este liniștitor, dar fals: „faza imperială” NU lipsește deloc, e aici, sub nasul nostru, Rusia NU „a renunțat definitiv la vechea moștenire bizantină și s-a occidentalizat parțial, dar NU „în întregime”, iar noi, ca să zic așa, am cam picat la mijloc: ne-am occidentalizat suficient de mult ca să ne-njure bizantinii („Românii-s curve”), dar nu suficient de mult ca să nu ne mai înjure occidentalii („Românii-s animale”). De-aia e fals și să ne complacem în iluzia singularității („De ce este România altfel?”), pentru că România nu este altfel decât Bulgaria sau Grecia, ci altfel decât restul Occidentului căruia-i aparține doar superficial și de foarte puțin timp.

Nu închei fără două întrebări cu răspuns deschis: câți dintre cititorii platformei Contributors aparțin, în termeni djuvarieni, civilizației bizantine și câți civilizației occidentale? A doua: ultimul imperiu bizantin (140 de milioane de locuitori) se uită pe hartă și-și vede teritoriul înconjurat de (tot în termeni djuvarieni) un miliard și jumătate de extrem-orientali la est, de aproape un miliard de occidentali la vest și de un miliard de musulmani la sud.

Deci? Cu cine împotriva cui? Și mai ales, când?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "68 comments" on this Article:

  1. Cyl spune:

    Teoria aceasta romantica despre ,cicluri de civilizatie, , oarecum in linie toynbee-eana si spengleriana e mai mult decit discutabila ( iar pretentia de a da o estimare temporala apropiata de exactitate e de-a dreptul astrologica ) .Istoriografia sec. 20 o mosteneste , in mare masura , pe aceea a marilor sisteme a sec. 19 , la care se adauga aceasta neo-stiinta ideologica si fantezista numita ,geopolitica, ce poate justifica orice . Civilizatia bizantina , greco-romana , era urbana si imperiala , grandioasa , cultura bizantina a avut un rol major in Renastere ; nu se poate confunda cu ,bizantinismul, , care este o perceptie occidentala fundamental prejudiciata . Nebulosul irationalism apocaliptic ,velicorus, al stepelor scite , de asemenea , mosteneste prea putin din adevaratul spirit bizantin , iar ,posbizantinismul, balcanic este rustic , popular , ,levantin, -otoman , o relicva . Realitatile ,pe teren, sint mult mai complexe , fluide , dinamice si continue , decit arata ,pe harta, , cu granitele ingrosate . Ce are in comun bolsevismul cu cultura clasica crestina bizantina ? Reluind o vorba de duh a dlui Plesu , e ca si cum s-ar vorbi de un ceas cu cuc fara cuc .

    • Mihai Buzea spune:

      Va multumesc pentru comentariu, domnule Cyl. Din nefericire, nu puteti fi luat in serios din cauza scorului catastrofal cu care ati pierdut meciul cu virgulele. Va astept si cu alte comentarii, eventual dupa ce terminati studiile liceale.

      • Cyl spune:

        Virgulele erau ghilimele , daca nu ati observat .Va apreciez amabilitatea si politetea si banuiesc ca altceva v-a deranjat .Se stie , cind argumentele lipsesc se recurge la gramatica sau la caligrafie . Numai bine .

      • Cyl spune:

        V-am raspuns la o asemenea interpelare pt. ca sinteti autor de coloana si sint realmente surprins . De aceea , cred ca e bine de adaugat cite ceva . A veni cu astfel de obiectii intr-o argumentatie e ca si cum s-ar aduce reprosuri intr-o problema de geometrie , cum ca cercurile desenate nu sint perfect rotunde . A atentiona pe cineva asupra greselilor gramaticale reprezinta , adesea , o gafa si o necuviinta cu mult mai mare decit greselile in sine , ca si cum i-ai spune cuiva ca miroase desi acela poate a facut un efort deosebit . Sau , e ca si cum s-ar reprosa ca pe o reteta scrisa in fuga cuvintele sint ilizibile , in vreme ce sigur ,substantele, ( n.b. ) nu sint cunoscute . Cine e atent la corectitudinea gramatica ar face bine sa ia aminte si la regulile elementare ale logicii sau , ce sa mai spun , ale eticii . Dar la noi sint gustate replicile de dragul artei , bascalia si catavenciul . Eu unul, de pe asemenea pozitii refuz orice discutie asa ca , ramas bun !

  2. dusu spune:

    binevenit articol si altceva fata de multele mediocr-patriotarde
    dar va intreb : de ce n ati lasat Transilvania in pace ? de ce ati vrut o unita ?
    si apoi dupa ce voi ati luptat in izmene la Marasesti, pe noi ne ati lasat goi
    v ati facut ctitori cu bani luati pe oameni vinduti din Transilvania si amu strigati ca si in Transilvania sint hoti; ne ati luat prieteni si vecini, ne ati luat religia ( ca de, nu era romineasca si ne a fost impusa !), i ati pus si aci pe aia mai primitivi care se asemanau cu voi in virf, da de fapt nu la munca ca la furat

    • dusu spune:

      da ce i mai scirbos, ii ca va dati de frati ! jmekerilor

    • Josef Svejk spune:

      Păi noi am lăsat Transilvania în pace acolo unde îi e locul. Adică în componența României.

      Uram,

      Antecesorii noștrii or fi luptat în izmene la Mărășești, dar în final s-au văzut cu sacii în căruță pentru simplul motiv că au luptat. Doi ani după Mărășești, în timpul campaniei din Ungaria le strigau vitejilor maghiari: „Dați-vă la o parte din drum, că n-avem vreme să vă luăm prizonieri!” Unitățile care au avut vreme să ia prizonieri, nu puteau să-i numere. :P A ramas de pomină raportul căpitanului de infanterie ce le cerea superiorilor săi urgent provizii pentru că are: „Un pogon (jumătate de hectar) de ofițeri și 4 pogoane de soldați unguri prizonieri.” și nu mai știa ce să facă cu ei…

      Ez az… :D Ai dumneavoastră s-au limitat la guiț patriotic și lametații tragce a la Jokai Mor și uite așa au luat-o constant pe cocoașă de la Mohacs (1524) până în zilele noastre. iar Ungaria a ajuns acolo unde trebuia să fie demult: În frotierele sale naturale. Încercați să aveți un pic de demnitate, dacă n-ați fost capabili să luptați pentru ceea ce tânjiți. Lamentațiile și tânguielile sfâșietoare nu fac decât să vă umple de ridicol.

      • dusu spune:

        ba tocmai aci ii problema, domnule josef ; ca Transilvania nu s a potrivit de loc in componenta rominiei ; civilizatia vestica se termina la Carpati. ca voi frati, ati gasit destui cu mintea odihnita aci si asta i drept, dar fara curatenia etnica pe care ati produs o, nu stiu cum ati fi format poporul romin aci !?aflu ca 3,7 mil cetateni ai rominiei sint emigrati(raport ONU)tare as vrea o statistica pe provinci; din Transilvania sint probabil cei mai multi
        in rest io nu pot comenta nimic despre vitejia recunoscuta a rominilor si obisnuinta ungurilor de a intoarce armele
        iar demnitatea domnule, nu cred ca se afla printre insusirili rominilor prea des
        oare chiar crede cineva aci c ash fi platit !? in afara doar de cei ce sint capabili de asta

    • Gabriel I. spune:

      Cu tot respectul (sau lipsa)
      Transilvania nu a fost anexata de nimeni. Daca va aduceti aminte transilvanenii au votat unirea cu Romania si nu invers. Pe de alta parte nu inteleg unde trebuia lasata Transilvania? provincie a Imperiului Austro-Ungar care tocmai se desfiintase? voievodat autonom?

      • dusu spune:

        nu vreau sa fac speculati cu ce ar fi putut fi daca….
        doar remarc doua verbe folosite de dvs si ma gindesc ca sint parte a propagandei rominesti:
        Imperiul Austro-Unfar s a desfintat ; e drept, nu spuneti s a autodesfintat,dar de fapt l au desfintat cei ce l au invins
        ma intrebati unde trebuia lasata Transilvania ! oare trebuiau regateni sa se preocupe de soarta ei atit de mult ? credeti oare ca iobagi vlahi de aci l au interesat pe brateanu ?
        si acum despre anexare ; spuneti ca transilvaneni au vrut sa se uneasca cu romania si nu regateni.oare asa sa fie ? propaganda spune ca 100 de mii de romini transilvaneni ( deja erau romini !) s au adunat la Alba Iulia.va intreb ! cind secui au format un lant uman de doar 1 milion de oameni ( probabil au ales forma asta de protest ptr ca tolarentele in apreciere sint mai mici) s a intimplat ceva ?un exemplu: Traian Vuia ii numit romin cind el s a declarat impotriva alipiri Transilvaniei de regatul rominiei si ca el, un intreg grup de intelectuali ardeleni vlahi. Speculez; oare de ce averea Gojdu nu a putut fi obtinuta de statul rominilor ?
        am sa va spun ca era razboi si armata regatenilor a trecut Carpati; dar minune ! a fost oprita la Sibiu, nu de dusman, ci de bratianu care i a dat timp tradatorului maniu sa si adune mocani
        oare ce stiti despre revolutia intregului popor romin ?
        mari jmekeri romini astia

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Domnule dusu, inteleg că aveţi o părere care, ca părere, poate fi rezonabilă. Există un număr de români ardeleni care probabil gândesc la fel. Dar dacă îl faceţi pe Maniu trădător nu mai sunteţi rezonabil. Maniu a gândit invers decat dvs. Ori e si ăsta un punct de vedere rezonabil, ori avem şi noi dreptul să vă numim trădător. Nu se poate şi popă şi hoţ, vă rog frumos :)

          • dusu spune:

            nu am inteles partea cu popa si hotul ? poate moldoveni se prind !?oricum,puteti sa ma numiti cum va place
            din punctul dvs ca moldovean romin, maniu este un mare om politic; e parerea statului rominilor si inteleg de ce si a dvs
            din punctul meu ca ardelean,traind ceea ce a insemnat rominismul ptr Transilvania, maniu este un tradator, un spurcat tradator
            amu, ce o gindit el atunci ( in contextul emergentei nationalismului peste tot) dvs poate stiti mai bine, mai ales ca rezultatul va favorizeaza; cum va spuneam,io am trait urmarili a ceea ce propaganda dvs numeste “marea unire”
            tocmai de aceea, cei ca dvs au ales ziua de 1 dec zi nationala a statului rominilor, dupa ce revolutia intregului popor, condusa de olteni, a invins in patria dvs.

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              … de fapt sunt oltean; citez din cronicarii moldoveni că noi nu am avut :) Din păcate la noi măreţul imperiu a eşuat lamentabil în a impune civilizaţia germanică :)
              Asa, pai mai pe inteles: dvs veniti cu ideea ca ardelenilor le-ar fi fost mai bine fără regăţeni. Ok, se poate discuta. Dar ca să putem discuta, trebuie să nu respingeţi de la inceput cealaltă variantă. Maniu a crezut altfel. Chiar dacă consideraţi că nu a făcut bine, nu puteţi să-l faceţi trădător pentru că: 1. Nu ne puteţi arăta arginţii . 2. Dacă il faceţi trădător rezultă că doar părerea dvs e justă, si atunci nu văd de ce am mai discuta rămâne să ne păruim :)
              In perioadă au fost discutate multe variante. De exemplu Slavici ( care a fost bursier al Junimii, deci un fel de “sorosist” al epocii:) ) considera că ar fi o idee bună să facem Unirea in cadrul Imperiului Habsburgic. A făcut chiar si un pic de puscărie pentru asta imediat după primur război- o tâmpenie – dar lumea era surescitată.
              Revenind la concret, Brătianu l-a lăsat pe Maniu tocmai ca să nu se poată spune că Unirea a fost făcută cu forţa. S-a gândit deci la dvs. Jocul lui diplomatic a fost foarte subtil – da, aici se poate spune “bizantin” , s-a străduit să nu depăşească unele limite pentru a putea avea castig de cauza la negocierile de pace- şi a dus la rezultatul plănuit. De fapt daca e sa ne gandim, politica pasoptista e poate cel mai stralucit- si poate singurul- exemplu de diplomaţie bizantină in sens bun – al românilor. De la Cuza Vodă până la 1918, o intreagă urzeală intinsă pe doua generatii cu un scop clar si nobil. Eu zic că putem repeta referendumul de căte ori doriţi, tot aşa o să iasă :) Dealtfel, nu doar românii şi-au dorit să iasă din fericitul imperiu, ci şi ceilalti, ceea ce arata ca lucrurile nu erau chiar ca in filme pe acolo pe la Viena.

            • dusu spune:

              observ ca albastri au acces la comentari inaintea pulimi ! da asa i in dimocratie..
              domnule, sper ca dvs sa nu aveti apucaturili postacilor de servici de aci, asa ca continui…
              nu vizionez filme de alea cu Viena, dar ce pot spune din familie si sint ardelean de cind ne stim de origine vlaha( poate citeodata corciti ,da nu cu regateni)e ca rominizarea Transilvaniei a adus mai mult rau pe aceste paminturi decit adusese inainte ungurizarea; puteti s o luati si pe aia daca va convine mai mult ca-simt durerea mea mai mare, nu ce au simtit cei dinaintea mea. dar cu un fapt toti sintem de acord:ura interetnica a fost cultivata si sustinuta fatis de noul stat infiintat aci, iar subdezvoltarea a fost adusa si aci. dvs poate stiti motivele !
              aduceti vorba de voda cuza ! asta o vazut paminturili mele doar amu in anii de unitate nationala romineasca si asta, doar in calitate de statuie; stiti, in locul statuilor personalitatilor care chiar au avut un aport in dezvoltarea Transilvaniei, dar care au fost duse la capitala rominilor pe post de trofeu
              imi spuneti dvs ca nu va pot arata arginti pe care maniu i ar fi luat ! mi se pare copilareasca intrebarea ! cred ca o puneti ptr ca stiti dinainte raspunsul ! vreti sa aratati ca io is prost ?; sinteti totusi albastru aci ! credeti cumva ca ar exista cineva sa filmeze cind a luat arginti ? urmatoarea: daca io il vad un tradator ,inseamna ca vreau sa ma bat cu dumneata sau cu cei ca dumneata !? de unde asemenea concluzie ? ca pe dvs va deranjeaza in asemenea masura, inteleg.acolo in patria rominilor frica impusa, exista si astazi si ce zice partidul si statul decreteaza, sint adevaruri care nu pot fi puse la indoiala, iar cei ca dvs puteau trai astfel in liniste convinsi ca acesta este adevarul
              ce m a zapacit e urmatoarea formulare :” Brătianu l-a lăsat pe Maniu tocmai ca să nu se poată spune că Unirea a fost făcută cu forţa. S-a gândit deci la dvs.” vreti sa faceti o ironie, dar iertati ma, poate io gindesc in alta realitate; dvs stiti ce inseamna unire ? poate fi facuta unire cu forta ?la dvs in Oltenia !
              imi amintesc ca un domn mai sus spunea ca n a fost anexare ! si de aci am inceput acest dialog; ori dvs confirmati ceea ce s a intimplat : o armata pasheshte in teritoriul vecin,dar este oprita de comandantul sau, ptr a da timp conspiratiei inainte planuite,( intre maniu si brateanu), sa aiba loc.
              sa avem in vedere ca erau timpuri de razboi
              si acum va propun io ceva: spuneti ca maniu, deputat in parlamentul budapestan,din acelasi sat cu tehnocratul de azi,stiti nepotelul securistului Vulpea, desi conspira cu un stat vecin, nu i tradator; sa nu uitam ca ptr servicii ii pus ulterior primministru !( aveti dreptate, n am auzit c ar fi primit arginti!)
              in aceeasi nota,Tokes Lazlo, cere public o protectie ptr etnia sa statului vecin si ii declarat tradator; sa nu uitam, a fost primul preot care s a impotrivit dorintei statului si partidului rominilor care urmarea stergerea religiilor altele decit cea ortodoxa din Transilvania

            • dusu spune:

              o idee la care nu v am raspuns: referendumul !
              s ar putea sa aveti dreptate, mai ales daca ai dvs numara
              domnule draga ; Transilvania a pierdut, romania a cistigat; din 1920( va place 1918 care ii o manipulare cum de altfel ii cam toata perioada a ce se cheama rominie) statul instalat a curatat intii evrei cu zecile de mii ( ca incepuse moda lor si la mioritici), a venit al doilea si au urmat germani si tigani, a venit apoi progresul multilateral dezvoltat si la fiecare ardelean mutat in regat au venit aci zece regateni.au fost vinduti evrei si nemti ramasi, iar aia care nu vroiau sa plece, ii convingea militeanul cu maciuca: ca casa lui era aratoasa !.dupa revolutia intregului popor romin, cei invinsi au emigrat. ati format poporul romin si aci ! bravo voua! tot inainte

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Domnule Dusu, din păcate nu avem cum să ne intelegem.
              Eu nu va pot zice dvs că sunteţi român, pentru că fiecare este ceea ce crede că este. Stiti că iugoslavii s-au declarat eschimoşi la recensământ ca protest….
              Ce pot să spun este că – raman convins că ideea unirii era majoritară printre românii din Ardeal; luati si citiţi “Padurea Spanzuratilor”, e scrisa de un ardelean
              Sunt destul de convins că românii au facut destule rele pe acolo ( ca şi pe aici) dar asta nu schimba prea multe; statul român era şi este in continuare tânăr si face multe prostii. Credeţi că in Oltenia nu a făcut tâmpenii?
              Nu sunt convins că multe din nenorociri nu s-ar fi întâmplat şi fără români. După cum stitti, prin anii 30 toată planeta a luat-o razna, si nemţii, si maghiarii au persecutat evrei, deci nu era să facă tocmai românii excepţie…dar nu avem ce să mai facem acum.
              Problema fundamentală este însă că o populaţie nu poate supravieţui fără să construiască în limba proprie o cultură. Ori, cultura “ardelenească” s-a contopit în cu cea din vechiul regat. Nu a existat niciodată o cultură ardelenească în limba română ( nici universităţi, nici Academie), deci s-a intamplat ceea ce e firesc să se intample. Asa merge istoria…

            • dusu spune:

              domnule, iara vad c o luati la ntorsatura; deci ce ati facut in Transilvania ii un mic accident, citeva excepti normale in iepoca !?
              cultura ardeleneasca in limba romina !? mama ei de limba romineasca ca in baza ei romini revendica tot din jur ! oare de ce nu io unit irlandezi pe englezi si peruani pe bolivieni ?
              domnule, de ce n ati venit in Ardeal si sa va apucati sa va faceti case in care sa stati in loc sa le luati celor de aci ? de ce n ati venit in Ardeal si sa munciti sa ajungeti sus ( asa cum face orice om ce se muta pe alte tarimuri), in loc sa i dati afara pe cei care ocupau locul pe care l ati rivnit?
              foarte bine ca vreti sa supravietuiti si sa va construiti o cultura in limba dvs ! dar trebuia ptr asta sa alungati, sa ucideti si sa vindeti jumatate din populatia Transilvaniei ?dvs traiti realitatea romineasca care ii o aparenta domnule

          • Mihai Badici Mihai Badici spune:

            Domnule, nu stiu ce sa va raspund la asta. Daca e vorba de comunisti, puteti sa fiti linistit: si casa in care am crescut ( in Oltenia) a fost pe jumatate confiscata, sediu de poliţie, locuinţă de serviciu pentru poliţist , dupa aia am platit chirie în propria casă. Nesimţiţii veneau după chirie şi prin ’90, pana cand le-a spus taica-meu ca da drumul la caine daca mai vin :) Deci vedeţi că nu trăiam nici noi chiar în bordeie, cum se crede prin Ardeal Si macar dvs dati vina pe “regăţeni”, noi nici pe cine da vina n-avem :)
            Eu m-am mutat la Bucuresti, pana la urma mi-am facut casă pe aici… deci sa zicem ca suntem chit la constructia de case. Profesorul Manolescu era de parere ca asta cu casele a fost facuta intentionat de catre comunisti.
            Dacă ceea ce ziceti s-a intamplat inainte de comunişti, iar nu stiu ce sa zic. Probabil că lucrurile astea, dacă s-au întâmplat ar trebui să le scrie cineva ca sa le stim, eu nu sunt istoric, am o diploma in filologie deci ce pot sa va zic este legat de limba română, nu de faptele românilor; limba va pot spune clar ca e aceeasi. Si vorba ceea, Sextil Puscariu de la Cluj a fost cel mai de seama in domeniu inainte de razboi…. deci nu prea e mult de zis. Istoria n-o mai putem schimba, dar dacă s-au petrecut fapte rele, trebuie măcar să le ştim.
            A scris cateva lucruri Titus Popovici dupa ’89 pe tema asta, dar e vorba de lucruri minore, cu seful de gară care duce acasă perdelele, proastă educatie, cum v-am zis data trecută. Dar stiţi cum e, dacă ai un frate beţiv şi puşcăriaş, tot aia e, nu poţi spune că nu e frate, poţi cel mult să nu vorbeşti cu el.

            • dusu spune:

              scriu aci gindindu ma ca citesc uni , ce sa am io cu dumneata ? cine sinteti sau cine sint io ?
              dvs cu ale dumneavoastra, io cu ale mele
              daca acolo in Oltenia v or lovit comunisti, apoi sa stiti ca in Transilvania or lovit intii regateni si apoi romini vechi si noi comunisti; da ce s citeva sute de mii de famili cind vrei sa construiesti un popor !

        • Deceanu Ovidiu spune:

          Dusu

          Ar fi bine să înveți limba română cum trebuie înainte să delirezi pe-aici.
          Ar fi bine să înveți și puțină istorie înainte să bați câmpii prostește așa cum știu să facă numai trolii ruși : irlandezii au limba lor și nici măcar nu aduce cu engleza. La fel galezii și scoțienii.
          Transilvania a fost ocupată de hoardele magyare și dacă cineva a furat ceva de la români aceia au fost grofii unguri. Chiar ei scriu asta în propriile lor cronici. De altfel, mulțime din ungurii verzi din Transilvania de astăzi sunt din familii românești care s-au convertit la catolicism și apoi au învățat limba maghiară ca să-și poată păstra pământul. Nu o spun eu, ci cronicile maghiare. Dar, no, FSB-ul are propria secție în care fabrică istoria celor din jur.
          Voi rusnacii, semi-primitivi (cum văd că încep să vorbească românii despre ruși ) nu pricepeți mare lucru din ce se întâmplă în jurul vostru. Chestie de răbdare …

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Domnule Dusu, eu cred că sunteţi sincer. Chiar m-ar interesa poveştile dumneavoastră cu faptele regăţenilor in Ardeal, dar ca să nu lungim discutia la articolul ăsta, care este despre cu totul altceva, vă rog să dati o căutare după numele meu pe Internet, găsiti adresa mea de mail si le trimiteţi .
          Dar problema e alta. istoria e plină de fapte groaznice pe care “fraţii” şi le-au făcut între ei. Gândiţi-vă la italieni, care se consideră un singur popor deşi un veneţian nici nu se înţelege cu un roman dacă vorbesc fiecare in dialectul lui; si-au petrecut vreo cateva sute de ani bătându-se între ei…
          Lucrurile stau mult mai simple; dvs ziceti ca sunteti “vlah”; nu stiu ce inseamna asta, poate român din Ardeal, poate armân. In ambele cazuri, presupunem că aveti un copil căruia ii place cartea; vrea să înveţe mai departe în limba lui. Unde poate să se ducă? Să zicem că se duce la Cluj, nu vine la Bucureşti. Cărţi scrise cu “no”, ca în Ardeal nu există, toate sunt în limba literară Dar după ce cărţi poate să inveţe? Ale profesorilor din Cluj, Bucureşti, Iaşi, că altele nu sunt. Poate dacă se ocupă de motoare electrice, chiar şi din Craiova, că e cam singura chestie la care se pricep si oltenii in tehnologie, din cauza fabricii de locomotive :) SI cu asta, eu zic că am spus tot.

          • dusu spune:

            io sa va caut pe dvs ? sinteti dulce !
            iar cele ce le am scris aci le socotesc apropiate de ce articolul dezbate, chiar de pe pozitia mea de bizantin
            oricum, va multumesc ca dialogul nu a fost chiar cel cu care sint obisnuit in relatia cu regateni, io fiind ungur sau macar vindut lor; ca vlah nu pot fi, numa romin din Ardeal

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Multumesc pentru apreciere, tot e ceva :) Eu v-am zis, puteti fi şi vlah, şi eschimos, fiecare e ceea ce crede că e; doar că pentru mine nu e clar ce înseamnă, pentru că dacă luaţi un dicţionar o să vedeţi că vlah poate însemna fie român, fie armân sau aromân. Dacă zic român ardelean ştiu despre ce vorbim; dacă zic aromân, iar stiu despre ce vorbim. Dacă zic vlah, nu ştiu. Nu zic neapărat ca să subliniez că suntem acelaşi neam, despre asta ne putem contrazice şi o mie de ani, pentru că, incă o dată zic, fiecare este ceea ce crede că este. Faptele au fost asa cum au fost, acum credeti ca dacă mă intrebaţi pe mine, sau aşa, in general, pe cei care citesc aceasta platformă “ce ne-a trebuit Ardealul?” vă putem răspunde? ( presupun că o treime din cititori sunt oricum ardeleni, dacă e să se păstreze proporţia deci ei oricum o să ridice din umeri…) . Atunci părea o idee bună, şi nu doar de la Bucureşti, mie în continuare mi se pare o idee bună, dar oricum, şi dacă ar fi fost proastă, acum înapoi n-avem cum să mai dăm :) Încercăm şi noi să mergem înainte, cât putem de repede, vorba autorului, că în fond de asta ne dăm cu părerea pe aici, ca să pricepem ce nu merge şi de ce…

  3. Nae G spune:

    Cred ca aveti dreptate amandoi si va inselati putin amandoi. Prof Djuvara spune ca Rusia e pe dric. Argumente exista.
    http://www.paginaderusia.ro/statistica-pentru-fanii-lui-putin-sau-cum-timpul-lucreaza-impotriva-rusiei/ — Locul 1 în lume dupa numărul de sinucideri în rândul persoanelor vârstnice, copii şi adolescenţi, dupa numărul de divorţuri şi copii născuţi în afara căsătoriei, numărul de avorturi şi de copii abandonaţi de părinți, cel mai mare declin al populaţiei, la consumul de alcool i de produse care conţin alcool, vânzarea de alcool, vânzarea de tutun, dupa numărul de mite pentru admiterea la universităţi, numărul de decese cauzate de alcool şi tutun, decese cauzate de boli ale sistemului cardiovascular, vânzările de medicamente contrafăcute, consumul de heroină (21% din producția mondială), numărul de accidente de aeronave (de 13 ori mai mult decât media din lume), omuciderile – 21,5 la 100.000 de locuitori; dupa numărul de copii şi adolescenți fumatori; numărul de deținuți (720-780 la 100 mii populație), dupa numarul de accidentele rutiere; dupa numărul de pacienţi cu boli mintale; traficul de fiinţe umane, numărul de avorturi şi a mortalității materne, şi în ceea ce priveşte creşterea infectarii cu HIV.—
    Perestroika a fost o mare porcarie KGBista. Acum KGBul nu are nici un control, are bani, e piroman, e disperat si nu a fost niciodata normal la cap. La expansionism, inselatorie si cruzime nu il intrece nimeni.
    Sa ne uitam bine si la Vest. Nu stie istorie, nu isi accepta identitatea, nu isi cunoaste si nu isi apara valorile, e condus de liderii cei mai slabi din ultimii 70 de ani.
    Suntem din nou singuri, asa ca pun si eu o intrebare: cati dintre autorii si cititorii Contributors isi asuma situatia asa cum e acum si pot sa se apere fara sa se vaicareasca? Eu deschid ocazional Contributors, dar de fiecare data dau de bocete si jeluiri. Nu stiu daca ne vor ajuta.

    • Nautilus spune:

      O analiză asemănătoare au mai făcut unii dintr-o generaţie apropiată de a domnului Djuvara. Nu o dată, de 3 ori. În 1923, 1938 şi 1941. A ieşit atât de bine încât analiştii noştri au fost aproape raşi de pe faţa Pământului de către ruşi.

      Pentru un motiv pe care l-a spus rusul Gheorghi Jukov: abilităţile personale ale uneia dintre părţi, sau defectele personale ale celeilalte părţi în conflict, contează numai până la un punct. Sunt chestiuni de mijloace, de tehnică, unelte. Dincolo de ele trebuie să fie un obiectiv raţional, accesibil… şi care să mai fie şi acceptabil pentru cei implicaţi. Indiferent ce fel de unelte ai avea, cât timp obiectivul tău e unul imposibil, sau strategia ta e ilogică, sau ambele, mai devreme sau mai târziu pierzi.

      Din pricina asta, întrebarea care ar trebui pusă nu e “de ce occidentalii depăşesc în bogăţie şi calitatea vieţii (în mijloace sau unelte ale conflictului) Rusia de câteva sute de ori”. Ci mai degrabă dacă “obiectivul lor e unul raţional”, în comparaţie cu ale lui conu’ Putin. După asta se poate aprecia cine va râde la urmă.

      • Harald spune:

        Un conducător ca Putin reușește să facă surprinzător de multe, cu surprinzător de puține resurse. Însă eforturile lui n-au cum să ducă Rusia nicăieri, pentru că sunt îndreptate spre a demola ceva, nu spre a construi ceva. E o performanță notabilă să reușești să deraiezi un tren de 3.000 de tone, însă pentru asta nu-ți trebuie decât o basculantă încărcată cu cărămidă. A construi acel tren e mult mai complicat, iar cu asta se ocupă Occidentul, nu Putin.

        Crescut, educat și rămas în logica Războiului Rece, Putin are impresia că a obstrucționa sau a sabota Occidentul ar fi în interesul Rusiei. Însă în realitate nu e. Îl ajută pe el personal să rămână pe termen nedefinit la putere, însă dăunează profund Rusiei ca țară și rușilor ca națiune.

        • Nautilus spune:

          Acelaşi Jukov a spus la vremea lui că prea puţine basculante au scăpat întregi. Aşa încât să deraiezi un tren de 3000 de tone era o treabă pe care o făceau 10-20 de partizani cu răngi şi bolovani :)

          Sau, mai bine zis, n-a spus asta, doar au făcut-o în practică. De spus, tipul a spus altceva: “dacă infanteriştii noştri întâlnesc în drumul lor un câmp minat, trec ca şi cum nu ar fi acolo”.

          Faptul că sabotarea occidentalilor e pe termen scurt o pagubă pentru toţi cei implicaţi, cu tot cu ruşi (când ţi se taie salariul şi se scumpesc alimentele şi mărfurile obişnuite de pe o zi pe alta e tot pagubă, oricât ai vrea să crezi că nu e) are importanţă numai în măsura în care gândeşti în termenii profitului. Ori acest mod de gândire bazat pe profit e specific pentru cei care au o bază de la care să pornească – există un anumit standard de viaţă al publicului obişnuit, care nu e afectat direct de conflict.

          Din pricina asta dictatorii şi tiranii îşi găsesc imediat adepţi printre cei care au foarte puţin de pierdut. În schimb, când a fost atins un anumit prag critic, dictatura în sensul clasic al termenului, menţinută cu Kalaşnikovul şi cu legi carae vorbesc de plutonul de execuţie, nu prea mai are loc să se implanteze. Astfel încât, a impune sancţiuni care afectează buzunarul şi coşul de piaţă al rusului de rând e o treabă cât se poate de contraproductivă.

  4. Polilogu spune:

    Hmmm… Oricum am lua-o, ori pe ce parte, problema ridicata mi se pare ca e foarte interesanta ! Sa vedem, deci,punctele de vedere. Ba chiar sunt cat se poate de necesare pentru prezent si mai ales…viitor.

  5. Amerigo spune:

    Nu e chiar asa. Transilvania e in tabara occidentala de multisor…Tarile Romane sunt si ele acolo..cam de pe vremea lui Stefan in Moldova si a lui Mihai in Valahia.
    Poti spune ca Brancovenii si apoi fanariotii ne-au dus inapoi in Bizant, in 1948 si evolutia ROmaniei dupa, a fost clar in partea Occidentala.
    Cam superficiala opinia dvs. si dupa parerea mea, ne-adevarata.
    O zi buna

    • Amerigo spune:

      Am facut o gresala , nu 1948 ci 1848, pasoptistii…

    • Mihai Buzea spune:

      Va multumesc pentru comentariu, domnule Amerigo. Da, intrebarea e mai mult decat foarte pertinenta: de cand? Profesorul Djuvara ofera intervalul 1830 – 1859 ca decisiv pentru occidentalizarea provinciilor extracarpatice (altfel spus, aculturarea civilizatiei lor bizantine de catre civilizatia occidentala), iar pentru provinciile intracarpatice, plus Bucovina, cred (fara argumente solide) ca intervalul ar fi 1774 – 1787, cand Samuel von Brukenthal a fost guvernator al Transilvaniei (singurul sas in aceasta functie) si a facut acele reforme decisive pe termen lung. Desigur, aceste intervale (1774 – 1787 si 1830 – 1859) se refera la inceputurile aculturarii. Nu cred ca procesul este incheiat, si chiar asta e esenta textului: ca si alti “bizantini”, si romanii au inceput procesul de desprindere de Geist-ul bizantin si de deprindere a celui occidental, dar n-au reusit sa-l si termine. Unii romani sunt pe de-a-ntregul occidentalizati, ca de exemplu Josef Svejk, Mihai Badici, Harald, Nautilus, Radu Stroe si altii, alti romani au ramas prinsi in chihlimbarul bizantinitatii (ca Dusu, de pilda), iar cei mai multi, ca mine si ca dumneavoastra, suntem undeva la mijloc: nici cai, nici magari, cu apucaturi cand occidentale, cand bizantine, cand triste si cand vesele, dar intotdeauna amuzante, cand sunt privite din exterior. Dinspre vest, adica. Dinspre est, nu prea.

  6. dorin valeriu spune:

    Chiar, ce rost au toate “schemele” astea ? Rusia e aici, langa noi, de trei sute de ani. Agresiva, rapace, calcand in picioare orice etica politica, orice promisiune, nesocotind orice tratat pe care l-a semnat candva,singura linie pe care o urmeaza fiind interesul propriu. Minciuna sii inselatorie cand nu poate ameninta si inspira frica !
    Romanul simplu stie toate astea si sentimentele lor fata de Imperiul Rus – nu fata de rusi, ca popor sau fata de cultura si arta ruseasca – este prea bine cunoscut.
    Si-mi vii mie aici cu vorbe de claca …

    • Mihai Buzea spune:

      Multumesc pentru comentariu, domnule Dorin Valeriu. Si eu am crezut ca “Romanul simplu stie toate astea si sentimentele lor Romanul simplu stie toate astea si sentimentele lor fata de Imperiul Rus [...] este prea bine cunoscut. este prea bine cunoscut.”, dar m-am inselat. Toti oamenii pe care-i cunosteam gandeau ca mine, cel putin in privinta rusilor (teama, dispret, pornire instinctiva spre ura), dar toti oamenii pe care-i cunosteam eu, vorba lui Harald, erau o minoritate complet nesemnificativa. Asta am aflat-o in armata. Romanii simpli erau mult mai porniti sa ne urasca pe noi, romanii nesimpli, decat sa-i urasca pe rusi. Noi ziceam “Bine, dar si noi si voi, simplilor, suntem la fel, ar trebui sa fim uniti” iar ne raspundeau (in exprimari fruste, agramate, eu stilizez aici) “Nu, voi nu sunteti la fel ca noi, voi sunteti altfel. Rusii sunt la fel ca noi”. E genul de lucru care iti clatina convingerile si te lasa mut pe cativa ani (in cazul meu, doua decenii). De asta m-am decis sa ma exprim public. Credem (noi, dumneavoastra si cu mine, sa zicem) ca ne putem baza pe romanul simplu in caz de vreun necaz cu rusii. Nu, nu putem. E groaznic ce spun? Da, e. Dar daca asa e, atunci adevarul mai bine sa fie spus, decat tacut!

  7. Harald spune:

    Cititorii Contributors nu reprezintă un eșantion reprezentativ pentru societatea sau pentru civilizația românească. Iar românul obișnuit e mult mai apropiat de rusul obișnuit decât ne place nouă să credem.

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Românul obisnuit e mai apropiat decat rusul obisnuit decât credem ( ma rog, depinde cât credem :) ) , desigur. Dar in general cultura românească este apropiată de cea occidentală; cum în general “clasa conducatoare” e formată din indivizi alfabetizaţi, politica externă a fost întotdeauna previzibilă şi mereu în aceeaşi direcţie.
      De acord insa cu dl Cyl, chestiunea cu “al doilea Bizant” de la Moscova e o gogoriţă care nu are nici o acoperire in realitate. Desigur, pentru niste călugări fugiţi la Moscova pare plauzibil că impăratul Constantin a învins cu ajutor divin, dar eu zic ca s-a bazat “întrucâtva” si pe ştiinţa strategiei, inventată undeva prin zonă. Nu ai cum să construieşti al doilea Bizanţ dacă muţi la Moscova nişte călugări, dar laşi civilizaţia pe loc :)

      • Harald spune:

        Cultura românească este apropiată de cea occidentală, dar este doar o suprastructură cu care ”talpa țării” n-are nimic de-a face.

        Dintr-o discuție cu cineva dintr-o celebră zonă folclorică, dar care văzuse totuși lumea largă: ”Țara? Țara e undeva dincolo de dealurile alea. Aici e Tg.Neamț, lucrurile sunt la fel ca pe vremea lui Creangă”.

        Btw., în Tg.Neamț nu s-au demolat biserici pe vremea lui Ceaușescu. Sunt toate acolo, din 300 în 300 de metri, lipite de blocuri și ascunse pe după ele.

    • Josef Svejk spune:

      Dumneavoastră ați fost vreodată în Rusia să-i vedeți pe muscali la ei acasă?! Pe ce vă bazați când postulați stupizenia de mai sus?!

      • Harald spune:

        I-am văzut pe muscali la ei acasă, dar cred că nu toată lumea i-a văzut pe români la ei acasă. Românii din satele de pe lângă Dorohoi sau de pe lângă Huși, de exemplu. Românii ca Mona Pivniceru nu sunt o excepție, ei sunt arhetipul.

      • cow's tail spune:

        E perfect exemplul cu Dorohoiul, Huşii, Tecuşi, etc. Cum sumt mai de la coada vacii, cam ştiu atmosfera. 1. Nu seamană cu ruşii, nu ating de peformanţele de beţie şi jeg. Cine contestă nu îi ştie pe ruşi. Punct. 2. Nu contează dacă seamănă sau nu ruşii, ci dacă îi vor. Încă o dovadă că nu cunoaşteţi zona. În R. Moldova mulţi muncesc în Rusia că nu au încotro şi dacă îi întrebi cum e spun că e ok. Dacă stai cu ei la un pahar şi le câştigi încrederea îţi spun ce cred ei despre ruşi.

        • Harald spune:

          Pe vremuri, am făcut mai mult decât să stau cu ei la un pahar. Le câștigasem încrederea până la nivelul la care îl duceam pe un șef de post să ia cartușe de Kalașnikov de la un tip care avusese un frate omorât în războiul din Cecenia, că pe-ale lui le trăsese la o nuntă și trebuia să le pună la loc :)

          Faptul că românii îi urăsc pe ruși (din motive destul de justificate) nu înseamnă că diferă în mod semnificativ de ei. Au și o vorbă care se potrivește de minune:
          ”- Cine ți-a scos ochii?”
          ”- Frate-meu”
          ”- Înseamnă că de-aia ți i-a scos așa adânc”.

          • Nadia spune:

            Mersi. Ne-am lămurit.

          • Mihai Badici Mihai Badici spune:

            Aici mai e o altă discuţie, referitoare la primatul (sau nu) al geneticii asupra culturii. Vedeti dvs, eu am găsit prima dată asta in Sextil Puscariu: inainte de război, cum tot era la modă nationalismul, se descoperiseră grupele sanguine si se pare că au fost făcute analize de sânge la popoarele din Balcani ( Puscariu doar spune rezultatul, nu dă sursa deci nu pot nici eu să o spun, dar in cazul lui cred ca putem merge pe incredere) . Rezultatul a fost că nu au putut găsi diferenţe sanguine semnificative. Anii ăştia din urmă a fost la modă ADN-ul şi am înţeles că amicii noştri maghiari au avut şi ei surpriza de a consta că nu sunt de loc diferiti genetic de noi, oricât s-ar da ei ca veniţi din stepele asiatice, ştiţi melodia. Deci se pare că predestinarea genetică nu e chiar asa de importantă aici. Mai degrabă contează zestrea culturală, ori aici lucrurile sunt destul de complexe; dacă e să o luam asa noi n-am făcut parte din Imperiul Bizantin; câtă vreme am fost in imperiu am ascultat de Roma :) E adevărat, “matricea culturală” are o puternică componentă orientală ( de unde şi ascensiunea fugerătoare a manelelor, parcă din senin) dar sunt niste sute de ani de când am inceput asimilarea culturii vestice, va mai dura niste sute dar fără o deturnare majoră a acestei directii, suntem pe drumul bun. Păcat că n-o să putem sta de vorbă secolul următor :)

            • Harald spune:

              Contează zestrea culturală, dar ideile necesită adesea un timp de ordinul generațiilor pentru a se propaga în rândul tuturor membrilor societății. Puteți vizita mici orășele din Ungaria și vă veți convinge foarte repede că nu seamănă cu micile orășele din România. În Vechiul Regat, progresul și cultura au venit adesea dinspre Moscova, iar asta nu doar pe vremea lui Dosoftei și Cantemir.

              Societatea românească este pur și simplu mult mai tânără, Ungaria și Polonia erau regate bine așezate pe vremea când românii încă erau conduși de lorzi războinici. Faptul că s-a trecut la scrierea latină nu a schimbat și mentalitatea oamenilor.

            • Harald spune:

              Situația Maramureșului și Oașului e destul de interesantă: e o regiune atât de înapoiată, încât a scăpat aproape complet oricărei influențe rusești. Există într-adevăr sate de ucraineni în zonă, dar și pentru acelea influența rusească s-a cam limitat la Chiril și Metodiu.

              Cât despre nivelul de cultură și civilizație al oamenilor, o vorbă de prin partea locului e destul de edificatoare: ”orice oșan are piatra lui în temnă și care nu merge să ș-o păzască, ăla nu-i om” :)

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Neculce zice cam asa:
          “Și după ce-am venit, încă și Șeremet în câteva rinduri mi-au dzis să mă aședzŭ și va scrie la împăratul să-m dè jalovanie și sate. Dar tot n-am priimit, că este norod prè cumplit, și nu sunt oamenii slobodzi să margă unde i-i voia, nici la împărăție fără ucaz. Și ucaz nu vor să facă, ca pentru să nu facă cheltuială împărăției. Și la împărăție, vro curte mare ca acee, cu tvorebnici mulți, nu-i măcar pre cumu-i la domnia țărâi noastre, sau altă crăie și domnie, ce foarte un lucru puțin, numai oșteni de agiunsu. Deci de viiața mè îmi era cum îmi era, dar mai mult îmi era pentru copiii miei, la ce vor rămâne, că numai doar săldați să fie, iar la alte boierii nu încap feciorii unora ca acestora”
          De obicei in discutiile astea merg pe mâna cronicarilor; pentru că nu au prins epoca dihotomiilor moderne, de obicei ei scriu ceea ce văd. Pe Neculce l-a îngrozit ce a văzut, aşa că a preferat să se întoarcă în Moldova lui, cu riscul de a se judeca ani de zile pentru a i se “retroceda” moşiile, ba chiar eventual să fie judecat ca hain .
          Problema e că nu are nici o treabă măreţia Bizanţului cu fumurile Moscovei. După cum vedeţi, chiar şi cronicarul se temea pentru cariera feciorilor lui, pentru că singura opţiune era cea militară. De fapt problema adevărată a bizantinismului, în sensul din articol, care e mai degrabă a ortodoxiei,e că nu a cunoscut Reforma. Dar ce să facem, când a căzut Bizanţul nici catolicii nu o cunoscuseră. Şi unde s-ar fi putut oare întâmpla asta? În spaţiul balcanic, ocupat de turci, nu se putea, ţările române erau prea slabe pentru asta. S-ar fi putut întâmpla poate la Moscova, dar după cum vedeţi, acolo cei instruiţi se făceau militari….

          • Kathy Bates spune:

            “Instruirea” cuprinde mult mai multe decât lasă impresia la prima vedere.

            Pentru un comunist, “instruirea” se limita la şcoala standardizată şi ideologizată – fiindcă era interzis şi inacceptabil să pomeneşti ceva de clasele sociale din care proveneau cei implicaţi. În afară de un singur caz: când era vorba de un “ţăran”. Atunci era clamată originea lui, ca o dovadă a faptului că oricine poate fi “instruit” şi “face carieră”.

            Însă chiar şi în mediul comuniştilor diferenţele de mentalitate între diferitele grupuri sociale se vedeau din avion, pentru cine ar fi vrut să le vadă. Cu atât mai mult în prezent, când circuitul informaţiei nu mai e sabotat de cenzură.

            Astfel încât realizezi, spre exemplu, că e cam greu să discuţi cu un votant tipic de Putin şi să-i explici cum şi de ce funcţionează Redtube sau Youporn, pe care le cenzurează Putin.

            Aşa cum la noi era foarte greu să le explici oamenilor în anii 2004-2006 cum şi de ce e nevoie să li se distribuie salariile sau pensiile pe carduri. Le-au trebuit 10 ani ca să înţeleagă (parţial) cum funcţionează aşa ceva.

    • Constantin spune:

      „românul obișnuit e mult mai apropiat de rusul obișnuit decât ne place nouă să credem”_ Domnule Harald, ati postulat o stupizenie.
      P.S. Moderatorul site-ului a respins un comentariu al meu, probabil pentru ca a continut vreun cuvant nepermis. Cer scuze pe aceasta cale si ma conformez, utilizand doar cuvinte permise.

      • Harald spune:

        @Constantin – poate ar fi o idee bună să recitiți de câteva ori fraza citată chiar în comentariul dvs., poate reușiți să o înțelegeți integral :)
        Alți comentatori au reușit, deci se poate.

  8. Florin C. spune:

    Vedeți, asta-i frumusețea civilizației occidentale față de cea bizantină sau față de oricare alta: respectul față de libertatea de expresie e atât de mare, încât ne putem delecta oricând cu dări cu părerea ale vreunui PR-ist în chestiuni în care alții au muncit zeci de ani pe brânci ca să-și ia doctorate (de-alea pe bune !).
    Dincolo de glumă, am încercat să îmi mențin stabilitatea navigând printre idei și argumente aruncate haotic în discuție, și n-am reușit decât să rămân cu următoarea idee: dl. Djuvara nu are dreptate, pentru că m-am întâlnit eu cu un rus care mi-a zis o chestie…
    În cele din urmă dreptate are și dl. Djuvara, are și dl. autor. În măsura în care broasca, de pe balta ei, ne relatează onest ceea ce vede, care e cu totul altceva decât ceea ce se vede din deltaplan.

    • Mihai Buzea spune:

      Va multumesc pentru comentariu, domnule Florin C. E mult mai important decat pare (la comentariul dvs ma refer): exprima perfect “euharistia autoritatii”, una din componentele centrale ale spiritului bizantin (“Ceva e adevarat pentru ca o autoritate a zis ca e adevarat”).

      Cred insa ca nu sunteti pe deplin bizantin, asa cum nu sunt nici eu pe deplin occidental, asa ca iata cum a raspuns profesorul Neagu Djuvara atunci cand i-am adus aceasta obiectie la teoria domniei-sale (obiectia: “Rusia nu a renunțat definitiv la vechea moștenire bizantină si nu s-a occidentalizat în întregime”): “Aparent, asa este, diferentele dintre mentalitatea rusilor si cea a canadienilor, de pilda, par foarte mari, dar de fapt este vorba de faptul ca Rusia s-a occidentalizat definitiv in spiritul unei erezii occidentale, si anume erezia marxista. De aici diferentele. Dar o societate nu poate fi bizantina daca nu mai produce arta bizantina, or, astazi, arta produsa in Rusia este in intregime occidentalizata. Exemplu: romanul rusesc, romancierii rusi. Bizantinii nu au scris niciun roman intr-o mie de ani de istorie!”.

      Argumentul profesorului Djuvara parea zdrobitor, dar nu era, si i-am spus-o, ca doar nu e vorba de inceputul acestei aculturatii, pe care n-o contesta nimeni, ci daca aceasta aculturatie e finalizata sau nu. Domnia sa a iesit foarte elegant din disputa (“Numai viitorul ne va da un raspuns! Viteza unei aculturatii nu e cunoscuta inca”), apoi a dat cuvantul altcuiva din public. Povestea e desigur mai lunga, dar pentru dumneavoastra e suficient atat.

  9. Josef Svejk spune:

    Citind articolul îmi amintesc de Nicolae Iorga care se amuza acum 100 de ani pe seama lui Cristian Rakovski (socialist, și apoi comunuist, primul premier al Ucrainei sovietice, primul ambasador sovietic la Paris și apoi executat ca dușman al poporului de Stalin :P ) care în hărțuielile din politica românească își cataloga adversarii drept „balcanici”. Rakovski însă era fiul unor bulgari care imigraseră în Românie mai pe ușa din dos pe când el era copil, iar el însuși a primit cetățenia română cu oarecari dificultăți (iar la un moment dat i-a fost retrasă). După ce s-a făcut sovietic, își cataloga adversarii drept „români” – suprema demonizare din partea ăluia care se milogise la un mmoment dat ca să devină român…

    În mintea adeptului corectiudinii politice „biznatinismul” este fără îndoială răul absolut. De ce? Motivele sunt multiple. Timp de peste 800 de ani, după prăbușirea imperiului roman occidental, Bizanțul rămâne păstrătorul și principalul centru al civilizației europene și creștine. Asa ceva e greu de iertat. :P Primii cruciați ajunși la Constantinopol trăiesc experiența congolezului ajuns în zilele noastre la Paris. Și asemeni congolezului, bogăția și sofisticarea metropolei îi face să vadă negru înaintea ochilor așa că se pun gospodărește pe jaf și distrugere :D . Apoi mai era invidia grobianului față de omul civilizat. Invidia neputincioasă generează ură, calomnie și demonizare. Iar pentru mitocănimea carpato-danubinao-pontică atacarea bizantinismului devine o chestiune capitală în speranța deșartă că chirăitul strident e condiția sine qua non a transformării miticului în occidental neaoș :P . Exact ca în povestea cu țiganul ajuns împărat și a cărui primă grijă e să-l spânzure pe tac-su’.

    În ce-i privește pe muscali, clamarea cu furie a ascendenței bizantine a renăscut agresiv în ultimul deceniu. Asta ca să mai dea un pic de ștaif barbariei muscălești și să scape maica Rusie de eticheta de Burkina Faso cu bombe atomice. Iar pe de altă parte în speranța la fel de deșartă că mlaștina rusească capătă ceve atractivitate măcar pentru est europeni. Mult timp după căderea Constatinopolelului Moscova a clamat în zadar titlul de „a III-a Romă”. Însuși titlul de „țar” e rusificarea latinescului ”Caesar”. Machiaverlăcul a plecat de la marele kneaz al Moskovei din epoca asediului Constatinopolelui, Vasili al II-lea cel Orb, care a refuzat să acorde orice fel de ajutor orașului asediat (cam toate popoarele ortodoxe + italienii și spaniolii trimiseseră contingente de voluntari după puterile lor) ca să fie sigur că Biznațul va cădea și-i va moșteni titlul. Sigur că un mic contingent moscovit n-ar fi făcut mare diferență, dar gestul contează…

    • Emil spune:

      …valahii şi sârbii trimiseseră, ce e drept, contigente. Chestia e că le trimiseseră taberei care se ocupa cu asediul, turcilor adică. Pentru că intra în obligațiile de vasalitate. Cât zel depuneau aceste trupe, asta e altă discuție.

    • Mihai Buzea spune:

      Va multumesc pentru comentariu, domnule Josef Svejk. Inttr-adevar, in mintea mea, despre care nu stiam ca e corecta politic (dar nu cred c-ar fi), bizantinismul este raul absolut. Aici m-ati citit perfect. Pot sa-i spun si altfel, “traditionalism”, “pasunism”, “inapoiere”, “barbarie”, “tiganism”, “balcanism”, “cocalarism”, “poporanism”, “bun-romanism” etc, dar toate aceste etichete nu sunt legate de teoria profesorului Neagu Djuvara. Care e simpla, dar care v-a scapat din vedere, cel putin in comentariul dumneavoastra: o civilizatie imbatranita este aculturata (“cucerita”) de alta mai tanara si mai viguroasa. In cazul nostru particular, civilizatia bizantina, careia i-am apartinut timp de circa 700 de ani, ne pierde (pe noi, pe romani), in favoarea civilizatiei occidentale, care acum are mai multe de oferit. Dar nu toti romanii cred asta, o parte (am zis 50%, dar poate sunt mai multi, poate mai putini) se opun occidentalizarii si prefera cramponarea de mentalitatile bizantinte. Care-ar fi alea? Pai, multe, dau si eu cateva exemple, cate-mi vin in minte la ora asta: simfonia bizantina (alianta intre birocratia laica si cea clericala), euharistia autoritatii, demonizarea inovatiei si a spiritului critic, preferinta neta pentru intriga de culise in detrimentul dezbaterii publice and so on and so forth, ca mi s-au terminat ideile. Chiar, fata de civilizatia extrem-orientala (termen djuvarian) sau cea occidentala, autoare a mii de inventii, celei bizantine nu i se atribuie decat inventarea “focului grecesc”, pe care bizantinii, de altfel, l-au numit intotdeauna “foc sirian” :)

  10. radustroe spune:

    Samuel Huntington ne-a pus pe “falie”, pe linia tectonica dintre Est (ortodoxie) si Vest. Linia trece chiar prin Transilvania si Banat, considerate occidentalizate, iar Romania ca stat e considerata de Huntington la fel ca Turcia : “torn countries” , tari in conflict cu ele insele, conduse de elite ce se vor occidentale si care se lupta cu o populatie/natiune care, in sens profund, nu rezoneaza cu mentalitatea occidentala ci doar o mimeaza.
    In Turcia Erodogan a indepartat recent elita kemalista pro-occidentala si secularista si tara a revenit la formele islamice specifce.
    In Romania inca suntem in situatia schizofrenica a mimarii occidentalismului. Daca va avea loc o criza majora a Vestului atunci ne vom desprinde in mod natural de Vest si vom adopta un sistem politic social similar Rusiei.

    • dusu spune:

      ar fi atit de multe de spus, chiar de un neavenit ca mine…
      si din aceste comentari care probabil majoritatea sint scrise de securisti si activisti, observi cita indirjire rabufneste doar la micile observati vest-est, rominie est, bizant inapoiere
      desigur si intre regateni gasesti progresisti, dar majoritatea care decide in acea tara sint romini mindri ortodoxi

    • Harald spune:

      De-acord, însă numai până la mimarea Occidentului. Rusia nu mai are ce model social-politic să exporte, ultima dată a fost capabilă să facă asta pe vremea lui Stalin și numai folosind tancuri. Altfel n-ar fi fost capabilă să instituie regimuri satelit în țările ocupate, pentru că modelul ei social politic nu e atractiv per se.

      Modelul occidental este atractiv per se, românii l-au adoptat benevol, însă doar îl mimează , exact cum spuneți. Dar asta dovedește superioritatea respectivului model, pentru că imitația e o formă de admirație, până la urmă :)

    • Mihai Buzea spune:

      Va multumesc pentru comentariu, domnule Radu Stroe. Nu am nimic de adaugat. Exact astea sunt si parerile mele.

  11. CALIMAN EUGEN spune:

    D-le Harald,
    Daca cititorii Contributors nu reprezinta numeric un esantion reprezentativ, trebuie sa fiu de accord cu dvs.In schimb, ei reprezinta un esantion cultural mai mult decit reprezentativ – ceeace este mai relevant decit esantionul ,,numeric”.In ce priveste afirmatia ca rominul obisnuit se aseamana cu rusul (obisnuit) aveti dreptate, ambii fiind rezultatul comunismului si a postcomunismului care l-a urmat…

  12. Mihai Buzea spune:

    Va multumesc pentru comentarii, domnule Harald. Ca de obicei, ati scris foarte aplicat. De fiecare data ma mir cum rezistati ispitei romanesti de a bate campii! Probabil sunteti ceva mai aculturat decat noi astia, grafomanii, cum imi spun prietenii in gluma.

    Da, cititorii platformei Contributors nu sunt un esantion reprezentativ, dar ceva se poate afla si din comentariile de aici. Cine are acces la internet si citeste, fie si ocazional, acest site, poate parea un occidental sadea, dar iata ca nu e tocmai asa. Mentalitatea domnului Dusu e profund bizantina, din nou, in termeni djuvarieni: Adevarul si Binele exista doar undeva in trecut, intr-o Epoca de Aur, la care trebuie sa ne intoarcem. Desigur, monomaniacele sale discursuri nu ni se adreseaza noua, contemporanilor sai, ci acelui bunic sau unchi care i-a plantat Ideea in minte si in numele caruia bietul domn Dusu se bate acum cu toate umbrele. Deci, pana la urma, bizantinii sunt printre noi si aici, nu numai in patru labe, in jurul manastirii Nicula sau la pupand-o pe gura pe Parascheva… adica prima “intrebare cu raspuns deschis” a avut totusi un rost, nu a fost degeaba. Zic! :)

    • Harald spune:

      Și eu vă mulțumesc pentru aprecieri. În opinia mea, cam orice idee trebuie expusă simplu, clar și mai ales scurt, altfel majoritatea interlocutorilor n-or să-i acorde atenție.

    • Harald spune:

      Poate că sunt cam prea aculturat, dar ar trebui să recunoaștem că are și ‘@dusu dreptatea lui, chiar dacă nu găsește cea mai elegantă formă de a o afirma. Dacă ne uităm la comentariul său din 04/10/2016 la 15:43 (ultimele două treimi) va trebui să recunoaștem că așa a fost. Ăștia suntem și asta am făcut.

      • Mihai Buzea spune:

        “cultura ardeleneasca in limba romina !? mama ei de limba romineasca ca in baza ei romini revendica tot din jur ! oare de ce nu io unit irlandezi pe englezi si peruani pe bolivieni ?
        domnule, de ce n ati venit in Ardeal si sa va apucati sa va faceti case in care sa stati in loc sa le luati celor de aci ? de ce n ati venit in Ardeal si sa munciti sa ajungeti sus ( asa cum face orice om ce se muta pe alte tarimuri), in loc sa i dati afara pe cei care ocupau locul pe care l ati rivnit?
        foarte bine ca vreti sa supravietuiti si sa va construiti o cultura in limba dvs ! dar trebuia ptr asta sa alungati, sa ucideti si sa vindeti jumatate din populatia Transilvaniei ?dvs traiti realitatea romineasca care ii o aparenta domnule”

        Daca la acest pasaj din abisala gandire a domnului Dusu v-ati referit, atunci trebuie sa ma deztunericiti. Bunica mea, ardelanca din sud (Valea Hartibaciului) mi-a povestit cum s-a instalat activistul de partid in casa lor si pe ei (toata familia, si nu era mica) i-a trimis sa locuiasca, oricum or sti, in bucataria de vara (“boacaza”, in dialectul local). Dar asta nu s-a intamplat in perioada 1918 – 1948, sa zicem, ci ulterior. Romanul “Manusile rosii” al lui Eginald Schlattner este foarte graitor in privinta acestui mecanism de epurare sociala si etnica, victimele fiind majoritar sasii, svabii si romanii, nu ungurii.

        Daca e vorba de colonizarea cu romani a Crisanei, cea mai buna sursa pe care am putut-o gasi este cartea “In viata sunt lucruri care nu se fac. Si totusi se fac…”, un dialog al lui Imre Toth cu scriitorul Peter Vardy. Impresionant, sunt lucruri care nu se spun si nu se stiu. Din acest punct de vedere, da, domnul Dusu are dreptate.

        Faptul ca intre 1918 si 2018 populatia maghiara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures s-a micsorat constant este deasemeni adevarat. In limba maghiara fenomenul a primit si un nume sugestiv (“Genocidul tacut”), dar inexact si jignitor. Un genocid presupune altceva, nu se aplica in acest caz (imputinarea, atat procentuala, cat si in cifre nete, a unui popor in favoarea altuia), dar, desigur, nu este genul de “caz” care sa-ti faca placere daca esti etnic maghiar. In Basarabia s-a intamplat ceva similar, adica intre 1812 si 1918, populatia romanofona a scazut constant, iar cea rusofona a crescut. In Bucovina, intre 1774 si 1918 romanofonii s-au imputinat dramatic, iar ucrainofonii au crescut la fel de dramatic (si procentual, si net).

        Unde are domnul Dusu dreptate: noi, ca romani, suntem educati sa avem sub ochi numai ultimele doua cazuri, dar pe primul sa-l ignoram. Corect. Dar daca sarmanul domn Dusu nu reuseste sa-si exprime coerent punctul de vedere si foloseste o limba romana schiloada si mustind de ura, cu ce-s eu vinovat ca niciun comentator de pe aceasta platforma nu-l ia in serios?! :(

  13. Mihai Buzea spune:

    Va multumesc pentru comentariu, domnule Mihai Badici. Va citesc de fiecare data cu placere interventiile de pe Contributors, atat din postura de autor cat si din cea de comentator, asa ca dumneavoastra am sa va spun direct: cartea asta a lui Neagu Djuvara e chiar de citit. Ce se intelege din ea filtrat de subiectivitatea mea e caca-maca, n-are nicio importanta. Dar teoria ca atare, da, are. Trebuie inteleasa de la sursa, nu prin intermediari.

    Nu as fi zis toate astea daca n-ar fi clar ca v-ati dus pe un drum gresit de la bun inceput: “Moscova, a treia Roma”. O tampenie, nu despre asta-i vorba. E vorba de aculturarea incompleta a romanilor de catre Occident si de aculturarea si mai incompleta a rusilor de catre acelasi Occident. Si ca procesele in desfasurare (in cazul de fata, aculturarea) au side-effects uneori comice, dar mai adesea tragice. Comice erau hainele bucurestenilor de la 1840, “jumatate giubea, jumatate joben”, sau coexistenta iconofiliei si a sectorului IT in Romania anului 2016 (si altele, si altele, si altele, exemple gasiti cu asupra de masura). Tragica este ura cumplita pe care Romania bizantina o are pentru Romania occidentala, si care e periculoasa pentru ca nu se vede. E bine mascata si de unii, si de altii. Dar dumneavoastra, ca oltean, ati calatorit poate prin Oltenia profunda si ati avut poate parte de acea ura, sau ati intuit-o. Sau poate nu, n-am de unde sa stiu. Eu am vazut-o peste tot, nu numai in satele neolitice din Campia Dunarii, dar si-n Transilvania cea perfecta a domnului Dusu. Ce-am inteles eu din ura asta: oamenii care-o clocesc de-abia asteapta un nou Stalin, un Dej, un Ceausescu sau macar un Iliescu, ca sa inceapa iar sa ne omoare pe capete. La propriu. Cine oare a omorat pe cele cateva sute de mii de “dusmani” intre 1947 si 1964, daca nu ei, bizantinii Romaniei? Despre asta e vorba in articol, despre pojghita de gheata foarte fragila pe care inainteaza tara spre Europa. Nu despre A Treia Roma!

    • Mihai Badici Mihai Badici spune:

      Hotărât lucru, am să o citesc :)
      Eu sunt de fapt un admirator al civilizaţiei bizantine :) , dar in acest context termenul în sine este un amănunt. La 1400, bizantinii nu erau nici superiori nici inferiori catolicilor, şi nici măcar atât de diferiţi. Schisma a fost doar o formă a luptei politice, nu cred că a fost luată prea în serios de politicienii epocii. Dar e perfect adevărat că, din motivele pe care le ştim, civilizatia din zona de influenţă bizantină nu a mai putut să se dezvolte în continuare. Probabil deci că aş fi preferat al termen în loc de “bizantinism” – ăsta era sensul intervenţiei- dar asta e doar o problemă de formă; pe fond lucrurile stau exact aşa cum le descrieţi. Am ajuns si eu la o concluzie asemănătoare.
      Si, intr-un fel e firesc. România, ca şi Rusia, au trecut printr-un proces de modernizare forţat. “Clasa instruită” a fost, vrând-nevrând şi poate fără să-si dea seama, “instrumentul represiv” prin care s-a exercitat forţa, chiar dacă forţa a însemnat, de exemplu, şcoala obligatorie sau vaccinul . Am trăit, cum ziceţi, în “Oltenia profundă”; despre străbunicul meu, Stan Bădici, se zicea că avea tălpile atât de groase încât se rupea ghimpele când călca pe el, deci nu avea nevoie de pantofi. Si-a dat doi copii la şcoală, si uite, acum dvs mă faceţi “occidental” la a treia generaţie încălţată :) Totuşi, nu ştiu dacă relaţia între cele două lumi a fost mereu atât de încordată; poate acum, dacă ştim de ea, vom reuşi să mai “luăm capacul” de pe oala care fierbe ….

      • Mihai Buzea spune:

        Sincer, nici eu nu ştiu prea bine cat de încordată este relatia dintre cele doua lumi, dar cred ca ar fi trebuit sa ştim de ea inca de la primele mineriade (“Moarte intelectualilor”, va mai amintiti?) si sa ne fie foarte clar la mineriada a treia. Mie mi-a devenit clar abia dupa ce m-am ales cu capul spart c-o ranga (cei care au vazut obiectul l-au descris ulterior ca “bucata de fier”; eu nu l-am vazut, lovitura a fost bine executata), iar din marturiile altora, inclusiv ale celor mai cunoscuti “occidentali” ai tarii, e clar ca a fost vorba de mii de experiente personale, nu de una. Dar mergand inapoi, la jacqueriile din 1888 si 1907, sau si mai inapoi, la amuzantul prim maraton organizat la Bucuresti, dotat cu premii in bani, la care au “alergat” (adica au luat startul) tot felul de oameni veniti dimprejurul orasului, care au abandonat dupa primul kilometrul cu remarca “Da’ de ce sa-si bata ciocoii joc de noi?” (intentia “maratonistilor” fiind de a-si cumpara cate o pereche de boi cu banii de premiu!), si altele, si altele, si altele… ar trebui poate sa fie clar ce spunea acel ministru (Stolipin?!) al lui Nicolae al II-lea: “Imperiul e un cazan si noi toti, in frunte cu tarul, stam cu fundul pe capac ca sa nu sara in aer”.

        Vestea buna e ca noi, ciocoii, suntem mai multi, procentual vorbind, decat acum 150 de ani. Vestea proasta e ca de-atunci incoace n-am putut sa-i convingem pe bizantinii nostri cu nimic, si-n noiembrie vin parlamentarele. Atunci sa vedeti “fuga inapoi”! :(



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Buzea


Mihai Buzea

Mihai Buzea este manager PR. Are o licenta in Litere, un master in Comunicare si este colaborator la revista Catavencii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)