Home » Cultura » Citesti:

“Altfel despre Părintele Arsenie Boca” – note de lectură

Virgil Iordache mai 28, 2016 Cultura
8 comentarii 2,214 Vizualizari

Recent a apărut cartea “Altfel despre Părintele Arsenie Boca” în care sub coordonarea domnului Marius Vasileanu personalităţi din diferite domenii, de la cel teologic la cele artistice şi ştiinţifice răspund unui număr de întrebări (detalii aici).

Ideea unei cărţi care să reflecte o abordare interdisciplinară în această privinţă este foarte bună, deoarece se vede pe viu în ce măsură poate fi obţinut pe această cale ceva relevant în privinţa eventualei canonizări a Părintelui Arsenie.

În mod cert cartea susţine faptul sfinţeniei, fiecare dintre invervievaţi fiind şi un mărturisitor în acest sens.

În ce priveşte utilitatea unei eventuale comisii interdisciplinare în opinia mea din parcurgerea textelor din carte rezultă că o astfel de comisie nu ar aduce nimic relevant în plus. Ba chiar, în anumite privinţe, ar risca să ducă discuţia spre probleme de mică importanţă.

Intelectuali umanişti, oameni de artă şi medici punctează cu discernământ faptul că, fără a fi lipsite de orice relevanţă, nu dimensiunile culturală, artistică şi ştiinţifică sunt cele care susţin statutul duhovnicesc excepţional al Părintelui Arsenie. Toate aceste elemente din biografia sa reflectă preocupările mundane ale unei persoane inteligente şi talentate formate în interbelic, dar care ar fi putut foarte bine să existe şi indiferent de influenţa duhovnicească enormă a părintelui.

Aceste aspecte ale biografiei sale au un caracter contingent în raport cu influenţa spirituală directă asupra oamenilor în calitate de duhovnic. Există însă din altă perspectivă o semnificaţie spirituală a preocupările multiple ale Părintelui Arsenie, şi anume aceea de a ne arăta către ce profiluri existenţiale unice şi surprinzătoare poate veni cu atâta intensitate harul.

Altfel spus, mesajul pe care îl putem citi este că nu există un tipar unic al manifestărilor oamenilor cu viaţă sfântă, identificabil de mintea noastră, pe baza căruia să stabilim cine merită canonizat şi cine nu, uneori sfinţenia fiind evidentă şi la persoane care manifestă în anumite privinţe o destul de puternică originalitate.

Astfel, dimensiunea instituţională a unui sfânt apare şi în acest caz, la fel ca în altele, ca fiind în mod esenţial post-factum, de constatare a fenomenului mărturisit deja în masă de credincioşi, şi nu un rezultat efectiv al comparării unor fapte cu nişte criterii în mod detaliat stabilite. Imaginea noastră însăşi asupra criteriilor şi nuanţelor lor poate varia în timp, ceea ce e perfect compatibil cu viziunea creştină asupra unicităţii fiecărui om.

Chestiunea caracterului eminamente post-factum al sfinţeniei are legătură şi cu eventualul rol al oamenilor de ştiinţă într-o comisie de canonizare. Niciun credincios nu are nevoie de explicaţii obiective cu privire la faptele reţinute după selecţia cuvenită din cele care circulă cu privire la viaţa unui om sfânt pentru a-i accepta sau nu sfinţenia. El sau ea are întotdeauna o experienţă personală, ca şi persoanele intervievate în carte, pe baza căreia crede ceea ce crede.

Încercarea de a oferi explicaţii ştiinţifice minunilor, sau anumitor tipuri de minuni, bine intenţionată, poate fi un serviciu doar dacă rămâne în plan secund, întrucât cuplajul direct dintre zona de competenţă a ştiinţei şi cea a teologiei nu poate rezista la o analiză serioasă. Adus în spaţiul public high profile asociat unei comisii de canonizare un discurs de a acest tip va fi cu uşurinţă deconstruit atât din perspectiva oamenilor de ştiinţă suficient de riguroşi, cât şi a filosofilor ştiinţei.

Utilitatea eforturilor de cuplare directă dintre ştiinţă şi teologie ţine în primul rând de menţinerea unor punţi de dialog deschise între domeniile respective. Este o utilitate din perspectiva funcţionării comunităţilor respective. Un dialog care să producă rezultate de cunoaşte teoretică în sens propriu, singura cu valoare strategică pentru Biserică, presupune şi implicarea cunoaşterii filosofice ca mediatoare între cele două tipuri de discursuri. Îndrăznesc să exprim opinia că unitatea dintre ştiinţă şi credinţă pe care o caută oamenii de ştiinţă credincioşi nu poate fi asigurată în termeni discursivi fără contribuţia filosofiei, deşi existenţial fireşte că ea există într-un mod tacit, cel puţin la cei care nu supralicitează puterea ştiinţei.

În al doilea rând utilitatea eforturilor de cuplare directă dintre ştiinţă şi teologie ţine de faptul că oamenii neiniţiaţi în ştiinţă văd în mod clar eforturile unor cercetători de a construi punţi de comunicare, chiar dacă nu înţeleg conţinutul sau limitele produselor culturale respective. Indiferent de consistenţa rezultatului, însuşi efortul de a-l produce este un indiciu că poziţia antireligioasă a oamenilor de ştiinţă nu este monolitică, ceea ce reduce influenţa discursurilor ateiste venind din această zonă.

Nici una dintre cele două utilităţi ale implicării ştiinţei menţionate mai sus nu poate avea relevanţă pentru o eventuală canonizare, chiar şi completată cu o prezenţă a filosofiei, deoarece, pe de o parte, sfinţenia părintelui Boca nu s-a manifestat prin produse intelectuale teoretice de anvergură şi, pe de altă parte, abordarea explicativă a minunilor nu adaugă nimic la credinţa în existenţa lor celor care deja cred, creând simultan oportunităţi pentru discuţii publice care riscă în climatul secular existent să distragă atenţia de la ceea ce este cu adevărat important: recunoaşterea masivă a sfinţeniei de către credincioşi.

În concluzie, colecţia de interviuri “Altfel despre Părintele Arsenie Boca” este de mare folos.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. Ontelus DG spune:

    În sensul celor din text, recomand:

    http://religiefilosofiestiinta.blogspot.ro

  2. Vlad spune:

    Mai indrazneste cineva in Romania contemporana sa exprime public vreo cit de mica indoiala asupra asa-ziselor minuni infaptuite de Arsenie Boca ? In orice caz, nu autorul articolului, nici autorii cartii aduse un discutie. Care carte s-ar numi mai potrivit “La fel ca absolut toata lumea despre Arsenie Boca”…. Superstitia impartasita unanim devine religie.

  3. Diana spune:

    Subiectul acesta ne invadeaza vietile din directii din ce in ce mai surprinzatoare. Si, as spune, in detrimentul imaginii celui elogiat.

  4. Alex spune:

    Pentru mine fenomenul Arsenie Boca este din categoria
    “Cum se fabrica un mit ”
    “Cum se fabrica un sfant “.
    Daca asa s-a procedat si cu sfinti din vechime …?

    • Emanuel Mironescu spune:

      Alex, imi place felul in care ai problematizat canonizarea. Cred, totusi, ca nu esti familiarizat cu istoria bisericeasca. Sfintii nu se “fabrica” asa cum construiesti pas cu pas un brand. Ierarhia bisericeasca e (sau ar trebui sa fie) un soi de ghid experimentat al Bisericii (totalitatea credinciosilor). Astfel ca… oamenii spun ca prin Arsenie Boca Dumnezeu face minuni, iar ierarhia studiaza cazul (de exemplu, daca sunt in deplinatate mentala cei care sustin miracolele), il compara cu canoanele (sunt vreo cateva “carticele”) si decid daca exista conformitate cu traditia bisericeasca…

  5. luci spune:

    Imi cer scuze pt. aceasta interventie , nu pare prea in tema . Si totusi … Mitropolitul Serafim al Pireului , citesc , ar fi dat un ,interviu, , in care prezinta ,solutiile, la situatia lumii contemporane : alegerea unui Papa ortodox al Romei , corectarea calendarului , ,revenirea, sau re-convertirea ,apusenilor, la ortodoxie si altele asemenea . Nu pare a fi o voce izolata si excentrica .Banuiesc ca acel ,papa, ortodox nu ar putea fi ales pe cale pasnica ( un ajutor secular din partera unor ,dreptcredinciosi, ar putea fi oportun ) . Cam acestea sint marile framintari , apocaliptice , ale ,unei parti, ( importante ) a Ortodoxiei , la care ar mai fi de adaugat si marea problema a cip-urilor si vaccinurilor ( distribuite de agentii conspiratiei mondiale ) . Malraux ar fi zis ca sec. 21 va fi religios sau nu va fi deloc , poate ar trebui sa ne gindim si la varianta ,sec. 21 va fi religios si nu va (mai) fi deloc, , unde ,religios, ar trebui luat totusi intre ghilimele . Cit despre Arsenie Boca , recunoscut spontan de popor ca sfint , e privit cu foarte mari reticente , chiar cu invidie , de multi ierarhi , acuzat de mai multe deviatii de la dreapta credinta , canonizarea pare putin probabila , dintotdeauna se prefera canonizarea unor teologi- profesori sau nu stiu carei imparatese foarte virtuoase , Teodora , de ex. .

    • Emy spune:

      Bine punctat, desi usor off-topic. Lasand la o parte problemele lumii contemporane si staruind pe subiectul canonizarii lui Arsenie, as sublinia urmatoarele:
      1. Nu exista preferinte ale ierarhilor pentru o anumita categorie sociala, la inserarea in calendar. O simpla cercetare a sinaxarelor poate confirma spusele mele.
      2. Cred cu fermitate ca DUmnezeu ne vrea pe toti in calendar (adica sfinti).
      3. In cazul Arsenie… nu e vorba de reticente, cat de precautie, din partea autoritatilor bisericesti. Daca se adeveresc minunile de care spun oamenii, cel mai probabil ajunge in calendar.
      O zi insorita!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)