Home » Cultura »Politica & Doctrine » Citesti:

Ce-am invăţat de la Virgil Ierunca (16 august 1920-28 septembrie 2006)

Vladimir Tismaneanu august 16, 2015 Cultura, Politica & Doctrine
2 comentarii 1,058 Vizualizari

Virgil Ierunca a fost, alături de Monica Lovinescu, vocea demnităţii noastre. S-a născut acum 95 de ani, pe 16 august, in satul Lădești, din județul interbelic Vâlcea. In tinereţe, impreună cu Ion Caraion, Geo Dumitrescu și Marin Preda, a fost un om al stângii rebele, anti-totalitare. Cu timpul, a renunţat la iconoclasm, asemeni prietenilor săi buni, Emil Cioran si Eugen Ionescu. S-a impăcat, asemeni lor, cu democraţia liberală. Era nu doar un meloman, ci, mai ales, un filosof al muzicii. Gândea frumos, scria frumos, era el insuși o intruchipare a ceea ce, pe urmele lui Thomas Mann, numim nobleţea spiritului.

Cartea sa despre fenomenul Pitești a contat imens in sensibilizarea Occidentului in raport cu catastrofa comunistă din România. A diagnosticat și a a antologat lipsa de rușine. Am fost norocos să fiu prieten cu Monica Lovinescu și cu Virgil Ierunca. Incerc să le transmit mai tinerilor mei prieteni ce-am invăţat de la ei: să nu-ţi pese de cum bate vântul, să ai curajul sa vâslești impotriva curentului, să nu renunţi la principii, oricare ar fi preţul, să nu te injosești făcând pact cu bezna, să nu te temi de atacurile venite dinspre Caliban și oamenii săi.

Să știi să distingi intre civilizaţie si barbarie, intre Bine și Rău. Să nu te lași sedus de suprafeţe, pentru că, așa cum ii scria Rilke unui tânăr poet, “in adâncimi totul devine lege”. Să nu colaborezi cu turpitudinea teroristă. Ajuns la Paris, refugiat din România sovietizată, a avut o bursă oferită de Arthur Koestler tinerilor intelectuali din Est. A onorat-o cu asupra de măsură.

Stia că, vorba Nadejdei Mandelstam, la ora totalitarismului, tăcerea este crimă impotriva umanitătii. Că poti avea de multe ori dreptate fiind in minoritate si incă intr-una calomniată, atacată si asediată. Că există o comunitate a celor care refuza să consimtă la fărădelege. Că exista valori non-negociabile și absoluturi morale. Că nu totul este relativ și relativizabil. Sunt norocos, din nou, că am prieteni tineri care cred in aceste principii și nu se dau bătuţi…

Recomandare:

http://www.contributors.ro/cultura/amintirea-lui-virgil-ierunca-gramatica-onoarei-in-vremea-dispretului/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , ,



Currently there are "2 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Frumoase fraze si bine simtite ganduri care ne bucura pe noi toti cei care l-am ascultat, alaturi de Dna sa, la Europa Libera

  2. zahar spune:

    În amintirea lui Virgil Ierunca nu mă dau bătut.
    “Avem voie să comparăm comunismul cu fascismul ?”
    & NU ORICUM !
    Avem voie să le deosebim ?
    A le asemăna-compara e facil !
    A le diferenţia Nu e deloc „ideologic politic corect” !
    Nu asemănările le fac Comparabile
    ci Diferenţele, incomparabile.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


E randul tau

Nu sunt sigur ca am inteles bine, asa ca va propun sa luam un exemplu simplu. Suntem in august si pr...

de: r2

la "Scandalul ANRE și prețurile la energie: puțin circ, multă ipocrizie"

România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

Cauta articole

august 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)