Home » Cultura » Citesti:

Carta ‘ 77 dupa Havel. O stire

Iulia Motoc ianuarie 8, 2012 Cultura
10 comentarii 783 Vizualizari

Vineri, 6 ianuarie a fost sarbatorita la National Endowement for Democracy la Washington Carta ’77 : treizecisicinci de ani de existenta. Evenimentul a fost si un  memorial pentru  Vaclav Havel . Personalitatea lui a fost evocata de  cei care i-au fost prieteni apropiati , oameni politici ca Madeleine Albright  ambasadori, profesori. Cei mai multi dintre cei care i-au dedicat aceasta zi lui Havel au fost disidentii :  Li Xiaorong,  Saad Eddin Ibrahim, Oswaldo Paya din Cuba, Rebyahh Kader , liderul cele mai persecutate minoritati din China, uigurii,  Birtukam Meidessa din Etiopia. si  Dalai Lama. Din  Cehia a vorbit doar vechiul prieten a lui Havel, si el fondator al Cartei ’77 , Martin Palous.

Relatia lui Havel cu Cehia nu a fost lipsita de controverse, inainte si dupa caderea comunismului. Milan Kundera, unul dintre scriitorii care au polemizat cu Havel, descrie in romanul sau «  L’imortalité » umanitatea obsedata  de propria sa imagine. Havel este una dintre figurile istorice recente care au ignorat construirea unei imagini. Este una dintre ratiunile pentru care Havel a fost  criticat constant in presa ceha pentru lipsa sa de viziune politica.

Nimeni nu a explicat mai bine decat el conformismul de lunga durata a individul sub comunism  prin celebrul sau bacan care aseaza in fiecare dimineata in vitrina lozinca «  Proletari din toate tarile, uniti-va » . Sistemul comunist a creat in ultima instanta un individ capabil de «  servitutea voluntara » a comunismului pentru meschinele avantaje de care putea beneficia.

Havel a definit era care urmeaza comunismului in tarile Europei de Est ca «  mafiocapitalism » sau «  mafiodemocratie » si a crezut ca este necesara o noua revolutie pentru a pune capat acestui sistem dominat de fostii comunisti.  Revolutie care nu a avut loc nici macar insidios prin aderarea  tarilor din Europa de Est la NATO si UE , pentru care Havel a militat atat  de eficient. El nu a ezitat sa ii critice pe cehi pentru nihilismul mostenit de la Kafka si provicialismul soldatului Svejk .

Daca izolarea si atacurile la adresa lui Havel s-au multiplicat in ultimii ani, luand forme triviale dupa a doua sa casatorie, etica sa, spiritul Cartei ’77 a tesut nebanuite legaturi intre disidentii regimurilor totalitare. Tot ieri, 6 ianuarie a fost data cand acum doua ani Havel inmana Ambasadei Chinei o scrisoare pentru eliberarea Liu Xiabo, devenit apoi Laureat al Premiului Nobel pentru pace.

Unica salvarea a omului modern este cautarea permanenta a sensului existentei si responsabilitatea morala, credea Havel urmand ideile  fondatorului Cartei ‘ 77 filosoful Jan Patocka. Daca principiile Cartei ‘ 77 par uitate in postcomunism «  viata  in adevar » a devenit credinta disidentei.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Bun venit Iuliei Motoc pe aceasta platforma de analize si comentarii. Sunt total de acord cu ce scrie, inclusiv pe subiectul Jan Patocka, un ganditor care merita studiat de toti cei care iubesc viata in adevar. Conceptia lui Havel despre autenticitatea existentei umane este inseparabila de influenta coplesitoare a celui care a ales, cum scris Costica Bradatan, o moarte socratica.

    Cand a acceptat sa devina primul purtator de cuvant al Cartei 77, filosoful, care suferea de inima, era perfect constient ca risca sa fie arestat si interogat de o maniera atroce. A facut-o totusi, a platit cu viata pentru gestul sau, a generat o o traditie a neingenucherii. Patocka fusese studentul lui Husserl si al lui Heidegger.

    As aminti aici volumul “Studia Phaenomenologica VII (2007): Jan Patocka and the European Heritage, 2007, 568 p., Cristian Ciocan (ed.), Ivan Chvatík (guest editor)”.

    • Iulia Motoc spune:

      II multumesc mult lui Vladimir Tismaneanu. Patocka ramane relativ putin studiat. Cu siguranta radacinile lui intelectuale sunt Husserl si Heidegger. El a analizat filosofia luminilor, utilitarismul şi rolul excesiv acordat tehnocraţiei. Spre deosebire de alţi intelectuali, Patocka a înţeles că un climat social destructiv, ca acela întâlnit în societăţile totalitare, nu poate ocroti şi susţine artele şi filosofia. Pentru el, totalitarismul de tip comunist reprezintă forma extremă de alienare umană; viaţa trăită în demnitate este ceea ce ar trebui protejat cu orice preţ, chiar cu preţul vieţii înseşi, aşa cum s-a întâmplat chiar cu Patocka.
      Institutul pentru studii umane ( IWM) din Viena i-a consacrat un program intreg impreuna cu Arhivele Patocka din Praga. Ultimul proiect din 2011 este consacrat conceptiei lui Patocka despre religie si criza modernitatii.
      Intreaga gandire politica a lui Havel a fost influentata de Patocka,de aici aceleasi dileme intre transcendental si credinta in drepturile omului, in sensul lor pozitiv.
      Volumul recomandat de Vladimir Tismaneanu ramane unul dintre cele mai valoroase, amintesc studiul lui Paul Ricoeur.

  2. Alex Vladimir spune:

    Havel a suferit mult din cauza actualelor dispute cu Klaus, actualul Presedinte. Ca multi alti a fost mai apreciat in strainatate decat acasa. Nu este de mirare ca in loc de Praga l-au comemorat la Washington. Are dreptate Iulia Motoc cele mai mari prejudicii i le-a dus casatoria cu actrita Dagmar. A aparut in multe tabloid si situri dubioase. Nu ca as face o paralela cu Basescu dar atitudinea fata el este asemanatoare cu cea fata de Havel.

  3. Iulia Motoc spune:

    Asa cum am mai scris in ” Melancolia democratiei”http://www.revista22.ro/melancolia-lui-vaclav-havel-3863.html

    Controversa lui Vaclav Havel cu Vaclav Klaus, actualul presedinte ceh, este probabil una dintre cele mai semnificative dualitati ale postcomunismului. La prima vedere, ea reprezinta opozitia dintre doua conceptii politice diferite despre reprezentarea politica, integrare si suveranitate sau drepturile omului. In fapt, cei doi Vaclav reprezinta doi poli ai intelectualitatii prezenti si in spatiul postcomunist – vocatiei liberale a lui Havel i se opune conservatorismul lui Klaus. Havel este constient de conditia lui minoritara, de lipsa de suport a unei parti importante a intelectualilor pentru ideile liberale si in special dezinteresul pentru drepturile omului. Aceasta atitudine nu este decat o continuare a comunismului, in care, asa cum scria Michnik, disidentii au fost o minoritate, considerati o banda de nebuni. Deseori, constata Havel, in postcomunism disidentii sunt mai detestati decat fostii comunisti, lipindu-li-se eticheta greu de tolerat in Est de a fi de “stanga”.

  4. Iulia Motoc spune:

    L-am cunoscut pe Havel la o sarbatoare de Craciun in New York, organizata de un bun prieten, Martin Palous si el fondator al Cartei ‘77. Apoi am participat la lansarea editiei engleze a cartii
    Atmosfera acelor sarbatori de Craciun de la Centrul Ceh, unde Havel statea alaturi de Dagmar este poate cel mai special moment public pe care l-am trait in New York de sarbatori. Invitatii asistau in liniste fara niciun exces de adulatie exteriorizata. Apartineau in mare parte generatiei care a parasit Cehoslovacia dupa ‘68, cativa erau copiii lor educati in aceeasi cultura. Erau oameni care sperasera candva ca democratia va aparea odata cu caderea comunismului si care nu erau pervertiti de postcomunism. Probabil ca pentru prima data am reusit sa inteleg o conceptie filosofie, cea a lui Havel care il urmeaza in mare masura pe Patocka, uitandu-ma la oamenii care ma incojurau la Centrul Ceh de la New York.
    Planuiam cu Martin Palous sa oraganizam un cerc de filosofie la New York. Pina la urma el ne-a organizat dineul diplomatic de adio in jurul” Banchetului” lui Platon.

  5. Riddick spune:

    Nu prea e cum se spune, adevărul e altul:

    If the truth of about the November 1989 Revolution were known, Havel and his Charter 77 government would have to fall. That is not acceptable to the foreign [socialist] sponsors of Charter 77 who were building it up for 13 years and had no replacement organization acceptable to the Russians. The government of Havel’s Charter 77 had to be defended and preserved.

    From this analysis it is possible to present facts, putting them into chronological order, showing the following sequence: After President-elect George H.W. Bush’s advisor, John Whitehead, visited Eastern Europe in the fall of 1988, preparations for the changes were begun. In Czechoslovakia a directive was issued for Charter 77 to step out and create a number of independent groups called “independent actors.” These included:

    SPUSA [Society of Friends of USA]
    HOS [Movement for Citizens Freedom]
    DI [Democratic Initiative]
    Revival of Socialism [union of former communists and secret police STB agents of 1968]
    Czech Children [monarchists]
    NMS [Independent Peace Alliance] and others.

    All these groups worked under the leadership of Charter 77. The objective was to create the impression of larger-scale anti-communist opposition even though it was a false impression but necessary for a propaganda campaign aimed at the West. [The Revival of Socialism group consisted of communists and STB agents from the Prague Spring era of 1968. These were supposed “liberal” communists like Dubcek and Cernik.]

    In the Central Committee of the CzCP there was a group set up (which included Urbanek and Mohorita) under the direction Hegenbart to handle meetings with the Revival of Socialism group. The objective was to coordinate the removal of CzCP Secretary General Milos Jakes, by compromising him and getting him out of the way. In his activities Hegenbart was under orders from the KGB.

  6. Riddick spune:

    Link-ul pentru citatul de la comentariul meu anterior:

    http://www.jrnyquist.com/dolejsi_analysis-2.htm

  7. Sergiu Simion spune:

    Excelent articol care imprumuta elemente din stilul claritatii juridice si evita astfel multe din ambiguitatile interesate din domeniul umanist unde , in litera si spiritul manualelor clasice de dezinformare publicate si la noi ( Henri Pierre Cathala ) , multi diversionisti de stanga pot deveni mutatis mutandis activisti de dreapta, ba chiar isi pot confectiona si alura de disidenti. Drama lui Havel este de fapt drama tututror disidentilor autentici care au constituit o minoritate nu numai in comunism unde erau considerati drept „o banda de nebuni ” ( Vasile Paraschiv de exemplu era taxat drept paranoic ) ci si in post-comunism unde existenta si atitudinea lor a provocat o furie chiar mai mare .
    Din acest punct de vedere , cazul Herta Muller este simptomatic. Laureata a premiului Nobel pentru literatura , celebra pentru rezistenta ei la presiunile Securitatii, a fost jignita si umilita public chiar in prezentul nostru istoric : “aceasta sufera de iluzii. Are o psihoza si nu are contact cu realitatea exterioara”( http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/143403/The-Guardian-Un-fost-securist-a-lansat-un-atac-taios-la-adresa-laureatei-cu-Nobel-Herta-M-ller.html“.
    Avand in vedere domeniile de competenta, pregatirea , experienta dvs si ruta sociala de exceptie, sunteti probabil persoana cea mai calificata sa explicati de ce nici o institutie oficiala nu a reactionat la aceasta situatie si , mult mai grav, de ce nu a exista nici o luare de pozitie la nivelul intelectualitatii de marca si a liderilor de opinie de la noi.
    Pe de alta parte, imi exprim aici si o nedumerire personala , mai exact o opinie de profan. Am citit din prezentarea dvs ca ati fost numita judecator la Curtea Constitutionala. Totusi, conform competentelor declarate oficial, si convingerilor umaniste afirmate prin acest articol, ar fi fost excelent pentru societate ( nu stiu daca si pentru dvs ) daca ati fi condus de exemplu institutia numita Avocatul Poporului . Intrebarea este : daca ati fi putut alege, ati fi preferat a doua varianta care ar fi putut pune in valoare exact competentele dvs de exceptie ?

    • Iulia Motoc spune:

      Multe de discutat despre distinctia dintre stanga si dreapta in teoria politica contemporana. O carte fundamentala Noberto Bobbio, Destra e sinistra, 1994 si traducerile.

      Il citam inainte pe Havel care, cu trista ironie, constata ca orice fost disident sau aparator al drepturilor omului este considerat in postcomunism ca fiind ” de stanga’. De fapt, de cele multe ori o retorica a ” mafio- capitalismului” Fostii pretinsi comunist care si-au transformat cinismul in extinderea fara limite a coruptiei – uneori in numele capitalismului fara limitele legii sau ale statului de drept- au folosit aceasta retorica.

      Articolul lui Rupnik despre Havel publicat in “Journal of Democracy ” in 2010 face paralela intre dificultatea de ” incadrare” a lui Kolakowski cel ” conservator, liberal, socialist” si cea a lui Havel. Nu cred ca aceasta paralela este posibila. Kolakowski a inceput a prin a fii un marxist a continuat prin a fi un critic si cel mai important istoric al marxismului si a sfarsit prin a fii conservator si mai mult decat atat un fervent catolic. Havel a fost constat un critic al antilberalismului prin piesele de teatru, eseurile sale, scrisorile sale din inchisoare sau existenta sa ca presedinte si fost presedinte.

      In general judecatorii Curtiilor Constitutionale pot fi profesori si cele mai restrictive legi de organizare le permit. Cel putin in aceasta calitate se mai pot exprima. Continuand aceeasi logica orcand un judecator al unei Curti Constitutionale scrie sau vorbeste despre probleme de drept , institutii publice sau valori se antepronunta? Un exemplu pe care il dau de multe ori este judecatorul constitutional Bernard Slink , autorul faimosul roman ecranizat ‘ The Reader”

  8. Algernon spune:

    Eu sunt un mai vechi cunoscut al distinsei juriste si umaniste care semneaza aici si imi afirm uimirea ca un judecator al Curtii Constitutionale isi declama simpatiile despre orice pe o platforma publica… Daca maine va avea de solutionat o exceptie de neconstitutionalitate privind pe un adversar al Cartei 77 se va abtine?!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Iulia Motoc


Iulia Motoc

Doctor in drept international al Universitatii Paul Cézanne, Aix- Marseille, profesor universitar la Universitatea din Bucuresti, membru al Comitetului Drepturilor Omului ONU. Di... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)