vineri, martie 29, 2024

VIDEO Ioan Stanomir despre perceptiile gresite asupra conservatorismului. Si despre motanul de la ICR

.
.

  • A fi conservator nu este un lucru usor. Si nu a fost un lucru usor inca din momentul inventarii acestei conduite. Exista tendinta de a-l privi pe conservator ca fiind o fiinta retrograda, ca pe un reactionar care se opune schimbarilor si ca pe un inerent aparator al priviliegiilor. Conservatorul, in aceasta lectura deformata, lectura care dureaza de aproape doua sute de ani, este aparatorul celor bogati si un om care dispretuieste sau este surd la vocea celor saraci. Daca pornesti cu un asemenea handicap este virtual imposibil sa fii conservator. Ori, a fi conservator inseamna sa contesti premisele acestui portret negativ si inselator pe care l-am creionat.
  • Liberal conservatorul nu este o fiinta paseista. El este o un iubitor al traditiei, dar nu este un iubitor al traditiei muzeificate.

  • Liberal conservatorul este intr-adevar un inamic al revolutiei, dar sunt revolutiile realizate intotdeauna in beneficiul indivizilor? Nu este mai putin adevarat ca liberal conservatorii englezi si americani au fost aparatorii revolutiilor engleze si americane. Dar, ai acelor revolutii care sunt savarsite nu in favoarea unui grup de initiati, ci in favoarea libertatilor ce ar trebui sa ne ocroteasca pe toti.

  • In fine, liberal conservatorul va fi intotdeauna pentru libertate si egalitate in fata legii, dar se va opune cu tarie egalitarismului si colectivismului.

  • Este limpede ca pentru Maiorescu si P.P.Carp mitizarea trecutului nu a fost niciodata o optiune, au fost oameni care au trait cu gandul la viitor. Si-au imaginat viitorul ca fiind intemeiat pe valori comune Europei civilizate. Probabil printre valorile lor se numarau politetea, egalitatea in fata legii, respingerea privilegiilor si respingerea egalitarismului. In aceasta ecuatie nu isi avea rostul intoarcerea la un trecut neguros. Nici Maiorescu, nici P.P. Carp nu aveau o admiratie iesita din comun pentru starea de lucruri a Romaniei de dinainte de Regulametele Organice. Nu erau oameni pasionati de trecutul romantic, inventat, al acestei tari. Erau oameni pragmatici care si-au spus ca inainte de a discuta despre trecut, este mai important sa discuti despre prezent si sa intelegi prezentul ca pe o temelie a viitorului.

  • Barbu Catargiu este un om politic profund neinteles. El nu a fost un aparator orb si idiot al privilegiilor sociale ale boierimii. Despre Barbu Catargiu se poate spune ca este unul dintre primii conservatori moderni de la noi. Ceea ce a nascut aceasta “legenda neagra” despre Barbu Catargiu este originea lui sociala. Era un aristocrat. Faptul ca si-a aparat segmentul social din care venea a trezit sentimentul pentru multi ca el este inainte de toate un boier si la asta se reduce intreaga lui contributie intelectuala. P.P. Carp si Theodor Rosetti apartineau aceleiasi clase sociale ca si Barbu Catargiu s-au confruntat in mai mica masura cu aceasta stampila. In secolul al XIX-lea daca erai boier, fatalmente erai inamic al poporului. Aceasta a fost ecuatia pe care au propus-o liberalii radicali. Este o ecuatie pe care au preluat-o cu minime schimbari si comunistii, ideea s-a perpetuat si dupa 1990 cu mosierul care suge sangele poporului.

  • Junimistii s-au confruntat si ei cu aceasta chestiune. Este discursul conservator un discurs de clasa? Raspunsul meu este hotarat negativ. Este un discurs care depaseste clivajele socialesi se adreseaza tuturor celor ce au in comun anumite valori, libertate, moderatie, evolutie organica, prudenta, calm, politiete, refuz al schimbarilor bruste care se bazeaza pe premize utopice. Priviti partidele conservatoare de astazi si Partidul Republican din SUA. Nici unul nu mai e partid de clasa. Sunt partide care se construiesc in jurul unor valori., nu in jurul unor parti-pris-uri.

  • Despre un comunicat ciudat al ICR. Ca sa fiu putin lipsit de modestie, una dintre lectiile pe care le-am invatat de la junimisti este lectia ironiei. Titu Maiorescu si-a ingropat inamicii sub povara propriului lor ridicol. Fara sa aspir sa ma ridic la nivelul lui Titu Maiorescu am incercat sa fiu un invatacel la aceasta scoala a ironiei. Si am facut “greseala” de a ma apleca ironic asupra activitatii ICR intr-o serie de articole. Impreuna cu colegii mei, Eugen Stancu si Cristian Vasile am avut surpriza ca pe emailul redactiei (LaPunkt.ro) sa apara un comunicat de presa ciudat al ICR. Desi era semnat de Biroul de presa al ICR, e mai degraba un pamflet. Al doilea motiv de perplexitate a fost acela ca printre cei invocati ca martori ai starii de dezvoltare si vitalitate culturala a ICR era invocat un motan. Un motan pe care semnatarii comunicatului il luau ca martor pentru a justifica faptul ca in sediul ICR lucreaza intr-adevar oameni. Eu n-am spus niciodata in micul meu articol, care nu era ironic, ci melancolic, ca sediul ICR nu mai este populat, ci ca dintr-o casa din care au disparut cei care ii dadeau viata prin zambetele si farmecul lor, raman doar peretii. Este foarte posibil ca intre patru pereti sa mai locuiasca oameni si motani, dar oameniii si motanii de acum din ICR-ul anului 2013 nu mai sunt oamenii si motanul de acum cativa ani. Dovada ca s-a petrecut ceva in Aleea Alexandru numarul 38 este si faptul ca Biroul de presa al ICR ii trateaza pe cei care au insolenta sa critice aceasta intitutie ca pe dusmani ai poporului.

Textul initial:

„Avem politica si stiinta, avem jurnale si academii, avem scoli si literatura, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constitutiune. Dar in realitate toate aceste sunt productiuni moarte, pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar, si astfel cultura claselor mai inalte ale romanilor este nula si fara valoare, si abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi in zi mai adanc.”

Titu Maiorescu – In contra directiei de azi in cultura romana

Ce avem azi de invatat de la Titu Maiorescu si P.P. Carp?  Ce este moderatia pe care au propus-o junimistii? Ce interpretari au falsificat imaginea despre Junimea de-a lungul timpului?  Ioan Stanomir propune in noua sa carte aparuta la Editura Humanitas “Junimismul si pasiunea moderatiei” o revizitare a textelor politice ale Junimii din perspectiva liberal conservatoare, trecand peste opozitia propusa de Lovinescu intre forte “reactionare” si forte “progresiste”.

” În România anului 2013, junimismul are un timbru familiar, de vreme ce modernizarea este, încă, una incompletă,superficială şi înclinată către bovarism. Recentele dezbateri despre reforma constituţiei şi regionalizare indică imaturitatea unei elite politice sedusă de imediat şi incapabilă de edificare pe termen lung. Reîntoarcerea la junimism poate fi regăsirea unei surse de calm,luciditate şi înţelepciune în acest ocean de zgomot mediatic. Invitaţia lui Maiorescu la prudenţă în revizuirea legii fundamentale, la 1883 /1884, se întemeiază pe argumentul liberal-conservator al moderaţiei. Constituţia nu este baghetă magică, ci doar un set de reguli menit să asigure libertatea politică. În alt registru, pledoariile lui P. P. Carp pentru autonomia locală au un sunet actual, în măsura în care subsidiaritatea, în termeni moderni, este la fel de îndepărtată, acum , ca şi la finele de secol XIX.”  citat din Junimismul, astazi

Ioan Stanomir a discutat despre Junimea si ideologia sa conservatoare.

Comandati cartea cu autograful autorului la GiftBooks.ro. Puteti obtine transport GRATUIT!

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Iata, avem modele in cultura romana cat se poate de puternice, precum Titu Maiorescu, problema este ca ele stau ingropate sub o plicticosenie didacticista.

    Cum ar putea exista astazi o orientare conservatoare cand traditia noastra vie e comunismul? Ironia dezgustatoare este ca partidul lui Voiculescu chiar lupta pentru aceasta traditie, asa ca in mod grotesc poate are legitimitate sa se cheme conservator.

    Cum vedeti critica pe care a adus-o astazi premierul Viorel Ponta actualei conduceri a ICR?

    • Comunismul a lichidat exact traditia pe care se intemeia gandirea conservatoare. Poate ca din acest motiv este si atat de dificil sa fii conservator in Romania de astazi. Partidul domnului Voiculescu este o impostura si nu merita o discutie o discutie aplicata. Cat priveste intrebarea dvs referitoare la starea ICR as spune ca este timpul ca autoritatile ce au instalat actuala conducere sa ia masurile necesare pentru ca decalinul de la ICR sa fie stopat. Nenorocirea este ca raul a fost deja comis.

  2. Domnule Stanomir, care este opinia dumneavoastra cu privire la haosul ideologic si lipsa distinctiilor fundamentale din societatea romaneasca de astazi? Cum credeti ca va evolua aceasta si daca aveti speranta unei „treziri” a electoratului conservator (sau macar a unui electorat educat ideologic)?

    • Haosul de care vorbiti este efectul previzibil al unei lipse de busola in societatea noastra. Politicienii de la noi sunt obisnuiti sa tranzactioneze principii. Pentru ei referirea la valori este un semn de naivitate. Nu este de mirare ca intre elita politica si cetateni se produce un divort cu consecinte dramatice pe termen mediu si lung. In fapt, o parte din electoratul nostru este racordat la genul de valori pe care elita politica nu-l poate accepta, de la transparenta si decenta pana la atasamentul fata de modestie si bun simt. Ramane ca vocile noastre sa aiba un corespondent politic.

    • Nu ma definesc in mod particular ca un neoconservator. Sunt mai degraba apropiat de traditia liberal conservatoare. Cred ca fundamentala pentru conservatori este atentia cu care trebuie sa adaptam la contextul local principiile animand viziunea noastra. Din acest punct de vedere mostenirea conservatoare americana poate fi o sursa de inspiratie cu conditia ca sa existe un filtru critic care sa ne permita sa interpretam in acord cu sensibilitatea noastra o orientare ideologica nascuta in alt context. Daca ar fi sa aleg din patrimoniul american de idei o valoare pe care as recomanda-o compatriotilor mei aceasta ar fi libertatea, inteleasa ca autonomie in raport de ingerintele statului si participare la o comunitate intemeiata pe traditii si aspiratii comune.

  3. Cum credeti ca s-au petrecut diferitele stadii de organizare a Junimea? A fost un proiect pe care l-au urmarit fondatorii gruparii , au reactionat la ceea ce se intampla, la felul cum evoluau lucrurile? Junimea a murit odata cu moartea fizica a fondatorilor?

    Nae Ionescu este un Junimist, provine din acel spirit?

    • Proiectul Junimii s-a nascut din pasiunea care ii unea pe membrii fondatori. Iar aceasta pasiune a patruns si in textele care ne raman de la ei. Pentru cei care au inventat Junimea programul de actiune a purtat un nume, spiritul critic. De aceea, chiar si dupa moartea fondatorilor ei, Junimea ne transmite aceasta incredere in posibilitatea ratiunii si a echilibrului de a lupta cu fanatismul si prostia. In ceea ce il priveste pe Nae Ionescu, prin conduita publica si viziune ideologica el este parte din chiar acel val de fanatism si antisemitism pe care junimistii l-au combatut de pe pe pozitiile moderatiei. Asadar, nimic mai strain de Junimea decat figura lui Nae Ionescu.

  4. Si atunci, pe vremea Junimii, si acum exista – intr-o alta masura – o dependenta a clasei de mijloc de stat, de fapt „starea a treia” era compusa mai mult din „functionarime”, oameni dependenti de stat. Acum, e chiar mai rau, cei mai bogati oameni de afaceri romani au facut bani tot din afaceri cu statul. Intrebarea mea este cam complicata, in ce masura sursa venitului iti influenteaza conceptiile? Adica fiecare poate face o alegere, sa fie social democrat, neocomunist, liberal sau conservator, dar in practica aceasta alegere sa ajunga sa nu fie autentica. Un bun exemplu este Patriciu, care are conceptii liberale, cu idei uneori interesante, dar care se pricepea mai mult la afaceri cu statul.

    • Observatia dvs este corecta. Critica Junimii este provocata de aceasta dimensiune bugetara si bugetivora a clasei noastre de mijloc. Programul Junimii a invitat constant la asumarea de catre indivizi a unei independente economice si politice. Nu putem imagina libertatea fara capacitatea cetatenilor de a trai in afara dominatiei statului. Capitalistii romani de astazi, exceptie facand pe cei ce se construiesc pe forte proprii sunt asemeni oligarhilor rusi dependenti de un stat netransparent si corupt, devenit sursa bogatiei lor. Pentru acesti capitalisti care nu isi merita nici macar numele cel mai mare pericol este statul de drept.
      Problema coruptiei in Romania isi are radacinile in slabiciunea mecanismelor de control asigurand buna guvernare.

  5. Cum ati defini dvs elita politica in general si cum ati caracteriza elita politica din Romania? La noi se vorbeste mai mult de o clasa politica decat de o elita politica. Cred ca e o diferenta.

    • Politicienii se comporta in raport de cetateni asemenea celor care se cred atoatestiutori. Rolul cetateanului este sa stea la locul lui. Sa nu deranjeze si sa nu puna intrebari incomode. Rolul conducatorului este sa faca ceea ce doreste fara a fi raspunzator in vreun fel. Ceea ce lipseste din acest peisaj este ideea de guvernare corecta si transparenta. Indiferent de nuantele ideologice care ne separa cred ca toti trebuie sa visam la o patrie bazata pe egalitatea in fata legii si pe respectul acordat fiecaruia dintre noi. O elita politica nu se poate cladi fara apelul la aceste valori minimale.

      Fundamentala mi se pare ideea de reformare a partidelor politice. Aici este nevoie de un mecanism intern eficace care sa incurajeze patrunderea in functiile alese si numite a celor care pot sa isi serveasca compatriotii cu onestitate si competenta. Degradarea democratiei romanesti este provocata de degradarea partidelor noastre.

  6. Stimate Domnule Stanomir,

    In primul rand, va felicit pentru o noua carte despre un subiect care, intr-adevar, merita putin mai multa atentie. Cred ca alaturi de dl Craiutu, sunteti printre putinii care indemnati la reconsiderarea moderatiei ca virtute politica, ceea ce, intr-un univers vitezoman si in care n-ai timp sa „digeri” nimic cum trebuie (mancare, cultura, politica), inseamna putina oprire, vorbire cu tine insuti si cu ceilalti, reflectie asupra celor facute sau in curs de a fi facute si, ca rezultat, cultivarea unui anumit spirit de discernamant, atat de rar iarasi.
    V-as intreba, pentru ca ati revizitat perioada respectiva, cum vedeti actualitatea modelului Junimii ? Ce inseamna o elita politica? Poate fi ea si una culturala? Care este relatia intre moderatie si eficienta in actiune? Este capabila o elita politica si culturala sa declanseze o schimbare, cel putin la nivel de reflectie si mentalitate (procentul analfabetilor cred ca era mai mare in perioada Junimii decat acum, iar informatia circula mai greu)? Cum putem explica relatia intre liberalii atasati modelului francez (mai bine zis unei imitari si asimilari incomplete) si conservatorii atasati celui german, in jurul carora, culmea, gravitau si cei care explorau serios filonul autentic al traditiei romane (Eminescu, Creanga).
    Cu multumiri anticipate si cu bune urari in activitatea Dumneavoastra!

    • Moderatia nu inseamna nici timiditate, nici lasitate. Ea presupune atentie la partenerul de dialog si atentie la valoarea politetii. Ea mai implica si grija pentru pragmatism, fara ca aceasta inclinare spre pragmatism sa devina cinism. Ma onoreaza asezarea de catre dvs a contributiilor mele in linia textelor lui Aurelian Craiutu. Cred ca ne uneste, dincolo de distanta geografica o pasiune comuna pentru echilibru si umanism. Modelul Junimii este ipostaza cea mai bine inchegata a moderatiei in istoria noastra intelectuala. Moderatia lor nu i-a impiedicat sa fie pragmatici si sa lucreze pentru o noua directie de evolutie a societatii. Lectia Junimii tine de necesitatea asumarii ideilor pana la capat. Nu poti cere celor din jur sa te urmeze decat daca esti tu insuti fidel valorilor pe care le proclami. Intre liberalii si conservatorii romani dincolo de diferente a existat o constiinta impartasita a necesitatii modernizarii statului.

      Specificul junimist s-a nascut prin accentul pus pe organicitate, moderatie si spirit critic. Ostilitatea fata de revolutie nu a insemnat ostilitate fata de progres, ci doar o forma de a refuza ruptura, in beneficiul evolutiei. Junimistii au fost oameni ai timpului lor si proiectul lor politic poate fi punctul de plecare al unei reflectii contemporane despre echilibrul necesar intre inovatie si traditie.

  7. În epocile de exaltantă manifestare a noului, de optimism progresist și refuz al structurilor tradiționale, conservatorismul e întotdeaua asociat cu încăpățînarea retrogradă, cu o bătrînicioasă neînduplecare în fața înnoirilor de tot soiul. Conservatorul e cineva solemn, prăfuit, victimă a cîtorva opiacee depășite…

    Cum ar trebui să arate un conservatorism competitiv pe piața ofertelor politice de astăzi? Ce tip de seducție și de raționalitate ar putea folosi conservatorul pentru a asigura permanența axiologică a tradiției (și pentru a o feri de cele două caricaturi ale ei, scleroza, respectiv „trecutul glorios” ?)

    Vă mulțumesc.

    • Trebuie sa va marturisesc ca nu ma regasesc in aceasta imgine cliseizata a tipului conservator privit ca persoana impaiata, solemna si depasita. Dimpotriva, conservatorismul inseamna pentru mine, inainte de toate, credinta in valoarea libertatii, precum si fidelitatea de un cod de conduita al moderatiei si politetii dezbaterii intelectuale. Nu avem nevoie de costume populare pentru a omagia traditia. Nu avem nevoie de demagogie pentru a fi patrioti. Nu avem nevoie de batranete pentru a fi adepti ai spiritului critic. Mai mult decat o oferta politica, conservatorismul este pentru mine o optiune intelectuala cu titlu personal. Nu am ambitia de a propovadui un crez celor din jurul meu. Prin ceea ce scriu incerc sa impartasesc din indoielile mele. Si sunt sigur ca din aceste dialoguri nascute astazi se va ivi candva si o directie liberal conservatoare in care sa ne putem regasi.

  8. Salut,

    Conservator este acea persoana pentru care primeaza pastrarea institutiilor sociale traditionale. Asta inseamna ca acest concept difera de la tara la tara si de la o perioada la alta.

    In Romania secolului 21 nu este dificil sa fii conservator, ba mai mult, conservatorii sunt majoritari si sunt reprezentati, in primul rand, de Partidul Social Democrat. Institutiile sociale traditionale considerate importante sunt Biserica Ortodoxa si statul asistential (mostenitorul comunismului).

    Conservatorismul roman clasic (Junimea) este o relicva istorica care are relevanta numai in domeniul academic. Demersul dvs. , alaturi de cel al dlui. Mihai Neamtu, spre exemplu, nu va avea un ecou semnificativ pentru ca se adreseaza unui public care nu mai exista.

  9. Domnule Stanomir,

    Aveti dreptate, Partidul Republican din SUA nu este un partid de clasa. Insa este Partditul Democrat un partid de clasa? Ma indoiesc.

    In al doilea rand, este Partidul Republican un partid moderat? Daca da, va rog sa ne explicati in ce sens (Ce fel de candidat a fost Mitt Romney? Este suportul pentru ‘Tea Party’ o dovada a valorilor conservatoare? etc.)

    In final, eu personal nu am inteles ce vreti sa spuneti in ultima propozitie din paragraful respectiv ( „partide care se construiesc in jurul unor valori, nu in jurul unor parti-pris-uri”)

    O zi buna

  10. Stimate autor,
    Ce interpretare a ideii de libertare sustine conservatorul liberal? Toti reclamam ideea de libertate insa nu suntem de acord cu ceea ce inseamna libertatea. Puteti sa fiti mai concret? Ce fel de libertate/libertati, pentru cine, si cu ce limite? Ce viziune econimica are conservatorul liberal? Si ce drepturi de generatie a treia (asa numitele drepturi culturale) ar putea fi aparate de un liberal conservator?
    Multumesc.

  11. Pentru a vorbi de conservatorism, societatea romaneasca trebuia sa asimileze mai intai liberalismul(cu nuantele sale) si de abia dupa aceea sa inteleaga, sa,,sorteze” si sa se ataseze de valorile politice, economice si sociale perene, ale conservatorismului.
    Cazuta de 23 de ani, urmare a ,,proiectului postcomunist Iliescu/FDSN – 28 iunie 1992″, intr-o ,,crevasa” a postcomunismului politic, economic si social, Romania n-a asimilat nici macar partea economica a liberalismului, asa ca multa vreme, conservatorismul va fi o fantoma, in ciuda existentei unui partid astfel ,,autointitulat”.
    PC nu are o ideologie de ,,tranzitie” spre conservatorism, care sa valorifice liberalismul in directia necesara si cu atit mai putin proiecte economice,sociale ori ideologice, care sa-l construiasca economic si ,,cultural”, ori macar sa aminteasca de fundamentele conservatorismului.

  12. In alpinism un conservator pur sange ar fi vreunul care, ajuns in preajma vreunui piolet, nu i s-ar mai misca din preajma. Viata insa, e o cale cu sens unic, asa ca vrea nu vrea, foamea, frigul, il impinge pe unul (cat ar fi el de conservator) sa paraseasca respectivul „sprijin” si sa-i dea inainte pe propriile-i picioare. Eu imi gasesc compatibilitate cu 90 din filozofia obiectivista promovata de Ayn Rand, si pentru mai multe va invit sa vizitati al meu „ego-obiectivism”. In viata trebuie sa fie ca in mersul pe jos, tii cont inainte de orice (chiar daca nu stai in fiece clipa sa constientizezi asta) pe ce calci (unde pui urmatorul pas). De-abia apoi largesti orizontul. Mai intai Cratilo, mai apoi Isus, au invitat oamenii ca, mai bine, in loc sa transmita ceea ce au de comunicat, verbal, sa o faca indicand cu degetul. Adica, in loc sa dai prioritate alei tale „reprezentari mentale” trebuie sa invete omul a acorda asta prioritate „realitatii obiective”. Mintea are treaba ei, altfel o provocam sa ne joace feste. Oricata caldura ar sugera ca revarsa un tablou, pana nu-l pui efectiv pe foc, nu te incalzeste decat mental. E buna (si e normala) o doza de conservatorism. De fapt, fiecare individ are in el tot spectrul politic. Doar dozele continutului sunt altele, de la un individ la altul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro