Home » Analize »Cultura »Educatie »Opinie »Sinteze » Citesti:

Cercetarea, incotro?

Lucian Pintilie noiembrie 7, 2019 Analize, Cultura, Educatie, Opinie, Sinteze
7 comentarii 2,547 Vizualizari

Bucurie mare, am scapat de guvernarea PSD! Domnul Presedinte Iohannis a reusit sa isi instaleze „Guvernul Meu”, un guvern minoritar al partidului din care provine, respectiv PNL. Nu am de gand sa comentez asupra componentei Guvernului, nu ma pricep la finante sau economie, de aceea mai voi referi doar la domeniul in care imi desfasor activitatea, respectiv Cercetare. Ce se va intampla cu Cercetarea? Programul de Guvernare este destul de sumar cand se refera la intentiile noii puteri in ceea ce priveste soarta cercetarii in Romania. Iata care sunt prioritatile asumate in program:

  • Majorarea bugetului dedicat activităților de cercetare-dezvoltare-inovare și asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, pentru susținerea atât a cercetării aplicative și a inovării, cât și a cercetării fundamentale și de frontieră;
  • Atribuirea finanţării pe proiecte se va face exclusiv pe baza unor evaluări realizate de echipe care să includă experți internaţionali pentru a elimina potenţialele conflicte de interese;
  • Inițierea unei evaluări a institutelor naționale de cercetare și dezvoltare, în scopul dezvoltării unor poli naționali de competitivitate;
  • Demararea procesului de cartografiere a infrastructurii de cercetare și de creare a unei rețele de infrastructură de cercetare regională care să ofere acces la echipamente tuturor cercetătorilor din instituțiile publice din regiune;
  • Asigurarea condițiilor necesare continuării și finalizării proiectelor majore de cercetare, cu finanțare și participare națională și europeană:
    • Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP – integrarea infrastructurilor de cercetare ELI-NP și CETAL în cadrul unui ecosistem al inovării și dezvoltării bazat pe creativitate, care să permită creșterea gradului de atractivitate a platformei Măgurele, atât pentru cercetătorii din întreaga lume, cât și pentru investitorii în activitățile de CDI;
    • Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme.

Cateva observatii de bun simt:

  • Nu se da nici o cifra. Cu cat va creste bugetul acordat activitatilor CDI? Care vor fi raporturile bugetelor pentru cercetare aplicativa si cercetare fundamentala? Bugetul cercetarii in 2019, cel executat, abia daca reprezinta 0.14 % din PIB. O dublare a bugetului in 2020 ar insemna o mare gura de oxigen pentru cercetare. Intrebarea este, sunt autoritatile si sistemul de cercetare pregatite pentru a absorbi un buget dublu si a evita rectificarile negative din ultimii ani?
  • OK, aducem evaluatori internationali. La ultima competitie de proiecte, organizata in 2019, au fost depuse in total aproape 4000 de proiecte, ceea ce necesita cam 12000 evaluatori independenti daca fiecare evaluaza cate un proiect. Presupunad ca evalueaza 2-3 proiecte, tot vor fi necesari un numar insemnat de evaluatori din strainatate. Cum vor fi ei selectionati pentru a preveni defectiunile constatate la alte competitii la care evaluarea a fost efectuata cu evaluatori din straintate (ex. evaluarea proiectelor Idei de catre doctoranzi sau post-doctoranzi in conditiile in care directorii de proiecte erau profesori sau CS1).
  • Din nou se vorbeste despre evaluarea INCD-urilor (care oricum sunt in procedura de evaluare in momentul de fata). De ce numai INCD-urile sunt evaluate, mai ales ca ele nu se bucura de alocari bugetare directe precum alte componente ale sistemului national de cercetare, asa cum este el definit in OG57/2002 cu toate modificarile ulterioare? Admit ca cea mai mare parte a fondurilor provin din programe finantate din fonduri publice, fie ca se numesc Nucleu, PNIII, POC sau altfel. Dar, cu exceptia Nucleului, si celelalte componente ale sistemului national de cercetare au acces la aceste programe, de ce sa nu fie si ele evaluate din punct de vedere al calitatii activitatii de cercetare si al rezultatelor produse? Daca tot vrem sa vedem cum stam cu cercetarea in tara, atunci sa evaluam dupa aceleasi criterii toate organizatiile de cercetare care au beneficiat de finantari din fonduri publice, fie ca sunt universitati, INCD-uri sau institute ale Academiei Romane sau ale altor Academii, mergand pana la firmele private care au beneficiat de finantare publica prin proiecte in cadrul diverselor competitii nationale. Sa vedem ce au produs banii publici investiti in cercetare.
  • Exista platforma ERRIS. La ce cartografiere se refera Programul de Guvernare? Sunt de acord ca, in momentul de fata, exista destule centre de cercetare cu infrastructura moderna. Problema este de a asigura o finantare decenta pentru a mentione operationale aceste infrastructuri (tinand cont si de faptul ca ele se uzeaza moral in timp, deci trebuie inlocuite cu altele mai moderne daca este cazul), si, mai ales, de a pregati resursa umana capabila sa exploateze eficient aceste infrastructuri. Se vorbeste despre acces la infrastructuri, este ceva normal, dar trebuie tinut ca, in majoritatea cazurilor, obtinerea unor rezultate relevante necesita un grad foarte inalt de expertiza si specializare, care nu este la indemana oricui.
  • In ceea ce priveste proiectele majore de cercetare, prefer sa ma abtin. Sa le vedem functionale mai intai, sa vedem ce costuri implica operarea lor, cine va suporta aceste costuri, cine le va accesa si ce rezultate va produce, apoi mai discutam.

Mergand mai departe, nu se specifica nici in Programul de Guvernare, nici in componenta noului Guvern, daca va exista o entitate distincta care sa coordoneze activitatea CDI in tara, cu buget separat de cel al Educatiei. Ce este clar, este ca se desfiinteaza Minsterul Cercetarii si Inovarii, dar nu se pune nimic in loc, macar la nivel de Agentie Nationala cum a fost inainte.

Interesant este ca, in acelsi timp cu instalarea noului Guvern, a fost emis spre analiza si un prim draft al viziunii strategice privind specializarea inteligenta si cercetarea, dezvoltarea si inovarea pentru ciclul 2021-2027. Strategia Nationala CDI si Strategia de specializari inteligente sunt elaborate, sub egida UEFISCDI, in cadrul proiectului SIPOCA 592, lansat oficial in septembrie 2019. Iata ca, la numai o luna, a si aparut un prim draft. Problema este ca, dupa stiinta mea, acest draft a fost elaborat fara nici o consultare a principalilor actori din domeniu, nici a colegiilor si consiliilor consultative, nici a organizatiilor sindicale si patronale din domeniu. Sunt membru CNCS si am primit documentul in data de 29 octombrie 2019, cu solicitarea sa trimitem observatii pana pe 1 noiembrie 2019, adica in 2 zile!. Vi se pare serioasa o astfel de abordare, in conditiile in care la conferinta de lansare s-a clamat ca vor fi consultati toti actorii implicati in sistemul CDI? Adevarul este ca a consulta pe cineva pe un anumit subiect nu obliga la nimic pe cel care consulta, este ca si cum ceri parerea cuiva dar, la urma, faci tot cum vrei tu. Asa si cu Strategia Nationala CDI, ne facem ca am consultat pe toata lumea, dar lucrurile sunt deja decise la nivel UEFISCDI. Subliniez ca UEFISCDI este unitate executiva, conform actului de constituire (OUG 74/2010), si nu are atributii in intocmirea politicilor publice in domeniul cercetarii. Cu toate acestea, UEFISCDI elaboreaza Strategiile Nationale CDI si Planurile Nationale CDI sub acoperirea faptului ca aceste documente nu sunt elaborate direct de catre autoritatea publica, asa cum prevede art. 4, alin. 2), lit. a) din OG57 consolidat cu ultimele modificari, aceasta preferand sa le externalizeze catre terti sub forma unor proiecte finantate din fonduri structurale. Asa ajunge UEFISCDI sa produca si strategia, si instrumentele de finantare, si pachetele de informatii, iar apoi sa organizeze competitii „transparente si corecte” pentru atribuirea proiectelor. Mie, cel putin, mi se pare nu numai conflict de interese dar si periculos ca o singura entitate sa controleze total ce se intampla in sistemul de cercetare, fara a da socoteala nimanui.

Revenind la draftul de Strategie CDI, nu este clar care sunt specializarile inteligente pentru perioada 2021-2017 (poate raman aceleasi ca in actualul ciclu), dar este destul de clar pe ce se vor risipi banii din bugetul cercetarii: Incubatoare, Acceleratoare, „Seed Capital”, PED, Maturizare, Cecuri de experiment, Cecuri de inovare, Cecuri de brevetare, Infrastructura pentru IMM, Cecuri pentru digitalizare, Granturi pentru digitalizare si eco-inovare, Transfer Tehnologic, Festival de Transfer Tehnologic, Clustere inovative, Centre de competenta, Platforme tehnologice si altele, circa 90 % dintre instrumentele de finantare fiind destinate asa numitelor IMM-uri inovative. Este adevarat ca ocupam ultimul loc in ceea ce priveste inovarea la nivel de Comunitate Europeana, dar nu cred ca vom progresa cu masuri de acest gen. In primul rand ar trebui modificat din radacini sistemul de invatamnt superior, care nu promoveaza deloc antreprenoriatul si libera intiativa, apoi ar trebui stimulata si in tara aparitia finantatorilor privati, fie ca sunt administratori de capital de risc, fie ca sunt cei numiti „ingeri”, si nu in ultimul rand ar trebui simplificata legislatia si impozitarea pentru a stimula tineri sa se lanseze in afaceri. Din ce se vede cu ochiul liber, multi tineri absolventi fie profeseaza altceva fata de ceea ce au studiat la facultate, fie cauta sinecuri la stat, fie se angajeaza in mediul privat, fie pur si simplu traiesc in umbra parintilor. Foarte putini se lanseaza in afaceri, infiintand o firma proprie, si daca o fac doemniul este fie comertul, fie serviciile. Din aceasta cauza, industria romaneasca de inalta tehnologie lipseste in tara, cu toate ca exista domenii high-tech in care cercetarea romanesca este competitiva la nivel international. Se poate argumenta ca exista un puternic domeniu IT, care produce procente bune din PIB, dar acesta este orientat catre producerea de software, nu de harware. Apoi exista firmele multinationale care au capacitati de productie in tara, cum sunt firmele din industria de automotive, dar in multe cazuri productia este de tip lohn, respectiv partile componente se aduc din alta parte si doar se asambleaza in tara, putine componente fiind efectiv produse in Romania. Cu alte cuvinte, care vor fi acele firme IMM inovative care vor accesa fondurile puse generos la dispozitie prin instrumentele de finantare prevazute in Strategia Nationala CDI? Tare imi este teama ca vor fi un fel de suveici pentru drenat bani, fara rezultate palpabile in economie. Este interesant ca in draftul de Strategie nu sunt prevazute instrumente de monitorizare dupa incheierea proiectelor, intelegand prin aceasta monitorizarea rezultatelor financiare ale firmelor beneficiare de finantari din fonduri publice. Bun, ti-am dat atatia bani, cu cat ti-a crescut cifra de afaceri, cati angajati noi ai, cu cat a crescut profitul sau exportul? Normal ar fi ca, in cazul in care nu se constata o imbunatatire vizibila a finatelor firmei, dupa derularea proiectului finantat din fonduri publice, aceasta sa fie obligata sa returneze integral fondurile primite sau sa fie desfiintata si fondurile sa fie recuperate din valorificarea activelor firmei, daca acestea exista.

Legat de problema inovarii si a transferului tehnologic, nu ma pot abtine sa intreb ce rezultate a produs faimoasa Retea Nationala pentru Inovare si Transfer Tehnologic, acronim ReNITT? Daca intri pe site (http://site.roinno.ro/?module=info&id=7), observe ca cele mai proaspete informatii sunt de prin 2016, ca exista un catalog al ReNITT din 2008, plus alte cateva documente din 2010-2011. Probabil ca singura sectiune a site-ului ceva mai la zi este Registrul de evidenta a rezultatelor CD (http://registru.roinno.ro/). Si asta pentru ca organizatiile de cercetare si directorii de proiecte sunt obligati, prin act normativ, sa introduca rezultatele obtinute la finalizarea unui proiect. Nu mai vorbesc de obligatiile aparute in cursul anului 2019 de avea sistem de management al inovarii (2 puncte pierdute la evaluarea INCD daca nu il ai, conform HG477/2019 si OM529/2019), sau de a supune unitatile de cercetare-dezvoltare unui audit tehnologic (OM578/2019). Foarte interesant este ca certificarile privind managementul sistemului de inovare si auditul tehnologic pica in sarcina entitatilor din faimoasa retea ReNITT, retea care nu a produs nici un rezultat palpabil in economie si despre care nu se stie daca mai exista sau care sunt entitatile componente.

In final, alte cateva consideratii privind Strategia Nationala CDI:

  • Cercetarea efectiva se regaseste abia la punctul 6-Intarirea sistemului de cercetare-dezvoltare. Aceasta prevede cateva instrumente de finantare: Provocari si solutii (proiecte top-down, practic un fel de licitatii cu teme prestabilite la care, de regula, castigatorul este cunoscut dinainte); Idei de impact (cam ceea ce au fost proiectele Idei in cilcurile 2007-2013 si 2014-2020, proiecte de tip bottom-up, singurele care ar putea fi deschise unei competitii oneste); Finantarea dezvoltarii institutionale (ceva similar cu actualele PFE, dar cu multe restrictii maidegraba birocratice); Prespinoff; Infrastructura de cercetare (ar inlocui actualele Instalatii de Interes National, avand la baza ultimele rapoarte si evaluari CRIC); Comunicarea stiintei.
  • Bugetele importante sunt pentru: Provocari si solutii, cu circa 1.8 miliarde euro pentru 10 ani (pana la finalizarea proiectelor castigate la competitia din 2027, se estimeaza un numar de 3000 de proiecte, daca se organizeaza anual din 2021 pana in 2027 ar insemna mai mult de 400 de proiecte finantate la o competitie; pagina UEFISCDI arata ca, la competitia de proiecte Solutii din 2017-2018, au fost finantate doar 9 proiecte; de unde vor apare cele 3000 de tematici pentru ciclul 2021-2027?); Idei de impact, cu un buget de numai 1 miliard euro pentru 7 ani (nu se stie de ce nu se aplica aceeasi regula ca la Provocari de solutii, respectiv buget pentru 10 ani, pentru a finanta si proiectele de la competitia din 2027), pentru circa 2000 de proiecte (cinstit, 3000 de proiecte pe baza de teme prestabilite, nu se stie de catre cine si cum, si doar 2000 de proiecte pe baza temelor propuse de cercetatori?); intre 100 si 400 milioane euro anual pentru Finantarea dezvoltarii institutionale, cu sublinierea ca acest instrument desfiinteaza Programul Nucleu si Fondul de dezvoltare Institutionala destinat universitatilor.

Analizand draftul de Strategie CDI se remarca imediat urmatoarele:

  • Bugetul cercetarii este drenat catre mediul privat sub pretextul inovarii si transferului tehnologic, fara nici o procedura de monitorizare serioasa a impactului economic.
  • Bugetul cercetarii este drenat catre anumite grupri de interse, prin proiectele de tip Solutii, cu tematici stabilite in conditii necunoscute inca.
  • Cercetarea generatoare de cunostere si progres, fara de care nu exista nici inovare nici dezvoltare durabila, este trimisa la si altele, cu un singur instrument de finantare in intreaga Strategie.
  • Programele destinate resursei umane dispar in buna masura, fiind inlocuite cu instrumente care mai degraba ii indeamna pe tineri sa mearga spre privat decat spre cariere academice sau in cercetare.
  • Programul Nucleu este ras fara a pune nimic in loc, ceea ce discrimineaza personalul de cercetare din INCD-uri in raport cu universitatile de stat si institutele Academiei(lor), unde exista un salariu asigurat pentru norma didactica (care include si activitate de cercetare, conform Legii 1/2011) sau pentru functia de cercetare in institutele AR. In aceste conditii, personalul de cercetare din INCD-uri nu va avea pentru plata manoperei decat fondurile din proiectele castigate la competitii, mult prea putin si volatil pentru a mentine in functiune un institut serios de cercetare, cu infrastructura moderan si personal specializat.

Concluzia este ca ne indeptam spre o dominatie totala a sistemului de cercetare de catre mediul universitar/academic, fara nici o garantie ca acesta schimbare va produce beneficii economice si sociale in conditiile in care invatamantul superior este anacronic si rigid la schimbari, iar AR este stat in stat, foarte putin dispusa la reforma. Perdantii vor fi angajatii din INCD-uri si cei din centrele universitare de cercetare care nu au si norma didactica si care vor trebui sa se multumeasca cu ce castiga la putinele competitii ce le vor fi destinate. Probabil ca sistemul de INCD-uri va dispare, incet-incet, fie prin inanitie si migrarea resursei umane catre alte tari sau catre domenii mai ofertante, fie prin alipire la universitati mari, fie prin privatizarea partilor cu potential comercial. Va fi incununarea unei politici consecvente de eliminare a unui pilon concurent din sistemul national de cercetare, putinele fonduri urmand a fi distribuite la mai putine institutii de cercetare.

Nu cred ca acesta este o solutie buna, la nivel European exista destule exemple de organizare a sistemelor de cercetare care impaca si retele de institute de cercetare, si institutii de invatamant superior, si institute ale unor Academii Nationale. Este drept ca in aceste tari (Germania, Franta, Spania, Italia, Slovenia) nu exista o unica agentie de finantare, exista mai multe agentii si surse de finantare la nivel national sau regional, cu mult mai multe instrumente de finantare, astfel incat fiecare actor isi pote gasi sursele potrivite de finantare pentru a se sutine finaciar intr-un mod predictibil si sustenabil. Nu s-a dorit insa adaptarea unui astfel de model organizational la conditiile existente in tara. Asta se intampla cand puterea se concentreaza in mana unui grup restrans de oameni, care controleaza si politicile si finatele unui anumit domeniu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Aristotel spune:

    Felicitari pentru acest material foarte bine documentat. Dar avem circa 50 de universitati, unele cu multiple centre de cercetare și banii din cercetare sunt o sursă suplimentară de venit pentru care mediul universitar nu va renunta sub nicio forma. Dupa mai bine de 40 ani de cercetare, nu mai astept la miracole si nici nu cred ca se va face ceva obiectiv si corect. Asa cum au disparut mari unitati economice, unele care se puteau retehnologiza cu licente straine, asa vor dispare multe din unitatile de cercetare, mai ales INCD-uri. Problema este aceea de proprietate intelectuală existentă pentru toate proiectele și studiile realizate, mai reusite sau nu, care o sa ia drumul domeniul privat pe gratis. Multe proiecte mai tin si de siguranta nationala prin datele ce le includ.
    Apoi multe firme private care printre altele fac și cercetare, nu sunt acreditate corect, apartinand tot unor cadre didactice din mediul universitar sau prin interpusi din ministere, ca in sistemul medical.Poate privatizarea cercetarii sa fie o solutie ?!! Cu toată considerația pentru efortul dv.

  2. Cercetarea nu este un scop in sine. Ea nu se face de dragul de a cerceta si a afla adevarul si apoi de a tine ascuns rezultatul ! Decat, eventual, in domeniul militar. Cunosc un caz in Romania in care un roiman a descoperit o noua matematica care multiplica la infinit tot ce se cunoaste in matematica actuala, matematica centrica, ordinara. Noua matematica, denumita si excentrica, este rezultatul introducerii unei noi variabile a excentricitatii care este a 4-a dimensiune a spatiului 3D, dimensiunea de formare si de deformare a spatiului, astfel incat cercul sa se transforme in triunghi, patrat, etc numai prin variatia excentricitatii de la 0 la 1, ca si sfera in cub si in multe alte forme 3D cu aceleasi ecuatii parametrice. Dar daca nimeni nu finanteaza publicarea acestor cercetari si daca ele (Vol.III si IV asteapta de peste un an finantare la o editura ) nu sunt diseminate prin publicarea lor e ca si cum ele nu ar exista. Chiar daca Vol,I si Vol. II editate in 30 (Trei zeci !!) de exemplare si onorate cu cea mai inalta distinctie in domeniul ingineresc “Diploma AGIR” sunt realitati putin cunoscute !
    Ce a facut autorul lor pentru Romania ? A trudit 40 de ani la scrierea celor 4 volume cu un total de 2400 de pagini (4 Volume) si a fost onorat cu 4 diplome in USA iar in Romania …
    Ce a facut Romania pentru Supermatematica, adica pentru ea ? Nimic, nimic, nimic. !!

  3. Dle Pintilie,

    De acord în linii mari cu ce scrieți mai sus, mai puțin disjuncția universități-INCD-uri, unde sunt adeptul integrării ultimelor în mediul universitar. Observ însă un anumit năduf când vorbiți de UEFISCDI. Credeți că România are nevoie de mai multe unități executive în sistemul CDI, la cei 1,5 mld lei pe care se chinuie să-i învârtă anual? ERC Executive Agency (ERCEA) învârte dublul bugetului MCI și se descurcă de minune. Și ca fapt divers, sunt vreo 42 de români care lucrează la ERCEA (un sfert din personalul MCI/ANCSI/Direcției …).

    Nu vi se pare o idee bună să restructurăm UEFISCDI și să dăm personalitate juridică CNCS (mai ales în contextul prezentei restructurări guvernamentale)? Astfel, UEFISCDI va juca cum dictează CNCS. Acum sunteți supărat că drafturile SNCDI și smart specialization nu au ajuns la dvs. Păi nu i-a spus CNCS ministrului să nu subcontracteze proiectele spre UEFISCDI? Și ce a răspuns ministrul? Apropo, nici Ad Astra nu a primit vreun draft pentru comentarii…

    Dar în situația prezentă, pe cine ați fi ales dvs. să coordoneze procesul de consultări și ulterior elaborare a SNCDI 4, dacă nu UEFISCDI? Apropo, a fost vorba de alocare directă a proiectului spre UEFISCDI sau concurs public? Ce alte entități s-au mai prezentat?

    Poate reușiți din postura de membru CNCS să ne spuneți și cine sunt experții contractați de UEFISCDI pentru a pune la cale viitorul cercetării românești pentru următorul ciclu financiar.

  4. Dedalus spune:

    Cercetarea romaneasca este la pamant exact din cauza supra-finantarii.

    Ne ascundem degeaba dupa cifre si consideratii.

    Cu cat va creste finantarea, cu atat va creste si jaful.

    In realitate, chiar si cei care cer o finantare mai mare stiu foarte bine ca nu va folosi la absolut nimic. O vaca de muls.

    Oricine discuta cu un cercetator roman se ia cu mainile de cap.

    Cauza este lipsa concurentei. Mimam cu buna stiinta o asa-zisa competitie, dar nu concureaza de fapt nimeni cu nimeni, ci pur si simplu se impart bani de salarii. Din cand in cand, cineva primeste o felie mai mica din aceasta pomana si, evident, se revolta.

    ===

    Reduceti finantarea la 10% din ce este acum, reduceti numarul de institute la 50%, si veti constata serioase imbunatatiri.

    Chiar si asa, sistemul mizerabil de jaf constituiti in ani si ani de asa-zisa cercetare stiintifica, va fi foarte dificil de demontat, din cauza painejenisului de relatii si interdependente creat in timp.

  5. O parere spune:

    Preocuparile dv. privind cercetarea sunt laudabile. Aveti 2000 de cititori dar comentarii putine. O dovada ca cercetatorii rar devin lideri de opinie publica. Nici in urmatorii ani nu se va schimba mare lucru. Universitatile si facultatile doresc sa isi pastreze zecile de centre de cercetare, cele ale AR vor lupta pentru statutul castigat, iar la coada, INCD-urile cu greu vor supravietui. Multe vor dispare din lipsa de bani si oameni. Multe sunt in incapacitate de plata, dar nu intereseaza pe nimeni iar cercetatorii mai buni pleaca in alte tari. Intrebarea catre guvernanti este daca mai avem nevoie de cercetare si cum o restructuram la economia de piata?

    • Dedalus spune:

      Cei mai multi bani alocati cercetarii se irosesc in salariile uriase ale unor conducatori fara niciun merit sau in cele ale unor profitori semianalfabeti infiltrati in sistem prin pile si relatii.

      Bugetele temelor de cercetare sunt la fel de nesimtite ca si pensiile unora, dar evident nimanui nu-i pasa ca din banii alocati stiinta nu avanseaza un mm.

      Ceea ce este si mai grav si nu se discuta de obicei este ca foarte multi tineri (si nu numai) cu talent si aplecare spre cercetarea stiintifica aleg sa plece in alte tari, descurajati de mizeria aceasta. Iar cei care raman se contamineaza rapid de naravul de a acoperi cu hartii aruncarea banilor pe fereastra. Apoi invata cum sa se comporte in sistemul mafiot de impartire a jafului numit pretentios “cercetare stiintifica romaneasca”.

      Nimeni nu se intreaba, spre exemplu, cum au aparut mult-laudatii cercetatori dintr-un sistem national al educatiei unanim recunoscut ca livreaza semianalfabeti cu diplome universitare de decenii.

      Restructurarea este clara:
      a) reducerea bugetului alocat cercetarii si al numarului de astfel de unitati
      b) plafonarea salariilor directorilor acestora – nu este o masura de piata, de acord, dar temporar este absolut necesara, altfel consumam tot bugetul pe cativa profitori
      c) reducerea salariilor platite din buget, astfel incat mediana acestora sa fie sub mediana sectorului privat – cu dublu efect:
      - pastram in sistemul de cercetare doar pe cei pasionati, cei care alearga dupa bani nemeritati vor pleca singuri
      - introducem concurenta intre sectorul de stat si cel privat, in ce priveste piata muncii, stimuland astfel si cercetarea in mediu privat
      d) Inlaturam toate barierele administrative puse in calea participarii entitatilor altele decat INCD la programe de cercetare, in special internationale si europene- stimulam astfel cercetarea in ansamblul sau si conectarea sa la mediul international.

  6. Aristotel spune:

    O guvernare de un an de zile, poate si mai putin nu are cum sa faca schimbari majore.Lucrurile vor ramane la fel, trebuie sa o doreasca cercetatorii din toate institutiile existente. Nu este timp de audituri si comisii iar expertii straini trebuiesc platiti. Acum se cere doar hartii ca au fost banii bine cheltuiti in toata cercetarea si reevaluarea se face in stil curat romanesc, dar cu trei membrii in loc de cinci si toti de la noi, asa a afisat ministerul, iar multi dintre membrii au colaborari cu multe institute pe diferie proiecte.Asa ca ceea ce se practica in tari cu cercetare adevarata la noi nu are aplicatie decat in rare cazuri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Pintilie


Lucian Pintilie

Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucu... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)