marți, martie 19, 2024

Ciprian Vîntdevară şi Steaua-fără-nume

Ȋn Univers există trei sute de mii de miliarde de miliarde – 3x(10 la puterea 23) – de stele, marea majoritate solitare, ca Soarele nostru; extrem de puţine sunt duble sau triple, mişcându-se în jurul centrului de masă comun; în sfârşit, un numar infim, cam o duzină, sunt stele formate prin comasarea sistemului de stele duble sau triple, într-o singură stea. Aceste stele rarisime, una din 23×(10 la puterea 22), se numesc nove roşii luminoase. Ȋn februarie 2015, Ciprian Vîntdevară a descoperit o astfel de stea.

Ciprian este coordonatorul observatorului astronomic şi al planetariului din Bârlad, şi totodată îndrumătorul astroclubului Perseus, aşadar un astronom amator dintr-un oraş lipsit de tradiţii ştiinţifice, fără acces la vreo aparatură pretenţioasă. Observatorul funcţionează în centrul oraşului, într-o zonă puternic poluată luminos, cu totul nefavorabilă observaţiilor astronomice. Sediul său este impropriu – o încăpere într-o clădire destinată iniţial unei bănci (donată ulterior muzeului „Vasile Pârvan” din oraş, instutuţie în cadrul căreia funcţionează observatorul). Ȋn această încăpere, care se deschide către o terasă, sunt ţinute aproape toate aparatele. Ȋn serile senine, Ciprian mută aparatele pe terasă, le montează numeroasele accesorii şi le reglează folosind un soft destul de complicat, iar în zori le demontează accesoriile şi le aduce din nou înăuntru. Evident, într-un observator cât de cât normal, aparatele nu trebuie mutate manual de două ori pe noapte, accesoriile nu trebuie montate şi demontate la fiecare mutare, nici reglajul reluat de la zero. Roiurile de ţânţari din nopţile de vară şi gerul din cele de iarnă sunt ingrediente care nu îl fac pe Ciprian să-şi reducă timpul dedicat observaţiilor. Deşi în lumea întreagă astronomii – amatori sau profesionişti – stau într-un spaţiu confortabil şi privesc imaginea cerului pe un laptop instalat pe masa de lucru, Ciprian este obligat să lucreze în aer liber, aşa cum lucrau antecesorii săi medievali – Copernic, Tycho Brahe sau Kepler.

Ȋn noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, Ciprian a observat apariţia unei stele noi pe unul din braţele galaxiei M101, situată în zona Carului Mare. Observaţia a fost transmisă comunităţii astronomilor, şi pe 13 februarie, neozeelandezul Stu Parker, care a folosit un telescop din Spania, a confirmat că Ciprian are dreptate. Iniţial s-a presupus că este vorba de o supernovă – ipoteză discutată în publicaţia italiană Coelum [1]. Ulterior, studii spectroscopice – adică analiza detaliată a luminii emise de stea – făcute folosind imagini date de cel mai mare telescop din Rusia (situat în Caucaz), cu diametrul oglinzii de 6 metri, au dus la concluzia că steaua este o nova roşie luminoasă. Spre comparaţie, menţionăm că oglinda telescopului folosit de Ciprian are diametrul de 20 de cm, dimensiune ce aminteşte de performanţele secolului XVII: apertura telescopului construit de Huygens pentru Societatea Regala din Londra, în 1691, era de 19 cm [2].

Acum, steaua este studiata intens de mai multe mari observatoare din lume, întrucat formarea şi evoluţia acestor nove sunt fenomene astrofizice puţin înţelese. Paternitatea descoperirii este formulată explicit; într-un studiu complex, semnat de 11 specialişti de marcă ai observatoarelor din Moscova, Caucaz, Kazan şi Michigan, apărut recent [3], putem citi: „The red nova in M 101 was discovered by Ciprian Dumitru Vîntdevara on the Bârlad Astronomical Observatory in Romania, on February 10, 2015.”

Desigur că descoperirea lui Ciprian este, într-o măsură oarecare, şi o chestiune de şansă – ca orice altă descoperire. Dar este şi răsplata intuiţiei, abnegaţiei şi hărniciei unui tânăr, absolvent al Facultăţii de Geografie a Universităţii din Galaţi, încadrat nu ca cercetator într-unul din observatoarele Academiei Române, ci ca muzeograf, plătit cu un salariu apropiat de salariul minim pe economie, într-un oraş de provincie. Un muzeograf care a făcut cea mai valoroasă descoperire din astronomia românească.

Acum, steaua lui Ciprian nu are un nume, ci un indicativ: PSN J14021678+5426205 din galaxia M101. Numele, care poate fi dat doar printr-o decizie a Uniunii Astronomice Internaţionale, ar putea fi Regina Maria, sau Iulia Haşdeu, sau Bârlad… sau unul propus de cititori.

Referinţe

[1] Coelum, http://www.coelum.com/news/unaltra-supernova-in-m101-no-ma-controllate-i-vostri-archivi.

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_largest_optical_telescopes_in_the_18th_century

[3] www.vgoranskij.net/lrn2015-in-m101.pdf

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. domnule, toata presa „mainstream” (inclusiv / mai ales cea a lui jack care a scris despre gaina nascatoare de pui vii), toate televiziunile „quality” analizeaza inmormintarea fastuoasa a marelui fane (zis si spoitoru) cel care a retezat mina unui militian dintr o singura lovitura de sabie, si dvs veniti cu steaua lui Ciprian ?

  2. Respect.
    Dupa titlu as fi crezut ca e ceva din politica, am inceput sa citesc plictisit, dar s-a dovedit de 100 de ori mai interesant.
    Aia din Chile se plang ca au investit un miliard de dolari si nu vad stelele suficient de bine pentru ca e prea multa lumina pe o autostrada din apropiere… Iata ca totusi se poate

  3. Multe felicitări și toată stime mea d-lui Vindevara! Am avut întotdeauna un respect deosebit pentru oamenii pasionați. Mai ales atunci când și izbutesc!!!

  4. Da, felicitari d-lui Ciprian.
    Mai ales pentru mijloacele modeste prin care a facut descoperirea.

    Si cand te gandesti ca aici in Canada un telescop dobsonian de 8″ (20 cm) costa sub 450 $, deci e f. abordabil. 8″ a fost considerat preferatul astronomilor amatori pana de curand, cand telescoapele de 10″ (25 cm) au inceput sa se impuna, urmate de cele de 12″, iar cele de 8″ sunt considerate „entry-level”.

    Dar nu apertura conteaza ci pasiunea si perseverenta. Felicitari inca o data – si „clear sky”. (din partea unui astonom amator.)

  5. Ȋn Univers există trei sute de mii de miliarde de miliarde de stele, însă există numai o Planetă-Ou, pe care am descoperit-o chiar „eu”, alou… :) Dacă nu crezi, du-te și vezi (apasă pe numele meu, now:))

    Asta e o știre superuragan, nu vânt de vară, n-așa ? :P

  6. Mulțumesc și eu autorului și il felicit pe Dl. Vîntdevară!
    (Nimeni nu vorbeşte de săracul FS, Dumnezeu să îl ierte. Doar presa şi cei de nivelul lui se preocupă de acest subiect.)

  7. Nu stiu ce inseamna „sansa”…cred ca face parte din regulile inerente, desi indescifrabile, ale „jocului” pe care-l numim viata.
    Ceea ce stiu cu certitudine insa, este ca pasiunea reprezinta o calitate din ce in ce mai rara (probabil ca oamenii se inhiba printr-o inexplicabila autocenzura?), in ciuda enormelor beneficii pe care umanitatea le-a avut, de-a lungul timpului, numai datorita oamenilor pasionati si a pasiunilor lor devorante!
    Sa mai adaug ca, intr-o societate lipsita de modele si repere de valoare, ca cea româneasca, „discretia” fata de asemenea realizare exceptionala si autorul ei, este de-a dreptul prosteasca si iresponsabila? Nu mai adaug nimic, ca se stie…
    Culmea e ca, daca ascult ce spun românii, nimic nu-i mai surprinde, le stiu deja pe toate in detaliu, toate neajunsurile fusesera anticipate de careva, viitorul insasi e stiut ca nu va fi decat intr-un fel:trist, vinovatii sunt arhi-cunoscuti, etc., etc…Multa vorbarie sterila, adica : degeaba :(

    Ce nume as propune”?
    Vîntdevara!
    Mi se pare predestinat sa fie purtat de o stea…

  8. Felicitări pentru articol.
    Felicitări Dlui Ciprian Vântdevară pentru perseverența și pasiunea care îi dovedesc vâna de cercetător autentic. Această descoperire este răsplata binemeritată care ar trebui să-i poarte numele. Îndrăznesc să-i sugerez (1) crearea unui blog personal bilingv în care să relateze episodic despre munca sa (cred că l-ar face cunoscut și publicului nespecializat al cărui suport este important, afectiv și financiar) și (2) contactarea altor pasionați, eventual și ONG-uri din țară (explicații în ”Sfatul unui laureat Nobel pentru cercetarea stiintifica romaneasca”, articol publicat de Dna Corina Ionel tot pe HotNews în acest an).

  9. E frumoasa aceasta fereastra către univers de oriunde ar fi ea deschisa. Felicitări dlui. Vintdevara. Așa cum a propus deja cineva aici, Summer wind pare un nume potrivit, dar scris intr-un cuvânt, exact ca numele lui Ciprian: Summerwind / Red Summerwind sau, daca tot a amintit cineva de ” Steaua fara nume” (piesa lui Mihail Sebastian), i s-ar putea spune Mona.

  10. Si, tot din piesa lui Sebastian, parca Alcor era numele pe care profesorul l-a dat stelei descoperite de el. In amintirea lui Sebastian, i s-ar putea zice stelei Alcor.

  11. Vantdevara ar fi prea dificil pentru alte natii sa pronunte. Ori Summerwind or Ciprian.

    Felicitari lui Ciprian!

    Si poate contributors face o cheta sa ii cumparam lui Ciprian un telescop 12″ iar primaria Barlad (orasul are o veche traditie culturala, contacti-l pe marele om de cultura C.D. Zeletin si va va spune mai mult) ii va da astronomului un spatiu adecvat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Victor Barsan
Victor Barsanhttp://contributors
Victor Bârsan, născut în 1950, la Focşani. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi al Facultăţii de Matematică-Mecanică ale Universităţii din Bucureşti; doctorat în fizică. Cercetător în domeniul fizicii teoretice la IFIN-HH; preşedinte al Fundaţiei Horia Hulubei, secretar ştiinţific al Catedrei UNESCO a Fundaţiei; experienţă profesională în jurnalism, istorie recentă, drepturile omului, diplomaţie, instituţii internaţionale. Ultima carte publicată: Horia Hulubei - omul şi epoca sa, Editura Horia Hulubei, 2021.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro