joi, martie 28, 2024

Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală

Îndrăznesc să propun următoarea ipoteză: încălzirea globală, varianta antropogenă, și-a trăit traiul și se pregătește să-și dea obștescul sfârșit.

O primă aluzie, semi-ironică, am făcut-o în Sindromul Chicken Little:

…în circa 125 ani, Chicken Little ne-a avertizat, în stilul ei caracteristic, despre patru schimbări climatice, una mai catastrofică decât altele. Și, iarăși, dacă am accepta logica ei de găinușă alarmistă, ar trebui să ne așteptăm la o nouă răcire globală!

Simptomele declinului final s-au manifestat de mai multă vreme. De exemplu, în textul Acordului Climatic de la Paris (decembrie 2015), pe care l-am comentat de câteva ori (aici, aici, aici, aici), se găsesc două declarații stupefiante, conform cărora combaterea încălzirii globale trebuie să includă grija pentru egalitatea între sexe, acordarea de puteri sporite femeilor și echitatea inter-generațională, (?!?), precum și importanța pentru unii a conceptului de justiție climatică’.[1]

Cele două idei, prea puțin sau deloc legate de schimbarile climatice antropogene, au fost reiterate și de cercetătoarea, feminista și activista Sarah E. Myhre (University of Washington). În cadrul conferinței anuale din decembrie 2017 a American Geophysical Union, Dr. Myhre a proclamat că schimbările climatice nu pot fi abordate pe deplin fără a se confrunta, de asemenea, misoginia și nedreptatea socială care au perpetuat problema  decenii la rând.

Dacă suporterii încălzirii globale antropogene au ajuns să-și împingă singuri subiectul favorit în groapa fără fund a politicilor de justiție socială și identitate sexuală, e semn grav: suntem martorii ultimei răsuflări a unei cauze care și-a pierdut vitalitatea și al cărei obștesc sfârșit e pe-aproape. După cum remarca ironic Stephen F. Hayward (University of California, Berkley), alarma climatică a ajuns ca alarma de la mașină – un zgomot asurzitor pe care oamenii îl opresc imediat.[2]

Un alt simptom emblematic al agoniei încălzismului este scăderea accentuată a interesului public pentru subiectul respectiv.

An după an, în sondajele de opinie Gallup despre problemele ecologice, americanii plasează constant schimbările climatice la mare distanță după poluarea apei și aerului.[3]

La începutul mandatului președintelui Trump, Pew Research Center a publicat rezultatele unui sondaj (Figura 1), care a indicat principalele probleme pe care poporul american le așteaptă rezolvate de la comandantul său suprem și de la Congres. Schimbările climatice au fost plasate pe locul 18 dintr-un total de 21 probleme. Nu este de mirare, cel puțin pentru mine, că la șase luni de la publicarea sondajului, președintele Trump a decis să retragă SUA din Acordul climatic de la Paris, aprobat și susținut de predecesorul său.

Figura 1. Un sondaj efectuat de Pew Research Center în ianuarie 2017 a listat prioritățile politicilor publice pentru noul președinte american, Donald Trump, și Congresul SUA. Schimbările climatice ocupă locul 18 din 21 în clasamentul interesului public. Pe primele locurile ale interesului public se situează, în ordine, terorismul, economia, educația și joburile.

Cum se poate explica „apatia” unui popor care, printre altele, a dat omenirii un Premiu Nobel pentru Pace în 2007, din cauza unui film care încerca să convingă lumea că apocalipsa climatică e pe undeva prin apropriere, declanșând apoi o isterie ecologistă?

Modul în care interesul public oscilează în sus și în jos în cazul unui anume subiect este un obiect de studiu important pentru sociologi, psihologi, politicieni ș.a. Dintre modelele propuse în literatura de specialitate[4], atenția mi-a fost atrasă de cel prezentat de Anthony Downs în eseul „Up and down with ecology – the „issue-attention cycle”[5].

Plecând de la constatarea că atenția publicului american rareori rămâne concentrată pe un subiect pentru lungi perioade de timp, modelul Downs descrie traiectoriile descendente ale multor probleme socio-politice: crimele, sărăcia, rasismul, șomajul etc. Problema originală analizată de Downs a fost ecologia, reprezentată prin poluarea apei și aerului. De notat că, la vremea scrierii eseului (1972), nu exista problema ecologică numită astăzi  „încălzire globală antropogenă”, la ordinea zilei era chestiunea „noii glaciații”, pe care Downs n-a luat-o în considerare.

În continuare, voi încerca aplicarea modelului Downs, un ciclu constând din 5 stadii controlate de binomul „problemă – atenție acordată”, pentru a explica creșterea și descreșterea interesului pentru încălzirea globală antropogenă.

Stadiul 1, care precedă problema, implică un grup de experți și activiști care încearcă să atragă atenția opiniei publice asupra unei situații pe care ei o consideră importantă. Pe 23 iunie 1988, James Hansen (NASA) a depus mărturie în fața Camerei Reprezentaților că există o relație cauză-efect semnificativă între temperaturile observate și emisiile umane de gaze cu efect de seră. Totodată, Hansen a produs un model al viitoarei evoluție a temperaturilor globale. Modelul a fost transpus într-un film mult rulat în fața congresmenilor americani. Modelul lui Hansen prevedea că temperaturile globale între 1988 și 1997 (în doar 9 ani!!) vor crește cu 0,45°C.

Stadiul 2: Descoperire alarmantă și entuziasm euforic

În acest stadiu, mass-media și politicienii „descoperă” alarmați că există o problemă – încălzirea globală antropogenă – pe care eco-activiștii o prezintă în termeni binari: catastrofă globală vs. salvarea omenirii. Această descoperire alarmantă este invariabil însoțită de o cantitate apreciabilă de entuziasm euforic, bazat pe abilitatea societății de a „rezolva această problemă” sau de „a face efectiv ceva”.

În 2006, fostul vicepreședinte Al Gore își lansează filmul și cartea cu același nume, „An Inconvenient Truth”, care i-a adus anul următor Premiul Nobel pentru Pace, împărțit cu IPCC.

Brusc, interesul public pentru încălzirea globală a atins cote maxime pentru perioada 2004 – 2018. Figura 2, pe care am obținut-o folosind o funcție a motorului de căutare Google, prezintă ascensiunea spectaculoasă a cotei de interes public, atât în Statele Unite, cât și în restul lumii. De notat că, pentru aceeași perioadă, interesul pentru „schimbări climatice” a avut o evoluție cvasi-modestă, de-a lungul unei valori medii scăzute.

Figura 2. Două grafice Google Trends, pentru USA (deasupra) și pentru Worldwide (dedesubt), prezintă o imagine clară a interesului pe tema încălzirii globale sau a lipsei acestuia în perioada 2004 – 2018. De reținut marele vârf din 2006, provocat de filmul lui Al Gore, și următorul vârf (mai mic), din 2009, generat de scandalul ClimateGate. Apoi, se remarcă o coborâre lentă în obscuritate. „Schimbările climatice”, ca subiect de căutare, au crescut relativ inperceptibil în aceeași perioadă, dar în prezent sunt aproximativ egale cu subiectul încălzirii globale. Două evenimente importante (pentru unii cetățeni) – Acordul climatic de la Paris, decembrie 2015, și retragerea Statelor Unite din acel acord, iunie 2017, sunt puțin vizibile pe ambele grafice. (Sursa USA, sursa Worldwide)

Stadiul 3 – Înțelegerea costurilor. După faza euforică, are loc trezirea la realitatea socio-economică. Publicul începe să-și dea seama își dă seama tot mai acut că „rezolvarea problemei” prin obținerea unor progrese semnificative implică costuri foarte ridicate și sacrificii majore pentru segmente largi ale populației. Protocolul Kyoto, semnat în 1997 și puternic sprijinit de eco-activiști, a sucombat în coșul de gunoi al istoriei pentru că presupunea costuri imense – sute de miliarde dolari anual – și promitea reducerea imperceptibilă a temperaturilor globale până în 2050, conform zicalei „S-au scremut munții și s-a născut un șoricel”. Actualul Acord climatic de la Paris (2015) este urmașul defunctului protocol Kyoto și, după cum am demonstrat în mai multe articole, n-are nici el prea multe șanse de supraviețuire.

Stadiul 4 – Declinul intensității interesului public este clar vizibil pe cele două grafice din Figura 2. După momentul Al Gore din 2006, a mai existat doar o scurtă „zvâcnire” în sus, pricinuită de dezvăluirile legate de scandalurile Climategate I și II. Acum, tot mai mulți oameni își dau seama cât de dificilă și cât de costisitoare pentru ei este soluția problemei climatice.

O parte a publicului este plictisită de circul mediatic promovat de mass media liberală, vedetele de la Hollywood, eco-activiștii zeloși, profeții mincinoși precum Paul R. Ehrlich (A da societății energie ieftină și abundentă…ar fi echivalent cu a da o mitralieră unui copil idiot). Alți oameni se simt amenințați, economic și social, de soluția problemei (substituirea energiilor fosile, producătoare de CO2, cu energii regenerabile, intermitente, difuze, diluate, fluctuante și nedisponibile oricând, pe scurt, energii nedemne de încredere). A treia categorie a publicului este o combinație a primelor două: și plictisiți și neîncrezători. Consecința finală: interesul oamenilor pentru încălzirea globală e pe cale de dispariție.

Stadiul 5 – Post-problemă. Downs conchide eseul său astfel: o problemă  care a fost înlocuită în centrul atenției publice devine locatara unui purgatoriu prelungit – domeniul unui crepuscul al atenției scăzute sau al unor răbufniri spasmodice de interes. Acest stadiu final se deosebește de cel inițial prin prezența unor noi instituții, birocrații și filantropii climatice, care continuă să influențeze politicile decizionale în speranța unei noi creșteri a interesului pentru încălzirea globală antropogenă, similară stadiului inițial.

Eforturile eco-activiștilor, puternic susținute de filantropii climatici (Bloomberg, Hewlett, Climate Works, Duke, Heinz, Rockefeller Foundation și mulți alții) încearcă din răsputeri să promoveze „energiile verzi” prin mobilizarea opiniei publice contra energiilor fosile. Într-un studiu recent[6], profesorul Matthew C. Nisbet (Northeastern University, Boston) afirmă că fundațiile și filantropii joacă un rol incredibil în stabilirea agendei și scenariilor din spatele scenei. Mulți dintre acești mari finanțatori mari se văd nu doar ca factori de finanțare, ci și ca strategi. În perioada 2011 – 2015, 19 filantropii climatice au cheltuit $557 milioane dolari pentru promovarea unde agende unde la loc de cinste se află limitarea „fracking-ul” și a exploatarea cărbunilor. Foarte ciudat, mai scrie Nisbet, nici un singur grant din cele 2.502 finanțate nu a fost alocat pentru a promova sau reduce costul energiei nucleare,  ne-producătoare de CO2, pentru simplul motiv că aceasta nu corespunde utopiei verzi a filantropilor climatici.

Concluzii

Creșterea și descreșterea interesului pentru încălzirea globală antropogenă este o chestiune predominant politică și mediatică. Ciclul „problemă – atenție acordată rezolvării ei”, discutat mai sus, oferă o explicație plauzibilă despre cauzele care, finalmente, sancționează statul final al alarmismului climatic ca un nou locatar al cimitirului „marilor” idei futile.

Atunci când isteria schimbărilor climatice va dispărea în cele din urmă, Eco-stânga își va contempla istoria sa din ultimii 30 ani și va realiza că a obținut un mare succes prin campania de demonizare și subminare a Occidentului industrial și a rănirii aproape fatale a capitalismului. Deși înfrânți, ei vor începe cu inimile ușoare să schițeze următoarea escrocherie extraordinară, susținută de o fumigenă similară cu schimbările climatice, cu doar câteva modificări minore. Până când un alt Armagedon va putea fi identificat pentru a speria masele și a le înregimenta în socialism, alarmiștii climatici vor continua să bată toba, indiferent dacă îi ascultă sau nu cineva.

Iar mass-media, în goana nerușinată după rating, va căuta alte „probleme arzătoare la ordinea zilei”, ahtiate după atenția și interesul unui public tot mai blazat și scârbit de avalanșele fake news.

În același timp, oamenii de știință, dacă sunt realmente interesați de posibilele consecințe nefaste ale schimbărilor climatice, ar trebui să fie cei mai revoltați de modul cum Eco-stânga a parazitat subiectul, transformându-l în politici justițiare, identitare sau inter-generaționale, fără nicio legătură cu știința. Astfel de politici limitează drastic răspunsurile posibile ale comunității academice.

Când încălzirea globală antropogenă este tratată ca o problemă planetară pe care numai un organism regulator internațional ar putea-o rezolva, transformând-o într-o cauză politică pentru eco-credincioși, ne-am îndepărtat total de tărâmul științei, rătăcindu-ne fără scăpare în meandrele imunde ale politicii.

NOTE________________


[1] A se vedea Mitul lui Themis- Fiat justitia [climatică], et pereat mundus din articolul Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themisian

[2] Hayward, F. S., June 4 2018, Climate Change Has Run Its Course, The Wall Street Journal.

[3] In U.S., Water Pollution Worries Highest Since 2001, Gallup, March 31, 2017

Americans Show Low Levels of Concern on Global Warming, Gallup, April 4, 2014

[4] McCombs, M., 2014, Setting the Agenda: The Mass Media and Public Opinion, 2nd ed., Polity Press, 209 pp.

Entman, R. M., 2004, Projections of Power: Framing News, Public Opinion, and U.S. Foreign Policy, University of Chicago Press, 240 pp.

Zaller, J., 1993, The Converse-McGuire Model of Attitude Change and the Gulf War Opinion Rally, Political Communication, v. 10, no. 4, p. 369-388.

[5] Downs, A., 1972, Up and Down with Ecology – the „Issue-Attention Cycle”, Public Interest, vol. 28, p. 38 – 51.

[6] Nisbet, M. C., 2018, Strategic philanthropy in the post-Cap-and-Trade years: Reviewing U.S. climate and energy foundation funding, WIREs Climate Change, https://doi.org/10.1002/wcc.524

Distribuie acest articol

213 COMENTARII

  1. „… președintele Trump a decis să retragă SUA din Acordul climatic de la Paris, aprobat și susținut de predecesorul său.”

    Cel mai mare noroc e sa fii un lider, chiar si prost, dar dupa unul si mai prost!

  2. Orice temă mediatică se dezumflă după vreme, însă reflectarea problemei nu este problema. Cum ne-ați obișnuit să-l luați la rost pe Petrică-alarmistul cu proba lipsei lupului pe diverse teme (petrol, energii alternative…), poate scrieți și un articol luând ca bază cât mai multă știință. Spre exemplu, știți cum a evoluat climatoscepticismul în rândul specialiștilor meteorologi, geoclimatologi și altora din branșe apropiate? Ar fi interesant.
    By the way, Trump a tras o palmă subiectului înainte de a deveni președinte și a se orienta după sondajele poporului. Unde, Doamne-iartă-mă!, ați mai văzut miliardar orientându-se după popor? Mai ales poporul care-a inventat instituția lobby-ului!

    • Citez: „Unde, Doamne-iartă-mă!, ați mai văzut miliardar orientându-se după popor? Mai ales poporul care-a inventat instituția lobby-ului!”

      Bag seama ca asta se orienteaza. Principalul repros care i se aduce e ca isi respecta promisiunile din camapnia electorala, (si strica piata :) ) in loc sa procedeze dupa datina politicienilor profersionisti care gasesc explicatii iscusite pentru a nu-si indeplini promisiunile electorale…

  3. Nu stiu cum s-ar putea elimina schimbarile climatice din preocuparile oamenilor, atata timp cat oamenii le vad si le simt. Numai in dictaturi teribile ati putea elimina subiectul din discutiile publice, prin pedepse sangeroase. Trebuie interzise si masurarile atmosferice. Sau macar statistica acestora, ca sa nu intre oamenii la idei.

    La fel, nu stiu cum ar putea fi oprita dorinta oamenilor de independenta energetica. Cum s-ar putea stopa cercetarea si vanzarea de panouri solare si eoliene, acumulatoare si masini electrice, etc. ?

    Dar chiar prin absurd, daca se reuseste eliminarea subiectului incalzirii globale, prin forta bruta si teroare. Sa zicem prin absurd ca s-ar putea in Statele Unite. Dar cum il veti exclude din preocuparile generalilor? Tehnica spatiala impune panouri fotovoltaice. De asemenea alimentarea cu hidrocarburi a misiunilor lungi, indepartate, terestre sau navale, iarasi vor atrage evident utilizarea si rafinarea echipamentelor din domeniul regenerabil.

    Dar daca totusi, prin forta bruta, santaj si mita, vor fi opriti si generalii sa se intereseze despre energiile regenerabile. Bine, sa zicem ca si asta ar putea reusi. Cum ar putea fi oprite toate tarile si toti oamenii sa se intereseze despre subiect? Cine si cum ar putea opri China, India, Arabia Saudita, Germania, si mai ales, cum ati putea opri toate tarile la un loc sa cerceteze, sa inoveze, sa dezvolte, sa comercializeze orice are legatura cu energiile regenerabile?

    Domnule profesor, in opinia mea sunteti angajat intr-o misiune imposibila, stoparea progresului in domeniul regenerabil. Un domeniu care creste exponential. Chiar daca Trump a initiat in Statele Unite taxe impotriva panourilor fotovoltaice, asta va afecta strict piata Statelor Unite. E o piedica pe care ingeniozitatea americana o va depasi repede. In opinia mea, cu cat se vor desfasura campanii mai agresive impotriva energiilor regenerabile, cu atat acestea vor creste mai repede.

    • @DanielS – ca să te citez: ”să zicem prin absurd” că nici tu, nici @MirceaM, nici @Prostu’ Satului, nici @Yellow Submarine și nici celelalte 3 nickname-uri pe care le mai folosește pe-aici, n-ați mai avea ocazia să parazitați sursele de bani publici pentru regenerabile și nici să vă obțineți mijloacele de trai din munca celorlalți membri ai societății.

      V-ar mai interesa pe voi schimbările climatice? Ar trebui să vă căutați o muncă cinstită și n-ați mai avea timp de bătut câmpii. Dar când trăiești din regenerabile subvenționate din bani publici, evident că ai o minimă datorie morală :) să promovezi în continuare mistificarea, că doar trebuie să trăiești din ceva și la anul :)

      • Dragule, am lucrat in cateva companii pana acum. De departe, cele mai mari beneficii, sub forma de salarii, mi-a adus industria oil&gas. Asa ca am toate motivele sa lucrez in continuare in aceasta industrie. Nu am interesul economic ca aceasta industrie sa decada. Dar realitatea e realitate. Chiar si daca o ignoram.

        Iti recomand asadar calduros sa te angajezi in industria oil&gas. Nu ai nimic de pierdut. Si in general, cand poti, angajeaza-te oriunde primesti un salariu mai avantajos. Nu e nici o rusine. Si in plus, iti creste increderea in propria persoana. Iar daca aduni ceva, ar fi grozav sa-ti incepi propria afacere. Mult mai interesant decat sa zugravesti cai verzi pe pereti.

        Toate cele bune Harald!

        BTW Ce-ti veni cu nickname-urile? Nu sunt eficiente in nici un context normal. E adevarat ca unii isi schimba parerile in favoarea celor majoritare. Dar sunt altii care isi schimba parerile tocmai impotriva ideilor majoritare. Si multi altii care isi schimba parerile in functie de orientarea „tribului” din care fac ei parte. Iar cei mai multi, suntem indiferenti fata de multe dezbateri. Prea multe pentru a fi cuprinse. Iar altii se lasa cuceriti de valoarea argumentelor aduse, sau de eleganta prezentarii, sau de frumusetea contextului, etc. In aceasta jungla de obiceiuri informationale, e greu de crezut serios ca nickname-urile sau volumul acestora vor schimba ceva decisiv vreodata. Teoria pe care o insinuezi tu aici despre nickname-uri, nu tine. Doar daca ai niste defecte in spiritul stiintific. Nu e o jignire asta Harald. Nu tuturor ne place spiritul stiintific.

        • @DanielS – da, exact în industria oil & gas lucrezi tu :) Pentru cine n-a mai văzut nicio altă postare de-a ta, o fi mergând și metoda ”dacă tot vrei să furi o oaie, ai putea fura la fel de bine și toată turma” :)

          Dar ținând seama că noi avem un oarecare istoric al disputelor la articolele astea, iar modul cum folosești tu psihologia e mai mult decât rudimentar, o să-ți treacă și lucratul în industria oil & gas, așa cum ți-au trecut atâtea altele :)

          Păcat e altceva: Dl.Crânganu publică niște articole extrem de ancorate în realitatea zilelor noastre, tratând la nivel academic niște probleme care în presa de limbă română sunt de-obicei abordate la modul propagandist-jalnic, însă în timpul ăsta trei sferturi din comentarii sunt maculatură.

          • Dupa mintea ta, toti inginerii din oil&gas facem propaganda industriei, in mod natural. Daca tu gandesti tribal, nu doar ca ti se pare normal ca fiecare sa-si apere tribul. Ti se pare ca o tradare sa nu-ti aperi tribul.

            Si mai vorbesti inca si despre psihologii. Dar ceea ce poti tu analiza nu-i psihologie. E doar viclenie. Ti se pare ca redescoperi in oameni statistica gandurilor tale. Si ne consideri asemanatori tie. Esti ieftin Harald. Nu stiu cine si cat te plateste. Dar gandesi ca unul care a avut toata viata venituri mici. Si nu numai veniturile. Ci toate necazurile par sa te fi afectat profund.

            N-oi stii eu psihologie. Dar nu as lasa necazurile sa-mi domine gandurile permanent.

            • În nesfârșita mea aroganță, o să mă citez pe însumi:

              Harald spune: 12/07/2018 la 18:01

              @DanielS – iar modul cum folosești tu psihologia e mai mult decât rudimentar.

    • Nimani nu va opreste sa cumparati panouri si moristi dupa pofta inimii. Nimani nu vrea sa opreasca pe nimeni din „invoatii” in privinta energiei „verzi”.

      Problema e ca nu s-a mai prea inventat nimic si ca insistati sa-mi trimiteti mie facturile dumenavoastra. Ce ar fi sa invatati va platiti singur fanteziile?!

      • Si care-i supararea? Bineinteles ca lumea merge mai departe. Business as usual. Iar politicienii vor subventiona mereu industrii si companii din bugete. Sau le vor scuti de taxe. Din motive electorale sau din interes de breasla sau pur si simplu din dragoste penru propriul buzunar.

        Ai vrea sa-mi para rau ca politicienii prevad bugete si pentru regenerabile? Mai mult de ochii electoratului o fac. Nu prea cred cu adevarat politicienii in nimic. De aia sper ca nu vrei sa te iau in serios. Sau sa vorbim despre conexiunile industriei oil&gas, o entitate mai puternica financiar, politic si mediatic decat orice tara a lumii. Ai intrat pe teritoriu minat.

        • Aia cu subventionarea diferitorl induistrii functioneaza in socialism. am vazut-o la fata locului in Romania postcomunista si apoi in intrega Europa. Subventionati-le sanatosi pana va scufundati cu ele in brate.

          Iar daca va trebuie pomen ca sa supravietuiti, aveti minima demnitate sa cersiti si nu sa promovati jaful insititutionalizat.

          • Parca in marile parcuri regenerabile nu tot voi v-ati bagat banii?! Acuma astea va ameninta castigurile din oil&gas si puterea politica, iar noua sa ne para rau de voi?! De ce? Lacomia strica omenia.

            Puteti sa va mancati intre voi oricat. Eficienta economica insa nu prea o puteti modifica prin legi, santaj sau mita. Pana la urma, vreti-nu vreti, tot spre progres mergem si voi tot o sa pierdeti puterea. Si piata tot va deveni libera pana la urma. Cu toata popaganda voastra desantata, internetul v-a facut transparenti. Nu mai reusiti sa ascundeti nimic.

          • @DanielS

            Tomcai aia e problema: Marile parcuri de „regenerabile” sunt facute pe banii mei ai altora ca mine, care nu-suntem foate interesti de ele. Sigur ca pentru dumenaiovastra, care cel mai probabil traiti de cand va stit pe spinarea statului, e greu de inteles faptul ca oamenii nu prea vor sa-si arunce banii lor pe tampenii. Insa intrebarea e ce va opreste sa le faceti pe banii dumenavoastra?! Faceti-va cat de „verde” doriti, dar nu jefuind. Demonstrai-mi ca gresesc prin propriile forte si nu ciordindu-mi bani din buzunar.

            Fara fonduri publice grosul „regenrabilelor” se duce pe apa Samberii maine. Nimeni, nici macar dumenavoastra nu ar pune nici o letzcaie in ele. Nu-i asa?

            Salva Domnului ca taiesc intr-o democratie unde pana la urma aia pe care ii aleg sunt fortati sa taie din rispia generata de cei ca dumenavoastra.

            P.S.: Prin 2015 cand venise Tzipras la putere si guitza pana la ceruri ca nu se lasa intimidat de capitlaistii cei rai, s-a apropiat prima scadenta a unui set de obligatiuni grecesti. Era cu ceva peste un miliard de euro pe care Grecia evident ca nu-i avea.. Ministrul de finante de atunci al Gtreciei, Varoufakis (intre timp s-a tras apa dupa el fara prea mult tam-tam) era chiar mai tare in guit ca seful sau.

            Un socialsit englez a facut o scoloteala sinpla ca daca fiecare cetatean adult al UE doneaza in medie vreo 3-4 euro transa poate fi platita fara ca mandrul guvern grec sa se umileasca in fata reactionarilor. Raspunsul pe retelede socializare a fost furtunossi uimitor: S-au gasit papagali care sa doneze chiar cateva sute de euro si nenumarati oameni de bine au promis mii sau chiar zeci de mii de euro. Se parea ca se vor stange miliarde. Problema e dupa ce s-au numarat banii cu adevarat donati (si nu doar cei promisi!) s-au strans, daca imi amintesc corect, cu ceva peste vreo 100000 de euro. Adica vreo 0.01% din ce promiteau gargaragii zgomotosi.

            Cam asa e si cu „regenrabilele”: Toti sunt tari in guitz, si in general generosi nevoie mare cu banii altora. Cand insa e nevoie sa plateasca ei insisi ceva, chiar si o suma modesta, devin dintr-o data cat se poate carpanosi si dispar rapid ca magarii in ceata.

            Nu-i asa?

    • Oamenii le simt si le vad?? Ce anume simt? eu simt frig dimineata, caldura la pranz ai racoare seara! Cati dintre oamenii pe care-i cunoasteti isi aduc aminte cum era vremea in 1918? Un e ce simt oamenii si alta e isteria indusa de presa.
      Cat despre tavalugul tehnologogic care este de neoprit, poate ca da, cercetarile vor continua dar fara banii contribuabililor. Cat despre cercetarile in sine va dau un exemplu, bateriile de la Tesla! Se bazeaza pe o tehnologie veche de 40 de ani. Vi se pare un mare salt tehnologic?

      • A mai pus cineva vreodată împreună câte 5.300 sau câte 7.100 de celule într-o baterie? Ăsta a fost un uriaș salt tehnologic, merita să fie vizibil de pe Lună sau de pe Marte! :)

        Pentru conformitate:

        Tesla’s “85” kWh pack consists of 16 modules of 444 cells for 7,104 total cells.
        Tesla’s “60” kWh pack consists of 14 modules of 384 cells for 5,376 total cells.

        Restul articolulului e și mai interesant:

        https://electrek.co/2016/02/03/tesla-battery-tear-down-85-kwh/

      • Chiar asa. Daca nu va aduce nici un venit, de ce nu opriti investitiile in regenerabilele care va apartin tot voua? Investitii pe care nici nu prea v-ati indurat sa le faceti din bugete. Ati impus cheltuiala consumatorilor. Deci v-a costat aproximativ zero. Industria s-a lansat insa. Unii dintre voi au inceput sa castige bani buni. Si de ce ne-ar parea rau noua consumatorilor ca ati intrat in competitie unii cu altii??!! Ca o industrie a primit bani de la consumatori iar cealalta a fost scutita de taxe si impozite??!! Care-i diferenta? Tot furat este, si intr-un caz si in celalalt.

        Altceva va doare de fapt. Descentralizarea producerii si distributiei de energie. Va ustura la matze regenerabilele caci va scapa puterea politica printre degete. Asta e taticu! Ce-a fost n-o sa mai fie. Si mortul de la groapa nu se mai intoarce.

        V-ati facut-o cu mana voastra. Tot voi politicienii si propagandistii va platiti polite unii altora. Intre timp lumea merge mai departe. Iar eficienta energetica castiga intotdeauna. Cine nu scoate capul din politica si propaganda, isi merita soarta.

        • Exact asta e ceea ce ne dorim: Reducerea rispei pe „regenerabile”.

          Evident că pentru cineva ca dumenavoastră, ce foarte probabil că trăiește din milostenii publice, e practic imposibil e înțele să suprataxarea e același lucru cu alocările bugetare. Bugetele nu pică din ceruri ci sunt plătite de noi, de contribuabili.

          NIMENI nu vă oprește să vă trgeți panouri solare și moriști și să deveniți astfel total independent de centralizarea distribuției de energie. Exact asta e problema: NIMENI dintre cei ce guiță 24/7propaganda verde nu se „„descentrlizează” și continuați cu obrăznicie să ardeși hidrocarburi. Ce vă reține să faceși ceea ce propovăduiți?!

    • Nu, Daniel S, oamenii chiar de văd, sunt înclinați să ignore eventualele schimbări dacă ele nu sunt imediate, cu o dezvoltare rapidă și efecte iminente. Alcoolicul nici nu se gândește la ulcerul sau ciroza care-l macină ani buni până o resimte, dar înjură când cineva ii varsă paharul în poală, deși paguba e mult mai mică.

      • Demonstrati-ne ca gresim prin forta excemplului! Fiti mai maturi si mai responsabili can noi! Ce va opreste?!?!

        Uitati-va membrii sectei Amish si-au redus la nivele uimitoare amprenta de CO2 si nivelul de sustenabilitate energetica renuntand cu totul la orice fel motoare termice sau electrice. nu folosesc intenet si nici calcualatoare. Deci se poate! Ei consuma doar vreascuri, ara cu calul, se depalseaza cu trasura, traiesc cu buda eco in curte, bau apa din fantani, isi tes hainele manual, etc. Sigur ca nici macar ei nu au atins idealul omului perfect ecologic asa cum il propovaduiti dumenavoastra. Dar macar fac ceva, chair daca din alte motive.

        Dumnevoastra nu faceti NIMIC. Ce va opreste sa va intoarceti in sanul naturii la standardul de viata curat si nepoluant al omului neolitic?! Sau daca nu sunteti capabili de asta, macar la nivelul eco al Amish-ilor…

        • Švejk: „Demonstrați-ne că…!”
          De ce vorbiți la persoana I plural? Aveți personalitate multiplă sau vă credeți voievod medieval? Ultima e mai probabilă, pentru că, dintre noi doi, cel ce pare a savura mai mult traiul bucolic, cu tehnologii învechite și relații interumane bazate pe vasalitate, pe conservatorism de duzină, pe supremația cantității și alte concepte perimate, sunteți dumneavoastră. Reveniți, obsedat și obsedant, la același îndemn stupefiant, fără legătură cu cele discutate. La început am crezut că e vorba de vreo tehnică de sugrumare a dialogului, dar încep tot mai mult să cred că nu e vina dumneavoastră.
          Avusesem un armistițiu, nu?! A expirat deja?!

          • Mă refer la noi ăștia reacționarii bigoți și obscurantști :)

            De ce e îndemnul meu „stupefiant”?! Dacă chiar credeți ce spuneți ar tebui să fiți primul care să treceți la fapte. Nu-i așa?! Ce vă reține?! Iar dacă nu credeți nici dumneaoastră, însemnă că colportați minciuni intenționat. Am fost învățat încă din copilărie ca atunci când cineva minte să-l atenționez pe el și pe cei din jur. În orice caz, să nu las minciuna nesancționată. Cine o lasă să treacă devine complice…

            Cineva dădea mai jos exemplul campaniei împotriva fumatului și a scepticismului cu care a fost privită la început. Observația mea a fost că nici unul din cei care au participat la campanie nu ținea disursuri avântate în timp ce trăgea cu sete din țigară și avea aceese violente de tuse tabagică. Ei bine, dumnevoastră exact asta faceți. Și vă enervați atunci când cineva vă spune că ar trebui totuși să dați exemplu personal și să vă lăsați de fumat…

            • Mda, voi reacționarii! Mata ai spus-o! Și te-au votat purtător de cuvânt. Chiar știți și să numărați?!
              Propunerea aia poți să le-o faci comilitonilor matale. Eu sunt pentru viitor, pentru inovare, pentru îmbunătățire. Chiar dacă respect trecutul, nu mă atrage nici măcar stagnarea voastră, darămite pașii înapoi. Nu e prima oară când v-o spun, dar mata reții doar ce nu am spus niciodată. Nu e însă vina mătăluță, se pare.

              He who stops getting better stops being good. Oliver Cromwell

            • @Hantzy

              Foarte bine domnu’! Păi dacă pretindeți că vă place să Inovați, schimbați, decoperiți, etc. de ce susțineți cu fanatism întoarcerea lumii la preistoie?! Că pînă la urmă astaa înseamnă toată demența cu emisiile de CO2 și gargara încălzirii globale. Orice element al civilizației noaste: locuințe, transport, comunicații, hrană, aistență medicală, artă, știință etc. înseamnă emisii de CO2. Punct. În acest moment nu există alternativă și nici nu se întrevede altă alternativă afată de întoarcerea la standarul de viață neolitic.

              Din nou, dacă chiar credeți în aberațiile pe care le susțineți atunci ar trebui să aveți tăria să treceți la fapte – adică la întoarcera în sânul naturii. Când începeți?!

    • @DanielS,

      „Tehnica spatiala impune panouri fotovoltaice. De asemenea alimentarea cu hidrocarburi a misiunilor lungi, indepartate”

      Cred ca ar fi cazul de un update al cunostintelor dvs. spatiale. Metanul va fi probabil carburantul folosit in misiunile deep space, impreuna cu oxigenul lichefiat. De ce? Pentru orice ai vrea sa faci nu poti sa cari dupa tine hidrocarburi care sa-ti sanctioneze drastic sarcina utila. Trebuie sa-ti produci combustibilul pe traseu. Metanul se produce din Carbon si oxigenul din apa, ambele elemente gasindu-se in abundenta in spatiu, pe Luna, Marte, asteroizi, etc si nu presupun tehnologii sofisticate.

      Slujbe bine platite… Cunosc indivizi care sunt preocupati exclusiv de acest deziderat. Cum ramane cu pasiunea de a lucra ceva din pasiune, chiar daca nu-ti aduce cine stie ce venit? Nu-mi vine sa va laud pentru astfel de idei.

      • Măi să fie! Metanul ăsta e și el tot hidrocarbură, conținând un atom de carbon și patru de hidrogen. Nici urmă de oxigen! Pentru arderea combustibilului este necesar acel oxigen lichid, nu pentru sintetizarea lui. Mă rog, din aceeași apă recoltată de pe Lună (!) s-ar obține și hidrogen, nu doar oxigen, dar nu știu de unde carbon. Poate ceva ascuțitori de creioane s-or găsi la bord.

        • @Hantzy,
          Cred ca o ascutitoare este o idee buna, dar pentru altceva.
          Suprafata Lunii contine si CO2, iar in craterele ascunse de Soare, gasesti si apa in forma de gheata.
          Un reactor Sabatier va putea deci produce metan.
          Motorul criogenic foloseste Metan si oxigen lichid ca si combustibili pentru propulsia rachetei.
          Sunt convins ca puteti fi mai creativ daca doriti.

  4. Imi place, vorba cuiva, de ma scutur: „combaterea încălzirii globale trebuie să includă grija pentru egalitatea între sexe, acordarea de puteri sporite femeilor și echitatea inter-generațională”.
    Replici de teatru absurd :P
    Revin cu o nelamurire: ” În cadrul conferinței anuale din decembrie 2018 a American Geophysical Union, Dr. Myhre a proclamat că…”
    Sintem in iulie 2018, asa ca nu se poate sa fi proclamat in decembrie 2018..

      • Domnule profesor,
        Permiteți-mi să vă atrag atenția asupra faptului că întregul dumneavoastră articol se bazează pe o premisă falsă. Citați situația din ianuarie 2017, fără a contextualiza, deși informația (tot prin intermediul Pew) era disponibilă. Citiți și dumneavoastră:

        http://assets.pewresearch.org/wp-content/uploads/sites/5/2018/01/09134846/1-25-18-Priorities-release1.pdf

        Pagina 10, sfârșitul primului paragraf (și în general, întregul tabel aferent).

        Aștept erata din partea dumneavoastră.

        • Pentru modul frizând impertinența în care vă adresați, meritați din plin cartonașul roșu.

          Dacă, totuși, mi-am înfrânt dezgustul de a vă răspunde este pentru a afirma că premisa (una din ele) articolului este complet adevărată. Trucul pe care l-ați folosit se cheamă „alba-neagra” și cine nu are curiozitatea să deschidă link-ul pe care l-ați indicat s-ar putea să aibă șansa de fi păcălit de iuțeala dv. de mână.

          Concret, comparați mere cu pere. Figura 1 din articolul meu indică faptul că în perioada 4-9 ianuarie 2017, cetășenii adulți din SUA au plasat „schimbările climatice” pe locul 18 din 21 probleme care-i preocupă.

          Comparația corectă cu situația din perioada 10-15 ianuarie 2018 este figura de pe pag. 2 a noului raport Pew. În noul clasament al interesului public american, „schimbările climatice” au retrogradat pe penultimul loc (18 din 19). Deci, premisa mea, bazată pe datele din 2017 este pe deplin confirmată. Pentru încercarea dvs. de a juca alba-neagra cu mine și cititorii articolului meu, meritați, cum am spus mai sus, un cartonaș roșu.

          Cât privește „erata pe care o așteptați” la limita insolenței, n-aveți decât să revedeți Figura 2. Acolo, am reprezentat toate datele valabile pe Google Trends pentru perioada 1 ianuarie 2004 – 11 iulie 2018. Numai cineva orbit de rea credință poate afirma că s-a înregistrat o creștere a interesului public pentru încălzirea globală în perioada 2017-2018.

          • Bănuiesc că s-a rătăcit în eter comentariul meu, căci a dispărut complet de pe pagină. Reîncerc de pe alt device, poate de data asta am mai mult noroc.

            Domnule profesor,
            Ideea/teza articolului dumneavoastră este că „interesul public pentru subiectul schimbărilor climatice este în scădere accentuată”. Pentru a argumenta, citați doi indicatori: un sondaj făcut de o instituție respectabilă referitor la [ce procent din populația SUA consideră subiectul X o prioritate de top] și o statistică ce arată [cum a variat în timp numărul de oameni care caută pe Google cuvintele „climate change” și „global warming”]. Dacă până aici suntem în acord, permiteți-mi să elaborez:
            1. Indicatorul Google nu arată neapărat că oamenii și-au pierdut interesul pentru temă, ci pur și simplu că nu mai au nevoie de atâtea informații pe subiect. Deci, statistica nu ne permite să tragem concluzii, căci pot exista două explicații, a căror pondere e necuantificabilă: că și-au pierdut, într-adevăr, interesul SAU că știu deja destule și s-au edificat în raport cu ideea. Ar fi abuziv să tragem concluzii in either direction, deci nu cred că este onest să o facem.
            2. Cât privește studiul Pew, fără a fi, așa cum insinuați, impertinent, insist să lecturați mai bine tabelul de la pagina 10, unde se prezintă evoluția interesului în ultimii 8 ani. Chiar autorii o explicitează verbal și cât se poate de clar, în ultima frază a primului paragraf: „And the public has placed increasing importance on environmental issues.” Deși dumneavoastră vă axați argumentația exclusiv pe poziția subiectului în top, consider (laolaltă cu experții Pew) că mult mai grăitoare cu privire la interesul pentru o temă este evoluția de la an la an a procentajului de persoane care consideră acea temă ca fiind stringentă. Astfel, putem remarca că: în 2017, 38% dintre americani considerau gestionarea schimbărilor climatice o prioritate de top, iar în 2018, cifra a sărit la 46%. Ca să nu mai vorbim de faptul că în ultimii 8 ani, interesul crește cu 18 puncte procentuale…
            Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar îmi este necunoscută definiția „cartonașului roșu”.
            Cu profundă admirație (și un pic rănit de reacția dumneavoastră),
            Un capitalist convins

            • Dacă în ianuarie 2017, schimbările climatice erau pe locul 18 din 21 în topul priorităților, iar în ianuarie 2018 au retrogradat pe penultimul loc în același top al priorităților publicului, nu văd cum a crescut interesul opiniei publice pentru promovarea topicului respectiv în top. Ceea ce vedeți dvs. sunt mișcări de subsol, up and down, dacă veți urma anchetele Pew din 2007 până în prezent.

              Dacă mai doriți încă o dovadă a dezinteresului public pentru schimbările climatice, voi recurge la auto-citare:

              Un răspuns (aproape) exhaustiv la „Ce este de făcut astăzi cu încălzirea globală?” a fost propus de profesorul Bjorn Lomborg și participanții la așa-numitul Consens Center de la Copenhaga. Adunând 82 de top-experți economiști mondiali, 44 experți sectoriali, precum și multe agenții ONU și NGO, Centrul a publicat peste 100 analize peer-reviewed pentru a identifica cele mai bune target-uri în termeni de eficiență a banilor investiți. Analizele nu au luat în considerație doar aspectele economice, ci și pe cele legate de sănătate, beneficii sociale și ecologice pentru întreaga planetă.

              Un panel expert, incluzând doi laureați Nobel, a identificat 19 target-uri (vezi grafic) care reprezintă cea mai bună valoare – $câștigați pentru fiecare 1$ investit- în perioada 2016-2030.

              Din analiza graficului de mai sus se poate vedea limpede că opiniile experților (o analiză mai detaliată a fiecărui target și clasamentul în ordine descrescătoare poate fi citit aici), reiese limpede că prioritățile de investiții în următorii 15 ani sunt cele mai profitabile în domeniile prosperității ți sănătății individuale. Investițiile legate de schimbările climatice sunt doar trei: mai multă cercetare energetică – $11/$1, adaptarea la schimbările climatice – $2/$1, și menținerea creșterii temperaturii globale sub 2°C – <$1/$1, singura investiție negativă.

              Pentru link-uri și graficul foarte sugestiv, vedeți COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice. Câteva lucruri despre care NU se va discuta la Paris

    • Victoraș,
      Păi poate ca madama aia o fi citit comentariile de pe contributors.ro
      Dacă are cineva altă opinie e musai de stânga, trebuie neapărat să își monteze morișca la șapcă, să nu treacă pe roșu strada, numai pe verde… Sorry, n-am vrut!… dacă vorbește de air conditioner, e întrebat de avioane, dacă oferă vreun link e propagandă și e admonestat cu vikingii sau cu psihologul Papei Francisc … ce mai?! Madama suflă si-n iaurt!

        • Ați lucrat la Romarta? Vedeți că s-au băgat papuci cu sugativă la băcănia din colt! Fără șireturi, să nu facă unii efort mental până le leagă.

        • Sunteți sigur că știți a diferenția între cronic și acut?
          Întrebare ajutătoare: dacă nimic nu se lipește de tefoln, cum stă el lipit de tigaie?
          Sau a doua întrebare ajutătoare: poate fi un fenomen întrerupt permanent de mai multe ori?

          • Domnu’ Hantzy,

            Sigur că bolșevita aia a dumenavoastră e o boală rușinoasă, dar nu mai umblați după leauri băbești pe net! Luați-vă inima în dinți și mergeți la un medic de meserie. Cine știe?! Poate că e încă în faza tratabilă…

  5. „Creșterea și descreșterea interesului pentru încălzirea globală antropogenă este o chestiune predominant politică și mediatică”? Poate. Dar problema de fond este daca incalzirea globala se petrece in fapt si daca oamenii sunt sau nu cauza ei. Articolul evita complet problema de fond, a realitatii climatice, si se invarte strict in jurul chestiunii interesului public. Ca si cum interesul sau opinia publica este cea care decide pe chestiuni stiintiifice.
    Din pacate majoritatea aproape consensul oamenilor de stiinta specializati pe probleme climatice este ca:
    1. Incalzirea globala s-a petrecut si probabill va continua si pe viitor;
    2. principala cauza este activitatea umana.
    https://climate.nasa.gov/scientific-consensus/
    Nu este nici o conspiratie anticapitalista, Este o preocupare cu o realitate sumbra, cu probabile impacturi negative pentru economie, calitatea vietii oamenilor. Cu cat mai repede realizam ca incalzirea globala este o problema reala si ca putem si trebuie sa luam masuri pentru prevenirea sau minimizarea ei, cu atat mai bine.

    • Puteti totusi sa ne explicati ce activitate antropogena a provocat incalzirea globala din secolele IX-XIII?! Temperaturile erau mult mai ridicate ca cele de azi – In Anlgia si Scotia inflorea cultura vitei de vie, In Ille de France cresteau citrice, in Geonelanda vikingii faceau agricurlura si cresterea animalelor, iar in Newfoundland-ul inghetat de azi vikingul Leif Ericsson gaseste struguri, ceea ce l-a facut sa numeasca noul teritoriu „Vinland” (tara vinului)…

      Aia cu NASA e cel putin discutabila. Dupa ce odata cu Obama agentia a incetat sa se ocupe de zborul in spatiu al astronautilor (adica sa-si indeplineasca menirea principala) a fost in schimb infestata cu activisti poitici. Dl. Cranganu a scris cu ceva timp in ruma un articol interesant despre povestera „consesnului”. Articol; pe care vi-l rcomand cu caldura:

      http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/

      Asa cum le-am recomandat si altor propagandisti verzi, va recomand si dumenavoastra sa renuntati imeadiat la blestematiile capitalismului ce produc atata amar de incazlizre globala antropogena: Renuntati la locuainta ce consuma enrom de multa energie si genereaza emisii cu efect de sera, a alimentele procesate, la cuirentul electric, la comunicatii, la internet (aveti idee cat amar ade CO2 genereaza lasnarea stelitilor de comunicatii?!), la trsansport, la harna procesata, la imvracamintea produsa industrial, etc.

      Cand incepeti?!

  6. Autorul dezumfla inca un mit mare cat planeta. Traim in vremuri in care pana si covrigii din coada lui Grivei sunt transformati in vectori politici de activistii leftisti de toate culorile, in goana lor dupa acapararea totala a bogatiei natiunilor in numele une justitii sociale de care le pasa tot atat de mult cat lui Grivei de papa de la Roma sau lui Rotschild et Co de datornicii vanduti la bancile din Papua Noua Guinee.

  7. Paris is a Progressive Fairy Tale: In Praise of American Withdrawal

    Bruce Pardy, Queen’s University – Faculty of Law

    Forthcoming, Journal of Environmental Law and Practice, Vol. 32

    May 10, 2018

    Abstract

    The Paris Agreement on climate change is a deeply flawed document built on the dubious principles of the UN Framework Convention on Climate Change. The United States is wise to leave it. In this commentary, I will outline the features that make these pacts objectionable and ineffectual. Paris and the UNFCCC reject the notion of formal equality and establish different expectations for different parties. They seek to transfer wealth and resources. They blame the West for the world’s problems and privilege countries that pose the most acute threats. They promote globalist socialist governance. They legitimize a continual intensification of government supervision. They will not fix climate change. Paris and the UNFCCC are progressive fairy tales.

    Profesorul Bruce Pardy a publicat ulterior opiniile sale despre Acordul Climatic de la Paris pe 18 mai 2018 în Financial Post:

    Let the Paris climate deal die. It was never good for anything, anyway

    Paris is a climate fairy tale. It has always been more about money and politics than the environment

  8. Global warming is so yesterday…

    Pe 23 martie 2018, Congresul Statelor Unite a aprobat bugetul cheltuielilor pentru anul fiscal, care a început pe 1 octombrie 2017.

    Suma aprobată de Congres este de $1.300 miliarde.

    Aprobarea noului buget a constituit o mare victorie pentru Democrați, care au luptat și au câștigat fonduri pentru aproape toate prioritățile de stânga, de la Planned Parenthood până la controlul armelor, îngrijirea copiilor și transportul public. Democrații au câștigat chiar și fonduri pentru programele de infrastructură și domestice pe care nu le-au putut obține sub administrația Obama.

    Dar nimeni nu a remarcat că o importantă cauză democratică – schimbările climatice – a fost scoasă din buget. Pentru că nimeni, nici măcar Democrații, nu o mai consideră o prioritate. Nicăieri în cele 2.232 de pagini de cheltuieli ale bugetului nu mai apar cuvintele-șlagăr de altădată: „schimbările climatice” sau „încălzirea globală”!!!

    Un posibil subtitlu al articolului meu ar putea fi: Global warming is so yesterday…

  9. Nimeni nu poate calcula care e procentul de influenta rezultat din existenta noastra asupra vreunei schimbari climatice.

    Trebuie sa existe o influenta: despaduriri, desertificare, ardere de combustibili fosili – astea trebuie sa aiba o influenta.

    Energiile verzi exista, dar cita vreme vor fi subventionate grosolan nu vor evolua destul ca sa poata deveni o alternativa viabila la energia conventionala.

    Toti socialistii/ecologistii/neomarxistii reprezinta o gasca de ratati care actioneaza din doua impulsuri:

    invidia impotriva celor capabili
    posibilitatea unui trai bun si lipsit de raspundere pe seama fraierilor care le inghit brasoavele.

    Ce putem face e sa:
    – restabilim mediul natural cit mai aproape de starea lui originara,
    – combatem poluarea,
    – reciclam cit mai mult si extins,
    – folosim energiile verzi fara a le fetisiza

    Articolul este foarte bine gindit, argumentat si scris

  10. Europa și interesul public pentru încălzirea globală

    Pentru că nu am vrut ca articolul de bază să depășească un număr rezonabil de pagini, am limitat analiza creșterii și descreșterii interesului public pentru încălzirea globală antropogenă la populația Statelor Unite. Ceea ce prezint mai jos trebuie considerată o extensie a articolului la popoarele Europei (plus Israelul).

    Pe 11 decembrie 2017, NatCen Social Research, cea mai mare agenție britanică independentă pentru cercetări sociologie, a publicat raportul intitulat Climate concern and pessimism. Examining public attitudes across Europe.

    Autorii au sondat opiniile a 35.000 persoane din 17 țări europene (România nu a fost inclusă) și Israel.

    În urma sintetizării răspunsurilor primite, autorii au constatat că, în cele mai multe
    țări, mai puțin de un sfert dintre participanți sunt „Extrem de îngrijorați” sau „Foarte îngrijorați” de schimbările climatice.

    Țările cel mai puțin îngrijorate de schimbările climatice sunt, în ordine: Rusia, Israel, Cehia, Polonia și Estonia.

    Restul de peste 75% al participanților la anchetă sunt „blazați”, indiferent de educație sau vârstă. Singurul factor care a contribuit la variația gradului de îngrijorare a fost implicarea politică. Cei de stânga s-au declarat mai îngrijorați decât cei de centru sau de dreapta, dar și atunci, doar 38% din stângiști s-au arătat a fi extrem sau foarte îngrijorați.

    Este clar că și în Europa nivelul ridicat al apatiei publice face dificilă orice încercare a guvernelor de implementare a reformelor cerute de Acordul climatic de la Paris.

    Raportul NatCen se încheie pesimistic:

    Acțiunile necesare pentru a aborda o problemă așa de importantă precum schimbările climatice vor necesita consimțământul sau sprijinul unei pluralități de alegători. În prezent, suntem foarte departe de acest deziderat.

  11. Vad ca va plac baile de multime, domnule Cranganu. Sa stiti ca si industria tutunului sarea sus si tare acum vrei 40 de ani cand apareau primele studii care aratau legatura clara dintre fumat si cancerul pulmonar, sa spuna ca de fapt totul e un fals, o conspiratie, etc, etc. Exact acelasi scenariu se intampla acum cu Big Oil. Sunt curios cum ar arata un „disclosure of conflict of interests” in cazul dumneavoastra.

    Si inca ceva: adevarul trece prin 3 stadii, conform lui Shopenhauer:Prima data este ridiculizat, Apoi este vehement opus. Apoi este acceptat ca si de la sine inteles (nu mi-a venit cum sa traduc mot-a-mot) „self-evident”.

    O zi buna va doresc!

    • Un exemplu tipic de atac la persoană, pe care inițial l-am șters. Dar se pare că sunteți mai mulți, împărtășind aceeași tactică de trolli. De aceea, v-am publicat comentariul cu următoarele precizări:

      Articolul este despre variațiile interesului public vizavi de încălzirea globală antropogenă, nu despre industria tutunului or Big Oil.

      „Disclosure of conflict or interest” este de multă vreme publicat pe profilul meu de autor, dar se pare că de grija tutunului și Big Oil-ului nu mai aveți timp să citiți:

      DISCLAIMER:

      Întreaga mea activitate de cercetare, desfășurată la University of Oklahoma și City University of New York, cu începere din 1993 până în prezent, a fost finanțată numai din contracte publice, câștigate prin concursuri naționale. Nici o companie sau altă entitate din domeniul combustibililor fosili nu a contribuit direct la susținerea financiară a cercetărilor mele și a studenților mei.

      E clar acum sau nu încă?

    • Treaba e cu totul si cu totul pe dos. Tocmai ca fumati cate trei pachete pe zi si duap aia tipati intre doua accese de tusa tabagica ca fumatul dauneaza grav santatii :)

      Nu crec ca cineva a vazut vreo-unul dioamenii ce afiramtu ca tutunul e daunator prezentandu-si cazul in timp ce trage cu sete din tigara. Dumneravoastra in schimb gargaristi la nesfarsit povestea incalzirii globale si a regenerabilelor in timp ce ardeti cu o nsemitire fara egal hidrocarburi. Iar daca cineva va indemna sa faceti ceea ce propovaduiti fie va scufundati in tacere imbufnata fie va apucati sa chiraiti ca din gura de sarpe.

      Ce va retine sa va retrageti eco & bio in sanul naturii?! Simplu fapt ca postati aberatiile pe internet consuma hidrocarburi si genereaza gaze cu efect de sera. Acelasi lucru il fac locuinta in care stati, mijloacele de transport pe care le folostit, hainele cu care va imbracati si alimentele cu care va ghiftuiti.

      Daca chiar credti in aberatiile pe care le propovaduiti, urmati exemplu celor au tras semnallele de alarma vis a vis de fumat: Lasati-va de fumat imediat. In cazul dumenavioastra asta insemna mutarea de urgenta in sanul naturii si trecerea la modul de viata al omului din neolitic. Cand incepeti? Azi sau maine? :)

  12. Interesul public mondial pentru schimbările climatice și o întrebare fundamentală

    Organizația Națiunilor Unite a făcut A Global Survey for a Better World din 2012 până în 2015 pentru a produce o listă a celor mai importante probleme pe care omenirea le-ar dori rezolvate.

    Aproximativ 58 de milioane de voturi au fost exprimate pe durata studiului.

    Opțiunile și rezultatele sunt prezentate în imaginea de aici.

    Din cele 16 probleme pe care milioanele de votanți le-au crezut importante pentru o lume mai bună, „Acțiunea privind schimbările climatice” a ocupat ultimul loc, cu doar 3% din voturile exprimate.

    Primele trei opțiuni pe care oamenii le-au considerat esențiale pentru o lume mai bună în 2015 au fost:

    1. O bună educație
    2. Îmbunătățirea sănătății
    3. Oportunități mai bune pentru un loc de muncă

    Alegerile foarte importante pe care le-au făcut milioanele de cetățeni ai planetei ar trebui, teoretic, să sensibilizeze birocrațiile de la ONU și să acționeze în consecință, ceea ce nu prea s-a întâmplat.

    Ar mai fi o întrebare importantă, pe care nu a pus-o nimeni încă:

    Ce părere au cei 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă despre cei 97% locuitori ai planetei cărora nu le pasă de obiectul lor de studii?!

    • Dati crezare unui Global Survey facut de Natiunile Unite, o instituie inutila , onsumatoare doar de banii marilor contributori ?

    • Intreb si eu domnule profesor. Daca incalzirea globala a devenit un subiect neinteresant, de ce il mai rascoliti? Doar nu va doriti sa revina in atentia publica?! Mai bine il uitam cu totii.

      Daca ati luptat de partea buna a istoriei, si aveti constiinta impacata, regenerabilele pot fi uitate. Puteti sa va bucurati in tihna de victorie si sa va ocupati de altele. Regenerabilele au fost doar un cosmar, dar gata. Ne-am trezit.

      • Vă declarați învins? :-) Să ne întoarcem la fracturarea hidraulică? :-) Glumesc.

        Încălzirea globală antropogenă nu e încă un subiect neinteresant, e mai degrabă o hidră, căreia, după ce-i tai un cap, îi crește altul în loc. Așteptați puțin să mai crească temperaturile prin Los Angeles, să mai vină – Doamne ferește! – vreun uragan, sau taifun, sau muson, ciclon etc., și să vedeți cum hidra scoate noi capete în mass media.

        Apoi, nu uitați, că mai există, ca urmare a stagiului 5 din ciclul Downs, noi instituții, birocrații, ONG-uri eco-activiste ticsite cu „făcători de bine”, filantropii climatice, toate continuând să influențeze politicile decizionale în speranța unei noi creșteri a interesului pentru încălzirea globală antropogenă, similară stadiului inițial.

        Downs atrage atenția foarte clar că o problemă care a fost înlocuită în centrul atenției publice devine locatara unui purgatoriu prelungit – domeniul unui crepuscul al atenției scăzute sau al unor răbufniri spasmodice de interes. Cred că răbufnirile spasmodice ale unui muribund sunt destul de periculoase pentru a băga sabia în teacă și a ne culca pe laurii victoriei. S-auzim numai de bine!

        • Iarasi puteti avea incredere in eficienta economica si energetica. Daca intr-adevar regenerabilele sunt condamnate sa ramana scumpe, daca pretul echipamentelor regenerabile nu continua trendul descendent, daca inovatia in domeniu se dilueaza, sau macar nu conduce la scaderea preturilor, atunci evident si piata regenerabilelor va scadea pana la disparitie.

          Inseamna ca centralizarea actuala a productiei si distributiei de energie se va mentine mult timp Ceea ce implica iarasi ca puterea politicii nu va scadea multi ani de-acum incolo. Inseamna ca suntem deja acolo unde trebuie sa fim, iar schimbarile climatice nu se datoreaza omenirii, si oicum, chiar daca ni se datoreaza un pic, sigur nu vor aparea solutii din domeniul regenerabil.

          Pentru a evita surprizele, totusi e mai sigura legiferarea impotriva domeniului regenerabil. Sau macar taxe foarte mari pentru a descuraja orice ascensiune a domeniului. Este necesar un plan global impotriva energiei regenerabile. Iar cine nu vrea sa inteleaga, trebuie ajutat sa inteleaga. Cat mai repede. Intreaga activitate stiintifica si tehnologica in domeniul climatic si ecologic, trebuie descurajata, atat in universitati, cat si in domeniul privat si pe internet. E intr-adevar o misiune istorica. Nu tocmai usoara.

          Eu am inteles insa la timp domnule profesor. Ma declar invins :) Recunosc suprematia oil&gas si nu voi mai citi nici un articol care ameninta aceasta suprematie, direct sau voalat. :)

          • Domnu’ lăsați gargara…

            Nimeni nu descurajează nici un fel de cercetări în domeniul regenerabilelor. Problema e că indiferent câți bani se bagă în creaturile sterpe și inepte ce se ocupă de domeniul ăsta nu iese nimic afară e propagandă goală și guiț strident.

            Evident că lumea se va plictisi să vă tot miluiască la nesfârșit. E o=inevitabil. Odată și odată chiar va trebui să treceți la muncă.. Străzile în România sunt murdare și nu prea e cine să le curețe (sau „ecologizeze”). Uite așa s-ar putea să vă împlniți destinul fâcând pentru rima oară în viață ceva util…

            • Curatenia pe strazi si in general, ti se pare a fi o umilinta ca munca. Dar nu este. Se pot castiga bani foarte buni din valorificarea gunoiului. Chiar daca este o munca neplacuta, in final, valorificarea gunoiului, prin multa sau mai degraba putina munca omeneasca, e o indeletnicire cat se poate de nobila si inovatoare. E un domeniu nou pe care competitia il va propulsa in topul indeletnicirilor. Frumusetea curateniei va invinge in final toata mizeria omeneasca.

            • @DaneilS

              Deloc! Tocmai de aia v-am recomandat-o. Și de aia am și spus că aveți pentru prima oară în viață șaa de a face ceva util…

  13. Doar o curiozitate. Exista si o eco-dreapta? Si daca da cum s-ar defini in contextul descresterii interesului pentru incalzirea globala (si administratia Trump)?

    • Ce farmec are ecologia care nu toaca fonduri publice?! :)

      Cum dreapta inseamna minima inteventioe a stautului in tot si toate ea devine automat incompatibila cu ecologia care fara fonduri publice piere precum malstina in seceta…

    • @Coul – ecologia autentică (nesponsorizată din bani publici) ar trebui să fie complet paralelă cu încălzirea globală. Un mediu mai curat este necesar pentru oameni care trăiesc în aglomerări urbane, nu pentru oameni care să-și obțină cele necesare traiului salvând planeta din fonduri publice.

      Dacă statul român nu ar ține să-și păstreze monopolul asupra drumurilor și căilor ferate, în România s-ar putea construi căi ferate complet noi, iar asta la un sfert din prețul cu care statul le modernizează pe cele existente. S-ar putea face 4 ore de la București la Cluj sau 2 ore de la Cluj la Bacău pe linii ferate noi, 100% electrice, iar cine ar vrea să-și transporte și mașina personală cu trenul pe aceleași distanțe, ca să o poată folosi la destinație, ar fi binevenit. Se poate face asta pe calea ferată la un preț sub costul carburantului necesar pentru traseul rutier între aceleași orașe.

      Cam așa ar arăta ecologia de dreapta, ar oferi servicii de transport performante având ca scop profitul, nu salvarea planetei. Dar consecința imediată ar fi un mediu mult mai curat, cu energie electrică obținută în centrale nucleare, nu cu moriști pe dealuri.și panouri solare subvenționate din bani publici. A planta stâlpi de beton sau piloni de metal pe dealuri nu e tocmai o activitate ecologică.

      • Subscriu: Viitorul transporturilor este electric !
        Tranziția se va face treptat dar numai după ce se va fi trecut peste marele obstacol al secolului XXI: fuziunea nucleară – orizontul anilor 2060.

        Eu cred că nu Schimbările Climei constituie marele pericol al Sec. al XXI-lea.
        Umanitatea este în pericol, ea trebuie să reziste până atunci când Energia va fi abundentă, ieftină și eco-friendly, dar baricadele pe care trebuie să lupte sunt altele.

        Dacă evoluția Istoriei Contemporane a Lumii rezultată în urma Revoluției Tehnologice nu a fost rezultatul unei mișcări browniene a Legii Cerere-Ofertă ci o consecință a unei manipulări la scară globală coordonată de un Organism Suprastatal format din indivizi cu mare putere economică (deci și politică) atunci suntem în drept de a cerceta în ce măsură rezultatul a fost cel urmărit.

        Complexitatea Eco-Sistemului Natural și Uman al planetei desfide orice tentativă de manipulare de către Homo Sapiens.
        Așadar acțiunile acestuia se află sub semnul sintagmei ”Errare Humanum Est”.
        Dacă se acceptă ideea existenței Cupolei Transfrontaliere mai rămâne de a stabili în ce măsură consecințele intervențiilor sale sunt interpretabile în cheia lui Seneca (errare humanum est, sed perseverare diabolicum) sau cea a lui Cicero (cuiusvis hominis est errare, nullius nisi insipientis in errore perseverare).

        Un exemplu de gravă eroare de apreciere a Realității a fost WW-I.
        WW-II a fost dovada că nu au înțeles nimic din prima greșeală.

        Chiar dacă în urma WW-II s-a ajuns la o stabilizare a Balanței Istoriei în punctul de echilibru numit Arma Nucleară nu sunt convins că ăsta a fost Obiectivul inițial.
        S-a reușit uciderea unei părți importante a populației active în șapte ani iar consecința
        celor două conflagrații mondiale a fost dezechilibrarea demografică și economică a Europei. SUA s-au văzut în fața situației inedite de a fi singure în fața succesului…
        Au fost obligate să ”repare” Europa prin Planul Marshall care a vărsat în Europa Occidentală 13 miliarde de dolari până în 1953.
        Europa de Est a rămas la dispoziția ”aliatului” URSS pentru că Stalin a reușit să valorifice ”prima greșeală” trăgând o Cortină de Fier de-a latul Europei.

        Absența democrației, teroarea dictaturii proletare, spălarea creierelor, distrugerea țesutului uman-social și nu în ultimul rând sărăcia au creat monștri în Estul Europei.
        Criza Petrolului a developat cu claritate că Demonul Comunist trebuie exorcizat.

        Cortina de Fier a căzut și s-a obținut un Armistițiu. Un răgaz de care Europa nu pare capabilă să profite.
        Pare improbabilă declanșarea, astăzi, unei a treia conflagrații mondiale ?
        Oare urmașii noștri vor fi capabili să reafirme dreptul la existență al Umanității în fața Lăcomiei ?

        • Lăcomia face parte din natura umană și ea este motorul dezvoltării. Distincția necesară e alta: acceptăm lăcomia unora care muncesc pentru a obține cât mai mult sau acceptăm lăcomia unora care trăiesc din minca primilor, fără a produce ei înșiși nimic util societății?

          Imensa majoritate a căilor ferate pe care le vedeți azi în Europa au fost construite din investiții private, investiții ale unor oameni care doreau să obțină profit. Am mai dat exemplul cu harta CFR din 1921 (disponibilă pe net). Acea hartă conține mai multe căi ferate decât există azi, după 100 de ani de administrare de către stat.

          La vest și la nord de tronsunul Cluj – Dej (județe întregi: Bihor, Sălaj, Satu-Mare, Maramureș) nu e nimic electrificat nici astăzi, după 100 de ani. Asta e adevărata performanță a statului în economie, n-a reușit nici măcar electrificarea unor căi ferate construite cândva în regim privat, cu-atât mai puțin să mai construiască el însuși altele noi.

  14. Ok, exista o încălzire globală. Ce facem de acum inainte? Acțiune!
    Important de discutat ar fi masurile pe care le ia fiecare țară/comunitate, pentru a depasi decent o vreme impredictibila.
    Mă gândeam la inundațiile din Japonia. Stiu că au un sistem bine pus la punct în ceea ce privește cutremurele. Probabil, după inundațiile din acest an, vor dezvolta și masuri pentru evitarea/anticiparea pagubelor lor pe viitor. Inundațiile din Grecia, recunoscuta mai mult pentru călduri și focuri de vegetație. Nu mai vorbesc de inundațiile anuale din Ro, fără nici o măsură ulterioară.
    Olandezii au dezvoltat un sistem pentru controlul creșterii nivelului marii datorat încălzirii globale și topirii ghețarilor. La fel venețienii, văzusem un sistem de ….ziduri in apa, pentru a minimiza inundațiile de primavara/vara.
    Nu se mai pune problema interesului public ci problema acțiunii în comunități. De acum ar trebui sa fie dincolo de vorbe! Fapte și acțiuni. Despre astea ar trebui sa se discute, nu despre păreri și interese.

    • Sunteți convins că inundațiile din Japonia și Grecia sunt provocate de încălzirea globală?

      Ieri, citind The New York Times, am aflat că și tragedia băieților din peștera thailandeză a fost provocată de încălzirea globală!! Noroc că ziarista s-a gândit să întrebe și un expert, care a lămurit-o repede:

      No one is suggesting that climate change itself was responsible for trapping the boys in the cave. Brief downpours have always been common during Thailand’s wet season, which runs from late May to early October. Periods of a week or two of relatively heavy rainfall are punctuated by drier periods.

      Păi și-atunci, dacă nema putirința, ce mai chichirez gâlceava? (nu știu cum aș putea traduce acest Urmuz ziaristei alarmate climatic)

      • Până se stabilește cu exactitate cauza, știintific, trebuie acționat pentru evitarea pericolelor. Că este antropogen, că este CO2, că e defrișare sau „aparatele de controlat vremea ale lui Putin pe perioada campionatului de fotbal”, trebuie create sisteme de siguranță pentru oameni.
        Ok, a fost super-ger iarna trecută, au înghețat și rupt cablurile de înaltă tensiune. Anul acesta, dacă va mai fi ger, nu ar trebui sa se mai rupă pentru că au fost luate măsuri. Sau așa ar trebui. Samd.
        Putem filosofa despre schimbările climatice. Poate că nici nu sunt schimbari climatice, doar fenomene extreme cu o frecventa de aparitie mai ridicată. Sau cu o frecventa normala, doar cu o mediatizare mai mare. Globalizarea a dus la transmiterea mult mai rapida a informației și, o nesemnificativa grindina, e prezentată ca un dezastru.
        Ce facem pentru evitare, pentru control climatic (la bunici se trăgeau clopotele pentru alungarea ploii negre). Clima este clima și da, probabil nu e încălzirea globală ci mediatizarea global. What’s next?

        • Ce facem pentru evitare, pentru control climatic … Clima este clima și da, probabil nu e încălzirea globală ci mediatizarea global. What’s next?

          Dumneavoastră sunteți singurul până acum care v-ați referit indirect la ciclul Downs pe care l-am aplicat încălzirii globale. Întrebările puse se încadrează perfect în Stadiul 2 – Descoperire alarmantă și entuziasm euforic

          În acest stadiu, mass-media și politicienii „descoperă” alarmați că există o problemă – încălzirea globală antropogenă – pe care eco-activiștii o prezintă în termeni binari: catastrofă globală vs. salvarea omenirii. Această descoperire alarmantă este invariabil însoțită de o cantitate apreciabilă de entuziasm euforic, bazat pe abilitatea societății de a „rezolva această problemă” sau de „a face efectiv ceva”.

          Un nume alternativ pentru Stadiul 2 ar fi Dopamine Effect, și cred că înțelegeți ce vreau să spun. O descriere rezumată a acestui efect am făcut-o discutând Mitul Turnului Babel – Mândria de a fi stăpânii Naturii.

          • Mmmm, incep sa înțeleg. Sa mă înțeleg și să vă înțeleg. Cândva, am fost și eu „fundamentalist”. Credeam cu tărie că cercetarea fundamentală este alfa și omega, că restul cercetării e „gargara”, că nimic nu se poate fără „fundament”.
            Apoi, paradigma in cercetare s-a schimbat și toate proiectele trebuiau să fie „aplicative”, altfel nu primeam banii. Vaaaai, ce mai freamăt, ce mai vuiet! Rani in orgolii, prostii, nu știu nimic, nu înțeleg nimic! Adaptarea înseamnă supraviețuire și am făcut Pasul! Uau, revelație! Da, cum bine ați spus și dumneavoastră, a crescut în mine „mândria de a fi stăpânul naturii”! Aplicativitatea! Ecuațiile și simulările noastre erau 0, poezii, dacă nu reușeam să facem dispozitivul care sa le incorporeze. Și să răspundă exact că în simulările noastre. Văi, impuritățile! Văi, termenii superiori ai dezvoltării Fourier care fuseseră neglijați! Văi, eficienta de 55% fata de 99% cat era idealizat.
            Am devenit un sceptic. Filtrez orice informație prezentata idealizat doar prin prisma aplicabilității imediate și a profitului potențial.
            Da, japonezii cu LED-ul albastru au câștigat Premiul Nobel abia când teoriile lor au fost folosite în producție și chiar au schimbat „fata lumii”. Ah, la fel și ceasul cuantic (al unui francez parca), a luat Premiul Nobel abia când ideile lui s-au aplicat în practică.
            Îndrăzniți! Pasul către „stăpânul lumii” este incomod, presupune o doza mare de smerenie și de non-autosuficienta. Dar deschide alte perspective, a echipei, a imperfecțiunilor, a eșecului, a banilor chiar. Oricum, dumneavoastră știți pentru dumneavoastră.
            Eu, ca un inginer de acum, caut doar aplicativitatea și împingerea inainte. Cred in „fundament”, dar exact cat în poezii. :)
            Va citesc cu mare plăcere articolele și mă bucur că există în „spânul” mediei din Ro. Mulțumesc pentru ele.

    • Sunt biuversat!

      pai daca nu ma inseala memoria inclazirea globala insemna desertificare. Imagini dramtice cu pamantrulo crapat de uscaciune, copii afrciani cu malnutriti, coase de animbale altbite, etc. Acum hodoronc tronc veniti dumenavoastra si ne dezvaluti ca incalzirea globala genereaza inundatii…

      In apararea dumenvoastra trebuie sa recunosc ca am auzit ceva zguvilitic suistinand fara sa clipeasca faptul ca faptul ca cursul superior al Mississippi a inghetat iarna asta pentru a 5-a oara succesiv de pe vremea lui Mark Twain incpoace e de fapt un semn negresit al incalzirii globale…

      P.S. Sistemul olandez de diguri e vechi de secole, cu mult inainte ca oamenii sa fi auzit de incalzirea globala sau de topirea ghetarilor arctici. Biata Venetie era inunadata copios & periodic si pe vremea lui Marco Polo (la finalul inclazirii gliobale din secolel IX-XIII). Ce e si mai stupefiant e ca Venetia a fost inunadata bine de tot cu ocazia vizitei imparatului bizantin Manuel al II-lea, la inceptul secolului XV (adica in plina epoca a micii galciatiuni!) care a calatorit la Venetia (in cadrul turneului sau european) ca sa caute ajutor financiar si militar pentru Constanitnopolele amenintat de otomani… Cum ne explicati aceste anomalii?!

      • Da, însemna 27-30 de grade in Moscova, Oslo, Alaska. 45 prin Asia Mica. Și ploi în Grecia.
        Ok, am înțeles de la domnul Cranganu. Voi folosi termenul de „schimbari climatice”. :)

        • Totuşi, la 7 iunie 1936, vine sentinţa:10 ani de închisoare, cum se dă pentru comunişti. După o zi sufocantă, comuniştilor li se taie respiraţia. Atmosfera era similară în toată ţara. Ziarul „Universul“ din 7 iunie:„În Bucureşti, 40 de grade la umbră, 51 de grade la soare. Seara la zece, 32 de grade. A doua zi vor fi 55 de grade la soare, pe sol. Nu se găseşte gheaţă în Capitală, nu se găsesc răcoritoare“.

          https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/apostolii-lui-stalin-ana-pauker-cea-mai-puternica-femeie-legendele-cominternistei-fata-care-ura-savarinele

          Ce o fi fost pe 7 iunie 1936 la București?! Bunicul meu spunea că vara în Bucureștiul intebelic era infernală. Temperaturile spre 35C-40C erau la ele acasă și că se întâmpla să cadă caii trăsurilor lați pe drum… Spunea că radiatorul taxiului cu care mergea la gară a explodat undeva în iulie sau august 1935-1936 (nu-și amintea precis)… Să fi fost încălzire globală antropogenă :) ?!

          Cea mai înaltă temperatură înregistrată în România a fost pe 10 august 1951, în gara Ion Sion: 44.5 grade C. Bag seama că și asta tot de la încălzirea globală antropogenă s-o f tras…Sau de la CO2-ul și metanul emise de caii căruțelor!? :)

          Mai apropae de zilele noastre, pe 5 decembrie 2017 a nins (-3C) pentru prima oară în 30 de ani la Monterey, Mexic. Niște colegi de seviciu au rămas blocați acolo pentru două zile, aeroportul fiind închis și șoselele blocate… Ninsorile și gerul s-au extins de aemena în Texas și Florida, unde cresc portocale și palmieri și unde în Decembrie lumea iese la plajă și se scală în valurile calde ale Caraibelor…

          https://weather.com/storms/winter/news/2017-12-05-mexico-west-texas-snow-before-us-cities

          În noaptea de Bobotează a anului 2018 autoststrăzile din jurul Madridului au fost blocate timp de până la 14 ore de viscol și zăpadă. În Spania a mai nins bine de tot în iarna 2016-2017 dar înainte de asta nu s-a mai văzut așa ceva…

          http://www.euronews.com/2018/01/07/cars-trapped-overnight-in-spanish-motorway-due-to-snow

          În aceeași zi s-a înregistrat în Bangladesh cea mai scăzută temperatură de când se fac asflel de măurători, adică de 5 decenii…

          http://www.xinhuanet.com/english/2018-01/08/c_136880252.htm

          Să înțeleg că la anu’ vine o nouă glaciațiune?!

          Iecologiștii mai șmecheri au renunțat deja la kalimera cu încălzirea globală și propovăduiesc o nouă glaiațiune:)

          https://www.iceagenow.com/

          Așa s-a născut și încălzirea globală prin anii 80: Toți iexperții propovăduiau o nouă glaciațiune. Pe atunci CO2-ul uman respingea căldura solară și îngheța planeta. Asta a durat până când au observat că de fapt temperaturile cresc și râdea lumea de gargara lor. Atunci au înventat rapid „încălzire globală”. Acum poate intrăm într-un nou cuclu climatic și se întoarce foaia. Important e că tot Trump e devină,,, :)

  15. Regele Arabiei Saudite a spus: Epoca pietrei nu s-a terminat pentru ca oamenii nu au mai avut pietre sa le ciopleasca ci pentru ca au invatat sa faca unelte de metal deci si epoca petrolului se va termina cu mult innainte de terminarea petrolului. Cei care se opun subventiilor ar trebui sa stie ca si sabiile de fier au fost foarte probabil subventionate de Achile si alti aristocrati dar in ciuda sbventiilor nimeni nu vrea azi sa se intoarca la sapa de lemn cum nimeni care a condus macar o data o mashina electrica nu vrea sa se intoarca la cea cu benzina. Un Californian si-a cumparat Tesla model S cu toate ca mai avea un BMW in garaj. Se gandea sa foloseasca mashinile alternativ BMW-ul mai ales la drumuri lungi dar a constatat ca Tesla are autonomie de 350 de mile si dupa aceea se pot adauga gratuit 150 de mile in doar 20 de minute la incarcatorele rapide Tesla asa ca BMW-ul zace acum in garaj nefolosit si Californianul se gandeshte sa il vanda ca sa faca loc pentru o Tesla model 3.

    • Va garantez ca sabiile de fier nu au treubit subventioante de nimeni. Pus si simplu pentru ca pe atunci nimic nu era subventionat. Ele s-au impus prin propiile lor calitati. Daca ar fi existat pe atunci subventii atunci si azi omul ara cu plugul e lemn si calatorea cu caruta… Unul din motivele pentru care treaba cu panourile solare si moristile eoliene nu mai avanseaza de decnii e tocmai faptul ca productia lor e subventonata. ce sens are sa inventezi cand scoti profuitul maxim producand la nesfarsit acelwasi gunoaie?

      Nu stiu cati californieni isi iau Tesle din alea. Ce m-a socat pe mine a fost faptul ca am vazut de pe autostrada I-694 parcarea centrului de cercetate & terstare Tesla din Brooklyn Park, MN si nu am vaztu NICIO masina Tesala in parcare. Auostrada era blocata d pe urma uni accident asa ca ma avut timp sa studiez :) Erau ceva sedanuri pe benizna si mai ales SUV-uri camioane din alea de neam prost cu motoare V6-V8 de la 4-6 litri… Cand am vazut parcarea de la Ford in ea erau 90% masinile lui Ford: Frod, Mercury, Lincoln, etc. Am lucrat o vreme la GM si astia la randul lor aveau in parcare tot vreo 90% masini de ale lor (Chevy, Buick, Cadillac, GMC,etc.). Am avut ocazia sa vad si o parcare de la Hynday USA. Si acolo in parcare cred ca erau tot vreo 90% doar Hynundai si Kia… Nu ma indoiesc ca e aceeasi poveste la VW, BMW, etc. De ce la Tesla o fi diferit?! :)

    • @Munteanu – Tesla s-a străduit din greu să nu atingă 200.000 de mașini electrice înainte de 30 iunie 2018, din motive de tax credit. Au reușit asta, însă acum Tesla buyers will only be eligible to receive the full $7,500 federal tax credit until Dec. 31. After that, the credits will halve, first to $3,750 in the first six months of next year, then to $1,875 in the second half of 2019.

      https://www.greencarreports.com/news/1117690_tesla-sells-200000th-car-starting-phaseout-of-federal-tax-credits

      Nici California în particular și nici Statele Unite în ansamblu nu pot funcționa cu 200.000 de mașini electrice vândute de Tesla și nici cu 1 milion de mașini electrice sau câte or mai fi vândut ceilalți producători (GM, Nissan etc).

      Deocamdată, 400.000 de clienți au depus bani pentru Tesla model 3 și mulți dintre ei le vor primi după 2020, fără tax credit. Care e soluția ta, să mai depună bani încă vreo 400.000 clienți, care să-și primească mașinile prin 2030 ? Aici se aplică zicala clasică: ”practica ne omoară”, că pe hârtie putem umple toată planeta de mașini electrice într-un singur an :)

      • Prostii ! O calatorie incepe cu primul pas. Carter a spus parca prin 1977 ca ar trebui produse doar mashini electrice si hybride plug-in dar mafia petrolului l-a scos preshedinte pe Reagan care suferea deja de dementa senila. Daca l-ar fi ascultat pe Carter atunci azi nu ar fi fost problemele pe care Tesla si altii se straduiesc sa le rezolve si le vor rezolva, e drept nu intr-un an. Cand s-a vazut preshedinte Reagan suferind deja de dementa senila a dat jos panourile solare instalate de Carter pe Casa Alba cu toate ca nu era necesara nici-o subventie ca sa le lase acolo. Azi multe case din SUA nu doar Casa Alba au panouri solare instalate si subventiile, daca au fost vre-o data platite s-au platit deja de mult. Si mai terminati o data cu ura asta impotriva subventiilor: Columna lui Traian a fost construita cu subventii dar si programul „Alimenta” infiintat tot de Traian pentru a-i hrani pe cei saraci. Mai recent tot cu subventii a fost construit Shinkansen, TGV si recent Chuo Shinkansen care circula deja cu 505 km/h.

        • @Munteanu – îți scapă un mic detaliu: banii pentru subvențiil provin din activități economice real profitabile, iar volumul acelor activități se reduce datorită fiscalității. În general, statele cheltuie cam jumătate din bani în cursul administrării lor, astfel că întreasga societate dispune de mai puțin bani, devine astfel mai săracă, tocmai datorită mecanismului fiscalitate – subvenții.

          Pe lângă asta, se obține o contra-selecție, se reduce interesul oamenilor inteligenți și creativi pentru activitatea economică, în timp ce crește interesul celor incompetenți și necinstiți de a promova diverse scheme ”deștepte” pe bani publici. Până când acei bani se termină, cum s-a întâmplat în anii ’80 în țările comuniste. Se va întâmpla din nou în Europa, în următorii 8 sau 10 ani.

          • Credeam ca il critici pe imparatul Traian pentru ca a sbventionat programul „Alimenta” si pretinzi ca datorita subventiilor s-a prabushit imperiul Roman 1300 de ani mai tarziu. Noroc ca nu s-a prabushit si columna lui Traian construita tot din subventii.

            • Traian spolia resursele unui imperiu întreg, din Britannia până în Dacia, evident că avea de unde finanța programe sociale la Roma. Pare greu de crezut că britonii și dacii aflați sub ocupație romană ar fi beneficiat de asemenea programe, era un caz tipic de socialism pe banii altora.

              În rest, Columna sigur nu desfășura activități economice subvenționate, care să fi făcut concurență neloială celor real profitabile. Mai ai și alte glume în program? :)

  16. Africa neagră sau Africa „verde”?

    Africa este cel mai „regenerabil” continent din lume când vine vorba de energie. În lumea celor bogați, energiile regenerabile reprezintă mai puțin de o zecime din totalul energiei consumate. Cei 900 milioane de oameni din Africa sub-sahariană (cu excepția Africii de Sud) obțin 80% din energie din surse regenerabile.

    În timp ce o persoană din Europa sau America de Nord utilizează în medie 11.000 kWh/an (o mare parte în procesele industriale), o persoană din Africa sub-sahariană consumă doar 137 kWh/an – mai puțin decât un frigider tipic american în patru luni de funcționare.

    Peste 600 de milioane de persoane din Africa nu au acces de loc la electricitate.

    Toate acestea se întâmplă nu pentru că Africa este „verde”, ci pentru că este săracă.

    Aproximativ 2% din necesitățile energetice ale continentului sunt satisfăcute de energia hidroelectrică, iar 78% de energia celor mai vechi „combustibili regenerabil” al umanității: lemnele și bălegarul uscat. Această situație duce la despăduriri masive și poluarea letală a aerului din interior, care ucide 1,3 milioane de persoane in fiecare an.

    Ceea ce Africa are nevoie, conform multor eco-activiști, nu sunt termocentralele pe cărbuni sau gaze. Nu, Africa are nevoie de tot mai multe panouri solare și turbine eoliene!!

    Dar când președintele Barack Obama a găzduit o conferință la nivel înalt a liderilor africani în 2014, majoritatea au declarat că doresc mai mulți combustibili fosili. Ministrului tanzanian al mineralelor și ministru energiei, Sospeter Muhongo, l-a chestionat pe Obama: Vom începe intensificarea utilizării cărbunelui … De ce nu ar trebui să folosim cărbune, atunci când există și alte țări în care emisiile de CO2 pe cap de locuitor sunt așa de mari?.

    Tragedia unui doctor kenyan, care, din cauză că are la dispoziție numai panouri solare, nu poate folosi simultan un bec și un frigider pentru păstrarea probelor de sânge, este ilustrată în filmul documentar The Great Global Warming Swindle.

    În același film, spectatorul ne-îndoctrinat poate urmări apelurile disperate ale economistului kenyan James Shikwati de a nu „ucide visul Africii. Africa visează la dezvoltare”. El consideră energiile regenerabile ca pe un „experiment de lux”, care ar putea funcționa doar în țările bogate, dar niciodată nu va fi funcțional în Africa. Pentru el, renunțarea la petrol și cărbuni este echivalentă cu o „sinucidere”.

  17. E un pic ironic ca tocmai dvs., un om de știință ce potrivi propriilor afirmații a lucrat întreaga carieră pe finanțări publice, să avansați această utopie a a științei pure, dezbrăcate de imunditatea dezbaterii politice, o mamă hrănitoare care-l ghidează pe om spre paradisul tehnologic.

    Știința în sine e amorală, aceiași cunoaștere poate fi utilizată pentru a produce o armă apocaliptică sau o mașinărie care salvează vieți – ce face diferența între cele două e tocmai decizia societății, politică prin definiție. Granturile pe care le primiți sunt tocmai expresia acestei decizii politice, de a folosi știința pentru a avansa interesele legitime ale societății. Alocarea de resurse spre știință este în sine o decizie politică, știința este (sau ar trebui să fie) cel mai de preț instrument al celor care guvernează.

    Să luăm de exemplu problema compușilor halogenați (CFC sau freoni). Știința și tehnica ne-au oferit aceste substanțe cu caracteristici termodinamice aproape ideale pentru aplicațiile de refrigerare, nontoxice și eficiente dar cu efecte devastatoare asupra stratului de ozon. Decizia de a opri utilizarea lor a fost una politică, la fel și aceea de a investi resurse în înlocuitori care, chiar dacă nu sunt la fel de performanți nu distrug stratul de ozon. Fără vreun guvern mondial, statele lumii au acționat exemplar și prin acțiune politică fundamentată științific au îndepărtat acest pericol – un exemplu istoric strălucit de colaborare între decidenții internaționali, oameni de știință și producători.

    Astăzi „gaura în stratul de ozon”, subiect al unor isterii similare în urmă cu câteva decenii, e istorie. Fără decizia politică e aproape cert că freonii s-ar fi produs și acum pe scară largă și că investițiile colosale pentru înlocuirea lor nu s-ar fi făcut (vezi și inerția enormă a industriei auto privind vehiculele electrice). Majoritatea chestiunilor ecologice au o dinamică similară pentru că au o rădăcină pur politică: tragedia bunului comun, în care acțiunile unui individ au efecte nefaste asupra tuturor celorlalți. Soluțiile la această problemă necesită întotdeauna acțiune politică și reorganizare socială.

    Știința încălzirii globale e destul de clară: fenomenul este real și fără o reducere a emisiilor în următoarele decenii spre un nivel mediu rezonabil, pe care planeta îl poate tolera natural, riscăm să amorsăm o tranziție bruscă și necontrolată spre altă eră geologică – cu posibile efecte dramatice asupra biosferei din care facem și noi parte. Asta ne zice știința, care ne dă și soluții tehnice alternative, evident mai costisitoare decât energiile fosile, precum și previziunea certă că, fără intervenții coordonate, piața liberă va continua să favorizeze emisii mult peste limitele sustenabile. Restul e politică, cu tot circul aferent.

    • Este simptomatic faptul că nici dvs., în ciuda unui lung comentariu, nu vă atingeți de subiect: creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală antropogenă.

      Eu am propus folosirea unui model sociologic mai vechi, l-am actualizat cu cele mai reprezentative date publicate, care să suporte modelul, am tras niște concluzii sugerate de rezultatele modelării și atât. Credeți că aveți alte explicații rezonabile pentru acest ciclu? Scrieți-le și toți cei interesați le vor aprecia sau respinge.

      Nu am scris nimic aici despre moralitatea sau amoralitatea științei, e o temă posibilă pentru alte contribuții. Dar mi se pare total inacceptabil ca un subiect pur științific – schimbările climatice – să fie deturnat/deraiat pe traiectorii pur politice (egalitatea sexelor, feminism, justiție socială, relații inter-generaționale), precum am menționat în articol. Nu pot accepta travestiuri care pun în pericol credibilitatea intrinsecă a științei.

      Nu vă îngrijorează faptul că opinia publică din Statele Unite, Europa și, mai mult, din întreaga lume, plasează încălzirea globală pe ultimul loc al listei lor de priorități? Cine e de vină în aceste situații? Știința, mass media, „politica, cu tot circul aferent”?

      • Mă văd nevoit să repet: subiectul nu este acela pur științific al încălzirii globale, ci acela pur politic al soluțiilor economice, taxe, restricții, subvenții, concesii (de exemplu pentru economiile africane sărace pe care le menționați mai sus) care să faciliteze trecerea la o economie cu emisii rezonabile de carbon.

        De asta am insistat pe relația știință-societate: dacă vrem soluții științifice la problemele societății, trebuie să luăm mai întâi decizia politică că le dorim. Ori, realitatea politică incontestabilă este că vasta majoritate a populației planetei nu dă doi bani pe riscul unui cataclism climatic îndepărtat, iar colosalele interese economice afectate de tranziția la emisii reduse au tot interesul să mențină lucrurile așa și să incite controversă.

        Ăsta e motivul real pentru care problema încălzirii globale e paralizată în zona indeciziei și controversei, nu știu eu ce conspirație feministo-stângistă. Cerând o abordare „științifică” cădeți tocmai în plasa celor care o recunosc și o combat ca ceea ce este în realitate, o problemă politică globală care le afectează buzunarele.

        • Mi se pare că ați citit un alt articol, nu pe cel de față. Dacă eu vă scriu în clar care este subiectul, iar dvs. scrieți că subiectul e altul, înseamnă că doriți să-mi impuneți o anumită agendă, ceea ce nu este acceptabil pentru mine.

          Apoi, sugerați o opțiune foarte periculoasă, complet nedemocratică: dacă „vasta majoritate a populației planetei nu dă doi bani pe riscul unui cataclism climatic îndepărtat”, doriți ca un guvern mondial, condus de cine? – să le bage oamenilor pe gât cu forța ceva care pe ei nu-i interesează? Nu știu ce vârstă aveți, dar ideea „fericirii forțate” impuse de un Big Brother care știe el mai bine decât „vasta majoritate a populație planetei” cum trebuie rezolvată o problemă globală, este pur comunisto-fascistă, de tristă amintire pentru cei care am trăit în „raiul” comunist.

          Poate că n-ar fi rău să mai discutați aceste idei totalitare cu părinții dvs. sau cu oameni care au trăit pe pielea lor obligația la „fericire forțată”. Pe mine m-ați pierdut ca interlocutor.

          • Stimate domnule profesor, vă felicit pentru răbdarea de care ați dat dovadă „conversînd” cu un demagog neinformat, arogant și agresiv.

            Este cumva și politician, domnul? Ca să știu pentru ce partid să nu votez.

            Prima, platonică cerință pentru a ieși din ignoranță este „să știi ce nu știi”.

            Poate în cîțiva ani, poate într-un deceniu, interlocutorul dv. va descoperi, va ști ce nu știe.

            De-abia atunci va avea șansa unei adolescențe fructuoase.

    • Domnule Ene, calitatea și conținutul intervenției dv. nu justifică absolut deloc superioritatea și condescendența cu care îl abordați pe dl. profesor.

      „Știința încălzirii globale e destul de clară: fenomenul este real și fără o reducere a emisiilor în următoarele decenii spre un nivel mediu rezonabil, pe care planetă îl poate tolera natural, riscăm să amorsăm o tranziție bruscă și necontrolată spre altă eră geologică – cu posibile efecte dramatice asupra biosferei din care facem și noi parte. Asta ne zice știința, care ne dă și soluții tehnice alternative, evident mai costisitoare decât energiile fosile, precum și previziunea certă că, fără intervenții coordonate, piața liberă va continuă să favorizeze emisii mult peste limitele sustenabile.”

      Comiteti un remarcabil număr de inexactități, ca să fiu politicos…. într-un spațiu redus.

      – „știința încălzirii globale” are la ora aceasta o credibilitate (o „destul de clar[itate]”) similară cu „știința” ghicirii în ghioc a Adevăratei Mame Omida

      – nu produceți absolut nimic decelabil, cuantificabil, rațional în ce privește DATELE CONCRETE ale „planului” dv. – aceeași demagogie isteric-incontinentă a „reducerii emisiilor spre un nivel mediu rezonabil” – care este acela? cum se poate obține? cu ce cost? suportat de cine? cu ce grad de siguranță că acțiunile X, la costul Y (ZECI DE MII DE MILIARDE de dolari), vor obține efectul garantat (de cine?) Z?

      – „soluțiile tehnice alternative” – aceeași demagogie aproximată și aproximativă. Nimic concret.

      Ce vă sugerez, cu toată delicatețea, este să vă cereți scuze domnului profesor pentru impertinența agresivă și să puneți mîna pe carte. Sînt convins că dumnealui vă poate direcționa către niște surse „101” sau chiar „100.01” care să facă posibil măcar și un început de proces cognitiv să vă pronunțați pe subiect, după o îndelungată cercetare.

      Vă doresc succes în demersul educațional de care aveți nevoie.

    • Pune mina pe carte, tinere politician, ca te faci de risu’ lumii!
      Eliminarea CFC nu a dus la „diminuarea” gaurii din stratul de ozon. E tot acolo si e la fel de mare. Nu stim de ce, nu pare ca s-a gresit cind s-au luat masurile acelea, totusi problema nu e nicidecum rezolvata. Nu e nici macar inteleasa cum trebuie, trebuie gasita o alta cauzalitate.
      Cind ma gindesc c-am votat pentru voi imi vine sa-mi dau palme!

      • Așa numita „gaură” din stratul de ozon nu e, de fapt, nicio gaură, e doar o subțiere a stratului de ozon stratosferic. Dar cel care a inventat termenul de „gaură” a dat o lovitură mediatică, pentru că în mintea oamenilor fără educație științifică, „gaură” sună apocaliptic, precum în străvechea zicală „ai făcut gaură-n cer”. De aici, și manipularea emoțiilor viscerale ale maselor ne-educate (vezi articolul Sindromul Chicken Little)

        Subțierea stratului de ozon stratosferic (pentru că stratul troposferic se îngroașă!) este controlată de mai mulți factori naturali: radiațiile UV-A, UV-B și UV-C, vântul solar, vortexurile polare, mecanismul Chapman la latitudini mari, medii și mici, norii polari stratosferici, variațiile de temperatură și umiditate etc. Datele istorice indică o subțiere/îngroșare ciclică anual, în funcție de factorii naturali enumerați.

        De aceea, raportarea „succeselor” obținute prin aplicarea Protocolului Montreal de interzicere a familiei de chimicale CFC se face nu be baza măsurătorilor grosimii variabile anual a stratului de ozon (care are doar 3 milimetri!), ci prin măsurarea schimbărilor pe termen lung ale EESC (Equivalent Effective Stratospheric Chlorine). Adică, folosim un proxy, precum lățimea inelelor copacilor pentru a deduce variațiile climatice.

        Desigur, pentru imensa majoritate a eco-activiștilor, detaliile acestea sunt la fel de cunoscute precum alfabetul cuneiform din Mesopotamia.

        • Iarasi ati pus punctul pe „i”-urile de la stiinta. De asta a inteles lumea eronat problema stratului de ozon, pentru ca in locul unei functii de densitate variabila, s-a dat problemei definitia extrem de eronata de gaura. Probabil unii oameni de stiinta fac intentionat asta, ca sa zapaceasca publicul.

          Dar si potentialul Higgs, la fel si potentialul electric, si forta tare si cea slaba, in loc sa evidentieze natura ondulatorie a campurilor, oamenii de stiinta au pus accentul pe comportamentul particulelor generate de aceste campuri, precis pentru a limita accesul publicului la caracterul ondulatoriu al fenomenelor.

          De asemenea oamenii de stiinta au incercat sa ascunda utilizarea a tot felul de proxi, adica statistici Feymann, pentru a detecta particulele subatomice. Categoric stiinta ascunde intentionat faptul ca majoritatea particulelor nu pot fi detectate direct in camere cu bule, ceata sau scantei, deci stiinta nu le-a observat direct traiectoriile. Doar statistici si teorii proxi, care intamplator s-au verificat, unele pana la a opta zecimala, intentionat ascunzand realitatea ca toate teoriile sunt perfectibile, previzibil incadrate in teorii mai generale, mai exacte.

          Desi nu-i asta subiectul, totusi matematica si oamenii de stiinta in general, incearca sa ascunda de public adevarul stiintific. Il expun in teorii complicate, in loc sa daruiasca publicului cinstit adevarul, asa cum o fac unii politicieni si biserica sau dictatorii luminati.

          Avem o mare problema cu stiinta domnule profesor. Nu stiu ce sa zic, dar ar trebui sa combatem directiile de cercetare care intra in contradictie cu politicile umaniste. Si mai ales tendinta stiintei de a se face transparenta publicului prin mii si mii de cursuri online si tot felul de site-uri si minciuni si denumiri si teorii care induc tulburari in societate. Lumea nu le intelege parsivitatea, dar stiinta submineaza evident puterea politica, mai ales datorita internetului, o tendinta criminala impotriva clasei si teoriilor politice.

          Trebuie sa controlam la timp societatea si informatia domnule profesor. Altfel lucrurile tind sa o ia razna. Societatea civila se foloseste evident de informatie, de stiinta si toate tehnologiile pentru a prelua puterea clasei politice si a religiei, caramizi fundamentale in societate. Cum ar putea exista lumea fara politica, fara religie si fara investitiile statului in economie? Imposibil!!! In acest ritm o sa pierim toti domnule profesor. Libertatea si internetul trebuie neaparat limitate. Caci adevarul NU POATE fi accesibil maselor neinstruite. Nu putem acorda tuturor privilegiile clasei conducatoare, caci atunci care ar mai fi diferenta? Ar disparea si servilismul, si generozitatea conducatorilor, unde o sa ajungem!!!!!!!!!!!!! Trebuie sa luam de coarne taurul stiintifico-informatic! Sa ne batem cu el indiferent de consecinte.

          • @DanielS – asta e nici mai mult nici mai puțin decât ideologie totalitară:

            ”ar trebui sa combatem directiile de cercetare care intra in contradictie cu politicile umaniste. Si mai ales tendinta stiintei de a se face transparenta publicului prin (…) teorii care induc tulburari in societate.

            (…) stiinta submineaza evident puterea politica, mai ales datorita internetului, o tendinta criminala impotriva clasei si teoriilor politice. (…) Trebuie sa controlam la timp societatea si informatia domnule profesor. Altfel lucrurile tind sa o ia razna.”

            Nu trebuie să controlați nimic, trebuie să ajungeți internați în instituții de specialitate, înainte de a da foc continentului, ca de atâtea alte ori.

            • Din păcate, am mai depistat și criticat (mai sus) tendința unor elitiști cărora nu le pasă câtuși de puțin că „vasta majoritate a populației planetei nu dă doi bani pe riscul unui cataclism climatic îndepărtat”. Ei vor să le bage pe gât cu forța „fericirea” pe care mințile lor înfierbântate de propaganda eco- o consideră absolut necesară. Nu contează că 97% din populația globului nu este interesată de propaganda lor. Ei, cei 3% illuminati, știu mai bine ce trebuie făcut.

              Pe vremea lui Hitler se spunea Ori de câte ori aud cuvântul „Cultură” îmi vine să scot pistolul…

              Acum, ori de câte ori „direcțiile de cercetare…intră în contradicție cu politicile umaniste…trebuie să controlăm la timp societatea și informația…altfel lucrurile tind să o ia razna”. Trist și periculos, periculos și trist.

            • Ati detectat-o ca fiind ideologie si inca totalitara? Bravo! Desi nu stiu cum v-ati dat seama :) Care-i diferenta dintre ea si teoriile voastre?

            • @DanielS – libertatea de alegere, asta e diferența. Free will, ăsta e conceptul.

    • „E un pic ironic ca tocmai dvs., un om de știință ce potrivi propriilor afirmații a lucrat întreaga carieră pe finanțări publice, să avansați această utopie a a științei pure”

      Nu. domnul profesor Cranganu NU a avansat utopia stiintei pure, ci, din contra: a demonstrat in numeroase articole cat de impura este ‘stiinta pura’ promovata in ultima decada de o suita de politruci cu ambitii gliobale.

      Si nu, nu am citit nicio interventie a dumneavoastra care sa critice pretentia imperiala a incalziristilor de a se baza fix pe ceea ce aparent criticati: ‘stiinta pura’.

      Ca atare, mie mi se pare ca dumneavoastra avansati o agenda ce incearca sa o impuna o conceptie potrivit careia ar fi normal ca un grupuscul politic sa deturneze stiinta si sa impuna decizii si taxe globale tocmai in numele unei stiinte pretins ‘pure si amorale’ [unde puritatea stiintei a fost obtinuta prin eliminarea ‘impurilor’, adica a oamenilor de stiinta sceptici/negationisti, so ni s’a comunicat chiar si gradul de puritate – aproximativ 98%]. Cei ce au instrumentat stiinta in campania de impunere a doctrinei neocomuniste a incalzirii antropogene sunt exact cei umbla cu utopia vopsita a stiintei pure. Vreau sa vad cum ii criticati aici, acum, pe acesti propagandisti utopisti ce au pretins ca singura stiinta pura e stiinta lor [in timp ce ceilalti oameni de stiinta erau ‘vanduti’ intereselor industriasilor americani, deci maculati] si apoi o va iau in seama textele [pentru ca, dupa primul paragraf plin de venin, efectiv am abandonat lectura comentariului dumneavoastra]. Va multumesc.

      • „Nu. domnul profesor Cranganu NU a avansat utopia stiintei pure, ci, din contra: a demonstrat in numeroase articole cat de impura este ‘stiinta pura’ promovata in ultima decada de o suita de politruci cu ambitii gliobale.”

        Nu. Domnul Profesor Crânganu NU a demonstrat nimic. Inutilitatea demonstrării unui lucru, cel al teoriei încălzirii globale datorate activităților umane, asumat a nu fi constatat empiric, nici măcar unanim susținute, ci doar pe consensul unei majorități calificate, nu trebuie, cred, a mai fi dovedită. Dacă doar ăsta e scopul contribuțiilor domniei sale, atunci cu tot respectul pentru exactitatea și amploarea informațiilor cuprinse în intervențiile domniei sale, el rămâne unul mărunt, ce oferă unora ceva mulțumire de sine in convingerea că totul e fatidic și inevitabil. Confirmation Bias! Și astfel intervențiile dumnealui rămân pentru mulțimile de Sancho Panza doar un iluzoriu pai, de care se apucă cu disperarea înecaților.
        Apelul la autoritatea specialiștilor nu e un concept nou, aplicat nu doar în cazul teoriilor climatice existente și contradicțiile formează, cel puțin până la definitiva demonstrare a (in)existenței încălzirii antropice, singura platformă de analiză a fenomenului. Tocmai opiniile contrare majorității sunt, în acest sens, extrem de binevenite și necesare, atât timp cât ele nu sunt deturnate către confirmarea convingerilor personale, pe teme conspiraționiste sau subversive.
        Principial sunt pentru minimalizarea etatismului și a promovării mediului superconcurential, dar nu pot să nu constat că lipsa reglementării grăbește deznodământul competiției, pe care o dorim instinctiv să fără finalitate. Pentru că ceea ce ne asigură bunăstarea e tocmai concurența perpetuă, nu proclamarea câștigătorilor, iar regulile jocului transformă miuța de pe islaz în jocul profesionist al fotbaliștilor de valoare. Paradoxal, nu finalul competiției, ci lipsa sau îndepărtarea acestuia ne oferă predictibilitate și siguranță. Câștigătorii ar fi întotdeauna mai putini decât învinșii și ar lua, ca de obicei, totul.
        De altfel și natura investește cel mai mult în siguranță și perpetuare. Instinctul supraviețuirii primează stomacului. La nivel de regn, specie și individ. Luând ca exemplu fiziologia umană și considerând funcțiile vegetative similare celor îndeplinite de consumatorii de resurse puse la dispoziție de aparatul respirator și digestiv, se constată că ponderea acestora este net superioară, cam 90%, în raport cu libertatea deciziilor voluntare. Puseele de adrenalină se dovedesc adesea inutile, ulterior hilare, dar fără sperieturile și paranoia ce le provoacă, am putea fi la un moment dat victime. Să renunțăm la ele?! Ne antrenăm specialiști pentru a ignora amenințările iminente, dar la nivel comunitar preferăm să rămânem fricoși. Cu toate dezavantajele risipirii resurselor pe astfel de procese și a frustrărilor aferente.

        • Tocmai aici e problema: Nu prea există nici un consens. Autorul articolului a explicat cu ceva timp în urmă cum s-a zidit „consensul”:

          http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/

          E exact aceeși povestea ca cea a determinismului istoric marxist, care ne asigurau profesorii noștii din vremea iepocii, este aceptat de cvasiunanimitatea savanților lumii. Evident că asemeni poveștii cu „97% oameni de știință convinși de realitatea încălzirii globale antropogene” era și aia o minciună gpogonată. Marea diferență e că pe atunci toată lumea râdea cu poftă de pretențiile dăscălimii marxiste, în timp ce azi se găsesc puzderie de oameni aparent inteligenți și aparent educați care să pună botu’ la gargara cu 97%…

          În ce privește reglementările alea demențiale cărora le duceți dorul, nu trebuie să disperați Trăițiîn UE. Nacelanicii soyuz-ului bruxellez asistați de oștiri de țârovnici și trepăduși trudesc zi și noapte fără tihnă să născocescă noi și noi pravile și ukazuri (nevotate desigur de nimeni) care bag seama că vă aduc paradisul pe pământ. Slavă Domnului că am scăpat de acolo iar pe maul ăstalalt al Atlatnticului alegătorii au dovedit că nu și-au pierdut încă nici mințile și nici instinctul de supraviețuire…

        • „Nu. Domnul Profesor Crânganu NU a demonstrat nimic”

          Ba a demonstrat. Cu varf si indesat. Si oricat v’ati sparge in figuri cu speculatiile [ca si intervenientul plin de venin de mai sus], tot degeaba: lumea a inteles cat de putreda e situatiunea pe frontul climatic. Deci, Hantzy, domnule, ma scuzati, dar nu va mai pierdeti vremea pritocind frazeologii ca nu aduceti niciun plus dezbaterii, si’n plus vi se labarteaza amprenta eco.

        • @Hantzy,

          „Puseele de adrenalină se dovedesc adesea inutile, ulterior hilare, dar fără sperieturile și paranoia ce le provoacă, am putea fi la un moment dat victime.”

          Inutile? Hilare?? Pariez ca nu ati trait niciodata experienta unui adevarat „puseu de adrenalina”.
          Un astfel de puseu nu este caracterizat de „sperietura” sau „paranoia” ci de o amplificare dramatica a procesului de procesare a informatiei si/sau a functiilor motorii ale organismului, dedicate exclusiv salvarii fiintei in cazul unui pericol iminent. Daca puseul de adrenalina poate fi definit ca un amplificator de functii, de cealalta parte, frica, cu siguranta este un inhibitor.

  18. Am cautat si ma bucur ca am regasit pe internet acest incredibil interviu,

    https://youtu.be/wuj_tlRRQdQ

    disponibil pe internet de vreo zece ani, „the most amazing „Global-Warming-Beatdown” I have ever seen”, cum bine zice primul comentator pe youtube. Daca e cineva pe aici care nu l-a vazut inca, are acum ocazia sa o faca. Ma gindesc in primul rind la tineretul sincer panicat ca vine sfirsitul lumii din cauza incalzirii globale. Ii inteleg bine pe acesti tineri inocenti fiindca am trecut prin asa ceva, numarindu-ma printre victimele cita frunza si iarba ale Clubului de la Roma (s-au vindut zeci de milioane de exemplare ale imposturii numite „The Limits to Growth”, publicata in 1972). Si pe tinerii antifa, socialisti, comunisti, ecologisti, never trump-isti ii inteleg si ii compatimesc sincer, fiindca si ei sint victime ale acelorasi psihopati care cultiva frica in scopuri politice.

    Christopher Monckton a avut dreptate si in euroscepticismul lui:
    Monckton has been a Eurosceptic, an opponent of European integration. In 1994, he sued the Conservative government of John Major for agreeing to contribute to the costs of the Protocol on Social Policy agreed in the 1993 Maastricht Treaty, although the UK had an opt-out from the protocol. The case was heard in the Scottish Court of Session in May 1994. His petition for judicial review was dismissed by the court for want of relevancy. In a 2007 interview he said he would „leave the European Union, close down 90 per cent of government services and shift power away from the atheistic, humanistic government and into the hands of families and individuals.

    „Elita” l-a tratat la fel ca si pe Enoch Powell (Rivers of Blood speech), dar acum se vede cu ochiul liber ca ei sint cei care au avut dreptate, nu „elita”.

    P.S.
    Lord Christopher Monckton: From Global Warming to Global Governance
    https://youtu.be/AZwr1y78OBo

    Make America Great Again! – Christopher Monckton
    https://youtu.be/7N_7vqarZMM

  19. Tinerii și ciclul Downs – nu cel mai potrivit binom pentru rezolvarea problemelor ecologice

    Pentru a nu fi acuzat că încerc să introduc dezacorduri inter-generaționale în discutarea interesului public acordat încălzirii globale, am omis intenționat din modelarea mea partea finală a eseului lui Anthony Down.

    Pentru că am sesizat în comentariile publicate (și cele nepublicate) o doză de iuventute prea sprințară pentru a fi luată în serios, reproduc mai jos caracterizarea lui Downs despre aportul tinerilor în rezolvarea problemelor ecologice, care azi includ și încălzirea globală (p. 50):

    Unii susținători ai îmbunătățirii calității mediului se bazează pe sprijinul studenților și al altor tineri pentru a păstra această problemă în centrul atenției publice. Un astfel de sprijin, totuși, nu este adecvat ca fundație pe termen lung. Tinerii formează o bază extrem de instabilă pentru susținerea oricărei politici, deoarece au o „putere de acțiune” de scurtă durată. În primul rând, ei nu se bucură de timpul liber pe care îl posedă în timpul colegiului. De asemenea, pe măsură ce noi indivizi intră în categoria „tinerilor” și cei mai în vârstă pleacă, se ridică diferite probleme, iar abilitățile acumulate în formarea opiniilor se disipează. În plus, radicalismul tinerilor a fost imens exagerat de tendința mass-media de a concentra atenția asupra celor cu puncte de vedere extremiste. În atitudinea lor față de problemele politice, majoritatea tinerilor nu sunt foarte diferiți de părinții lor.

    • „Sînt vechi, domnule”

      Dl. Global Warming

      „E în toiul verii, când serviciile publice încep dimineața la 7 și sfârșesc la 2 d. am. Toată noaptea a bântuit căldură apăsătoare și acuma, pe un cer senin, a răsărit soarele, amenințând cu groaznică dogoare. Ce are să fie peste zi?”

      I. L. Caragiale: Petițiune

  20. Domnule profesor, va citesc cu atentie toate articolele. Dupa informatiile acurate, cel mai mult apreciez ca nu sunteti influentat deloc de acest monstru modern, care va avea consecinte dezastruoase, numit „corectitudine politica”. Felicitari !
    Eu sunt medic, asadar n-am cunostinte in domeniile dvs. de expertiza.
    Nu sunt ecologist (reciclez ce e de reciclat, dar cam atat), nu sunt „panicos”, nu sunt „alarmist”.
    Dar cred ca- si v-as ruga un raspuns – cresterea exploziva a numarului oamenilor va avea la un moment dat influente negative asupra Pamantului. Se preconizeaza cca 10 miliarde in 2060.
    Cum vedeti dvs. consecintele „deseurilor” umane ca influenta asupra Pamantului ?
    Multumesc

    • Cum vedeti dvs. consecintele “deseurilor” umane ca influenta asupra Pamantului ?

      Deșeurile umane (fără ghilimele) nu sunt o problemă de spațiu.

      În „The Skeptical Environmentalist – Measuring the Real State of the World”, cartea care, în 2001, a făcut senzație, Bjorn Lomborg face următoarele calcule, pe baza unor date publicate:

      Fiecare american produce aprox. 4,5 lbs (2 kg) deșeuri/pers/zi, adică aprox. 200 milioane tone gunoi municipal. Pare mult, nu-i așa? Mai ales că respectiva cantitate în 2001 reprezenta dublul celei din 1966.

      Tot acel gunoi, calculează Lomborg, ar putea fi plasat în comitatul Woodward din Oklahoma (întâmplător, cunosc bine zona după cercetările pentru teza mea de doctorat). Toate deșeurile americane din tot secolul al 21-lea ar umple o singură groapă de gunoi, utilizând doar 26% din suprafața comitatului Woodward. La nivelul statului Oklahoma, groapa de gunoi ar ocupa mai puțin de 1%. Iar la nivelul întregii suprafețe a Statelor Unite, groapa de gunoi a secolului al 21-lea ar reprezenta mai puțin de 0,009%.

      Deșeurile umane sunt o problemă de educație și eficiența serviciilor de salubritate. În aceste două domenii trebuie lucrat cel mai mult și mai intens. Vă dau un singur exemplu.

      Ca student geolog, am făcut practică pe lacul barajului de la Bicaz. Era o frumusețe creată de oameni, o încântare a simțurilor.

      Deunăzi, televiziunea națională a prezentat situația catastrofală a suprafeței lacului, acoperită pe mari suprafețe de deșeurile aruncate de oameni (peturi în principal). Nu e vina naturii, nici a schimbărilor climatice. E, în principal, vina lipsei de educație.

      • foarte corect ceea ce spuneti. totul se reduce la „cultura” (am in vedere templul sobolanilor din india) si educatie. acolo unde oamenii nu si arunca chistocul pe strada n o sa vezi nici peturile invadind lacurile si pajistile. civilitatea poate nu i inascuta, dar masurile coercitive (aplicate cu rigoare) n ar trebui s o impuna ? cum pestele de la cap se mpute, ma gindesc ca piramida inversata a valorilor produce nu doar daune economice si sociale ci si ecologice

        • Poate ca civilizatai se mai poate impune si prin lege dar e greu… Acum cateva decenii Singapore a intezis guma de mestecat, pe care localnicii obsinuiau sa o consuma in cantitati mari si sa o arunce peste tot. Intr-o societate dominata de confucianism a tinut. Intr-adevar Singapore-le zilelor noastre e un exemplu de curatenie publica.

          Nu stiu cat ar tine in Romania unde nenumaratele secole de impialri de tot soiul au creat o cultura deja atavica :) a tzapuirii autoritatii. Legea e exclusiv pentru faieri si jmecherii p claca in picoare de dragul de ao face si nu pentru ca le-ar aduce vreo-un folos… Fara indoila ca timpul va civiliza oamenii, dar eu il vad ca un proces exrem de indelungat…

      • ps : poate aici e punctul sensibil. Bohr sau Oppenheimer au realizat ca cercetarile lor pot ajunge n mina unor trepadusi politici, in unanimitate considerati „elite” si parinti ai democratiei ? is this a question ?

        • Cazul savantilor ce au lucrat la bomba atomica e un exemplu perfect de idioti ingeniosi sau idioti utili. In final au dat-o pe mana unui monstru ca Stalin mult mai periculos ca cel impotriva caruia o construisera – adica Hitler.

          In mintile lor bolnave ideea ca SUA au monpolul bombei era periculoasa. Insa a-l face cu ajutorul ei intangibil pe Stalin era OK. Care Stalin a ucis zeci de milioane de conationali si a creat un sistem de lagare exterminare pe langa care cele ale lui Hitler erau o treaba de amator…

  21. Domnul Constantin Crânganu revine după ce ne obișnuise cu pledoarii pentru industria petrolului. Acum atacă oarecum lateral diminuând dușmanul industriei și anume politicile ecologice. Articolul are o concluzie simplă : dacă publicul nu e interesat nu există. În vâltoarea mediei contemporane unde emoția se vinde e greu să păstrezi un subiect cald decenii. Interes a fost și pentru rinoceri și tocmai am citit că ultimul dintr-o subspecie a fost ucis chiar de cei puși să-l păzească. Probabil vreun chinez bogat a plătit intolerabil de mult (destul ca niște rangeri africani să riște pușcăria dar să-și asigure familia) ca să facă o supică care, crede el, îi va asigura potența decenii de-acum încolo. Acel chinez bogat probabil că se fălește între cunoscuți că a păpat și ultimul rinocer de-un fel și poate niște băieți din China scriu la ei acolo că de fapt nu-i așa o mare pierdere. Așa că argumentul că lumea nu mai e interesată nu arată decât superficialitatea americană dar nu ține loc de argumente. Dar e adevărat că în America ascensiunea lui Trump nu se datorează geniului său ci unui alt fenomen. Am prieteni liberali dar care acum țin cu Trump deoarece progresismul a luat-o razna prin impunerea obsesivă a unei toleranțe ce deformează adevărurile naturale. Acest activism a trimis nedrept zic eu inclusiv schimbarea climatică în derizoriu. O dobitoacă ca doamna citată care inventează termeni precum justiție climatică dar își explică acești termeni ca fiind în legătură cu misoginia și egalitatea socială poate să determine o privire rece. Dar obiectul principal e validitatea teoriei cu încălzirea globală și aici aș aduce câteva amendamente:
    – Fenomenul încălzirii globale datorat factorilor antropogeni prin emisii produse în special prin arderea fracțiunilor petroliere dar nu numai (vacile din SUA produc suficient metan cât să devină semnificativ) e unul bazat pe acumulare lentă și cercetătorii serioși tocmai asta spun că este lent dar poate schimba echilibre până la un mod ireversibil.
    – Intervenția scumpă și îndelungată de schimbare a paradigmei industriale ar fi ajutat să se facă o tranziție blândă. Nu e o noutate. Omenirea a mai încercat asta la gaura de ozon reducând agenții incriminați și gaura de ozon se reface.
    – Acuma schimbarea climatică nu presupune strict doar veri mai calde și ierni blânde. Schimbarea climatică adică creșterea cu grade a temperaturii medii globale poate să distorsioneze echilibrele actuale. Dacă curentul golfului ar înceta de exemplu Europa de Vest ar fi supusă unui fenomen de răcire mai ales iarna. Mai mult creșterea temperaturii dă volatilitate circulației atmosferice. E mai multă energie intrată în sistem. Chiar și domnul Crânganu care predică că nu se vede nimic ar putea consulta statisticile asigurătorilor de exemplu care în America au peste o sută de ani și ar vedea că fenomenele meteo extreme au cauzat pagube. Asta a dus la o creștere a primelor de reasigurare și de aici o creștere a costurilor de asigurări mai mare decât reclamata Obamacare. Nu e musai o schimbare semnificativă pe medie. E doar o schimbare de cum se aplică acea medie. Ploi ce aduc apa pe jumătate de an apoi luni lungi de secetă nu sunt neapărat imputabile încălzirii globale și cu atât mai puțin arderii combustibililor fosili susține dânsul. Dar totuși chiar și dânsul trebuie să știe că țari ca Germania sau Japonia când proiectează o infrastructură țin seama de statistici multianuale și nu pot fi bănuite de superficialitate. Cu toate acestea inundațiile cu aspect de catastrofă spun că ceva a depășit valorile prevăzute statistic și ameliorate cu coeficienți de siguranță. Dar, nu-i așa, nu avem suficiente date. Și dacă acumularea datelor ca fi clară într-un moment când nu vom mai avea multe de făcut? Pentru că unul din scenariile terifiante este că încălzirea poate să elibereze din permafrost metan și din fundul oceanului. Acel metan va fi mai greu de oprit chiar dacă vom avea doar automobile electrice.
    – Interesul public n-aș zice că s-a diminuat. Piața în creștere continuă a automobilelor electrice arată că publicul e atent în proporție crescândă. Și nu pentru că speră ca media sau politicienii să rezolve. Spuneți de agendele ecologice susținute pe bani grei de miliardari. De obicei acei oameni au bani din IT și sunt mai receptivi la viitor decât cei care preferă să se îmbuibe azi din petrol. E adevărat că-și și permit luxul de a fi receptivi. Dar fiecare are strategiile lui. Personal investesc în sisteme recirculante și agricultură în spații protejate deoarece cred cu tărie că cei ca domnul Crânganu vor ține steagul sus până va fi prea târziu și atunci nu numai o parte a industriei se va schimba ci întreg modul de viață de pe Pământ. Așa că biotehnologiile și agro-acva-tehnicile de spații protejate vor fi singurele care vor asigura supraviețuirea.

    • @Mark – trebuie un comentariu destul de lung pentru a înghesui în el atâtea sofisme și straw man, dar v-a reușit magistral. Keep un the good work! :)

    • Felicitari pt un asemenea comentariu. Probabil e prea greu de digerat pt apostolii domnului Cranganu, dar e unul dintre cele mai pertinente.

    • Ma tem ca ati scapat concluzia articilului> Ea nu e aceea ca „daca publicul nu e interesat de o anume problema ea nu exiasta”, ci pur si simplu aceea ca minciuna s-a rasuflat si lumea e satula/scarbita de ea…

      1. Progewsismul nu scarbeste datorita toleranteio excesive, ci tocmai datorita intolerantei fascitoide pe care o practica. In mintea progresistilor contemporani discutia libera e o crima si postulatele capeteniilor trebuie ingjhitite/urmate fara cracnire. Succesul lui Trump nu se datoreaza in nici unui caz vreo-unei „genialitati”, pe care in mod evident nu o are, ci doar eforturilor sale de reastabilire a bunuclui simt si de respingere a intolerantei institutionalizate a progresimii. Oameniii cat de cat normali nu prea inghit pierderea liberatii.

      2.Acticvista aia cu „echitatea ecologica” care va zgandare atat a atins de fapt miezul problemei. Curentul „ecologic” contemporan nu are absolut nimic de a face cu imbinatatirea calitatii vietii si a mediului ci e exclusiv o noua manifestare a comunismului de odinioara. Nu degeaba sunt iecologisii zilelor noastre numiti „pepeni” (melons) adica au o coaja vede subrire pe dinafara si un miez rosu solid.

      2.1 Cel mai bun exemplum in acest sens e tocmai nebunia emisiilor de CO2, care e un gaz inofensiv pana la concentratii de 350 de ori mai mari ca cea atmosferica. El hraneste plantele, Progresimea s-a dezlantuit impotriva sa pentru ca eliminarea emisiilor sale duce la dezindustrializarea si saracirea lumii civilizate. Problema eterna a socialismului e ca nu poti sa controlezi politic o comunitate prospera si libera. Ea trebuei intai saracita, obisnuita cu penuruiile de tot felul si transforamta astfel intr-o masa de sclavi ai statului condus desigur de nomenclatura progresista de tip nou, nealeasa de nimeni si infipta la butoane pe vecie…

      2.2 Cel mai bun exemplu al nepasarii ecologistilor vis a is de poluarea reala sunt normele de poluare eurpene axate pe eliminarea emsiilor de CO2 dar care lasa emisiile de oxizi ai azotului si sulfului la nivele periscualoase. Cele americane sunt exact invers – elimina noxele (ozixii de azot si sulf toxici) si lasa emisiile de CO2 la nivele ce-i ingrozesc pe birocratii buxellezi. Evident ca si ecologistii americani se zbat sa aplice modelul european. Pana cum au esuat. De aia cand merg intr-o zi fierbinte de vara prin Manhattan, unde e o cirulatie infernala, nu simt mirosul de gaze arse, insa daca repet figura prin Bologna (unde circulatia e oprita in centru in week-end) sau prin Frankfurt il simt cat se poate de acut. De aia americanii spun a „Europa pute”. Intr-adevar cat am stat acolo ma obisnuisem cu miorsul noxelor. Dupa vreo-un an de stat in SUA cand am mers prima oara inapoi in Romania l-am simtit cat se poate de acut…

      Deci iata cum ecologistii va otravesc cu bina stiinta de dragul gargaunilor ideologici… S-a ajus la situatia ridicola in care normele de emisii China IV ce intra in viogoare anul viitor sunt de fapt mai respotrictive la emisiile de noxe ca cele UE. Evident pe socotelea celor de CO2…

      2.3 Pana la urma tintele absurde ale acorsdului de la Paris vor avea efecte nesmnificative in privinta reducerii temperaturilor in urmatorul secol. Mai multi din sustinatorii si inaitiatorii sai nici macar nu au ascuns asta recunoscand pe fata ca scopul principal al acordului e un transfer de bogatie („echitare ecologica”) din luimea dezvoltata spre lumea a III-a. De aia China, India si Rusia (are exporturi industriale mai mici ca Romania!) care genereaza peste 50% din emissile de CO2 ale lumii pot polua dupa pofta inimii pana in 2030, in timp ce SUA ce produce in jur de 15% din ele trebuia coform acordului trebuia sa si le reduca cu peste 25% in 7 ani – adica o dezindustrializare si saracire accelerate…

      Gargara cu mediul inconjurator curat e ceva in care poate mai cred idiotii utili de la baza miscarii. I mod cert capeteniile nici macar nu mai mimeaza interesul pentru mediu si sunt concentrate 90% pe obiectivele ideologice.

      3. La aia cu vacile americane sunteti in urma cu evenientelor. In primul rand ca toate vitele si restul animellor (inclusiv oamenii) din lume produc metan, nu numai cele americane. Vestea cu adevarat cumplita e ca frunzele uscate ale planetei si restul vegetatiei in putrefactie produc mai multe gaze cu efect de sera ca toata activitatea umana. Iar vestea cu adevarat catastrofala e ca principalul vector al efectului de sera e umiditatea atmosferica cu o concentratie de vreo 500 de ori mai mare ca a tuturor celolralte gaze cu efect de sera la un loc. Cum procedati deci ca sa elimnati norii :) ?! O ideea ar fi detonarea masiva de armanant termonucelar pana se starpeste toate viata de pe planeta si se elimina atmosfera ei…. :) :) :)

      4. Povestea cu asigurarile ameircane care devin mai scumpe din cauza incalzirii globale e o minciuna gogonata & sfruntata. Tocmai ca in ultimii ~10 ani America de Nord e intr-un proces de racire vizibila. Aleea tornadelor ce trecre pre vremuri prin sudul Canadei si vestul mijlociu al SUA s-a mutat mul mai la sud. Pana prin 2007-2009 nu era primavara fara tornade in Midwest. Azi ele au disparut aproape cu totul. Tocmai disparitia lor dintr-o zioana foarte populata dus la scaderea asigurarilor pentur imibiliare. Acelasi proces de racire a facut ca intre 2005 si 2017 SUA sa nu fie liovite de nici un uragan major. Acesti 12 ani sunt cea mai indelungata periosada de acalmie de cand e urmaresc uraganele, adica din ~ 1860. Precedenta a fost de 9 an, de la 1961-1869… Presupun ca absentra indelungata a uraganelor a dus de asemenea la o scadere a costurilor asigurarilor in zonele de coasta, asa cum disparitia tornadelor din Midwest a dus la scaderea asigurarilor la noi.

      5. Interesul public a devenit bascalie. De aia a si dat Agitptopul ordin de zi pe unitate sa nu se mai foloseasca termenul de „inclazire globala” ci daor cel de „schimbari climatice”. Bancurile pe seama incalzirii globale (acum in plina racire a climei) devenisera la fel de usturatoare ca cele din vremea epocii de aur pe seama lui Pingelica…

      6. Nimeni n-are nimic cu persoanele private ce baga bani in chestia cu incalzirea globala. Suntem o lume libera si fiecare trebuie sa aib adreptul si posibilitatea sa-si faca damblaula. Problema apare atunci cand aceasta dambla se transforma in povara publica. Intelegeti?

      • @Josef Svejk
        1. Progreesismul a scăpat caii la vale e adevărat.2. Ecologia e într-adevăr o nouă ideologie de stânga ce a preluat în universitățile americane așa numitul marxism fără comunism adică ceva de genul Marx e bun dar a fost înțeles greșit când de fapt tocmai paradigma egalității impuse cu război(numit revoluție) e o formă violentă de impunere a unei nivelări egalizatoare. Și da predilecția europenilor pentru diesel aducea noxe ce depășeau ca rezultat emisiile arderilor motorului normal Otto pe benzină. Că VW și aproape toți fabricanții au șmenuit controlul acelor noxe e deja istorie. Deja în Germania din ce în ce mai multe orașe interzic mașinile pe motorină. Iar amestecul ideologic cu țintele pe reducerea emisiilor a avut la bază modelul că țările bogate poluează mai mult și cele sărace încă nu poluează așa de mult și ar fi necinstit să le ceri la unii să reducă din moment ce americanii singuri asigurau cam 30-40% din poluarea mondială. Era un fel de echitate în ideea de a plăti aceste costuri. Mai era și ideea că America și le permite iar cei săraci nu. Acuma că în momentul ăsta în America s-a așezat un fel de egoism pur e și asta o chestie. America mereu a pretins pentru alții dar și pentru ea însăși că e o țară mai virtuoasă și cu idealuri. Era o fervoare mesianică la americani ce se credeau de partea bună a forței pentru că ideile lor erau bune adică democrația, libertatea economică și socială, egalitatea legii. Niciodată până acum americanii n-au pretins pur și simplu ceva de genul suntem egoiști pentru că ne permitem. Chiar doctrina Monroe America pentru americani era învelită în cuvinte de genul America e o lume nouă să nu fie coruptă de imperialismul vechi. Asta deși de fapt însemna că America dorea să fie ea jupân și nu alții. După război America a lăsat Anglia și Franța să piardă imperii, să piardă Suezul și alte locuri pe simpla idee că ei sprijină libertatea și nu imperiile. La fel făceau asta în timp ce împânzeau locurile strategice din toate mările cu bazele lor. Acum e prima dată când ridică cinismul la rang de virtute. 3. și 4. și 5 Omul trebuie să-și schimbe paradigma economică. Activitățile antropice actuale denaturează echilibrele planetei. Faptul că aleea tornadelor s-a mutat la sud confirmă o schimbare. În același timp uraganele marine au crescut în intensitate. De aceea catastrofele se mută pe litoral. Am scris că echilibrele se mută și unele efecte perverse pot fi chiar accentuarea extremelor. Astfel sunt episoade de iarnă mai grave și mai adânci. Încălzirea globală e o acumulare de temperaturi medii crescute. Aceste temperaturi medii pe tot globul (și sunt date peste tot cam de la 1800-1900) cresc. Ca logică simplă această energie suplimentară introdusă într-un sistem gazos-lichid conduce la o accelerare a fenomenelor extreme. Dar vor fi desigur câștigători și pierzători. Unele regiuni se deșertifică iar zone tradițional uscate au parte de ploi. A nins în Sahara. A nins 3 ani la rând după ce era un fenomen odată pe secol în Levant și în Israel. Clima nu este o ecuație liniară. Încălzirea nu înseamnă căldură peste tot. Dar totuși se pare că informațiile cu micșorarea calotei polare și a lunilor de ocean înghețat sunt reale. 6 E aici e aici. Fiecare să aibă dreptul să-și facă damblaua. Nu militez pentru o soluție colectivistă dar așa cum nevoia socială ne impune legi care ne limitează libertățile (la limită de ce n-aș avea voie să ucid în serie dacă asta mă face fericit?) cam tot așa trebuie să existe o limită în metodele industriale folosite. Tocmai ați scris că normele anti noxe au ținut America curată. După criză s-a înțeles că dereglementarea financiară a permis acumulări de riscuri intolerabile. Dacă într-un domeniu virtual ca cel financiar punem hățuri de ce-ar fi așa de rău să punem hățuri pe paradigma de producție-consum? De ce în numele confortului și al prosperității excesive trebuie să nu admitem un efort colectiv pentru reglementarea ideii de industrie care nu riscă clima sau poluarea? Am observat că și dvs și domnul Crângan (dacă nu cumva sunteți aceeași persoană după vehemență) nu ați comentat exemplul dat de mine și de altă persoană cu freonul. Adică acolo s-a putut. Dar în petrol unde nu-i așa banii sunt mulți nu se poate? Întrebările sunt retorice și răspund tot eu. Istoria a arătat că omul e rareori capabil să-și asume sacrificii. Ceea ce e azi deșertul irakian a fost în Mesopotamia o oază irigată. La fel Bactria e azi o zonă deșertică între Turcmenistan, Uzbeistan până în nordul aridului Afganistan. Acolo Alexandru cel mare a găsit ținutul celor 1000 de orașe. Dar odată distrusă economia agrară ce susținea irigații complexe n-a rămas decât deșert. Insula Paștelui era plină de oameni. Acei oameni au tăiat copacii și brusc ecosistemul s-a stricat, iar odată cu asta au apărut crize, războiaie și diminuarea accelerată a populației. Faptul că noi Europenii și Americani au trăit în zone temperate ce au permis despăduriri care nu au deșertificat nu ține de calitățile noastre de europeni. Pur și simplu în zona noastră natura ne-a permis să ne desfătăm și nu ne-a penalizat. Eu sunt convins că dvs și cei ca dvs împreună cu egoismul general vor întinde ața până se rupe. Deteriorarea climatică însă va zgudui sistemele politice. Imperiul roman a căzut și pe o secetă seculară în câmpia eur-asiatică. Imperiul mongol care a distrus Rusia Kieveană, califatul arab și a ținut Europa în șah înglobând China a fost precedat de decenii de umezeală în câmpia eur-asiatică. Clima schimbă istoria lumii iar politica struț egoist, eu o duc bine mi se rupe de restul deci bag capul și nu văd va fi decontată secular de America. Dar azi și poate în timpul vieții naostre lucrurile nu se vor denatura destul ca să conteze. Nu dvs veți plătii ci copii dvs.

        • @Mark – e adevărat că am scris ”Keep up the good work!” , da’ pe cuvântul meu că eram ironic, nu trebuia s-o luați în serios! :) Aveți o colecție impresionantă de mituri, însă rezumatul lor e că dvs. nu deosebiți adevărul de minciună.

          ”odată distrusă economia agrară ce susținea irigații complexe” ?! Păi, chiar irigațiile alea complexe au deșertificat totul, exact cum s-a întâmplat și cu Marea Aral, mai în zilele noastre.

          ”în Germania din ce în ce mai multe orașe interzic mașinile pe motorină” ?! Păi, motorina e parfum pe lângă lignit și uitați-vă ce face Germania la Garzweiler:

          .https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Garzweiler_Tagebau-1230.jpg

          Credeți că e singura exploatare monstruoasă de lignit din Germania? Nu e, sunt mai multe! De exemplu, mai e una soră la Hambach, în NRW, aceea are 85 kmp cu totul, ca să vă faceți o idee despre monstruozitatea ei. Acolo au ras 90% din pădurea existentă ca să facă loc excavatoarelor alea de zeci de metri înălțime și tocmai se pregătesc să radă și restul de 10%, iar pe dvs vă încântă că se interzic mașinile diesel în orașe?!

          Excavația de la Hambach a ajuns la 300 de metri sub nivelul mării, e cea mai mare groapă pe care făcut-o vreodată omul pe planeta asta, iar pe dvs vă încântă că se interzic mașinile diesel în orașe?!

          • erată: mi-a scăpat un punct în față la ”https”, de asta nu e activ link-ul. Dar se poate copia în browser și se poate elimina punctul.

        • 2. Asta cu marxismul necomunist e într-adevăr adâncă! E rezultatul încordării epice a neuronului personal sau ați auzit-o pe undeva?! Ca să nu mai râdă lumea de dumeavoastră și ca să vă mai și lărgiți un pic orizontul cultura, să știți că Marx a scris în 1848 o chestie intitulaă „Manifestul comunist”. Doctrina promvată de el a fost deci numită „comunism” sau „maexism”. E unul și cam același lucru…

          2.2 Nu e vorba de mișmașurile VW, Mercedes și BMW care fiecare și-au mânărit motoarele Diesel spre a fenta normele de poluare. E vorba de normele de poluare europene care atât pentru motoarele Otto cât și Diesel admit nivele de emisii mai mari a noxelor ca să reducă emisiile de CO2.
          Motoarele Diesel pot fi făcute să aibă emisii extrem de reduse de noxe. Toți producătorii majori de moatare, Diesel, precum Caterpillar, GM, Cummins, Deutz, MTU, Volvo, Fiat etc. produc astfle de motare ce se încadrează în normele de poluare de oriunde în lume. Faptl că VW a trișat copilărește nu schimbă nimic.

          Orium vă asigur că nici în orașele ce interzic azi motoarele Diesel, marfa nu se va transporta cu măgarii ci tot cu camioane Diesel.
          2.3 Mințiți cu intenție și nu din greșeală. Primul poluator al lumii e China cu 29.5% din emisii SUA generează sub15% din emsii și nicidecum 30% su 40% cumm pretindeți duenavoastră. Tratatul de la Paris e o tâmpenie ideologică tocmai pentru că nu obligă cei 3 poluatori ce emit 50% din emsiile lumii (China Rusia și India) să favă nimic până în 2030.

          China de exemplu are planificată construcția a 500 de termocentrale pe cărbune în următorii ani la ea acasă și alte 700 înn restul lumii. Bag seama că ele vor scoate numai briz mării pe coșuri… :)
          3. Asta cu „uraganele marine ce au crescut în intensitate” e o ală minciună gogonată. Perioda lor de apogeu au fost anii ’30-’50 ai secolului trecut. Din nou cei 12 ani dintre 2005 și 2017 când SUA nu au mai fost lobit de nici un uragan major e cea mai îndelungată perioadă de acalmie din istoria scrisă a țării. Precedenta a a fost intervlul de 9 ani din 1861-1869…

          La fel cum e o mincinuă gogonată (prim oară aveați scuza unei posible erori, avm e clar că o comiteți consecvent și cu intenție) chestia cu creșterea asgurărilor în zonele de coastă datorită mutării aleii tornadelor mai la sud. În realitate ea s-a mutat în zone mai puțin populate. Deci nu avea cum să implice creșteri de costuri ale asigurărilor tocmai pentru că fenomele asigurate devin tot mai rare.

          Sigur că faptul tornadele se mută mai la sud confimă o shimbare a climei. Numai că e o răcire a ei și nicidecum o încălzire… Iar clima planetei e în continuă schimbare de câteva miliarde ani de când aceasta s-a format. Vorbți apoi de Sahara și Mesopotamia de parcă ele s-ar fi deșeificat alaltăieri. Ei bine ele s-au deșeificat avum mai multe mii de ani din motive complet independente de emisiile de CO2 ale SUA & UE :) Deci iată că v-am mai lărgit un pic oirzontul cultural…

          7. Chestia cu freonul și gaura din stratul de ozon e dovada unei găinării. Freonul e interzis de acum de aproape 20 de ani. Observăm că gaura din stratul de ozon variază cam tot așa cum varia și înainte de interzicerea sa. După datele de mai jos pare să nu fie absolut nici o legătură între interzicerea freonului și stratul de ozon
          https://ozonewatch.gsfc.nasa.gov/statistics/annual_data.html

          După ce adepții ei au obținut interzicerea freonului mărimea găurii din stratul de ozon e OK. Nu se mai aude nici un chițăit pe tema ei. Nu mai e nicio problemă. Ba chiar e sănătate curată :)

          Până la urmă interzicerea freonului fost o chetie cu impact minor. Există alternative. Nu a trebuit să renunțăm la frigidere și nici le instalațiile de aer condiționat. E drept că cele fără freon consumă mai multă energie ca cele cu freon, dar până la urmă orice măsuri din astea „ecologice” rezultă în arderea mai multor combustibli fosili :)

          Însă nebunia cu emisille de CO2 e o treabă complet diferită. Ea înseamnă distrugerea civilizației noastre de dragul satisfacerii poftei de putere a unui grup agresiv și zgomots de ticăloși și ratați. Înseamnă să le lăsm copiilor noștrii o lume săracă, abrutizată și disperată. Ei bine, puneți-vă podfta-n cui. Asta nu se va întâmpla!

        • @Mark – à propos de capacitatea de a deosebi adevărul de minciună: trebuie să fiți un om cu foarte puține îndoieli, ca să ajungeți la presupunerea că Dl.Crânganu își scrie singur aprecieri laudative în comentarii, folosind ca pseudonim @Josef Svejk :)

          Dacă mi-ar veni asemenea idei, aș trece pe la un cabinet de specialitate. Măcar să stau de vorbă cu fata de la recepție, să văd ce mobilier nou mai au pe-acolo etc.

        • @ Mark,
          nu esti singular: „Baba Vanga, profeții CUTREMURĂTOARE despre ROMÂNIA: `Totul se va adeveri`. Și Nostradamus a vorbit despre asta „

        • Ceea ce e azi deșertul irakian a fost în Mesopotamia o oază irigată. La fel Bactria e azi o zonă deșertică între Turcmenistan, Uzbeistan până în nordul aridului Afganistan. Acolo Alexandru cel mare a găsit ținutul celor 1000 de orașe.
          Tamerlan!

  22. Că o fi sau nu antropogenică, încălzirea globală e reală și accelerată. Efectele SUNT deja dezastruoase. Nu văd nici o conspirație sau conflict de interese (granturi) în consensul (în sensul majorității) comunității științifice asupra fenomenului și cauzelor, deci nici un motiv să contest realitatea fenomenului. Dl.Cranganu poate fi exclus din categoria conflictului de interese […]. Un lucru de bun simț in care sunt de acord este isteria Cernobîl, care a produs pagube imense. Combustibilii fosili trebuie eliminați cât mai rapid ca sursa de energie din 2 motive: 1. sunt epuizabili in timp relativ scurt 2. trebuie conservați pt. aplicațiile in industria chimică, unde tehnologiile alternative sunt extrem de costisitoare. Singura alternativă viabilă la ora asta sunt centralele nucleare. Complementarea cu solară și eoliană nu strică, dar într-adevăr nu pot constitui „back bone” al industriei energetice. Perspectiva unei dezvoltări accelerate a vehiculelor cu propulsie electrică presupune creșterea substanțială a puterii electrice instalate și investiții uriașe in infrastructură. Vorbim de curenți de ordinul a 100A care să alimenteze zeci sau sute de mii mașini simultan, în plus față de încărcarea curentă a rețelei electrice. Dacă o vom face in continuare cu cărbune, gaz si petrol, ce vom câștiga?

    • Citez: „încălzirea globală e reală și accelerată. Efectele SUNT deja dezastruoase.” Puteti sa ne indicati acele efecte „deja dezastruoase”?!

      Pe de o parte clima Americii de Nord pare a fi mai degraba intr-un proces de racire destul de accelerata i ultimii 10 ani. Pe de alta parte planeta mai trecut relativ recernt printr-un proces de incalzire globala in secolele IX-XIII, iaer efectele au fos mai degraba positive. Racirea climei ce i-a urma t a avut efecte dezastruoase asupra lumii culminand cu „anul fara vara” 1816…

      Apoi putweti sa ne explicati ce anume poate face omul pentru a schimba trendul climatic?! Tipetele si agitatia precuim cele ale mamutelor in cusca banuiesc ca nu vor face mare lucru… :)

      Puteti sa ne explicati cum putem „dezvolta accelerat vehiculele cu propulsie electrica”?! In momtneul asta TOATE rezervele de litiu cunoscute si estimate ale lumii pot asigura in cel mai fericit caz inlocuirea a 8% din parcul auto al planetei. Asta presupunand ca ranuntam la telefoane mobile,tablete si laptop-uri IMEDIAT. Iar asta de asemeena fara a lua in considerare transportul de marfa. Daca trecem pe camioane electrice atunci inseamna ca trebuie renunta la vechiculele idividuale electrice si hibride IMEDIAT spre a prezerva rezevele de litiu ale planetei pentru tansportul de marfa…

      Dupa toate aparentele tocmai ca ideea tampita a trece pe masini electrice (insuficient maturizate si ce au evoluat prea putin in ultimul secol) provoaca epuizarea rapida (mult mai rapida ca cea a petroluloui) a unei resurse naturale esentiale asa cum e litiul…

      Cu toate pacatele lor, carbunele petrolul si gazele asigura functionarea civilizatie noastre. Daca vreti sa renuntati la ele trebueis a renuntati la locuinta dumnevoastra, la comunicatii, l imbracaminte, la transport, la alimente procesate, etc. Cand incepeti sa ne dati un exmeplu personal?!

      • @Josef Svejk – Puteti sa ne explicati cum putem “dezvolta accelerat vehiculele cu propulsie electrica”?!

        Tehnic vorbind, cea mai bună soluție ar fi să aibă câte un motor electric încorporat în fiecare roată, alimentate dintr-un generator diesel sau benziner on board, ca la locomotive. Controlul asupra tracțiunii ar fi mult mai bun decât la autovehiculele de azi, iar regimul de turație al generatorului ar fi suficient de restrâns încât să nu aibă nevoie de cutie de viteze.

        Consumul ar fi mult mai redus decât la autovehiculele de azi fiindcă s-ar atenua foarte mult corelația dintre turația roților și turația motorului termic. N-ar fi nevoie de baterii de litiu, doar de bateria cu plumb care există și azi. Eventual de capacitate ceva mai mare, astfel încât la accelerații bruște să asigure un ”kick” de 2-3 secunde al motoarelor electrice încorporate în roți, până când generatorul principal își crește și el turația.

        Scalabilitatea tehnologiei ar fi excelentă, la cele mai mici vehcule se pot monta motoare de 2-5 kw în fiecare roată, iar la camioanele mari se pot monta și motoare de 100 kW în fiecare roată tractoare. Cu 4 x 100 kW electric, majoritatea camioanelor ar fi mai performante decât cele de azi și ar avea nevoie de motoare diesel doar pe jumătate din cilindreea celor de azi. Cu reducerea corespunzătoare a consumului și poluării, dar cu un comportament mult mai dinamic pe șosea, dată fiind eliminarea cutiei de viteze.

        • Excelentă idee! E princpiul de funcționare al locomotivei Diesel-electrice.

          Ideea a avut-o Ferindand Porsche în 1943 și a implementat-o distrugătorul de tancuri Elefant

          https://en.wikipedia.org/wiki/Elefant

          Porcsche pare să fi fost fascinat de ideea automobilului cu transmisie electrică. Un astfel de exemplar de la începutul secolului se găseștela Muzeul Tehnicii din Munchen, pe care vă recomand cu căldură să-l vizitați dacă aveți ocazia.

          Aceeși idee au avut-o apoi ingineri români de la sfâtșitul iepocii de aur și au aplicat-o la DAC 120 DE

          http://www.gandul.info/reportaj/supercamionul-lui-ceausescu-3228383

          Mai aproape de zilele noatre au încercat-o și americanii tot la camioanele miniere, la excavatoare, încărăctătoare frontale (wheel loader) și buldozere. Am lucrat și eu în tinerețele mele la excavatorul electric.

          Toate sunt magnifice, mașinile au primit premii peste premii, viitorul părea luminos, am ronțăit bonusuri grase de pe urma lor, dar nu prea se vând. Motivul e simplu: Cine știe aritmetică poate scocoti ușor timpul de amortizare. La prețul actual al petrolului pur și simplu nu merită sau merită doar în condiți foarte speciale de exploatare. Nici măcar în Europa unde prețurile la combutibil sunt de 2-3 ori mai mari ca-n SUA nu prea merg. În Europa de altfel se vând mai prost ca-n SUA, Australia și Asia din cauza că, costurile de finanțare sunt mult mai mari. La puteri de până la ~ 2000 CP transmisile hidrostatice sau mecanice sunt mult mai eficiente din punct de vedere al costului total/performanță.

          De aceea n-o să vedeți prea curând camionul de cae vobiți șosele. Nu e vorba că n-a avut nimeni ideea. Pur și simplu n-a venit (încă) timpul lui

          Ele sunt totuși menținte în fabricație pentru că au până la urmă piața lor așa limitată cum e. Nu se vând în pierdere, s-au scos banii de dezvoltare și la o adică în cazul unei crize petroliere îndelungate vor avea un succes comerical nebun. E solluția de rezervă. Așa cum s-au testat cu succes vehicole cu pile de combustie sau chiar motoare pe combustie de hirogen. Dacă petrolul dispare mâine există soluții, Nu trebuie să ne întarcem la căruță.

          Oricum dl. Dionisie se referea la camionul pur electric, care la ce știm azi despre baterii e o tâmpenie fără pereche.

          • @Josef Svejk – partea cu prețul petrolului vs amortizarea contabilă e adevărată. Asemenea vehicule ar avea doar o piață de nișă, preocupată de performanță ca scop în sine, dar ele nu se pot generaliza, fiind mult prea scumpe.

            Comparația cu locomotiva am menționat-o în acel comentariu, deși nu e aplicabilă decât parțial. În esență, e vorba despre faptul că locomotiva nu are diferențiale și nici nu are nevoe de ele, de asta merge cu câte un singur motor pe fiecare osie. Dar și manevrabilitatea ei e mult mai redusă. Vehiculele rutiere au nevoie de o manevrabilitate mult mai mare, așa s-ar justifica motoarele electrice încorporate în fiecare roată, cu tracțiunea controlată separat și eliminarea diferențialelor de pe fiecare osie.

            Dacă ar fi să construiesc așa ceva ca să văd cum se comportă în realitate, aș construi un transportor blindat 8 x 8 bazat pe ideea asta, nu un autovehcul de șosea.

          • @Josef Svejk,

            „Am lucrat și eu în tinerețele mele la excavatorul electric.”

            Atunci trebuie sa va amintiti si de Roata Motoare, care era un proiect secret la Progresul Braila. Din ce-mi aduc aminte era un motor hidraulic ce urma a fi integrat in roata utilajelor de constructii fabricate atat la IUG Progresul Braila cat si la IM Nicolina Iasi.

            • N-am lucrat în România la excavatorul electric ci în SUA în deceniul trecut. În vreema iepocii de aur eram încă elev. De aceea n-am auzit de „roata motoare”

  23. Dumnule Profesor,
    Ce ar insemna eliminarea folosirii combustibilului fosil din transportul maritim de orice fel, in procente, din totalul noxelor din atmostera (estimate)? Ati putea calcula?

    • Nu am datele necesare pentru a face calcul cerut.
      Vapoarele comerciale folosesc mai multe tipuri de combustibil, cele mai multe fiind cunoscute sub numele de bunker (A, B, C fiind cel mai utilizat). E vorba despre niște țițeiuri vâscoase, care necesită pre-încălzire înainte de folosire.

      Emisiile poluante ale cargourilor și transoceanicelor sunt considerate a fi cele mai mari din domeniul transporturilor. Surse apocrife afirmă, fără date, că emisiile a doar 15 din coloșii oceanici egalează emisiile tuturor automobilelor din lume. Și dacă industria de transporturi maritime ar fi o țară, ea s-ar plasa între Germania și Japonia drept cel de-al șaselea contribuitor la emisiile globale de CO2. Repet, este o știre apocrifă.

      Daca energiile regenerabile ar putea înlocui arderea bunkerului, ar fi o mare lovitură de imagine pentru ele și o soluție eficientă de reducere a emisiilor.

      O soluția actuală fezabilă ar fi trecerea pe combustibil naval nuclear de tip HALEU (high-assay low-enriched uranium) prin reciclarea actualului combustibil de tip LEU (low-enriched uranium).

      • Nu stu, dar pare un pic trasa de par povestea… Dupa cate stiu eu cel mai mare motor naval are 100000 CP. Sigur ca polueaza mai mult ca 200 de camioane de 500CP, dar cate sute de miliona de de coamioane or fi pe lume raportat la cate nave cu motoare mari?!

        Apoi daca se socoteste cate tone de marfa se transporta pe apa/litru de petrol ars, probabil ca transportul naval e mai eficient ca orice altceva. Iar daca arde mai putin petrol pe unitatea de marfa transportata este oriocum mai putin poluant ca vehiculele cum motoare de 2 ori mai „curate” cazre care ard sa zicem de 20 de roi mai mult petrol pe unitatea de marfa transportata. Ca daca imi amintesc corect asta era raportul intre transportul rutier si cel naval: 1 la 20…

        • De aceea am specificat de două ori că știrea este apocrifă (fake news) și circulă prin mediile ecologiste ca și cum ar fi adevărată și dovedită cu date. Ca orice fake news, este îmbrăcată într-o rochiță care o face atrăgătoare pentru unele persoane (importante, nu spui care…).

          Date oficiale din partea Marinei americane (Gail Bruss, Office of the Chief of Naval Operations) și EPA (Wiley Barbour) am găsit pentru anul 1998:

          Total U.S. CO2 from Fossil Fuel Combustion in 1998 was 1,468.2 MMTCE (Million Metric Tons of Carbon Equivalent)
          International Aviation Bunker Fuel = 15.5 MMTCE (about 1% of total CO2)
          International Marine Bunker Fuel = 15.8 MMTCE (about 1% of total CO2)

          Dacă marina americană, cea mai mare din lume, a produs în 1998 doar 1% din emisiile de CO2 ale Statelor Unite, se poate presupune că după 20 ani, emisiile nu au crescut semnificativ.

        • N-au cum să fie sute de milioane de camioane pe toată planeta. Probabil doar autoturismele să fie cu sutele de milioane.

          • Ăștia zic că în toată lumea erau peste 335 de milioane de vehicule comerciale în 2015. Eu zic că mai mult de 3/4 din ele or fi camioane…

            https://www.statista.com/statistics/281134/number-of-vehicles-in-use-worldwide/

            Doar în SUA sunt peste 50 de milioane de camione și camionete de marfă de toate neamurile din cele 268 de mlioane de vehicule înregistrate în 2016… De aia am extapolat și am zis că în toată lumea or fi de ordinul suelor de milioane.E drept că abia după ce am văzut comentariul dumenavoastră m-am uitat după statistică…

            • Orice autocar, orice autobuz și orice microbuz de peste 9 locuri se încadrează la vehicule comerciale. Iar în State, orice vehicul de la Class 1 la Class 4 se poate încadra la vehicule comerciale și există inclusiv autoturisme deținute pe firmă încadrate tot la vehicule comerciale.

              În mod normal, când spunem ”camion”, ar trebui să fie de la 7,5 tone încolo (deci începând cu Class 5 în State). Cred că nici un sfert din cele 335 de milioane nu sunt camioane.

            • @Harald

              Acum ca sî ne amuzăm un pic, ceea ce se nunesc în SUA „semitruck” adică ceea ce nueam în România „TIR” se vând aici fără remorcă, E ceea ce americanii unesc oarecunm impropriu „tractor”, Unul cu motor 400 CP e poate trage o remorcă de vreo 30 de tone, are pe la 5-6 tone deci e sub cele 7.5 tone magice de unde porniți definirea camionului… Oricum, hai să nu be nai îmbârligăm în detalii Ideea e că „e multe” oricum….

  24. Ce se întâmplă când 3 miliarde de oameni folosesc cele mai vechi energii regenerabile – lemnul și bălegarul uscat

    Am descris ieri – Africa neagră sau Africa „verde”? – situația specială a Africii, care este forțată să folosească predominant „energiile regenerabile” de tip lemne și balegă uscată.

    Absolut întâmplător, tot ieri, ProPublica, cea mai renumită organizație independentă de jurnalism de investigații din Statele Unite, câștigătoarea a trei Premii Pulitzer, a publicat un material documentar incitantUndercooked: An Expensive Push to Save Lives and Protect the Planet Falls Short

    Autoarea articolului detaliază tribulațiile tragice prin care trec 3 miliarde de oameni din Africa, America Centrală și Asia care sunt obligați, în lipsa electricității sau a gazelor naturale, să folosească lemne, bălegar uscat sau mangal pentru pregătirea hranei și încălzire.

    În 2010, sub înaltul patronaj al Secretarului de Stat Hillary Clinton și al ONU, s-a format un ONG, The Global Alliance for Clean Cookstoves, care a promis să distribuie 100 milioane sobițe care să folosească mai puține lemne sau bălegar, pentru a reduce poluarea cu funingine (Particulate Matter PM2,5) și milioanele de boli respiratorii produse de fumul înecăcios al „combustibililor regenerabili” folosiți de cele 3 miliarde de oameni.

    După 8 ani, $75 milioane cheltuite și vizite ale doamnei Clinton la fața locului (India) nu s-a realizat nimic semnificativ – un nou caz Solyndra. Mai grav, scrie autoarea de la ProPublica, s-a compromis încă o dată cauza nobilă a luptei contra încălzirii globale:

    Sobițele nu au produs multe beneficii climatice…Lipsa impactului sobițelor asupra unei planete care se încălzește a diminuat planul Alianței de a strânge alte milioane de dolari din partea companiilor dornice de a sponsoriza mișcarea sobițelor de gătit ca o modalitate de a-și compensa propriile emisii sau de a-si spăla păcatele legate de responsabilitatea lor față de mediu.

    Bine scris, cu multe detalii interesante, documentarul publicat ieri de ProPublica merită să fie citit cu atenție și însușit și de acei eco-activiști, cărora le pasă mai mult de arderea combustibililor fosili decât de milioanele de oameni, omorâți anual de fumul și emanațiile produse de arderea „combustibililor regenerabili”.

    • O Doamne! Și câte din astea au mai fost! Cine le mai știe pe toate?!

      Își mai amintește cineva de laptop-ul cu manivelă de $100 ce urma să fi donat copiilor fin Africa ca să se dezvolte IT-știi de mâine?! S-au strâns bani de sute de mii de laptop-uri dar nmeni n-a văzut vreo-unul ajungând în Africa…

      Sau de filtrul de apă minume ce funcționa la nesfârșit fără consumabile și urma să funizeze apă curată pentru toți oamenii lumii a III-a… Și acolo s-a stâns un munte de bani dar oamenii lumii a III-a beau aceeși apă contaminată ca și înaintea campaniei cu prificatorul-minune…

      Sau chestia ia hidoasă cu iecologiștii scandinavi?! Ăștia au inițiat un program de sustenabulitate energetică în Kenya. Au donat panouri solare și baterii micilor cabinete rurale din junglă. În schimb le-au cerut acestora să renunțe complet la generatoarele elctrice pe bezină sau motorină, salvând astfel planeta. Care generatoare au fost strânse de bunii scandinavi și date la fier vechi. Problema a fost că daca bateriile panourilor solare țineau de seara până dimineața ele nu rezistau zilelor ploiase și întunecae. Serurile și medicamentele din figidere au început să se strice. Mai mult „sala de operații” a rămas fără electricitate în timpul nașterilor din momentele nepotrivite…

      În final cabinetele medicale au fot nevoite să solicite ministerului sănătății kenyan să le procure din nou generatoare electrice. Problema era că iecologiștii îi puseseră să semnaze un contract șmecher care impunea plata unor despăgubiri imense în cazul în care cabinetele reveneau la vechile generatoare… Argumntele de genul că mor femeile și copiii la naștre pe alatrul panourilor solare, sau că se strică medicamenle în frigidere, au fost desigur irelevante în fața idealului luminos al salvării planetei de emsisiile kenyene de CO2.

      Nu trebuie de asemenea să ne îndoim că amprenta de CO2 a bunilor scandinavi ce trăiesc în locuințe încălzite se îmbracă cu haine produse industrial, lucrează în birouri, mânîncă în restaurante, au automobile, zboară cu avionul, etd. și care târau cabinetele medicale kenyene prin tribunale e mult mai scăzută ca cea afrianului ce tăiește în colibă și se deplaseaă cu talpa…

      • Dacă tot e armistițiul expirat, hai să spun și eu vreo două lucruri.
        Laptopul ăla de 100 de dolari a fost, nu atât donat, cât mai ales cumpărat/comandat. Din Africa nu s-au înghesuit guvernele să îl cumpere, întrucât considerau că altele sunt prioritățile. Dar a fost cumpărat în Brazilia și China, extinzandu-se mai apoi la aproape întreaga America Latină și pe tot sudul Asiei. Din Africa doar Nigeria a dorit laptop-uri cu manivela. Fiică-mea a avut și ea unul când era în clasa I, cumpărat prin școală la preț dublu. Era un program, unul pentru mine, unul pentru un copil sărac. Nu știu câte s-au produs și vândut până la urmă, dar faptul că n-au ajuns în Africa a fost decizia africanilor, nu a celor ce au strâns banii.
        Despre kenyenii păcăliți de suedezi nu am găsit nicio informație, cât de mică, deci nu mă pot pronunța. Dar am găsit că cea mai bună relație a țării africane este tocmai cu Suedia, având cele mai mari schimburi economice cu această țară europeana. Iar în vestul Kenyei, circa 300 mii de familii, adică 1,5 milioane de suflete, au curent electric de la panouri solare. Pentru a pune la punct o rețea electrică ar fi durat ani. Autoritățile Kenyei acceptă deci orice, numai curent să fie. Acceptă deci, nu li se bagă pe gât „fericirea”.
        Așa cum au acceptat și indienii sobițele ecologice. Ba chiar au încercat să le repare, deși puteau să revină instantaneu la bălegar sfânt de vită sfântă. Nu e ăsta oare un semn că, în ciuda renunțării la gustul tradițional, indianul sărac a remarcat beneficiile sobițelor?! Că ele sunt perfectibile e altă poveste. Motoarele cu ardere internă au rămas perfectibile și după un secol și se strică mai des decât caii. Ca și sobițele folosite de indieni, foarte probabil necorespunzător.
        Simptomatic e pentru astfel de experimente, nu atât suma de bani sifonati, cât mai ales criticile celor care nu au reușit să ia parte la proiect. Întotdeauna cei ce sunt împotriva lor vor găsi suficiente argumente pentru măcănit cu rea-credință.

        • Povestea cu laptop-ul de $100 e un program finanțat de ONU

          http://laptop.org/en/vision/project/index.shtml

          Ele or fi ajuns la fiica dumneaboatră, dar se pare că nu preau au ajuns la vopii africani…

          Chestia cu cabietele medicale din junglă a fost subiectul unui documentar PBS recent din seria „Fontlne”. Ca toate celelate va apărea până la urmă pe Youtube. Ăștia de la PBS sunt așa mai de stânga + eco & bio, dar chiar și ei au fost oripilați de monsturozitatea ecologiștilor scandinavi (proiect comun suedez/norvegian) și de ferocitatea cu care târau prin tribunale pe kenyenii ăia nenorociți pentru păcatul de a folosi un generator cu benzină în zilele proiase când panourile nu produc nimic.

          Ideea până la urmă e că mai toate proiectele atea mirobolante sunt ceea ce în America se numește „pork barrel”. Adică toacă bani publici aiurea pentru profituri grase, iar cei cărora le erau destinate nu se aleg de fapt cu nimic, sau chiar ajung să le facă mai mult rău decât bine. Așa ca terenurile de sport rurale ale lui Ponta sau parcurile publice consturite prin comune unde sunt folosite ca pășune…

          Atât PSD-eii cât și iecologiștii aparțin aceleiași mari famiglii ideologicea stângii. PSD-eii sunt doar mai grobieni ca sofisticații iecologiști. Dar în final cred că pagubele făcute de PSD-i sunt o glumă pe lângă putsiirile iecologiștilor.

          • terenurile de sport rurale ale lui Ponta sau parcurile publice consturite prin comune unde sunt folosite ca pășune… sunt de fapt ale Blondei Nationale de p-e vremea cand fu Ministru al turismului și dezvoltării regionale (2008-2012) in guvernu Boc (c are era l doilea dupa Blonda)

            • Scuze!

              Oricum Blonda nationala era avocata lu’ Dottore. La o adica apucaturile celor doisunt destul de apropiate, Insa intr-adevar dottore nu umbla ca maruntisuri: La el talharia era in stil mare, gen tronsoane de autostrada si viaducte care se scufunda si sunt apoi sunt reconstruite, ca sa se se scufunde din nou…

          • Cred că putem încheia „dialogul” întrucât vorbim fiecare pe lângă celălalt. Nu am susținut că laptopurile ar fi ajuns la copiii africani, deci a-mi replica astfel nu avea rost.
            P.S. Nu-l apreciez pe plagiator și n-am votat decât un 2004 cu un fesenist, dar cea cu terenurile în pantă era Udrea. Dar nici asta nu e foarte important! Cert e că cel ce face asocieri, apreciative sau depreciative, mai ales la grămadă, înseamnă că nu are argumente pentru a caracteriza o comunitate.

            • Eu nu vorbesc deloc pe langa.

              Tocmai faptul ca laptotp-urile alea nu au ajuns niciodata la africani conteaza. Era vorba de un priogram pe bani publici destinat sa imbunataeasca situatia unor aoemni amarati., Dupa derularea sa „cu succes”, amaratii sunt tot cam pe acolo, evnetual ceva mai rau. dar obezii care au avut ideea plina de umanism si-au mai ingrosat un pic osanza…

              E acelasi modul operandi atat la Ponta, Dragnea & Co cat si la iecologisti. Cu mare diferenta ca PSD-eii sunt in genral gainari fara fantezie in timp ce iecologistii (mde oameni invatati, nu mtocani de Teleorman sau Gorj) dau tunuri in stil mare…

            • A fost un program destinat copiilor săraci din toată lumea, nu doar din Africa. Africanii au decis că nu au nevoie de el și atunci au ajuns în America Latină, Asia și în Africa doar în Nigeria, cu care Germania are o relație mai deosebită . Asta am scris.
              Era vorba de fericirea băgată pe gât, nu?! Ei, uite, că în cazul ăsta nimeni nu le-a băgat nimic pe gât africanilor. Ca și cazul sobitelor folosirea lor a fost bazată pe acceptul populației.
              Iar criticile au venit de la cei ce nu au luat parte la proiect. În cazul laptopurilor, de la Intel, Bill Gates și Computers International Aid care distribuia desktop-uri recondiționate în lumea a3a. Nu era de mirare, căci one 100$ laptop includea un procesor AMD și avea platforma de la Linux.
              MIT acomunicat ca până în 2010 se fabricasera 20 milioane laptop-uri, într-o perioadă când un laptop obișnuit costa în jur de 1000$. Oricât de simple ar fi fost dotările, dintr-o sută de dolari nu rămânea prea mult ca să poată fi considerat ditamai pork Barrel. Nu spun însă că pentru participanți n-ar fi fost lucrativ, dar tocmai asta înseamnă că a fost fair.

            • @Hantzy

              Sunteți ca-n povestea lui Caragiale cu balul de caritate pentru copiii săraci. Se strânge suma imensă (în epocă) de 10000 de lei. Se aduce orchesra de la București, șampanie, caviar, artificii. etc. Balul e un succes nebun. La sfârșit din cei 1000 de lei adunați rămân 11 lei și 25 de bani pentru copiii săraci…

              Cam așa e șli povetea cu laptop-urle. Marea diferență față de povetea lui Nenea Iancu e că în marea majoritate a găinrăiilor filantropice progresiste, grosul banilor ce se risipesc nebunește sunt bani publici…

              P.S. By the way, laptop-urile obișnuite nu costau $1000 în 2010. M-am uitat de curiozitate la factura online de pe Amazon a laptop-ul cumpărat pentru băiatu meu mai mare când făcuse 10 ani de Crăciunul lui 2009: $549.99. Și era un HP bunicel pe care mi încolo i-am putut instala și fără probleme Pro/Enginner Wildfire, și Solid Works variantele academice.

            • @ Josef Svejk (19/07/2018 la 13:21)

              „P.S. By the way, laptop-urile obișnuite nu costau $1000 în 2010. M-am uitat de curiozitate la factura online de pe Amazon a laptop-ul cumpărat pentru băiatu meu mai mare când făcuse 10 ani de Crăciunul lui 2009: $549.99. Și era un HP bunicel pe care mi încolo i-am putut instala și fără probleme Pro/Enginner Wildfire, și Solid Works variantele academice.”

              Felicitari pentru ce fiu destept ai !

              O simpla aritmetica, ne spune ca in 2018 el are 19 ani (era de 10 ani la Craciun in 2009).

              Daca i-ai putut instala „Pro/Enginner Wildfire, și Solid Works variantele academice.”, cred ca ai facut-o cu scopul ca „fiul cel mare” se le „use/master” nu-i asa ?

              Ma intreb la ce foloseste un tanar (la varsta de 10 ani, si chiar la 19 ani) asemenea „engineering tools” pentru care trebuie, in primul rand sa ai solide cunostinte ingineresti pe care le dobandesti la colegiu/universitate.

              Este doar o remarca si nu atac la persoan iar moderatorul va decide publicarea ei.

            • @David FK

              Trebuie să admit că puștiu’ nu-i prost. Dimpitrivă.

              În vara lui 2010 lucram de acasă (ca să am liniște, acasă nu poate năvăli nimeni în birou pentru „o chestie extrem de urgentă de 5 minute”) la pregătirea unui așa numit „gateay review”. O analiză la care se decide dacă un proiect contnuă sau se oprește. Pe lângă datele financiare și de calendar era multă informație tehnică pentru care aveam nevoie de modelele 3D ale mașinii. Puștiu’ se uita cu o fascinație maimuțărească la ecran. I-am arătt cum se modelează niște primitive în 2D. I-a plăcut. Atunci i-am, cumpărat Pro/Engineer academic. A învățat sketcher-ul și part modeling cu o viteză fulgerătoare. Prin clasa a 6-a a lut o clasă de geometrie. Profesorul le preda geomtrie aplicată în Solid Works. Atunci i l-am luat și pe ăsta să-l aibă și acasă (pe vremea aia școala nu le dădea lapop-uri sau tablete cu soft preinstalat). Toată clasa a învățat foarte rapid elementele de bază din Solid Works ce pare un pic mai „user friencly” ca Pro/E. E extraordinar cât de rapid le învață copii și mai ales ce bine ajung să înțelegă probleme complexe de geometrie când le pot modela. La clasa de fizică profesoara le preda elemente de termodinmică în Ansys Workbench. Am fost de asemenea uimit de viteza cu care au învățat să le folosească și mai ales cât de bine au înțeles cum funcționează convecția, radiația, etc.

              Mai apoi a intrat în echipa de US Robotics a școlii. Roboțeii sunt proiectați în Sold Works sau Inventor. Componentele se realizază pe CNC-uri sau imprimante 3D. Programarea o fac în dialecte de Python sau Swift. Copii se descurcă uimitor de bne. Atunci am început să fac voluntariat la echipa de US Robotics (continui și acum). Sunt uimit de fiecare dată cât de rapid învață și cât îi duce mintea. De asta toți producătorii mari de soft oferă copiilor începând de pe la clasele primare în sus tot soiul de softuri profesionale pe gratis. sau la prețuri modice.

              N-am de ce să mă lăcomesc la soft-urile academice ale copiilor. Compania pentru care lucrez cheltuie anual miliarde bune pe cercetare & dezvolatare și cam totți priducătorii mari de soft ingineresc (PTC, Autodesk, DSS Simulia, Ansys, etc.) îmi oferă prin programe gem Microsoft HUP posibilitatea de a cumpăra cam orice licență până-n $10. Le cumpăr din reflex, dar pe multe nici n-am apucat să le instalez.

            • Musiu Švejk,
              Nu toți sunt superficiali ca mata. Dacă ai fi citit mai cu atenție despre olpc, ai fi aflat că producția laptopurilor s-a făcut pe bază de comenzi de la guvernele interesate, nu pe bază de donații publice sau finanțări guvernamentale. Iar cine a comandat 30 mii de olpc a primit marfa. Deci nu mai insista, că te faci de râs.
              Cât despre experiențele dumitale personale, de când cu Parisul sau patinoarul din Italia, sunt lămurit cu cine am de-a face. Când vorbesc despre un „laptop obișnuit” mă gândesc la unul cu dotare medie, nu spre limita de jos. Chiar și așa, prețul olpc era de 5,5 mai mic față de cel achiziționat de mata.
              Desigur, poți instala și Catia sau NX, Ansys sau Nastran pe un laptop, chiar fără carte grafică, dar îl poți utiliza doar pentru construcții și calcule simple. Nu e niciun tur de forță.

            • @ Josef Svejk (20/07/2018 la 4:57)

              Din povestile pe care le-ai insirat aici trebuie sa recunosc ca ai un talent deosebit de povestitor despre inginerie. Daca le-ai publica ai face bani frumosi si poate l-ai intrece pe Ion Creanga (cu faimoasele lui povesti pentru copii) !

              Inca o data felicitari pentru fiul „cel mare”, despre care spui ca are cunostinte profunde de inginerie (folosind tot felul de „engineering tool”) la o varsta asa de frageda (19 ani !) cat si celor doi gemeni care au preocupari stiintelor „anti-iecologiste”. Sper sa-i vad la AGT !

              Zi buna !

            • @ David FK

              Acum ce pot să vă zic:?!

              Sunt adânc îndurerat că prindeți greu și scăpați ușor, respectiv că software-ul oferit copiilor din școala elementară sau chiar preșcolarilor vi se pare ceva de nepătruns… Vă rog să primiți expresia sincerei mele compasiuni…

              Dipă cum vedeți mai jo compami prodcătoare ofera aceste aplicații oricărui copil de la preșcilari (K- înseamnă kinergarden) până în clasa a 12-a

              https://www.ptc.com/en/academic-program/products/free-software/creo-download

              Io zic că poate merită totuși să vă dedicați următorul cincinal învățării a ceea ce un puști de școală elementară prinde binișor în câteva zile :)

            • @ Josef Svejk (21/07/2018 la 2:39)

              Practic ingineria de ani buni (ceva mai multi dacat dvs.) si folosesc acele aplicatii/software (ca si altele).

              E o mare diferenta a practica ingineria si a povesti („sau juca”) despre inginerie:asta n-ati inteles sau nu vreti sa intelegeti. Va rog sa primititi sincera mea compasiune.l

              Poate intr-un cincinal, cu putina vointa si dedicatie vei intelege in urmatorul cincinal diferenta dintre a practica o meserie/profesie si a vorbi DESPRE acestea.

              Succes!

              @ David FK

              Acum ce pot să vă zic:?!

              Sunt adânc îndurerat că prindeți greu și scăpați ușor, respectiv că software-ul oferit copiilor din școala elementară sau chiar preșcolarilor vi se pare ceva de nepătruns… Vă rog să primiți expresia sincerei mele compasiuni…

              Dipă cum vedeți mai jo compami prodcătoare ofera aceste aplicații oricărui copil de la preșcilari (K- înseamnă kinergarden) până în clasa a 12-a

              https://www.ptc.com/en/academic-program/products/free-software/creo-download

              Io zic că poate merită totuși să vă dedicați următorul cincinal învățării a ceea ce un puști de școală elementară prinde binișor în câteva zile :)

            • @David FK

              Dacă ați fi și priceput ceva din ceea ce pretindeți că pracicați, ați fi știut că un copil poate desena figuri geometrice cu mouse-ul. Le poate de asemenea dimensiona și poate apoi să le extrudeze, roatească sau extindă de-a lungul uneia sau mai multe traiectorii. Este exact ceea ce face partea de modelare a oricărui program de proiectare asistată pe calculator (CAD) gen Creo (Pro/E), Catia, Solid Works, Invenrtor etc. Fie nu ați văzut niciodată așa ceva fie sunteți mult prea greu de cap să puteți utiliza așa ceva. Altă opțiune nu există.

    • Despre „fericirea” băgată pe gât cu forța

      Am menționat mai sus înaltul patronaj al dnei Clinton pentru a introduce noile sobițe ecologice în lumea a treia, cu scopul de a reduce poluarea cauzată de folosirea „energiilor curate” (sic!) gen lemne și balegă uscată de vacă. Trebui să mai adaug că dna Clinton a ales-o pe actrița Julia Roberts drept ambasador global al mișcării ecologiste „100 by 20”, adică 100 milioane familii să folosească numai sobițele eco până în 2020 pentru a salva planeta de la creșterea temperaturilor globale.

      După cum am scris în comentariul anterior, întreaga mișcare globală pentru înlocuirea cuptoarelor tradiționale cu sobițe eco a fost un fiasco scump ($75 milioane). Cauzele acestui eșec usturător au fost analizate, înainte de ProPublica, de un colectiv de cercetători de la Harvard University, MIT și University of Chicago.

      În articolul Up in Smoke: The Influence of Household Behavior on the Long-Run Impact of Improved Cooking Stoves, publicat în 2012, la doar doi ani de la lansarea inițiativei sobițelor eco, cercetătorii au descris diferențele dintre simulările de laborator ale funcționării sobițelor și valoarea lor socială, evidențiată prin studii de teren într-o regiune săracă din India (Orissa).

      Studiul a demonstrat clar că tehnologiile băgate pe gât cu forța pentru a salva planeta de CO2 vin deseori în conflict cu valorile sociale. Pe lângă faptul că sobițele eco se stricau repede și săracii indieni nu aveau bani să le repare, oamenii s-au plâns că mâncarea gătită pe plita tradițională de mii de ani, sub care ardea baliga de vacă, avea gustul mult mai bun decât mâncarea preparată pe sobițele eco. Este, dacă vreți, aceeași diferență pe care și unii români o resimt între gustul mămăligii făcute în ceaunul de pe plita sub care ard ciocălăii de popușoi și cel al mămăligii fierte pe aragazul electric.

      Divorțul dintre tehnologia salvatoare și valorile tradiționale, cu care milioane de oameni au crescut și pe care le prețuiesc, nu a fost luat în considerație de dna Clinton și ONG-ul The Global Alliance for Clean Cookstoves.

      Nu este surprinzător că beneficiile pentru sănătate presupuse de utilizarea sobițelor eco nu au apărut. Dacă în primul an de folosire a sobițelor, s-au perceput unele îmbunătățiri ale sănătății, ele au dispărut începând din al doilea an de folosire.

      Cercetătorii au constatat că, pe ansamblu, nu există dovezi certe din punct de vedere statistic că sobițele au avut vreun impact măsurabil asupra unei game largi de probleme de sănătate, incluzând activitatea pulmonară, greutatea la naștere, mortalitatea infantilă sau riscurile de îmbolnăviri.

      De departe, cel mai deranjant aspect al folosirii sobițelor eco, a fost descoperirea făcută de cercetătorii că cei care au adoptat noile plite de gătit au înregistrat, de fapt, o scădere a nivelului lor de trai în comparație cu nivelul vecinilor care nu au accepta oferta eco: au petrecut mai mult timp reparând noile plite, timp pe care îl puteau folosi în copuri lucrative, au cheltuit bani cu reparațiile și nu a existat o reducerea semnificativă a costurilor cu combustibilul sau timpul petrecut în timpul gătitului.

      Ce-ar mai fi de spus în legătură cu aceste experimente sociale, scumpe și cu rezultate contrare intențiilor lor? Doar trei cuvinte, rămase de la tătucul Lenin: Învățați, învățați, învățați…

      • Ar fi mai multe de spus despre aceste experimente, nu doar ceea ce Lenin le spunea bolșevicilor săi. Preferabilă e însa, cu siguranță, atitudinea lui Nansen, cel care spunea:
        „Ai reușit? Continuă! N-ai reușit? Continuă!”
        „Nu te opri pentru că ti-e frică – nu ai niciodată prea multe șanse să greșești!”

        Există, cum este și normal, eșecuri atunci când se încearcă îmbunătățirea unui standard existent. Sistemul V2000 n-a reușit, la timpul său, să se impună în fața lui VHS, iar open office n-are șanse vis à vis de MS, deși e gratis.
        Sacrificarea de ignat a suinelor din bătătură, cu sângele adunat în ligheanul înnegrit, așezat pe neaua albă, are ceva din poveștile fraților Grimm. Cu asomatorul e prea „industrial”. Animalul nici măcar nu guiță, cotletele nu mai mustesc de adrenalină savuroasă, iar licoarea pentru sângerete riscă să se coaguleze în corpul omnivorului.
        Cred însă că vor exista și pentru asta soluții. Dacă somonul de aquacultura poate fi inlocuitor pentru cel trăit în sălbăticie, puii îndopați cu hormoni de creștere și cu resturi ale semenilor săi (canibalism?!) sunt mai gustoși decât ăia pricăjiți ce se hrănesc cu râme, atunci după modelul laptelui aromatizat (flavoured Milk), vândut la juma’ de galon, s-ar putea adăuga și ceva bălegar ars în nasi-goreng sau vreun ser hemolitic în cârnați să le dea gust.

        • @Hantzy – știi tu să fi primit Philips bani publici pentru dezvoltarea sistemului V2000 ? Știi tu să fi primit bani publici programatorii care au lucrat la Open Office?

          Există lucruri remarcabile făcute prin efort colectiv neremunerat, mii de programatori au scris fiecare bucățica lui, fără să-i plătească nimeni, până când Linux-ul a ajuns ce e astăzi, dar a fost alegerea lor. Nu a adunat statul bani din taxe ca să-i plătească.

          Asta e problema și cu regenerabilele, nu e treaba statelor să îngroape bani publici în așa ceva.

          • Harald,
            V2000, open office, linux sunt exemple nu pentru (ne)utilizarea banului public, ci pentru dificultățile întâmpinate chiar și de alternative funcționale de a se impune pe o piață deja acaparata. În chestii de soft sau media, flexibilitatea mare și accesul relativ ușor oferă totuși șanse. Dar aici nu avem de-a face cu efecte nocive, cu otrăvirea mediului, cu potențiale modificări ireversibile ale parametrilor biologici, etc. Cu totul altceva este să promovezi o alternativă la un sistem deja monopolizant, de care depind sute de milioane de suflete,dar care prezintă riscuri imense. Succesul acestuia se bazează și se menține tocmai pe lipsa unei alternative, de orice fel, dar care nu ar avea niciodată șanse să se impună mai mult decât izolat, sub forma unor insule tehnologice.
            În condiții de laborator s-au obținut panouri fotovoltaice cu o eficiență de 46%, deci chiar mai mare decât fotosinteza vegetației și aproape dublu față de cea a unui motor cu ardere internă. Industrial, panourile solare sunt abia la 14%, așa că posibilități sunt. Chiar și pentru zilele întunecate. Problema cea mai mare e acumularea, nu producerea energiei.
            Rolul administrațiilor este și să asigure un cadru cât mai sigur pentru cât mai mulți. Identificarea riscurilor e făcută tot de tehnicieni, de specialiști, iar lobby-istii sunt cei ce poartă mesajul către decidenți. Desigur că este și o tehnică a comunicării, apelând la cele mai intime instincte înnăscute ale populației pentru a susține o anumită viziune.
            Corect e ca acea viziune sa fie cunoscută și aprobată prin vot, ceea ce parțial se face acum. Dumneata nu ești de acord cu folosirea resurselor financiare pentru a impulsiona cercetare-dezvoltarea, dar alții poate ca sunt.

            • @Hantzy – nu contează ce s-a obținut în laborator, contează ce se aplică în practică. Știi tu vreo fermă de panouri solare care să livreze în medie mai mult de 10% din puterea instalată? Știi tu vreo fermă de panouri solare care să fi fost construită fără subvenții? Cercetarea de laborator e una, iar rezultatele în practică sunt altceva.

              Toate ideile pe care le exprimi pe-aici, TOATE, sunt decuplate de orice constrângeri financiare. Pentru tine, costurile implementării unei soluții tehnice pur și simplu nu contează, iar asta poate avea o singură explicație: sub o formă sau alta, îți obții cele necesare traiului din bani publici.

              Nicio persoană care muncește pentru banii pe care îi obține, nicio persoană care își obține veniturile doar pe baza rezultatelor muncii sale, atunci când clienții săi cumpără liber produsele sau serviciile oferite, nu dovedește atâta indiferență cu privire la cheltuierea banilor publici. Numai politicienii, funcționarii publici, ”băieții deștepți” din energie, ”băieții deștepți” din construcții publice și cei asemenea lor.

            • Harald, mai ușor cu presupunerile!
              Deși nu am lucrat nici o secundă plătit fiind din banii publici, nu am o pornire atât de imatură și nici prejudecăți împotriva celor ce o fac. Slujbele, de orice natură ar fi, există pentru că e nevoie de ele. Funcția creează organul.
              Din banii tuturor, formulă care îmi place mai mult decât „banul public”, sunt susținute nu doar servicii și nevoi imediate, dar mai ales investiții în viitor, în educație și cercetare. Formula cu finanțarea de stat pentru cercetări private o găsesc cel mai bun compromis. Avem nevoie de alternativă la hidrocarburi, dar nu am solicitat niciodată strangularea acestora, ci doar eficientizarea folosirii lor în aparate și dispozitive cât mai performante, tocmai pentru a lungi durata de exploatare și de a da timp cercetării să găsească soluții noi. Niciodată altceva! Punct!
              Exact așa fac și acasă: trag de mașina de tuns iarba până la iarnă, o reciclez, apoi abia în primăvară îmi iau alta. Cu cele mai bune lagăre, iar cuțitul îl ascut și îl echilibrez la perfecție. Deși as putea să cumpăr doi roboți de grădină, prefer un briggs&stratton. Până și solnita sau pipernita le am cu motor Otto ;-)

  25. Pana la urma, omul este un animal. In satisfacerea nevoilor imediate, nu prea se gandeste la viitor.
    Ca subiectul incalzirii globale antropogene nu mai e „de actualitate”, dupa parerea mea, inseamna un singur lucru: Tabara „oricum se incalzeste Pamantul, chiar si fara influenta umana” a avut un marketing mai bun si, induscutabil, dispune de fonduri mai mari.
    Omenirea, in majoritatea ei, este departe de a fi atins nivelul constiintei planetare. Cei mai multi oameni sunt preocupati de binele lor, ceva mai putini se gandesc si la binele celor apropiati, si mai putini se gandesc si la bienel cartierului, orasului, tarii in care traiesc. Foarte putini se gandesc (cu adevarat) la binele planetei. Asa ca, de unde sa fie interes public pentru incalzirea globala?… :) Mai ales la o natiune care circula, majoritar, cu masini de 4000-5000 cmc.
    O civilizatie extraterestra, evoluata si bine intentionata, n-ar avea niciun motiv sa contacteze o omenire fara constiinta planetara. :) Cautam, cu tot dinadinsul mai repede-le, mai ieftin-ul, producem miliarde de tone de plastic, ardem cu frenezie combustibili fosili si ne autoamagim ca nu suntem noi de vina pentru inclazirea accelerata a planetei. Ne meritam soarta, oricat de cruda ar fi sa fie ea.

    • Ideea nu era ca „incalzirea globala antropogena nu mai e de actualitate” ci ca pur si simplu oamenii nu prea mai pun botu’ la ceea ce sae vadeste tot mai mult a fi un „hoax”.

      Sunteti convins ca cei ce storc fonduri imense pe toate caile, deturnandu-le de la problemele reale ale lumii in interese strict personal propvaduind apocalipsa clinatica, o fac „pentru binele planetei”?!

      In orice caz daca chiar credeti ceea ce spuneti, e momentul sa faceti ceva concret. Asa cum i-am sfatuit si pe ceilalti va recomand si dumenavoastra sa renuntati la toate blestematiile societatii poluante: Mase plastice, transport, locuinte, alimente procesate, comunicatii, electricitate, etc. Cand incepeti?!

      • @ Josef Svejk

        Sigur, fiecare alege daca „pune botu'” la ecologisti sau la Lobby -ul companiilor petroliere, petrochimice sau producatoare de masini. Inportant este sa incercam sa fim echilibrati…
        Eu fac, deja, ceva, de multi ani de zile. Mai putin decat unii, mai mult decat altii, dar fac ceva. Si sunt atent, permanent, sa-mi minimizez amprenta ecologica.
        Nu sunt un extremist, nu ma pun in calea progresului, dar consider ca putem ajuta, cat de putin, fiecare, conducand masini de litraj mic, recicland macar plasticul si sticla, pornind aerul conditionat doar cand e musai (si atunci nu la capacitate maxima), cumparand de la micii producatori, folosind detergenti ecologici, punandu-mi cumparaturile in sacose refolosibile, vorbind cu oamenii, scriind pe net etc. Probabil ca nu e mult, dar e mai mult decat fac multi. Si sigur e mai mult bine in ce fac eu, decat ce fac anti-ecologistii.
        Dumneavoastra ce faceti, pentru a amana inevitabilul?… :) Sau ce faceti pentru a-l grabi?… :) Fiindca inevitabilul se va produce, omenirea a trecut de „point of no return”.

        Trebuie sa mentionez ca extremismul, de orice fel, imi repugna. Inclusiv cel al ecologistilor.

        • @Decebal – convingerile personale sunt personale, fiecare e liber să acționeze cum se simte mai confortabil cu propria conștiință. Dar miliardele de euro sau de dolari cheltuite din bani publici pentru povești de adormit copiii sunt altceva.

          Dvs, ați înțeles ceva din cazul Solyndra? Chiar credeți că e normal ca un personaj de la Casa Albă (Chief of Staff) să intervină la Departamentul pentru Energie în favoarea unei firme care a îngropat 1,5 miliarde de dolari bani publici? Chiar credeți că e normal ca economia să funcționneze așa? Chiar credeți că e normal ca administrația Obama să pretindă ca va recupera integral banii dându-i în judecată pe chinezi, iar în realitate să obțină 7,5 milioane din 1,5 miliarde?

          • @ Harald

            Oriunde in lume, atunci cand e vorba de bani multi, nu-i de mirare sa gasim coruptie (mai primitiva sau mai rafinata).
            Cred, cu tarie, ca un nivel ridicat de constiinta al oamenilor ar face Pamantul un loc mai frumos, mai curat. Si cred ca e de bun simt ca fiecare sa incerce sa faca mai putina mizerie, daca-i sta in puteri. Foarte multa mizerie de pe sol, din apa sau din aer provine din lacomie, din fitze, din ignorantza… E usor de vazut cu ochiul liber, e „common sense”. Sigur, pentru cei carora le lipseste „organul”, unele evidentze sunt invizibile.

            Cum spuneati, fiecare cu parerea lui…

            • @Decebal – alocările de bani publici anesteziază conștiința, e verificat! :)

        • Păi exact asta v-am recomandat: Să vă eliberați cu totul de sub jugul petroliștilor și găzarilor… Poveștile cu minimizat utilizării plasticului cu utilizarea limitată a A/C sunt paleative jalnice. Conform căpeteniilor iecologiste continuați să ucideți cu bună știință planeta. Dacă chiar credeți în tâmpeniile încălzirea globală antropogenă ar trebui să luptați pentru eradicarea ei nu penru amânarea ei. Ce mare scofală e „amânarea inevitabilului”?! Asta mi se pare perversiunea supremă: Stați sub drobul de sare și vă tânguiți că o să vă cadă în cap. Apelați la tot soiul de chetii inenioase și sofisticate spre a-i amâna căderea dar nu aveți cirajul să vă dați la o parte spre a elimina cu totul pericolului, ci doar prelungiți agonia… Nu vi se pare o tămpeie fenomennală acastp abordare?!

          Nu cred în raționalizare, în sărăcire și mizerie. N-am crezut în ele nici în vremea iepocii de aur a lui Pingelică și nu cred nici acum, chiar dacă urmașii săi le promovează într-un mod mult mai sofisticat și mai convingător.. Nu cred în capacitatea omului de a infuența decisiv clima planetei. Oricum nu în stadiul de dezvoltare actual. Toată gargara iecologistă e doar un mijloc prin care un grupuscul agresiv, incompetent și ticălos înceacă să-și impună dominația asupra societății. Ei sunt porcii din „Ferma aimalelor”. Iar cei ca dumneaoastră insistă să joace rolul oilor din aceeași nuvelă… Sunteși mândru de alegerea pe careați făcut-o?!

          • Nu e vorba de raționalizare și mizerie. Nimeni nu cere asta. Dar otrava constă în cantitate. Un pahar de vin bun e sănătos, o sticlă e prea mult. Și exemplele pot continua.
            Există în orice raport, în orice relație un punct critic de la care modificările induse devin ireversibile. Dacă știi exact unde e acel punct, atunci e bine. Dacă nu, atunci îl presupui: fie prea îndepărtat, fie prea apropiat. Și, dacă ești responsabil, consideri un coeficient de siguranță pentru a mări șansele de a nu-l depăși.

            • Exact despre rationalizare si mizerie e vorba. Nimic altceva. Rationalizarea si mizeria suntt temeliile unei societati socialiste „de succes”. Fara saracirea si indobitocirea popoarelor socialismul e sortit unui esec rapid si brutal. De aici si preocuparea autistica a progresistilor pentru chestiile care saracesc, cum ar fi taxe, poppreli, subventii, etc. De aceea nepasarea totala pentur calitatea mediului. V-am dat exemplul cu normele de poluare din Europa axate pe reducerea emisiilor de CO2 care sunt complet inofesnsive si a caror reducere implica dezindustrializarea masiva, dar ignorarea noxelor ce produc tot soiul de boli.

              In copilaira mea iecologistii guitau ca din gura de sarpe ca CO2-ul respinge caldura solara si provoaca o noua galciatiune catastrofala. Cand s-au prins ca de fapt vremea se incalzeste aun inventat „incalzirea globala”. De cativa ani incoace de, cand clima palnetei pare sa se raceasca Agitprop’ a interzis termnul de „incalzire globala” preferand eufemismul „schimbari climatice”. probabil ca in curand vor descoperi galciatiunea provocata de CO2…

              Trebuie sa va mai dau o veste proasta: Punctul ala de la care schimbarile climatice devin ireversibile a fost depasit deja de mult si nu mai puteti face nimic pentur remedierea situatiei. El a fost depasit acum cateva miliarde de ani, cand s-a format atmosfera planetei… :)

            • De la formarea atmosferei și până acum au fost diferite perioade climatice, iar stratul ăsta abia vizibil de oe sateliții artificiali e singurul responsabil pentru alternarea acestora. Variația activității solare este infimă pe lângă influențele pe care compoziția atmosferică le generează în sistem. Au existat în istoria Terrei catastofa oxigenului, a dioxidului de carbon, a azotului, fiecare cu caracteristici proprii, datorate exclusiv variațiilor procentuale. Așa că afirmația cum că emisiile de co2 sunt complet inofensive nu se susține.
              Agitpropul spunea în copilăria mea că nici vorbă de încălzire, acum spune ca nici vorbă de încălzire antropica, sunt curios ce va mai spune mâine.

            • @ Hantzy,
              in „copilaria ta” vorbeati despre „racirea globala si epuizarea iminenta a rezervelor de titei”.
              Azi vorbiti despre incalzirea globala si bio in toate cele; mîine, veti gasi voi altceva :P

            • @Hantzy

              Și ce v-au spus sateliții ăia? Ce activități umane sunt responsabile pentru încălzirea globală din secolele IX-XIII? Mult mai intensă ca cea a zilelor noastre…

            • Diferența între unul care gândește complex și altul mai simplut e că ultimul vede întotdeauna și oriunde un singur factor perturbator. După secolele IX-XIII ar trebui să ne aflăm într-un proces de răcire. Dar uite că nu e chiar așa: Temperatura medie multianuala se corectează constant în sus.
              Când Groenlanda era verde și Sahara era cu 13% mai mică și existau mai multe oaze.
              Dar presupune ca s-ar reîntoarce căldurile secolelor menționate și s-ar suprapune peste cea cauzată de factorul antropic! Ce-ți da?
              Ca regulă generală, într-o analiză aproximari, relativizari sau neglijari ale unor factori se fac doar pentru părți dintr-un sistem și perioade definite de timp, iar asta cel mult pentru a estima evoluția fenomelor studiate. Pentru un întreg și pe termen lung strategia asta e insuficientă.

            • @ Hantzy – procesul de răcire a încetat pe la 1693 – 1695. În orice caz, înainte de 1720. De la 1720 încoace a fost încălzire, până prin 2005 – 2010.

              Activitatea umană nu justifică încălzirea începută pe la 1700 – 1720. La vremea aceea se naviga cu pânze și nu existau nici motoare cu abur și nici motoare diesel.

            • @ Hantzy – factorul antropic îl poți evalua cel mai realist dacă observi diferența de temperatură de la zi la noapte sau de la vară la iarnă. Acele diferențe se datorează expunerii la soare, elimină-le și vezi cu cât rămâi.

              La unul din articolele precedente refuzai să recunoști contribuția apei (cu o densitate de 1 tonă/mc) la reținerea căldurii, atât de hotărât erai să invoci contribuția CO2 (cu o densitate ponderată cu concentrația în aer de numai 2 kg la 2.500 mc de aer). Îți trebuie 1,25 milioane de metri cubi de aer pentru o tonă de CO2, dar pentru tine tona de apă din fiecare metru cub de apă era de ignorat cu nonșalanță.

            • @Hantzy

              În secolele IX-XIII planeta s-a aflatîntr-un porces de încălzire. Apoi a urmat un proces de răcire până în secolul XX. Acum suntem într-un nou ciclu de încălzire care pare a se apropia de sfârșit respectiv să intrăm într-un nou ciclu de răcire. Cel puțin pe continetul American răcirea climei în ultimul deceniu e evidentă. Dacă ne uităm la nisnorile din Spania italia și Nordul Africii, sau la valurile de fring din Bangladeș și Indochina din ultimii ani putem spune că și restul lumii intră în aceeași fază de răcire.

              În pofida guițului disperat al propagandiștilor de toate soiurile climei pare să nu-i prea pese de sofismele iscusite și savantlâcurile dumenavoastră. Agitprop-ul dat deja poruncă strașnică pe unitate ca „încălzirea globală” să fie înlocită de ”schimbări climatice”. În curând va trebui și dumneavoastr să vă reprofilați pe propovăduirea noii glaciațiuni provocate desigur de emisiile de codoi ale lui Trump și ale altor reacționari :) Ehei! Grea misie, misia de gargaragiu iecologist…

              Cât despre Sahara știm că pe vremea ultimei glciațiuni era o savană plină de vegetație și animale. Însă pe vremea primilor faraoni avum 5000 de an era deja deșert bine merci… Puteți să ne lămuriți ce activități antopogene au provocat această schimbare?! Apoi cine a cartografiat-o cu precizie în seolul IX ca să știți că a crescut de atunci până azi cu fix 13%?! :)

            • Deci suntem din nou într-un ciclu de încălzire! Aveam deci dreptate când scriam mai sus că „Agitpropul” a corectat propaganda: Încălzire, numai antropogenică să nu fie!
              Poți enumera de o mie de ori ninsorile din Spania și zăpada din Bangladesh! Evoluțiile climatice nu sunt nici lineare, nici atotcuprinzătoare. Complexitatea este prea mare pentru a o evalua așa cum faci mata: odată era savana, dar acum 5000 de ani Sahara era deșert. Azi deșertul avansează cu 5 până la 10 km pe an. Dacă ar fi fost întotdeauna ritmul ăsta, în 5000 de ani ar fi ajuns în antarctica.
              Că ai constatat mata personal evoluția temperaturilor pe continentul nord-american, e bine. Că vrei să tragi concluzii pe seama lor, e prost. Azi calota polara nordică a dispărut, iar din Marea liberă nordică curentul polar al Labradorului a devenit mai puternic, împingând Curentul Golfului mai spre est, de-a lungul coastei norvegiene și racind mai puternic regiunea nord-americană, sudul Groenlandei și Newfoundland, așa cum se vede în foto:
              http://www.nasa.gov/sites/default/files/thumbnails/image/16-008.jpeg

              Așa că argumentul dumitale și repetarea până la apoplexie a întrebării „ce activitate antropica a generat atunci caldura?” poți să o eviți: nu reprezintă argument viabil.

            • @Hantzy

              Părem a fi mai degrabă la încheierea ciclului de încălzire. D-aia și schimbă Agitpropu’ kalimera. Așa cum vă spuneam, chiar și corespondenții voluntari (ca dumnevoatră) vor primi curând poruncă să propovăduiască glaciațiunea antropogenă :)

              Firește că nu trebue trase concluzii pe seama obervațiilor. Concluziile trebuie să fie strict aliniate cu postulatele scolastice. În baza acestui principiu l-au prăjit pe rug inchizitorii pe Giordan Bruno și l-au târât pe Galileo prin judecăți ridicole… Ăștia au avut tupeul să chestineze dogma oficilă pentru că era contrazisă de observațiile lor. Iată că la câteva secole de la acele evenimente triste și penibile, creaturi scufindate în beznă ca dmneavoastră ne demonstrează că obtuzitatea și obscurantismul nu au pierit. Slavă Domnului că nu mai aveți inchiziția la îndemână și tot ce v-a rămas e schelălăitul a pagubă :)

              Trebuie să vă mărturisesc că povestea aia cu împinsu’ Golfsream-ului mai la est m-a umplut de respect. Bag eama că de acum se urcă în copaci prin Norvegia :) Orium daă a migtay nmai la est de ce anume a viscolit doi ani la rând în Spania în iernile 2016-2017 și 2017-2018?! Avem date istoice neîntrerupte despre Spania cale de 2300 de ani, din vremea lui Scipio & Hanibal încoace. Și știm că asemenea fenomene nu au mai fost consemnate… Haideți, cu cuvintele dmneavoastră…

              Vă pot asigura că calota polară e la locul ei bine merci. Zbor ocazional în Asia iar ortodroma mă duce întodeauna peste Polul Nord. E gheață de la o coastă la alta. E adevărat că la începutul deceniului trecut iexperții iecologiști ne asigurau că în vreo-un deceniu Oceanul Arctic va fi dezghețat cea mai mare parte anului și va deveni accesibil navigației, ceea ce iată că nu s-a întmplat cu toate că deceniul ăla a trecut de ceva vreme… În fapt e chiar mai rău ca-na anii ’70 sau ’80 când rușii se încăpățânau să întrețnă o flotă masivă de spărgătoare de gheață și să navigheze măcat ocazional prin Oceanul Arcic. Azi bag seama că naviagatorii nu vor să economisească bani și să scuteze transportul navigând prin Arcica. Sau poate că oceanul e un pic prea înghețat pentru asta?! :)

              La fel cu Sahara, văd că v-ați codit să-mi spuneți ce activități antropogene au provocat deșertificarea ei. Unii cărturi iecologiști afirmă că Sahara a devenit deșert cu o viteză fulgerătoare:

              https://www.livescience.com/28493-when-sahara-desert-formed.html

              Bag seama că activitatea antropogenă îi priește dacă acum înantează doar cu 5-10 km pe an Acum 6000 de ani se pare că înanta cu sute de km pe an :) Văd că v-ați sfiit de asemenea să-mi povestiți cine a cartograiat Sahara cu precizie în secolul IX ca să fim sigur că de atunci până azi a crescut cu exact 13% (nu cu 6.3% și nici cu 14.5% sau u -5.4% :) )

              Exact dovedirea corelației dintre activitatea anropogenă și climă e foarte importantă. Dar bag seama că planeta ține cu ursu’ și insistă să-și bată joc cu regularitate de toate predicțiile înțelepților constipați :)

          • @ Josef Svejk
            Cum spuneam, sunteti prea extremist pentru mine. :) Daca intre belsug si bunastare si „rationalizare si mizerie” nu exista nuante intermediare, inseamna ca bunul simt a murit. Nu ma mira, dar ma inristeaza…
            Omul nu e stapanul planetei, e doar temporar pe-aici, dar se incapatanaeaza sa nu constientizeze acest lucru…
            „Vanity, definitely my favorite sin.” :)
            Sau, in caz ca sunteti lobby -ist, reparati-va karma, schimband tema…

            • Ce înseamnă „extremism”?! Dacă cineva se opune statului care vrea să-i smulgă 1000 de lei pe lună pentru lupta împotriva fantomelor e o treabă justificată. Însă dacă aceeași persoană continuă lupta împotriva statului care a redus taxa pentru lupta împotriva fantmelor la doar 100 de lei pe lună ăla e deja „extremism” pentru că 100 de lei nu-s mare lucru. Asta voiați să spuneți?! :)

              Vă repet: E o risipă bazată pe o excrocherie. Indiferent că excrocii încearcă să smulgă sume mari sau sume mici, excrocheria nu trebuie tolerată. Iar pentru moment ei încă smulg sume astronomice…

  26. Intre timp am observat ca 1 litru de motorina a ajuns la 1.5-1.6 euro :) la pompa. Asa ca toate astea sunt teorii, dar guvernul cand a vazut ca se poate taxa si functioneaza greu va da inapoi, fie ca e petrol, gaz, curent, va tine taxele mari. Ca azi le motiveaza cum le motiveaza nu conteaza, maine nu ii mai intreaba nimeni, au facut greseli si mai mari, nu a patit nimeni nimic.

  27. Soluția pentru schimbările climatice din Africa propusă recent de o activistă locală

    O femeie din Africa, membră a unei populații nomade, care este mereu în căutare de hrană și apă, a declarat săptămâna trecută membrilor Consiliului de Securitate a ONU că schimbările climatice trebuie considerate ca un risc de securitate care alimentează extremismul, conflictul și migrația.

    Hindou Ibrahim, o activistă din Ciad, co-președintă a Forumului Internațional al Popoarelor Indigene pentru Climă, a cerut Consiliului și comunității internaționale să ia măsuri pentru a ajuta popoarele din Africa să facă față schimbărilor climatice.

    Soluția cerută de activista din Ciad a fost una simplă: Dați-le oamenilor acces la energie.

    Cu câțiva ani înainte, autorul și economistul kenyan James Shikwati critica ecologiștii care forțează Africa să utilizeze doar energii regenerabile și să renunțe la combustibilii fosili de dragul schimbărilor climatice:

    Există unii dornici să ucidă visul Africii. Visul Africii este dezvoltarea. Energiile regenerabile sunt un experiment de lux care ar putea funcționa în țările bogate, dar nu va lucra niciodată în Africa. Nu văd cum un panou solar ar putea alimenta o industrie a oțelului sau un tren electric- poate un radio cu tranzistori. Ni se spune: Nu vă atingeți de resursele voastre. Nu vă atingeți de petrolul vostru. Nu vă atingeți de cărbunii voștri. Aceasta este curată sinucidere.

    Detalii,
    https://nypost.com/2018/07/12/african-activist-climate-change-is-fueling-conflict-extremism/

    https://www.youtube.com/watch?v=52Mx0_8YEtg

    • Energie ei probabil au, ce nu au ei este infrastructura, cunostintele, capitalul si organizarea ca sa functioneze acesta. La capitolul organizarea sufera si tari mai bune ca Rusia, care o putem compara cu africa ca dimensiune.

      Ei trebuie sa-si rezolve problemele de organizare si dupa se pot juca cu ceva mai serios decat un radio cu tranzistori. Altfel li se da o jucarie cu care pot provoca multe pagube, si asa au suficiente kalashnikov pe care nu stiu sa le foloseasca, mai mult se omoara intre ei.

    • „Energiile regenerabile sunt un experiment de lux care ar putea funcționa în țările bogate, dar nu va lucra niciodată în Africa.”
      Sub acest aspect măcar Acordul de la Paris e echitabil, permițând economiilor mai tinere utilizarea surselor clasice de energie, pe bază de combustibili fosili. Până la urmă ele sunt în devans cu vreun secol față de cele avansate. Curios e că fundamentaliștii hidrocarburilor devin brusc iecologisti când e vorba de China sau de India.
      Scriam mai sus că Africa are nevoie de curent electric din orice sursă, numai curent să fie. Că în viitorul apropiat, chiar pe termen mediu combustibilii fosili sunt opțiunea principală a africanilor ar trebui să fie clar pentru oricine, dar n-aș exclude pentru viitor alternativele, poate astăzi încă nedescoperite. Niciodată să nu spui niciodată!

        • Cu siguranță știu despre ce vorbesc și de aceea e imposibil să picăm pe aceeași soluție. Asta cu socialismul e doar pentru intimidare: nici tu nu crezi asta, căci dacă așa ar fi, aș putea -o considera drept laudă.

      • Hantzy spune: 17/07/2018 la 20:22

        Din banii tuturor, formulă care îmi place mai mult decât “banul public”, sunt susținute nu doar servicii și nevoi imediate, dar mai ales investiții în viitor, în educație și cercetare.

        Ai motive să fii mândru, asta e viziunea unui socialist. În realitate nu sunt banii tuturor, sunt doar bani publici, iar insistența de crea o asemenea confuzie e tot de sorginte socialistă, deci nu păcălești pe nimeni cu pretenția că ”nu am lucrat nici o secundă plătit fiind din banii publici”.

        Ca să luăm exemple din Germania, nu e nicio diferență dacă cineva lucrează la primărie, la regia de transport public local, la compania de stat de transport feroviar sau la vreo corporație care primește bani publici pentru investiții în regenerabile și baterii grid-size, în timp ce aceeași corporație nu plătește nici suprataxa de 18% la energia electrică, ”pentru a păstra competitivitatea economică a Germaniei”. Toate astea sunt activități bazate pe bani publici, iar cineva plătit din ele nu poate susține că e vorba de ”banii tuturor”.

        Nu în ultimul rând, o parte din acești bani publici au la origine inclusiv munca românilor, plătiți cu 400 – 500 de euro în fabricile de componente auto germane din Transilvania. Pentru că așa funcționează socialismul, pe banii altora.

        • Repet, nu am lucrat o secunda pe bani publici. Nici la prima, nici la ‘spea mâna.

          Dar daca presupunerea asta e argumentul pe care iti bazezi „demonstratiile”, ar fi fost corect sa fii moderat. Pentru ca a-i desconsidera pe cei care sunt recompensati si din impozitele platite de mine este un act josnic, similar unui atac la persoana.

          • @Hantzy – am toată încrederea că Dl.Crânganu nu va considera asta un atac la persoană, ci va lăsa acest comentariu să treacă de moderare: discuția asta am mai avut-o în urmă cu câteva articole. A te declara jignit sau insultat (parcă ”insultat” te-ai considerat atunci) reprezintă însăși dovada lipsei de argumente, orice psiholog îți poate confirma asta.

            Iar dacă tot am ajuns să menționez psihologii: atunci când declari că n-ai fost plătit nicio secundă din bani publici, însă îți declari simultan și admirația pentru cei ”recompensați” din bani publici, sintagma ”disonanță cognitivă” doesn’t ring a bell?

            P.S. tocmai formulările pe care le crezi tu ultra-convingătoare (gen ”nicio o secundă”) te dau de gol. N-am auzit în viața mea să fie plătit cineva la secundă :)

            • Și atunci și acum ai presupus că m-aș simți insultat. Nici vorbă!
              Dar aducerea în discuție a unor elemente de acest fel înseamnă finalul ei. Argumentele de afest gen nu au la mine nici o valoare, deci consieer că nu ai adăugat nimic și e de prisos să continui.
              Faptul că acum ți-am acordat 3 minute, e pentru că sper ca în viitor sa nu fiu nevoit să îți ofer altele.

            • @Hantzy – citește-ți propria postare din 19/07/2018 la 13:24 și compar-o cu următoarea, din 20/07/2018 la 7:39.

              Capacitatea de a susține lucruri contradictorii chiar e treabă de psihiatri de-acum. Oricine mai minte din când în când, dar a duce minciuna la nivel de mitomanie e altceva. iar a apela la aserțiuni contradictorii pentru a încerca să-ți impui punctul de vedere cu orice preț ține de-acum de patologic

              Așadar, în 19/07/2018 la 13:24 scriai:

              Repet, nu am lucrat o secunda pe bani publici. (…) Dar daca presupunerea asta e argumentul pe care iti bazezi “demonstratiile”, ar fi fost corect sa fii moderat. Pentru ca a-i desconsidera pe cei care sunt recompensati si din impozitele platite de mine este un act josnic, similar unui atac la persoana.

              vs 20/07/2018 la 7:39

              Și atunci și acum ai presupus că m-aș simți insultat. Nici vorbă!

              Arată-i unui psiholog astea două comentarii pe aceeași pagină și întreabă-l ce părere are :)

            • Harald,
              Faptul că dumneata îi desconsideri pe cei ce fac activități bugetate nu e un motiv de laudă, ci dimpotrivă.
              Dar, pentru că tu ai astfel de prejudecăți, de ce ar trebui eu să mă simt insultat?
              Cele două decupaje prezentate de tine sunt simultan valabile. Nu se contrazic, așa cum crezi tu. Și nici nu înțeleg ce scop „înalt” ai avea, ca să insiști să mă simt insultat. Mi-e mai degrabă milă.

              P.S. Am scris și atunci când am discutat despre apa din oceane, că ea reprezintă cel mai puternic amortizor termic terestru. Dar temperatura oceanului a crescut cu 0,5°C în ultimii 200 ani. O asemenea creștere de temperatură înseamnă o imensă cantitate de căldură suplimentară reținută pe Pământ, nemaifiind retransmisă în spațiu. Adică Q=m*C*delta T, unde „m” e masa apei oceanice, cam până la 700 m adâncime, acesta fiind stratul oceanic expus variațiilor termice. Cantitatea nu e neglijabilă și chiar și deltaT = 0,5 °C înseamnă foarte multă căldură inmagazinata astfel.
              Explicația e destul de simplă. Dintre cele trei moduri de transmitere a căldurii (conducție, convecție și radiație), transferul caloric dinspre Pământ spre spațiul interstelar poate avea loc într-un singur fel, anume prin radiație, singura modalitate de transmitere a căldurii prin vid sau un alt mediu optic, cum ar fi sticla ferestrei, ce rămâne ceva mai rece, deși obiectele dincolo de ea se incalzesc. Responsabilă deci cu „blocarea” unei părți, mai mari sau mai mici, a căldurii pe Pământ este mediul optic numit atmosferă, prin structura acesteia. Oceanul doar înmagazinează acea energie reținută astfel. Pentru simplificare, atmosfera are rolul de supapă, iar oceanul de recipient de colectare. Poate că așa îți e mai clar cum funcționează sistemul și nu mai insiști.

            • @Hantzy – ce treabă are cantitatea de cădură stocată? Ai stabilit tu că la anul 1800 era temperatura corectă, iar asta de azi e greșită? Da, a fost o încălzire, so what? Nu crezi că la 1700 temperatura era și mai scăzută? A fost bună încălzirea dintre 1700 și 1800, iar cea de după 1800 a fost rea?

              Cât despre pretenția că îți este ”milă”, vezi că asta e tot comunicare patologică. Nu merge să-ți desființezi interlocutorul cu astfel de subterfugii, e doar o încercare jalnică de a marca puncte, dar nu te ajută cu nimic.

    • Domnule Cranganu, lasand la o parte hipsterii, ecologistii, comunistii , oamenii cu idei stupide ca cei de care mentionati, raman lucruri certe :

      * combustibilli fosili sunt o resursa limitata , necesar nu doar pentru producerea de energie. Mai devreme sau mai tarziu tot vom ramane fara ei si costul lor va exploda in curand . Partea proasta e ca la consumul actual acestea se vor termina destul de repede ( unele in zeci de ani chiar)

      * poluare rezultata din folosirea lor nu e de neglijat. Se vede in china, unde chiar si comunistii s-au saturat de ea , se vede in toate orasele miniere din romania , peste tot pe unde exista masini etc

      * totul e o moda. De exemplu si i acum sunt oameni care refuza sa foloseasca electricitatea si sa traiasca ca in evul mediu. Acum daca oamenii prefera sa sustina energiile regenerabile , foarte bine , e timpul si banii lor

      * faptul ca oamenii nu mai sunt interesati de un subiect nu inseamna ca el nu exista. Atunci oamenii specialist au timp sa isi vada de treaba dincolo de isteria inutila a celor care cred ca au idee despre ce se vorbeste

      * Dumneavoastra si armata de de laudatori in frunte cu joseph, harald, victorl si restul comentatorilor pro-rusi, pro-trump si anti sistem care au impanzit sectiunea de comentarii in ultimul timp sunteti evident impotriva idei de incalzire globala si in favoarea combustibililor fosili si sunt sigur ca orice dovezi vor aduce ceilalti nu va veti schimba parerea. Daca v-as da urmatorul link in care se zice ca s-au gasit dovezi in sprijinul protocolului de la montreal https://www.jpl.nasa.gov/news/news.php?feature=7033 probabil veti promova idea ca e NASA , ca e doar un studiu , ca Obama , ca cercetatorea e o hipsterita sau mai stie ce

      * acum vor veni restu sa imi dea exemple ca toata cercetarea s-a facut din bani publici si ca ce ne mai trebuie scoli, ce ne trebuie programe guvernamentale, pana la urma ce ne mai trebuie stat. Nici nu imi bat sa raspund la o idiotenie ca asta

      • @ion daniel – OK, atunci încearcă să răspunzi la ”o idoțenie” ca asta: ce faci dacă în secunda asta s-ar termina petrolul? Ai vreo bază în eoliene și în panouri solare? Așa, după câte ai citit tu până acum … :)

        După ce răspunzi, am să-ți spun ce ar face restul omenirii în realitate, dar hai să așteptăm mai întâi vizunea ta.

      • @ ion daniel ,
        ce polologhie, cind putea-i fi concis: „Dumneavoastra si armata de de laudatori in frunte cu joseph, harald, victorl si restul comentatorilor pro-rusi, pro-trump si anti sistem” v-ati demascat :P
        Daca ai fi citit articolul „Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală” ai fi realizat ca nu e vorba de „pro-rusi, pro-trump”.
        Dar ai dreptate, ne-am demascat!
        NB,
        in ultimul paragraf esti genial! Unii ar exclama „me-di-ca-men-te!”

  28. OFF TOPIC

    Fracturarea hidraulică produce creșterea acumulărilor de gaz metan!!

    Un recent articol, publicat în Proceedings of Natural Academy of Sciences, descrie o posibilitate remarcabilă a fluidelor de fracturare: înmulțirea microbilor datorită unui metabolit, glicină betaină, folosit pentru a contracara salinitatea fluidelor din sondă.

    Reacțiile de fermentație cu aminoacizi ofera sursa de energie pentru microbii dominanți din fluidele din argilele gazeifere. Cu alte cuvinte, extragerea gazelor de argilă va produce noi cantități de gaze!

    Autorii studiului au analizat în detaliu compoziția fluidelor din 41 sonde active din estul Statelor Unite și au confirmat producția de metaboliți care a fost în concordanță cu căile metabolice identificate în laborator. Argilele studiate au fost Marcellus și Utica, iar forajele sunt săpate în Pennsylvania, Ohio și West Virginia.

    Coupled laboratory and field investigations resolve microbial interactions that underpin persistence in hydraulically fractured shales

  29. @ Josef Svejk (21/07/2018 la 19:35)

    Exista alta optiune: avem definitii diferite pentru inginerie. Simplistic vorbind, un inginer trebuie sa aiba studii superioarere (ati obtinut o diplaoma la Politehnica din Bucuresti nu-i asa), pe cand un desenator nu necesita decat studii medii.

    Ceea ce spuneti despre „…..un copil poate desena figuri geometrice cu mouse-ul, bla, bla……” este „job description” pentru o persoana numita desenator (drafter).

    In zilele noastre, un „design professional enginer” folosind proiectarea asistata (CAD) nu mai are nevoie de nici un desenator; el (inginerul) poate, in timp real, sa verifice diferite variante/optiuni si sa decida.
    Place sau nu asta-i definitia mea pentru inginerul practicant.

    Oricum trec peste stilul caracteristic de infautare si supozitiile dvs. si va admir pentru laudele aduse copilului, care aproape ca va intrecut in stiinta inginereasca. Sigur asa cum spune o vorba romaneasca: fiecare cioara (no offence asa-i in original) crede despre puiul ei ca este cele mai destept si frumos din lume !

    • O întoarceți ca la Ploiești. Nu este și nu a fost vorb nicio clipă de inginerie, ci de utilizarea unei aplicații inginerești de către copii. Tot așa um un copil poate utiliza un procesor de texte ca MS Word fără a fi scriitor prfesionist, el poate utiliza aplicații inginerești CAD precum Creo, Catia, etc. ca să învețe geometrie. să se amuze sau pentru printare 3D. În școlile din SUA aplicațiile CAD și CAE (inlusiv FEA) este foarte populară.

      Faptul că dumneaboastră vi se pare imposibil ca un copil să învețe să utiilizeze așa ceva dovedește propria neputință. Probabil că v-ați chinuit să învățati. Nu v-a reușit iar acum vi se pare o minunăție fără pereche :) Nu vă faceți probleme. Lumea post comunistă e plină de incompetenți cu patalama moșteniți din vremea iepocii de aur care reușesc totuși să supraviețuiasă în virtutea inerției.

      P.S. Dacă ați fi avut ce mai mică tangență cu ingineria ați fi știut că desenatorii („drafter”-ii) supraviețuiesc bine merci în epoca apliațiilor CAD. Există chiar școli profesionale care-i formează și e nevoie de mai mulți ca ei pe piața muncii asembi sudorilor sau operatorilor CNC. Treaba desenatorilor e să realizeze desenele mdelelor 3D și să curețe modele de referințe externe și ale chestii apărute în cursul dezvoltării unui design. De asemeena desenatorii specializați în verificarea modelelor și desenelor spre a fi în acord cu standardele și practicile companiei sunt cât se poate de necesari în continuare.

      • @ Josef Svejk (22/07/2018 la 1:46)

        Un copil poate invata orice fin joaca dar asta nu inseamna ca este si folositor sau recunoscut atata vreme cat nu demonstreaza ca experienta/expertiza capatata este demonstrata in aplicatii reale.

        N-are rost sa-mi pierd timpul cu un individ care considera ca ingineria s-a inventat odata cu el, este american in regula, are 3 garaje si aplica „My way or Highway”.

        • Aha! Deci copilul poate învăța, dar nu-i este follositor și nu poate dezvilta expertiză :) Remarcabilă scremerea neuronului! Ați clocit-o singur sau ați auzit-o de la cineva?

          Domnule, în mod cert copilului îi este folositor pentru că învață geometie distrându-se și învață de asemenea să aibă o gândire structurată și carteziană. În mod cert îi este mult mai de folos ca dumneavoastră care iată că vă dovediți incapbil să învățați sau să priceopeți ceea ce prinde ușor un copil și de aia vă imaginați cp și e e împotmolit la același ivel de neputință ca cel al dumneavoastră…

          Aici există o emisiune TV foarte popuară numită „Are You Smarter than a 5th Grader?” (ești mai detept ca un coil de clasa a 5-a?). Găsesc zevzeci din ăștia țâfnoși și infatuați pe care-i lasă să fie făuți franjuri în public de copii de 10-11 ani. E foarte amuzant! Bag seama că dacă ați trăi aici ați fi victima perfctă…

          • @ Josef Svejk (22/07/2018 la 17:00)

            Betie de vorbe de doi bani calpi, ca de obicei.

            Traiesc acolo (dar nu „aici” adica nu in Midwest) din 1995 pe vremea cand erai la Kindergarden of Engineering.

            Am licenta de Professional Engineer (nu mechanical ci electrical engineering) din 1998.
            Tu ti-ai l evaluat studiile din Romania si ti-ai luat licenta ca sa te poti numi Engineer ?

            • Asta-i viața. După cum știm cu toții sistemul mai dă și rateuri :) Lumea e plină de incompetenți cu tot soiul de patalamale lucioase…

              Acum am certitudinea că nici măcar n-ați călcat pe malul ăsta al Atlantcului. Chestia cu „professional engineer”, „diplomat engineer”, etc. e o treabă profund europeană & românească la mare preț printre bugetarii colecționari de hârtii pompoase care își consolidează poziția de țucălar amărât prin „deconcetrate”. Aici n-au nicio valoare.

              O diploma fie că e de la Oxford, Cluj sau din Bangladeș se echivalează în SUA pe ~ $100. Oricum nu mi-a cerut-o nimeni afară de compania la care am lucrat inițial și care a avut nevoie de ea pentru ca Deparmtamentul de Stat să-mi elibereze viza de transfer în cadrul corporației. Mai încolo tot ce-i interesează e formularul W2 pe ultimii ani. De acolo văd cine l-a plătit pe om, cu cât l-a plătit și automat își dau seama cât valorează. Asta bate orice CV și orice alte hâtrtii…

  30. expresia global/globala este perimata in sine, si nu de acum – de prin anii 80′ – nu inteleg de ce media incerca sa reincalzeasca o supa deja veche. Alte expresii perimate : individ, activisti, societate, interes public…; daca incerc sa fac o paralela cu un alt subiect in voga, dar fumat de mult ar fi falsa dilema cu rezervele fractionare, acestea fiind considerate izvorul crizelor financiare. Ce imi pare interesant, ambele teme: incalzirea globala si falsa dilema a rezervelor fractionare sunt promovate de aceleasi categorii sociale, un actvism prost inteles. O statistica interesanta: cu toata cerneala scursa pe apa internetului, cu dublarea si triplarea ritmurilor de crestere anuale, automobilele electrice vor avea in 2035 o cota in piata auto de circa 6,5% !!! De ce doar atit ? Lumea nu vrea automoble electrice, nici acum nici peste 20 de ani, in schimb daca deschizi presa de specialitate ploua cu articole care prezinta lansari de modele electrificate, de parca toate lumea e disperata sa isi ia un zoe

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro