joi, martie 28, 2024

Credo: Despre adevarurile factuale si dreptul la apostazie

Sunt momente când adevărurile factuale trebuie accentuate, rostite în chip ne-echivoc și apăsat. Citesc nu o dată uluit ceea ce apare pe diverse forumuri, revărsările de ură, frustrare și resentiment ale unor veleitari bezmetici (când nu sunt plătiți să facă acest lucru). Suntem maculați și insultați, cei care scriem articole de opinie în direcția pro-occidentală, deci democratică și anti-totalitară, de diverși anonimi, ascunși sub pseudonime rizibile, gata oricând să debiteze cele mai abjecte infamii. Canalii cu tupeu se desfată recurgând la invective, calomnii, agresiuni verbale, toxine xenofobe, intelofobe și antisemite. Mai vin și unii care plâng după epoca “demiurgică” lui Ceaușescu (ori după “omenia” lui Dej și “buna-credință” a tovarășei Ana). Din nou, ca de atâtea ori în trecut, extremele se ating.

Sunt lucruri care trebuie reafirmate, mai ales atunci cand sunt resuscitate mizeriile propagandistice proprii fesenismului, el insusi nascut din combinatia toxica comunisto-securista. Cand constati convertirea unor jurnalisti candva onorabili la ideologia ziarelor “Azi” si “Dimineata” de la inceputul anilor 90 iti spui ca traiesti intr-un timp al insanitatii.

Unii am citit carti de Soljeniţin, Koestler, Nadejda Mandelstam, Lev Kopelev, Vasili Grossman, Alice Voinescu, Petre Pandrea, Al. Zissu, Lena Constante, Margarete Buber-Neumann, I. D. Sîrbu, Bellu Zilber, N. Margineanu, Egon Balas, Florin Pavlovici, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, François Furet, Viktor Kravcenko, Whittaker Chambers, Boris Souvarine, Annie Bentoiu, Gyula Hay, Alexander Weissberg, Annie Kriegel, “Cartea Neagră a comunismului” etc și am ajuns, de ani de zile, la concluzia că sistemul comunist a fost ilegitim și criminal. A te despărți de iluzii este un exercițiu dureros, dar pe lungă durată întăritor. A nu-ți truca biografia ține de o minimă pudoare și de auto-respect.

Nu e nici o bucurie că rude ori cunoștințe apropiate ale unora dintre noi au fost implicate în impunerea și/sau perpetuarea dictaturii comuniste. Dar noi răspundem exclusiv pentru ceea ce facem noi. Este un principiu liberal pe care îl consider esențial. Nu există culpe transmise genetic, dupa cum nu există glorii ereditare. În rest, poate că ar merita ca unii dintre cei care se pronunță grăbit și vehement pe aceste subiecte să citească Raportul Final al Comisiei Wiesel precum și Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Nu exista nicio maledictiune care sa te mentina ostatec al unor iluzii si erori de tinerete. Itinerariul spiritual al unui Leszek Kolakowski este cat se poate de revelator. Dreptul la trezire, la apostazie, este unul inalienabil. Este marea lectie a autorilor volumului “Zeul care a dat gres”, aparut la Humanitas in colectia “Zeitgeist”:

http://www.humanitas.ro/humanitas/zeul-care-a-dat-gre%C5%9F

Recomand aici recentul volum al regretatului filosof, tradus de fiica sa, Agnieszka Kolakowska si aparut la Basic Books. Prima parte a cartii include eseuri faimoase despre marxism, bolsevism, socialism. Titlul este al unei prelegeri tinuta de Kolakowski la o conferinta organizata de Institutul NEXUS, condus de Rob Riemen, autorul cartii despre “Nobletea spiritului” aparuta in romaneste in colectia “Constelatii” de la Curtea Veche.

Nu am nici cel mai mic motiv de identificare cu opțiunile comuniste ale rudelor mele ori ale atâtor altor militanți (pe care i-am cunoscut ori despre care am aflat destule, din cărți, din arhive, din amintirile publicate sau rămase nepublicate). Am citit prea mult despre Războiul Civil din Spania, despre Marea Teroare, despre pactul Molotov-Ribbentrop, despre Katyn, pentru a nu accepta falsele alibiuri care se străduiesc să legitimeze pervers adeziunea la stalinism prin antifascism. Nu toți antifasciștii i-au cântat osanale lui Djugaşvili. Nu toți au aprobat (cu voce tare ori prin tăcere) procesele de la Moscova din 1936-1938 ori pe cele din „democrațiile populare” (Kostov, Rajk, Slansky, Patrascanu). Nu toți au păcătuit prin ceea ce numesc frenezia supunerii.

Nu am ales cartierul în care să locuiesc în junețea mea bucureșteană, am ales însă să plec din el (evident, recurg aici la o metaforă), mi-am urmat drumul în viață în funcție de valorile în care cred: adevărul, libertatea, demnitatea. Comunismul și fascismul, au încercat să distrugă subiectivitatea, ceea ce marele poet polonez Aleksander Wat a numit “omul interior”, dreptul de a fi tu însuți, onoarea. Au comis crime pe care mintea umană nu și le poate reprezenta. Aceste crime au fost înfăptuite de indivizi reali, cu nume precise, cu responsabilități ce nu pot fi contestate. Îmi repugnă negaționismul legat de Holocaust. Nu mai puțin îmi repugnă cel legat de Gulag.

http://www.nybooks.com/articles/archives/2012/dec/20/is-god-happy/?pagination=false

http://www.curteaveche.ro/autori/rob-riemen/nobletea-spiritului-un-ideal-uitat.html

Articolul de mai sus a aparut pe portalul LaPunkt.ro, pe care il recomand aici calduros. Puteti citi acolo incitante texte de Ioana Both, Calin Cotoi, Steliu Lambru, Angelo Mitchievici, Alina Pavelescu, Ioana Parvulescu, Adrian Romila, Marius Stan, Ioan Stanomir, Cristian Vasile, Radu Vancu si lista este mai lunga (imi cer scuze ca nu pot cita toate numele). Mentionez un excelent articol de Eugen Stancu pe o tema ce priveste strania situatie a invatamantului istoric din Romania timpurilor noastre, persistenta vulgatei pompierist-patriotarde a perioadei Ceausescu din istoria comunismului romanesc:

http://lapunkt.ro/2013/02/05/national-comunism-la-facultatea-de-istorie/

http://lapunkt.ro/

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Cred ca nu ati citit to articolul
    Iata ce scrie domnul :

    Cireaşa de pe tort este lucrarea lui Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate – o istorie politică a comunismului românesc, Iaşi, Ed. Polirom, 2005. Sincer nu știu ce caută cartea asta pe listă! Să fie oare cheia care să-i ofere viitorului Asistent Universitar întelegerea că tot ce e în bibliografie e istorie naţional-comunistă? Zău că asta ar fi o sfidare a suprarealismului!

    • @ Virgil,
      esti dator cu „scuze, nu am citit grabit, ci sint omul lui Tudoran, iar Tismaneanu trebuie maculat cu orice ocazie”.
      Recunosti sau chiar nu reusesti sa intelegi ce citesti?

      • Victor daca tu te consider omul cuiva sa sti ca exista multi alti oameni care is folosesc propiul organ de gandire si nu trebuie sa astepte indicatii pretioase de la nimeni. Am aceleasi consideratii atat fata de domnul Tudoran cat si fata de domnul Tismaneanu dar in acelasi timp am chestiuni (cu ambii) cu care nu sunt de acord. Paragraful cu pricina mie imi suna ca fiind negativ la adresa domnului Tismanenau si ii semnalam acest fapt . Atat si nimic mai mult.

  2. Vladimir Tismaneanu: „Suntem maculați și insultați, cei care scriem articole de opinie în direcția pro-occidentală, deci democratică și anti-totalitară, de diverși anonimi, ascunși sub pseudonime rizibile, gata oricând să debiteze cele mai abjecte infamii.”

    Printre altii sunt si cei care scriu articole de opinie in directie pro-occidentala maculati de diversi ascunsi sub pseudonime rizibile. Nu se stie daca sunt cu adevarat „anonimi”.
    Recentul articol de pe Observator cultural este o dovada, fara echivoc, in acest sens. Autorul recunoaste ca v-a stimat si v-a pretuit la un moment dat, domnule Profesor, insa a gasit prilejul sa caute noduri in biografia dumneavoastra (anume cea anterioara momentului pretuirii), exact atunci cand, dupa cum dumnealui considera, de 2-3 ani incoace ati fi devenit un „cripto-stalinist dezlantuit”.
    Desi motivul dumnealui imi pare a fi cu totul altul decat pro-occidentalismul dumneavoastra, nu pot sa nu remarc deficienta logica la care apeleaza, negasind nimic care sa-i justifice alegatiile, tocmai in biografia dumneavoastra din ultimii 2-3 ani.

    • Hantzy, de multe ori lucrurile stau cam asa: Atunci cand o teta persoana se afala in acelasi „grup de interese” cu „mine” tindem sa neglijam anumite pete din CV persoanei in speta. In momentul in care terta persoana nu mai face parte din grup atunci incepem sa ne aducem aminte de toate petel din CV si sa le reprosam. Nu este numai caul domnului Radu Cristea ci chiar domnul Tismaneanu a procedat in acelasi fel atunci cand l-a interveviat pe Ion Iliescu. Nu a avut nimic de reprosat la acel timp ba mai mult l-a cam girat pe acelasi Ion Iliescu. (sper totusi domnule Tismaneanu ca lasati comentariu sa treaca) .

  3. V-am mai scris-o si in alte comentarii; nu sunt jurnalist, politician, etc dar ca „simplu cetatean” folosind o expresie a unui „clasic”, cred ca opera dumneavoastra este cu atat mai veridica cu cat ati cunoscut sistemul din interior, iar dumneavoastra personal cu atat mai demn de respect cu cat ati optat sa renuntati-spre deosebire de multi altii- la confortul unei vieti fara griji si far niente, in serviciul adevarului.Am certitudinea ca oamenii onesti ai acestei Tari va apreciaza si va respecta.

  4. aveti dreptate Dle Tismaneanu, ADEVARUL FACTUAL trebuie rostit cu mai multa convingere atunci cand se profereaza minciuni care servesc interese de grup mai mult sau mai putin meschine. Au fost din fericire multe exemple in Romania de intelectuali care, desi s-au simtit scarbiti/coplesiti de minciunile totalitare, (fie ale dictaturii regale, militare sau proletare), au ales sa nu taca ci sa continue sa spuna adevarul (inclusiv Patrascanu). Acesti oameni trebuie adusi in constiinta maselor ca adevarati eroi ai societatii romanesti din ultimii 80 ani.
    Ceea ce e fundamental diferit in situatia actuala a Romaniei fata de ultimii 80 de ani este sprijinul neechivoc acordat de Europa si SUA pentru formarea unei democratii veritabile, bazata pe promovarea valorilor adevarate. Daca Romania pierde aceasta sansa istorica unica, nimeni nu poate sa anticipeze adancimea si durata haosului pe care Romania o sa fie nevoita sa-l strabata….singura certitudine istorica este ca Romania nu poate sa se ridice exclusiv prin forte proprii deasupra mizeriei economice si sociale produse de un fals nationalism aservit unor interese politice meschine

  5. :) daca ti e bine de ce sa nu stai linistit pe insula ta de libertate (chiar daca poate fi inghitita oricind de valuri)
    in definitiv pe cine sa aperi ? pe cei care te au ciomagit voiniceste cu ceva ani in urma ?
    apoi, pentru ca ieri a fost comemorarea lui Iuliu Maniu (amintit de prea putine publicatii), ai o tresarire :
    „Eu sunt pentru dreptate nu din mărinimie sau dintr-o pornire sufletească, care este o predispoziţie individuală a firii mele, ci pentru că ştiu că dreptatea este calitatea raţiunii. Dreptatea este calitatea inteligenţei, adică creierul îşi arată, sprijinit pe suflet, să nu faci ceea ce este nedrept.”

  6. Stimate domnule Tismaneanu , vă scriu în mod special pentru a vă însenina puțin gândurile și inima după atâta revărsare de ură și mizerie pe care o constat (din fericire, nu la toți) ca reacție la multe din articolele D-vs. Știu că nu e posibil să nu vă întristeze această stare de fapt. Dar nu vă întristați, mai mult decât trebuie, de aceste mizerii. Vreau să vă confirm (și eu) că sunt mulți oameni (și) în România care vă apreciază și se bucură de ceea ce scrieți. Va fi odată o judecată (de apoi) și a internetului ! Și atunci toate gunoaiele (inclusiv cele de pe forumuri) vor fi adunate și aruncate la locul pe care îl merită.
    Până atunci mă voi bucura să văd că veți continua să faceți această muncă de educație în domeniul culturii istorice și politice.
    Dumnezeu să vă dea răbdare și călăuzire !

    • Va multumesc din inima. Nu voi raspunde mizeriilor proferate in „Observator Cultural”, explozii sordide cu scopuri atat de evidente incat ar trebui sa fii complet orb sa nu le observi. Trei numere la rand (doua aparute, al treilea anuntat), numeroase articole, editorialul lui Simonca etc, de ce aceasta risipa de enrgie, de ce atata patima demolatoare? Detin eu vreo functie in Romania care sa explice (nu sa justifice, ma grabesc sa adaug) o campanie de acest gen? Apar eu la televiziuni? Se fac cu mine interviuri la vreun post de radio? Nimic din toate acestea. Si totusi, cum nota dl „Hannibal Lecter”, am (re)devenit „inamicul public nr 1”. Poate ne spune domnia sa cum vede lucrurile. Eu cred ca este ceea ce se numeste un caz paradigmatic de character assassination.

      http://www.evz.ro/detalii/stiri/cui-prodest-de-la-porunca-vremii-prin-romania-mare-la-observator-cultural-1022549.html

      • Ca sa intelegem , trebuie sa raspundem la o intrebare simpla : de ce l-au suspendat pe Traian Basescu in 2007 ? .
        Eu zic ca si raspunsul este simplu : pentru ca a aratat ca nu este controlabil si ca nu intentioneaza sa se integreze in sistemul lor .
        Eu nu cred ca a fost o coincidenta faptul ca prima suspendare s-a petrecut la doar cateva luni dupa ce TB a citit in parlament un Raport redactat de o Comisie condusa de profesorul Tismaneanu .
        Stiti foarte bine : tovarasii nu uita si nu iarta .
        Eu zic ca ati devenit ” inamicul public nr. 1″ dupa ce tovarasii au vazut ca metodele lor functioneaza si ca au reusit astfel sa-i determine pe domnii HRP si Mircea Cartarescu sa paraseasca scena publica .
        Scopul tovarasilor este sa dea un avertisment / exemplu celor care ar fi tentati sa-si pastreze onoarea , demnitatea , gandirea independenta .
        Eu zic ca la dumneavoastra o sa le fie ceva mai greu , pentru ca – spre deosebire de HRP si MC – aveti avantajul distantei geografice care va desparte de locul urat mirositor in care se desfasoara actiunea de linsare .
        Ma amuz cand ma gandesc ca cei care va ataca au si o sanatoasa invidie fata de dumneavoastra , ca adevarati „oameni de stanga ” – care este .
        Si probabil ca pe unii dintre ei inca ii incearca un disconfort cand inteleg ca reprezentati o oglinda care li se pune in fata , iar ceea ce se vede nu este deloc magulitor pentru ei .
        Mi-a placut dezbaterea legata de „dezvaluirile ” lu’ dom’ profesor Stelica Tanase – cel pe care il urmaresc in permanenta Serviciile .
        Astia suntem noi , niste baieti saraci cu mintea , care aplicam in toate / tuturor masurile noastre , pentru ca se stie : noi suntem buricul pamantului .
        E clar , daca in Romania 5.000 de dolari reprezinta – cat de cat – o suma , in mod sigur ca si in USA , la NY , au aceeasi valoare / semnificatie ; se stie doar ca nivelul de trai – deci si plata muncii – din Romania este egal cu cel din USA .
        Doamne , cat de penibili putem sa fim .

      • Buna seara domnule profesor . Va spun sincer, poate era mai bine sa asteptati incheierea „trilogiei” , pt. a raspunde all in one . Dar , fiindca ati intrebat , va spun acum ce cred. Intr-adevar , este character assassination , si cei care vor consulta pe Wikipedia cum e descrisa aceasta sintagma vor vedea ca se potriveste ca o manusa cu „trilogia”. Eu ii spun pe romaneste „campanie de discreditare” . Spre deosebire de dvs. , care vedeti in asta „un atac final”, eu cred ca e abia inceputul . Cred ca urmeaza faza a doua, umilirea –prin materialele facute de CC in special la IICCMER dar si la ICR . Rapoartele detaliate nu sint publice inca (sint doar speculatii prin presa ) , dar si asa ati fost ‘nominalizat” recent in comunicatul ICR drept ” un emigrant care a primit 1.2 miliarde lei”. Data viitoare s-ar putea sa spuna „transfug’ … Iar ultima etapa va fi , probabil , niscaiva masuri pt. viitor. Deci nu cred ca raul a atins inca apogeul.–este precum in celebrul dialog :

        pesimistul : mai rau decit atata nu se poate !
        optimistul : ba se poate, ba se poate …

        Eu am mai dat de citeva ori celebrul citat din discursul postelectoral al lui Ponta : „In perioada urmatoare , cine va ridica sabia de sabie va muri !” Dvs. poate ati luat-o in gluma , gindind ca nu se aplica retroactiv , dar in locuri unde logica e twisted upside-down si inside-outside , totul e posibil .

        Sigur e politic (aujourd’hui tout est politique) , dar as prefera sa comentez „trilogia” atunci cind se termina –asa fac de obicei.

        O intrebare pt. dvs. Da , exista in arhiva RFE citatele respective. Da, au fost trimise courtesy of Secu Inc. . Si sigur, in original, se gasesc in arhiva Secu, pt. ca tot ce se trimitea ca provocare se face in cel putin 2 ex. V-ati gindit, macar pt. o clipa , ca dl. Cristea nu a stat saptamani la rind la biblioteca ,precum spune ,transpirind si facind conspecte prin documente acoperite de colbul vremii , ci luindu-le de-a gata ,din alta parte ? :wink:

        • Multumesc pentru comentariu. In propriul meu dosar exista ordinele lui Plesita si Stamatoiu pentru actiuni de dezinformare, inclusiv prin utilizarea a tot ce poate fi gasit in presa. Se insista pe tema reviste „Convingeri comuniste” a Centrului Universitar Studentesc Bucuresti. Titlul insusi, pentru care evident eu nu aveam niciun fel de responsabilitate, era menit sa fie accentuat. Revista care ma indoiesc ca exista la Biblioteca Academiei :)

  7. Nu sintem responsabili pentru optiunile politice ale rudelor. Am avut un unchi care a fost comunist ilegalist. Dar in 1947 cind idealurile lui au luat alta turnura a plecat in Canada. Ani de zile nu am stiut nimic despre el. Apoi a inceput corespondenta si prin 70 a venit in vizita.
    Ramasese comunist convins dar poate idealist. In 1980 am vrut sa emigrez si l-am consultat. Nu a fost de acord. Dimpotriva mi-a cumparat un apartament si m-a convins sa ramin. Totusi in 92 am emigrat. Sint comunisti si comunisti. Unchiul meu putea profita de ilegalitatea lui. Putea face cariera politica. Dar comunismul romanesc nu era cea ce el a visat si a avut puterea sa se desprinda. I-am respectat totdeauna convingerile politice si idealurile.

  8. Stimate domnule Tismăneanu,

    Sunt curios dacă se va ajunge vreodată la o receptare obiectivă și logică a comunismului în România. Această receptare- după părerea mea- nu prea este ajutată de Rapoarte, de Declarații sau alte documente cu caracter oficios- n-aș spune oficial- care condamnă hotărât, veștejesc categoric și în general arată de parcă cei care l-au comandat (și cei care l-au redactat ) ar fi fost niște îngeri nevinovați și ar fi trăit până în prezent în Asgard-ul necomunist curat și plăcut uscat.
    Revenind pe pământ cred că 99.9% din cei care alcătuiesc astăzi clasa politică a României- indiferent de culoarea politică- și sunt trecuți de 40 de ani- au făcut parte din PCR- unii pe poziții mai de forță- Traian Băsescu- alții ca urmași prezumați- MRU- sau ca simpli membri de partid. Ăștia sunt, cu ăștia ne jucăm. Acuma o lustrație serioasă și sinceră ne-ar fi condus către eșalonul II- deci MRU- plus alți tovarăși onești -sau către o clasă politică formată din oameni de 20, 30 de ani fără probleme. Pentru că se ridică întrebarea- care mi-o pun și eu ca persoană care n-a fost niciodată membră de partid: De ce ați aderat ? N-am auzit niciodată să fi fost obligat cineva să devină membru PCR. La ceastă întrebare există 2 răspunsuri- ambele neplăcute pentru persoana în cauză. Unul ar fi- pentru că am crezut înideologia comunistă- ceea ce este evident neplăcut- mai ales că cei care ne compun clasa politică- începând cu președintele și terminând cu dl.Antonescu sau Ponta au prins comunismul real- cel al anilor 70…80.Răspunsul numărul 2- din oportunism- iarăși e neplăcut pentru respectivul. pentru că arată că omul politic a fost un ciolănar din tinerețe.
    Acuma pentru a nu trece din nou la idealismul bine temperat- și pentru a ne baza pe adevărurile factuale- de care vorbiți dvs.- trebuie să recunoaștem că nimeni din cei prezentați mai sus nu va condamna sincer, cu adevărat și fără regrete regimul comunist- deci avem o problemă foarte mare. Dvs. ați fost- pe bune- un opozant al acestui regim- ați luptat contra lui- deci regretele dvs. sunt sincere și pot fi luate în considerare. Pe de altă parte, alți luptători sinceri contra regimului- de la Chesaru la Ogoranu și de la Doina Cornea la Călin Nemeș- sunt fie în mormânt fie n-au făcut niciodată parte din structurile de conducere a statului român. La putere au fost- și rămân- călduții, cei care se adaptează, cei care sunt dispuși să facă compromisuri. Există vreun om politic- de la dl.Boc (care a intrat la Facultate pe bază de dosar sănătos PCR- cred că știți că acolo unde a intrat domnia sa nu erai primit fără acel dosar de partid) la dl.Ponta care să nu fI fost membru PCR – și nu de nivel bază ?

  9. Domnule profesor,
    Dumneavoastra aveti toate datele necesare pentru a fi lamurit de ce sunt aceste atitudini ale unora care fac referiri la activitatea si articolele pe care le scrieti aici sau in alte locuri. Ele pot fi impartite in mai multe categorii. Exista in Romania o mare parte din oameni care nu o duc astazi mai bine decat inainte de 1989 si ma refer strict din punct de vedere material. Sigur ca nu toti citesc ce scrieti dumneavoastra. Acestor oameni degeaba le spune cineva ca regimul comunist a fost ilegitim si criminal. Majoritatea lor merg la vot si stabilesc rezultatul votului. Multi au crezut ca intrarea in UE si NATO le va aduce un castig material imediat si constata ca nu este chiar asa. Industria a disparut, ce mai functioneaza apartine altora, din cca 10 mil de salariati au mai ramas 4,5 mil., locuinte, asa proaste cum erau, nu le mai da nimeni gratis etc. etc. Deci discursurile pro-occidentale nu sunt convingatoare, ba chiar le provoaca o anumita enervare. S-au ales cu mai multe televiziuni cu dreptul de a se exprima, iar mai nou au aflat ca se pune si problema libertatii presei. Asa vad foarte multi democratia.
    Aproape toate segmentele populatiei, si includ si pe intelectuali, sunt extrem de polarizate. Romania se imparte in „basisti” si „antibasisti” cu manifestrari in consecinta.
    Dumneavoastra sunteti perceput ca unul din intelectualii lui Basescu. Dovada se vede in numarul mare de interventii in media romaneasca din care cele cu referire la politica sunt exclusiv critice la adresa USL, cu toate ca aici intra atat partide declarate de dreapta cat si de stanga sau centru. Reactia ? Cea la care trebuia sa va asteptati.
    Raportul final a carui redactare ati coordonat-o a fost neconvenabil multor oameni din politica sau care au avut avantaje in vechil regim sau macar n-au dus-o rau, asa cum am aratat mai sus. Toti acestia n-au aplaudat condamnarea comunismului.
    Este dreptul fiecarui om sa creada in orice doctrina doreste, dar sa stiti ca schimbarea ei, apostazia, nu este o chestiune apreciata. Nu ma refer numai la politica. In general cand cineva se „suceste” cum se spune in popor este mai degraba criticat decat aprobat.
    Interventiile dumneavoastra atat de frecvente si numai intr-un sens nasc reactii, replici. Asa imi explic eu de ce sunteti in atentia multora . Cat de civilizate sau violente sunt replicile tine de cultura, educatia sau atingerea fiecaruia.

  10. Va aduc o veste „buna”!! Obs cult a inceput atacul sistematic, acum tinta fiind Alex Stefanescu ! Mi se pare excelent … Traim vremuri demne de 1948-52… Ce antologii se vor face peste decenii… Dl Tismaneanu are in fine o perspectiva contemporana pentru a contrabalansa eseurile sale despre obsedandul deceniu…

    • @ Maria

      Cititi un pic mai atent. Alex. Stefanescu este criticat in Obs Cultural, pe buna dreptate, pentru ca a deplasat discutia de la profesorul Tismeaneanu, fara nici o noima, atacandu-l pe scriitorul Norman Manea. Nu si-a facut nici lui (Stefanescu) nici profesorului Tiseaneanu, nici un serviciu. Dimpotriva.

      • @ Peter Manu .

        Dvs. scrieti : „…ca a deplasat discutia de la profesorul Tismeaneanu, fara nici o noima, atacandu-l …..”

        In materialele (partea I si II ) din OC nu este vorba de profesorul Tismaneanu. Le-am citit de doua ori, tocmai pt. a fi sigur inainte de a va scrie. Nu am vazut nici o virgula despre profesorul Tismaneanu in ceea ce a scris si citat dl. Cristea. Poate in partea III va fi ceva, dar inca nu a aparut.. De aceea ,respectuos va extind invitatia ce ati facut-o Mariei , de a mai citi o data. Veti vedea ca am dreptate.

    • As dori sa precizez ca in editorialul sau, Ovidiu Simonca aglutineaza lucrurile pana la a deveni de nerecunoscut. Specialist in denaturari si distorsionari, adjunctul doamnei Musat si fostul adjunct al lui Nistorescu la pestilentiul electronic numit „cotidianul”, inlocuieste cu falsa inocenta, cauza si efectul, ba mai mult, nascoceste chiar o „campanie de defaimare” a lui Radu Calin Cristea. Un PS de articol al lui Mircea Mihaies este folosit ca ca prilej de consideratii etico-politice. Si nu doar de Simonca, dar si de unii amici ai sai de pe stufoase bloguri de subterana. Simonca nu spune adevarul: citatele decontextualizate sunt cunoscute si utlizate de ani de zile. Chiar Victor Roncea, un vechi „amic” al d-lui Cristea care pare sa fi uitat ce scria impotriva acestui acum doar doi-trei ani, se mandreste ca el a fost primul care le-a folosit. Se inseala, a utilizat si el, ca si „Jurnalul National”, ca si „Romania Mare”, „Tricolorul” si alte publicatii inrudite, un dosar de intoxicare si dezinformare construit de Securitate inca din anii 80. Voi reveni.

      Iata ce scrie Simonca:

      Radu Călin Cristea a făcut un efort de cercetare a presei vremii, a stat cîteva săptămîni la Biblioteca Academiei din Bucureşti. Şi a văzut articolele lui Vladimir Tismăneanu, din care citează ample fragmente. Asta-i tot! Nu sesizăm Oficiul pentru Protecţia Consumatorului (cum „glumeşte“ Alex. Ştefănescu), nu cerem excluderea lui Vladimir Tismăneanu din nici o comisie, din nici un comitet sau board, nu sîntem animaţi de nici o „virulenţă stalinistă temeinic însuşită“ (apud Mircea Mihăieş), sîntem o revistă, nu o instanţă, care, prin Radu Călin Cristea, oferă o sumedenie de citate din perioada românească a lui Vladimir Tismăneanu. Cititorii sînt îndreptăţiţi să judece demersul lui Radu Călin Cristea cum doresc. Pot să-l ia în seamă, pot să-l ignore, pot să-l interpreteze în fel şi chip. Ceea ce trebuie spus este că aceste citate există, aparţin lui Vladimir Tismăneanu. Şi opera lui Vladimir Tismăneanu, de analist al comunismului, şi cărţile sale sînt repere pentru înţelegerea sistemului comunist.

      Despre acele „citate” este oare vorba cand RCC scrie negru pe alb, purtat de un dezlantuit elan denigrator, aceasta fraza care ar merita sa intre in istoria betiei de cuvinte la romani? Sa fi aflat RCC la Biblioteca Academiei despre experientele mele intrauterine?

      Vladimir Tismăneanu (V.T.) a avut o fericită viață intrauterină în placenta Leviathanului comunist, unde s-a înrolat, benevol și plin de înaripată abnegație, în trupele de asalt ale lampadoforilor unui regim al instaurării terorii absolute ca religie de stat.

      Sa notam faptul ca Simonca admite ca „suntem o revista care, prin RCC…”. Deci este o actiune, mai exact spus o campanie a revistei. Ma intreb ce simt colaboratori ai OC, de la Paul Cornea la Caius Dobrescu, in aceste momente?

      Deci, propun sa ne ocupam, daca e nevoie (si eu zic ca este nevoie), de infamiile lui RCC aparute in OC, rezultate dintr-o comanda politica evidenta, si sa-i lasam pe Alex Stefanescu si Norman Manea de-o parte. Cred ca si profesorul Manu va fi de acord ca o campanie precum aceea din OC contra mea nu este o simpla intamplare. Dl Manu nu are cum sa ignore ca imunditiile lui RCC au fost preluate in „cotidianul” unde sunt urmate, pe forum, de abominatii huliganice crte te lasa inmarmurit. Dl profesor stie ca titlul initial, anuntat cu fanfara, al serialului lui RCC era unul incitator, as spune chiar instigator, cu indubitabile conotatii rasiste. Dl profesor stie ca nu adevarul, ci opusul sau este scopul acestui serial care il aseaza pe Radu Calin Cristea alaturi de corifeii presei reptiliene de tip „Sfarma Piatra”, „Porunca Vremii”, „Saptamana”, „Azi”, „Europa”, „Romania Mare” si „cotidianul” nistorescian.

      • Donule Tismaneanu. Nu vad de ce sunteti indignat pe „Vladimir Tismăneanu (V.T.) a avut o fericită viață intrauterină în placenta Leviathanului” cand si dumneavoastra folositi expresii similare cand va referiti la adversarii politici. Toata lumea stie de perioada dumneavoastra din Romania de care dumneavoastra va decizeti. De ce re-incalzeste ciorba tocmai acum RCC ? Probabil din acelasi motiv cu care dumneavoastra reprosati trecutul comunist al unor oameni prezenti ne-admitand faptul ca acestia si-au schimbat opiniile intre timp .

  11. Nu citisem nimic din Contributors cand i-am scris lui RCC in Obs. Cul. Dar mi-am dat seama ca , precum tov. Ghise care ravnind la Parlamentul Romaniei a facut ceva deosebit, la fel procedeaza si RCC care , dupa cate imi dau seama, asteapta un post la CNA. Dar cum tov. RCC n-are tricouri disponibile pe care sa-si scrie lozincile, a facut altceva. Avand la dispozitie spatiu editorial s-a gandit sa balacareasca pe cineva, ca de! prinde bine la Ponta si Antonescu. Deci asta era misterul.
    Cu iaurt cu gogosele…

    • O infamie e o infamie, indiferent de motivaţie (iar o motivaţie – cât de penibilă poate fi, dacă la „ieşirea din proces” produsul e atât de ordinar, de infect?).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro