vineri, aprilie 19, 2024

Datoria neuitarii: Arhiva Monica Lovinescu-Virgil Ierunca la IICCMER

Neuitarea este o datorie etica, spunea Monica Lovinescu, si avea deplina dreptate. Memoria luptei anti-totalitare, a rezistentei democratice, in tara si in exil, trebuie cultivata, altminteri propria noastra identitate morala este grav vatamata. Iata ca avem acum o veste extrem de imbucuratoare legata de arhiva celor doua figuri emblematice ale exilului democratic romanesc, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Documentele şi manuscrisele din arhiva privată a familiei Monica Lovinescu-Virgil Ierunca au fost donate de Fundaţia Humanitas Aqua Forte către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Din cate stiu, lucrurile au avansat decisiv si pe linia preluarii de catre MAE a casei din Paris de pe Rue Francois Pinton pentru a o folosi in scopul sustinerii tinerilor intelectuali romani care studiaza in Franta.

Generatiile mai tinere nu au trait experienta unica a ascultarii emisiunilor legendare ale celor doi mari intelectuali. Sigur, avem acum cartile lor publicate cu dragoste de editura Humanitas, dar una este sa citesti aceste texte, alta sa le auzi stand cu urechea lipita de aparatul de radio, asteptandu-le, de la o saptamana la alta, cu infrigurata nerabdare. In timpuri cand ignominia, lasitatea, panegiricele desantate, cinismul si oportunismul faceau ravagii in cultura romaneasca aflata sub draconicul control al politrucilor oficiali, Monica Lovinescu si Virgil Ierunca au rostit adevarul, au vegheat cu pasiune si altruism la mentinerea unei cinstite table a valorilor. In curand, pe 28 septembrie, se vor implini cinci ani de trecerea lui Virgil Ierunca in lumea celor drepti. De fapt, din punctul meu de vedere, dar si al atator alte milioane de cetateni ai Romaniei, de adversari ai totalitarismului, el a fost un drept, cum, la fel, o fiinta cu desavarsire dreapta a fost Monica Lovinescu. Verticalitatea lor a fost neclintita si exemplara. „”Teze si antiteze la Paris”, „Povestea vorbei”, „Antologia rusinii”, revista „Ethos”, „”Pe unde scurte””, „Fenomenul Pitesti”, revista „Limite”–tot atatea repere din istoria onoarei la romani. Amandoi au facut parte din Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania, amandoi au sustinut fara rezerve demersul care a dus la condamnarea, in discursul presedintelui Traian Basescu din decembrie 2006, a regimului comunist drept ilegitim si criminal pe intreg parcursul existentei sale. Articolele celor doi au dovedit puterea dinamitarda a cuvantului, capacitatea ideilor democratice de a tine piept logocratiei, faptul ca viata in adevar este posibila, ca minciuna nu poate triumfa.

Primirea arhivei a avut loc pe 6 septembrie 2011 la sediul Fundaţiei, unde documentele au fost predate Directorului Departamentului Exil şi Minorităţi al IICCMER, Dna Damiana Oţoiu, de către reprezentantul Fundaţiei, Dnul Cătălin Cioabă. Documentele vor constitui fondul arhivistic „Monica Lovinescu – Virgil Ierunca”, o colecţie extrem de importantă, ce va fi adăugată consistentei arhive a exilului românesc pe care IICCMER o deţine deja.

Fondul Lovinescu-Ierunca a fost adus de la casa familiei din Paris prin eforturile Fundaţiei Humanitas Aqua Forte. Familia Monica Lovinescu-Virgil Ierunca a conservat o arhivă privată ce conţine zeci de manuscrise adunate atât din corespondenţa proprie, cât şi încredinţate acestora de către alţi reprezentanţi ai exilului, cu scopul de a crea o arhivă a memoriei exilului românesc. Printre documentele incluse în arhiva donată de către Fundaţie se numără dactilograme aparţinând lui Ion Caraion şi Mircea Eliade, un dosar conţinând texte de protest împotriva regimului comunist din România elaborate de Eugen Ionescu, polemica George Călinescu-Virgil Ierunca, dosare de presă privind personalităţi precum Ion Caraion şi Mircea Eliade, revista exilului românesc „Contrapunct”, precum şi un dosar de declaraţii ale angajaţilor de la Radio Europa Liberă. De altfel, cei doi autori ai exilului românesc, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, critici literari, jurnalişti de radio şi intelectuali români de marcă, au fost implicaţi activ în dizidenţa anticomunistă din afara ţării şi au denunţat regimul comunist din România atât în scrierile lor, cât şi în emisiunile de la Radio Europa Liberă şi Radiodifuziunea Franceză, unde au lucrat zeci de ani. Din aceste poziţii, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au exercitat o influenţă considerabilă atât asupra cercurilor intelectuale româneşti, cât şi asupra publicului larg. Întoarcerea acestora în ţară nu a fost posibilă decât după căderea dictaturii comuniste, ulterior căreia scrierile lor au putut fi publicate şi în România.

Fondul arhivistic „Monica Lovinescu-Virgil Ierunca” va fi pus la dispoziţia tuturor cercetătorilor interesaţi începând cu 15 septembrie 2011, la sediul IICCMER. La aceeaşi dată va începe procesul de digitalizare a documentelor şi manuscriselor colecţiei. Întrucât mai multe persoane vor lucra simultan la proiectul de digitalizare, cercetătorii interesaţi vor putea accesa colecţia în format electronic în cel mai scurt timp.

O alta noutate legata de IICCMER a fost publicata pe 15 septembrie pe site-ul oficial al Institutului:
www.crimelecomunismului.ro

Incepând cu 15 septembrie 2011, printr-un acord stabilit cu Preşedintele Consiliului Ştiinţific al IICCMER, Prof. Vladimir Tismăneanu, Dr. Mihail Neamţu se retrage din activitatea executivă a Institutului. Motivaţia implică raţiuni de ordin personal, dl. Neamţu urmând să păstreze o relaţie de consecventă colegialitate şi parteneriat profesional cu personalul IICCMER.

Funcţia de Director Ştiinţific va fi preluată de Dr. Cristian Vasile (cercetător al Institutului de Istorie “Nicolae Iorga”). Numirea d-lui Vasile a fost făcută în conformitate cu HG Nr. 134 din 23 februarie 2010.

Preşedintele Consiliului Ştiinţific şi Comitetul Director al IICCMER îi mulţumesc d-lui Mihail Neamţu pentru activitatea remarcabilă depusă în perioada 1 martie 2010-15 septembrie 2011 şi îi urează bun-venit d-lui Cristian Vasile – apreciat istoric, cunoscut publicului larg pentru volumele sale şi activitatea de cercetare în domeniul istoriei comunismului românesc.

Semnează în numele conducerii IICCMER,
Prof. Ioan Stanomir
Preşedinte Executiv

CRISTIAN VASILE este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Programul România şi Europa în secolul XX). A fost secretar ştiinţific al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (aprilie 2006 – aprilie 2007), coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (aprilie 2007 – decembrie 2009), coeditor, împreună cu Vladimir Tismăneanu şi Dorin Dobrincu, al Raportului Final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007).
Volume publicate: Literatura si artele in Romania comunista. 1948-1953 (Humanitas, 2010); Între Vatican şi Kremlin. Biserica Greco-Catolică în timpul regimului comunist (Curtea Veche, 2003); Istoria Bisericii Greco-Catolice sub regimul comunist 1945-1989. Documente şi mărturii (Polirom, 2003); Biserica Ortodoxă Română în primul deceniu comunist (Curtea Veche, 2005); Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măştile răului (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu, Humanitas, 2008). A publicat studii, articole şi recenzii în periodice academice: Altarul Banatului, Analele Sighet, Annuario, Anuarul IRIR, Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Anuarul Institutului de Istorie Orală, Arhivele Securităţii, Arhivele Totalitarismului, East European Quarterly, Études Balkaniques, Historical Yearbook, Quaderni de la Casa Romena di Venezia, Revista Arhivelor/Archives Review, Revista Istorică, Studia Politica. Romanian Political Science Review, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Theologia Catholica, Studii şi Materiale de Istorie Contemporană, în reviste de cultură: Adevărul Literar şi Artistic, Apostrof, Cultura, Idei în Dialog, Memoria. Revista Gândirii Arestate, 22, Timpul, Vatra, precum şi capitole în volume colective: „Une répression différenciée: uniates et orthodoxes dans la Roumanie stalinienne, 1948-1965“, în Nicolas Bauquet, François Bocholier (eds.), Le communisme et les élites en Europe Centrale, PUF, Paris, 2006; „Propaganda and Culture at the Beginning of the Communist Regime“, în Vladimir Tismăneanu (ed.), Stalinism Revisited: The Establishment of Communist Regimes in East-Central Europe, CEU Press, Budapest-New York, 2009.

http://www.humanitas.ro/humanitas/literatura-%C5%9Fi-artele-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-comunist%C4%83

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Chiar sunt curios daca presa din Romania va mentiona ceva de Virgil Ierunca pe 28 Septembrie. Inclin sa cred ca nu avand in vedere ca o serie de articole despre Nicu Ceausescu si familia au inceput sa apara dupa ce ati publicat dumneavoastra serialul despre acest personaj. In aceste articole este evident ca se incearca o cosmetizare, ca sa folosesc un eufemism, a familiei dictatorilor si ca se incearca in acest fel crearea unei contra-imagini la ceea ce ati prezentat dumneavoastra. Oricum stilul folosit e mult mai subtil si mai putin tendentios. Insa tocmai din aceasta cauza este mai periculos.

    Cu deosebita stima,
    Adrian Merfu

    • Eu unul va garantez ca voi scrie despre lectia lui Virgil Ierunca. Am facut-o si cand traia el, am facut-o cand s-a stins din viata, voi continua sa o fac. Ma consider discipolul sau si al Monicai Lovinescu, am spus-o in repetate randuri. Cei doi au stiut cum ma definesc. Cat ii priveste pe neo-stangisti, nu va asteptati sa mentioneze momentul, este prea stanjenitor pentru ei. Am vazut si eu revarsarile de articole despre Nicu C., despre bolile tatalui sau, despre te miri ce, tentative destul de transparente de a oculta semnificatia vizitei lui Traian Basescu la Washington. Altminteri, de ce a inceput aceasta campanie nicunostalgica la doua saptamani de la momentul cand ar fi impinit 60 de ani? Nu cred ca vor putea construi o contra-imagine: nu am scris „dupa ureche”, am utilizat o intreaga literatura pe tema succesiunii in regimurile comuniste. Sigur, am inclus amintiri personale, insa filtrate si decantate conceptual. Ganduri bune.

      • Sunt convins ca atat dumneavoastra cat si domnul Liiceanu, domnul Plesu si inca alti cativa vor scrie despre acest eveniment. Eu insa ma indoiesc ca acest eveniment va fi tratat asa cum se cuvine de presa in general si unul din motive il sugerati chiar dumneavoastra. Articolul de azi despre Nicu Ceausescu mai avea putin si-l scotea victima complet nevinovata. Este absolut inadmisibil si revoltator acest lucru si este o rusine ca Evenimentul Zilei poate publica asa ceva. Libertatea presei nu inseamna batjocorirea victimelor acestui regim criminal sugerand acum ca Ceausestii n-au fost asa rai precum credem ba chiar patrioti si buni conducatori.

    • Lucram, Costin, la digitalizarea arhivei RFE in colaborare cu Hoover Institution de la Universitatea Stanford. Acest tezaur al gandirii libere trebuie facut accesibil cat mai curand. Impreuna cu Humanitas vom vedea cum trebuie procedat privind o selectie audio din emisiuni. Oricum, sa nu uitam momentul 28 septembrie, 5 ani de la incetarea din viata a lui Virgil Ierunca, intelectual de exceptie, un spirit anti-totalitar exemplar, din care au toate motivele sa se revendice cei care nu cedeaza noii gregaritati stangiste si bufoneriilor marxizante. Ganduri bune.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro