Home » Analize »Cultura »Dezbatere »Opinie »Societate/Life » Citesti:

De ce nu suntem de acord?

Andrei Cornea ianuarie 28, 2014 Analize, Cultura, Dezbatere, Opinie, Societate/Life
42 comentarii 3,396 Vizualizari

Societatea românească e scindată. Nu-i o noutate. Nu-i nici măcar rău; dimpotrivă, e normal să fie ast­fel. Problema este doar că, uneori, scindarea dă naș­tere unor veritabile falii care fac comunicarea im­po­sibilă. Iar asta se întâmplă cu asupra de mă­su­ră și în lu­mea mai mică a intelectualilor (în sensul cel mai larg al cuvântului), fie că ei sunt publici ori nu. An­u­mite reacții la recenta scrisoare a celor peste 500 de jur­naliști au demonstrat existența acestor falii, asta pentru a aminti numai de ultimele evenimente.

Dar, de fapt, de ce nu cad oamenii de acord între ei? Cel mai simplu și mai vulgar – chiar dacă uneori, vai, adevărat – e să spunem că dezacordurile noas­tre au drept origine fie prostia, fie păcatele morale ale adversarului, fie ambele. E cea mai veche teorie despre originea dezacordurilor, dar care a căpătat o nouă viață odată cu totalitarismele secolului XX. Și a continuat să persiste în societatea noastră, unde i-a fost insuflată o nouă viață: aceasta este originea in­sultelor din presă, mai ales din televiziuni – trebuie să i se creeze publicului convingerea că „ceilalți“ sunt ori decerebrați, ori vânduți, eventual ambele. Iar da­că sunt zugrăviți și ca niște suboameni e încă și mai bine: doar nu se așteaptă nimeni ca suboamenii să aibă opinii rezonabile!

Să facem însă un pas mai departe, admițând că de­za­cordurile dintre noi nu se datorează neapărat nici im­becilității, nici imoralității adversarilor. Atunci care e sursa lor? Și poate fi ea înlăturată, așa cum a cre­zut filosofia raționalistă? Restul dezacordurilor sunt date, cred, de experiențele diferite din trecut, de motivațiile circumstanțiale, de valorile diferite și chiar, mai rar, de anumite modalități diferite de ra­ționare. Las deoparte acum motivațiile și ex­pe­rien­țele, așa cum las deoparte și modurile de ra­țio­na­ment, acestea mai puțin relevante pentru domeniul socio-politic, religios, cultural. (M-am ocupat cu acest ultim aspect în cartea mea Istoria neființei în filosofia greacă, Humanitas, 2010.) Vreau însă să spun câteva vorbe despre diferențele de valori. Ade­sea ele sunt sau sunt considerate ireductibile. Max Weber le compara cândva cu zeii homerici care se războiau fără încetare între ei. Relativiștii ne spun și ei că valorile – sau, mai bine, seturile de valori cu ie­rarhiile respective – sunt incomensurabile. Uneori sunt astfel, dar nu întotdeauna.

De exemplu, s-a ajuns în ultimul timp, în nu­me­roase medii, să fie contrapuse două seturi valorice: cel care susține prioritatea justiției și a statului de drept și cel care susține prioritatea calității mediului și ecologia. Această sciziune valorică s-a materializat explicit în acea demonstrație publică din toamnă, când o parte (mai mică) a manifestanților de sub de­viza „Uniți, salvăm Roșia Montană“ a încercat să de­monstreze și în favoarea DNA. Ceilalți însă s-au opus, precum a recunoscut și unul dintre aceștia, Ni­cușor Dan, într-un recent interviu din 22.

Cele două seturi valorice ar fi într-adevăr ire­duc­tibile și incomensurabile, dacă ar fi independente. Or, nu sunt. Mai mult, „setul ecologic“ depinde existențial de „setul justiției“. Într-adevăr, acolo unde justiția nu func­ționează relativ imparțial, unde co­rup­ția mare nu e pedepsită corespunzător, un­­de legile nu sunt date spre binele pu­blic și nu sunt aplicate cu bună cre­din­ță etc. nu poate exista nici acțiune efi­cientă pen­tru salvarea mediului na­tu­ral. Re­gimurile co­muniste, de pildă, ca­re au căl­cat în pi­cioare justiția și sta­tul de drept, au fost și printre cele mai dis­­tructive pentru me­diu. Invers, lu­crurile stau diferit: statul de drept și respectul pentru justiție au apărut – în țările nor­dice, în Olanda, Marea Bri­ta­nie etc. – mult înaintea pre­ocupărilor pen­tru me­diu și deci perfect inde­pen­dent de aces­tea. Dar când acestea din urmă au apă­rut și ele, rezultatele bu­ne au putut fi ob­­ținute tocmai în baza exis­tenței sta­tului de drept și a unei so­cie­tăți în care justiția și libertatea erau va­lori esen­ția­le. Ca să ne apropiem de si­tuația noas­tră, cei care se opun ex­ploa­tării de la Ro­șia Montană au nevoie și de un stat de drept, și de justiție, și de ga­ran­țiile le­gii pentru a spera să câștige bă­tălia, în timp ce susținătorii statului de drept nu trebuie neapărat să fie îm­po­tri­va ex­ploatării aurului sau a gazelor de șist, în cazul în care au, să spunem, alte opi­nii în privința economiei sau a geo­po­liticii. Așadar, „setul justiției“, fiind in­dispensabil în toate cazurile, are o prio­ri­tate clară față de celălalt set, ca­re, ex­pli­cit sau implicit, se sprijină pe pri­mul și cade odată cu acesta. De­pendența din­tre cele două seturi e uni­laterală.

Ce faci însă cu oamenii care, de bună cre­dință fiind, nu vor recunoaște acest ra­ționament (pe care l-am exploatat în Tur­nirul khazar)? Nu faci nimic. Aș­tepți. Dis­cuți cu ei (ca în acest articol). Îi în­veți, dacă sunt tineri. Aștepți să se schim­be: sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, cei cu „setul ecologic“ vor în­țelege că nu pot refuza susținerea prac­tică a statului de drept în diferitele sale forme, fără a-și distruge propriul set de valori. Ceea ce acum este la ei implicit va exploda în explicit. Probabil că ex­pe­ri­ențele și circumstanțele le blo­chează de­o­camdată o înțelegere mai ra­pidă. Dar ine­vitabil, lucrurile vor ajun­ge unde spun. E, poate, doar o ches­tiu­ne de lărgire a ex­perienței de viață. Si­gur, scindări vor mai fi, căci seturile de valori nu pot ră­mâne decât diferite, chiar dacă uneori, to­tuși, dependente; odată ce însă se va re­cunoaște această dependență, vor fi mai puține falii. Atunci vom avea ceea ce nu­mesc o „so­cietate civilă matură“.

P.S.: Unii veți obiecta, poate, că și voi ad­miteți „setul justiției“ în principiu, dar că nu aveți încredere în cea ro­mâ­neas­că. Eu vă contrazic. Voi vă men­ți­neți părerea. Ne trebuie un arbitru. Îl avem: e Comisia Europeană și raportul MCV, care arată că justiția, în general, a făcut progrese însemnate, spre deo­se­bire de alte puteri. Nu sunteți de acord? Perfect. Numai că responsabilitatea do­vedirii vă aparține acum. //

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "42 comments" on this Article:

  1. Maxa spune:

    De acord în mare. Dar simplificaţi prea mult lucrurile de dragul clarităţii tabloului.
    Proiectul RMGC privind Roşia Montană nu este în acest moment pus în practică din cauza numeroaselor decizii ale justiţiei care au blocat proiectul. Cei de la Alburnus Maior au apelat constant la instanţă pentru a anula diferite acte ilegale emise de-a lungul timpului. Majoritatea celor care au ieşit în stradă în toamnă sau cel puţin cei pe care-i catalogaţi drept “ecologişti” cunosc acest lucru. După cum le fel de bine îl cunoaşte şi Nicuşor Dan pe care l-aţi evocat şi care are un număr impresionant de procese câştigate în instanţă.
    Cum ar putea în condiţiile astea să li se pară celor despre care vorbiţi că justiţia nu ar fi ceva suficient de important încât să merite atenţia cuvenită?

    Moment de aporie pentru dumneavoastră.

    De fapt, lucrurile stau cam aşa:
    - din numeroasele procese câştigate de Nicuşor Dan, prin care au fost anulate avize de construire sau demolare ştiu foarte puţine care să fi şi avut vreun rezultat practic. De multe ori, instanţa a anulat acte ale Primăriei Bucureştiului privitoare la construcţii / demolări care au avut loc deja. În alte cazuri, fie se refuză punerea în practică, fie legislatorul local dă noi şi noi acte care le acoperă pe cele anulate. E un joc pentru proşti.
    - şi în cazul proiectului RMGC, acte anulate au fost apoi reconfirmate, reemise de acele autorităţi care le emiseseră iniţial. Mai mult, în toamnă, guvernul a propus mai multe legi care schimbau pur şi simplu regulile jocului, astfel încât făceau caduce orice fel de demersuri întreprinse până atunci în justiţie de cei care se opuneau proiectului. De ce? Pentru că poate. Şi pentru că legislaţia urmează meandrele lobby-ului. Am încălcat vreo lege? Nu e nimic, o schimbăm. Dacă se poate să o facem şi constituţional, e şi mai bine. Şi la fel se întâmplă la nivel european sau în alte state avansate.

    În condiţiile astea, dumneavoastră spuneţi că justiţia e un fel de panaceu universal, un fel de pilot automat pe care dacă-l pornim şi-i asigurăm alimentarea la curent, îl mai ungem din când în când, lucrurile vor funcţiona în toate domeniile, inclusiv în ecologie.

    Da, ecologia are nevoie de statul de drept, de justiţie, dar obiectivele nu se confundă şi nici nu se condiţionează în măsura în care simplificaţi dumneavoastră. De asta e nevoie de o luptă specifică în domeniul ecologiei, separată de cea pentru independenţa justiţiei, dincolo de simpla apărare a statului de drept şi a mecanismelor sale.

    • Andreea spune:

      O problema e si faptul ca aspecte foarte dubioase din afacerea Rosia Montana nu au fost investigate de DNA / procuratura… pana si comisia parlamentara (care nu e deloc de buna credinta) a recomandata deschidere unor anchete

      • Maxa spune:

        Răspunsul dlui. Cornea la ceea ce spuneţi ar fi că o mişcare ecologistă ar trebui să sprijine DNA-ul tocmai pentru acesti motiv, pentru că devenind mai puternic, va putea să se desprindă de diversele presiuni şi să ancheteze în mod serios etc. ….

      • rt spune:

        Aveti in vedere anumite aspecte dubioase sau faceti referire la aspecte dubioase in general?

  2. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Foarte folositor. Mulțumim.

  3. Qin Shi Huangdi spune:

    Cand imparatul Chin si Rusine va pleca ii va lua cu el si pe cei 500 de razboinici de terorcota.Sigur.Sunteti de acord?

  4. Harald spune:

    Progresele justiției din România aratăî cam la modul următor: în urmă cu câțiva ani, am estimat că la instanțele din iași există cel puțin 20 de judecători al căror loc e în închisoare. Din acești 20, doar Georgeta Buliga a ajuns în închisoare, iar pe Mona Pivniceru a dus-o Vlasov la București, ca să o scape de aceeași soartă.

    Dacă dvs. credeți că un asemenea progres e suficient, puteți să credeși în continuare tot așa, n-am nimic împotrivă.

    • ZoonPolitikon spune:

      Daca stiti asemenea lucruri cu atat mai mult este necesar sa sustineti justitia (ca act prin care se face dreptatea) si valorile ce o subintind si nu sa o abandonati pentru ca oameni ai fara-de-legii o populeaza. Poate dl. Cornea nu a fost prea clar, dar cred ca se referea la sustinerea unor valori (si ca argument secundar, faptul ca trebuie sa aparam progresele din justitie; nu a spus ca sistemul judiciar este perfect). Daca e asa, nu trebuie nici o clipa sa renuntam la sustinerea valorilor unui stat de drept. E ca sicum renunt sa mai sustin valorile morale pentru ca prea multi oameni le incalca. Valorile nu se reduc la practici, obiceiuri. Ele exprima ceea ce apreciem noi cel mai mult. Asadar, ele reglementeaza practica si nu invers. (Practica sta ca un context al descoperirii valorilor, dar nu ca argument).

      In al doilea rand, ceea ce a spus dl Cornea, din setul de valori, cele care sustin statul de drept le preced pe cele ecologiste pentru ca ecologistii pot avea castig de cauza (prin protest, sa zicem), dar va fi o intamplare, o cedare de moment a factorilor de decizie; pentru a fi predictibil si pe termen lung avem nevoie de statul de drept. Iar fiind ca sunt progrese in justitie in ce priveste apararea statului de drept si a legilor (politicieni din toate partidele, functionari, procurori, judecatori etc.), merita sustinut acest progres.

  5. Cristi spune:

    Opozitia pe care au manifestat-o Nicusor Dan si altii din miscarea Rosia Montana s-a datorat tocmai faptului ca DNA (si nici Parchetul General, condus de doamna Kovesi) nu a deschis nicio ancheta in cazul Rosia Montana in toti acesti ani. De aceea, e absurd sa spunem ca ar fi o opozitie intre ecologie si justitie.

    Mai degraba e vorba de o sustinere a principiilor statului de drept de catre ecologisti:

    Ecologistii au avut ca prima revendicare exact una care tinea de statul de drept si de justitie: renuntarea la o lege neconstitutionala, care excepta de la alte legi o corporatie. Aceasta lege era perfect similara initiativei de a ii scoate pe parlamentari de sub incidenta Codului Penal, din Martea Neagra si se asemana destul de bine initiativei de aminstiere si gratiere (care era de fapt o lege cu dedicatie, desi era camuflata ca afectand categorii intregi).

    Tot ecologistii au pus in discutie respectarea statului de drept si a justitiei in cazul cand sunt anulate autorizatii, avize sau planuri de urbanism in instanta, pentru ca mai apoi puterea executiva (primarii sau agentii) sa dea altele identice cu cele anulate, ceea ce e ilegal. Tot ecologistii au cerut demiterea ministrilor responsabili de aceste initiative.

    Se poate spune deci ca ecologistii au presat pentru respectarea statului de drept si a independentei justitiei, in timp ce o parte importanta a celor 500 de semnatari ai apelului au incercat sa justifice aceste incalcari ale statului de drept sau independentei justitiei prin “beneficiile economice”, “independenta resurselor” sau “locuri de munca”.

    Asadar, tocmai invocarea principiilor statului de drept, drepturilor omului si a independentei justitiei in mod selectiv prin ignorarea incalcarilor acestor principii cand vine vorba de cazuri gen Rosia Montana sau Pungesti (documentate chiar de APADOR-CH http://ireport.cnn.com/docs/DOC-1070797) pe baza unor motive de genul “independenta energetica”, “beneficii economice” sau “locuri de munca” fac diferenta intre onestitatea jurnalistica a unora dintre semnatarii apelului si ecologisti.

    • Maxa spune:

      Statul de drept poate foarte bine să devină un mecanism autoreferenţial, sclerozat, care să sprijine status quo-ul şi să nu lase să pătrundă niciun fel de idei din afară, sau să facă pătrunderea lor cât se poate de anevoioasă.
      Nu spun asta ca să desfiinţez ideea de stat de drept, departe de mine, doar pentru a nu o fetişiza până la sclerozarea ei. Un stat de drept poate deveni foarte strict la Pungeşti (nu tolerăm blocarea drumurilor, încălcarea proprietăţii private) şi foarte suplu la Roşia Montană (tolerăm farsa numită autorităţi locale, în spatele cărora e, de fapt, o companie privată, care controlează, inclusiv prin camere de luat vederi, tot ceea ce mişcă acolo).

    • Chiar Eu spune:

      As vrea sa va atrag atentia ca protestatarii pro Rosia Montana au marsaluit pe la DNA, nu in prima duminica dupa declaratiile lui Ponta cand deja traseul fusese stabilit, ci in a doua duminica. Se pare ca nu prea se stie acest lucru, desi au fost mii de oameni care au participat la protest. Nu vad cum s-ar opune acestia DNA-ului?
      Din cate stiu Nicusor Dan nu se opune deloc DNA-ului. El a spus numai ca nu a dorit ca protestul sa includa si DNA-ul pentru a nu distrage atentia de la chestiune Rosia Montana si a iesi un talmes balmes. Protestul pro Rosia Montana trebuie sa fie si a fost strict despre Rosia Montana… altfel s-ar fi decredibilizat!

  6. MIHAIL NICA spune:

    PANA UNA ALTA, PE 01 FEBRUARIE INTRA IN VIGOARE MODIFICARILE LA CODUL PENAL !SI MASS-MEDIA TACE MALC.

  7. Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

    Principiile pe care le sustineti sunt corecte. Conditiile in care aceste principii se aplica din punctul dvs. de vedere nu-mi sunt clare deloc. De aceea, exemplele prin care va sustineti argumentarea nu au nimic de-a face cu principiile de la care plecati.

    Da, in ierarhia de valori a unei societati democratice, valorile ecologice se situeaza sub valorile juridice. Reperul meu in acest sens este ierarhia axiologica pe care o face Tudor Vianu in Introducere in teoria valorilor si pe care o regasesc si in acest articol al dvs. Valorile ecologice le-as include in categoria valorilor vitale care, arata Vianu si argumentati si dvs., se situeaza cu o treapta axiologica mai jos decât valorile juridice sau ceea ce numiti valorile statului de drept.

    Unde e insa statul de drept in materie de ecologie in Romania ? Unde sunt legile clare care reglementeaza in folosul comunitatii toate problemele ecologice ? Unde sunt legile care definesc clar derapajele ecologice si modul cum sunt sanctionate ?

    De ce sa punem carul inaintea boilor si sa incepem cu Rosia Montana si Pungesti si nu cu un sistem legislativ clar in domeniu ?

    Da, avem justitie capabila sa faca aplicate legi. O spune MCV si de aceea am incredere ca e asa. Când legile nu exista insa, justitia nu poate face mare lucru. Nu justitia instaureaza statul de drept. Intr-o societate democratica, rolul justitiei este de a apara statul de drept in totalite si etapa cu etapa, pe tot parcursul constituirii lui.

    Revenind la ierarhia valorilor a lui Tudor Vianu, statul de drept se instaureaza prin acceptarea suprematiei valorilor morale, care sunt superioare atat fata de valorile juridice cât si fata de cele vitale.

    In spiritul caror valori morale s-a actionat la Rosia Montana si la Pungesti ?

    • it_s__not_news spune:

      Si poate ar trebui sa adaugati:

      1/ Justitia este intotdeauna “post-factum”. Adica, abuzul a fost facut, judecata urmeaza

      2/ Un stat de drept poate avea legi nedrepte sau de ce nu, cu dedicatie. In acest caz, poti sa dai in judecata pina iti vine acru. In plus, legile sint imperfecte, chiar daca nu suspectam abuzul.

      3/ Premisa „setul ecologic“ depinde existențial de „setul justiției“ este falsa (de unde se pot trage orice fel de concluzii). Imi pot inchipui foarte usor o dictatura cu accente de mediu (exista, in cazul unor natiuni mici care traiesc din turism !). Chestia asta cu dictatura opusa ecologiei e din cauza multor tari care traiesc exclusiv din exploatarea resurselor naturale, gen Nigeria.

    • marius spune:

      Recunosc ca m-ati bagat in ceata. S-a actionat? Adica la cine se refera intrebarea dvs? La protestatari sau la institutiile statului?

    • OvidiuB spune:

      Foarte corect ceea ce spuneti dumnevoastra, insa as insista: nici macar Justitia nu a facut tot ce putea pentru a apara statul de drept la Rosia Montana. Acolo nu a fost o situatie de vid legislativ (intentionat sau nu) in care niste baieti destepti si-au facut de cap. Acolo unii au incalcat si legile proaste care existau, ca sa abuzeze. Iar Justitia nu a cercetat asta.

      Deci e loc de imbunatatiri.

    • DanielS spune:

      Pentru mine personal, statul de drept si ecologia sint valori moderne extraordinare. Ma bucura mult regasirea opiniilor mele printre compatrioti.

      Dumneavoastra cautati logica pura a influentei intre concepte. Dar conceptele pozitive se sustin reciproc prin emergenta ratiunii sociale. Devenim tot mai constienti de forta noastra si a ideilor. Valoarea morala de actiune la Pungesti si la Rosia Montana poate fi regasita in actiunile societatii civile.

      Statul este foarte important si puternic. Dar societatea eclipseaza statul la orice capitol. Statul ramine un instrument valoros. Insa e doar un instrument in mina societatii.

  8. DanielS spune:

    De remarcat ca simpatizantii statului de drept si cei ai ecologiei nu s-au ciocnit niciodata. Dar cele doua tabere nu-si pot uni eforturile. Deoarece multi ecologisti au validat prin vot lovitura de constitutie din vara 2012. Si pe de alta parte, multi basisti nu impartasesc valorile ecologice. Ce-i de facut? Nimic.

    Ambele curente culturale sint foarte puternice si importante. Idealurile nu se masoara in numar de adepti ci in forta lor culturala si economica. Romania va fi stat de drept cu valori ecologice. Toata Europa va imbratisa aceste principii. Putem noi romanii sa o luam inaintea istoriei? Putem sa propulsam tara inaintea valorilor europene? Categoric da.

    Partea frumoasa a ultimilor ani politici este chiar inclestarea politica fara violenta. Pare incredibil. Dar in ciuda limbajului violent, nici una dintre taberele politice nu ridica sabia. Asta mie imi spune foarte mult despre Romania crestina. Si despre ceea ce sintem in stare.

    Romania ramine o enigma chiar si pentru romani. Sint sigur ca avem puterea sa ne unim pentru idealuri civilizate. Se poate. Statul de drept si principiile ecologice reprezinta dezbaterea, credinta si forta de care avem nevoie.

    • it_s__not_news spune:

      Tinere, ti-am mai remarcat genoflexiunile logice si in alte articole. Afirmatiile tale sint atit de false incit nici macar nu merita se le comentezi, totusi o fac pentru a te dezbara de gindirea-ti sablonarda.

      “De remarcat ca simpatizantii statului de drept si cei ai ecologiei nu s-au ciocnit niciodata. Dar cele doua tabere nu-si pot uni eforturile. ” FALS

      “Deoarece multi ecologisti au validat prin vot lovitura de constitutie din vara 2012.” FALS
      ” Si pe de alta parte, multi basisti nu impartasesc valorile ecologice.” FALS

      “Idealurile nu se masoara in numar de adepti ci in forta lor culturala si economica.” FALS

      “Romania va fi stat de drept cu valori ecologice. Toata Europa va imbratisa aceste principii. [..]”
      Ai tinere, un glob de cristal pe acasa? Citesti in cafea?

      • DanielS spune:

        Draga nene, nu stiam ca m-ai remarcat. Dar nu merit atita atentie, sa-mi dedici matale un comentariu. Iti multumesc pentru grija si corectari.

        Sa auzim numai de bine!

  9. OvidiuB spune:

    O completare simpla:

    Pana in 2004, Justitia nu judeca pe nimeni. Pe nimeni relevant adica. Justitia era blocata complet si era tinuta bine in in blocaj. Desi toti oamenii de bine sustineau Justitia si inainte de 2004, nimeni nu avea incredere in ea. Domnul Cornea nu ar fi iesit in strada sa faca un miting ca sa-l sustina pe Dl. Ioan Amariei (precursorul dlui. Daniel Morar) si cu atat mai putin pentru Lidia Barbulescu sau Florin Costiniu (judecatori). Pentru ca, desi judeca si condamna, din punctul de vedere al dlui Cornea (si al tuturor) Justitia din vremea aceea nu-si facea treaba.

    Intre timp, au aparut Dl. Morar, dna. Kovesi, dna Macovei, si cum-necum Justitia a inceput sa judece politicieni. Si sa-i condamne, chiar des in ultima vreme. Dl. Cornea e satisfacut si ca el sunt multi. Intre timp insa, aceasta Justitie nu are niciun fel de reactie in cazul Rosia Montana.

    Cazul Rosia Montana nu reprezinta deloc o simpla dilema “a fi sau nu ecologist”. E foarte simplist sa-i spui asa. Acolo sunt probleme de mediu, de patrimoniu, de PROPRIETATE (adica de stat de drept cum ar spune unii). Acolo declaratiile sustinute ale presedintelui tarii au bagat, la rastimpuri, foarte multi bani in buzunarele unora care joaca pe burse prin Canada (asta nu e o speculatie, e un fapt obiectiv, mereu cresterea actiunilor ii va imbogati pe unii). Acolo primarii s-au intrecut in a re-emite acte administrative dupa ce acestea fusesera anulate in instanta, in exact aceeasi forma.

    Si totusi, Justitia nu a zis nimic pe tema Rosia Montana. Dar absolut nimic, de 10 ani.

    Iar domnul Cornea e nemultumit ca opozantii proiectului Rosia Montana nu sustin, ca si dansul, Justitia. Pai de ce ar face-o? Ce-a facut Justitia pentru Rosia Montana – barem de-ar fi achitat pe cineva, sa stim o treaba. A existat vreo sesizare din oficiu a parchetelor pentru sirul lung de abuzuri al institutiilor in cazul Rosia Montana? Poate ne ajuta dl. Cornea sa aflam.

    • Maxa spune:

      Aici greşeşti. Vezi primul meu comentariu. Justiţia e cea care, de bine, de rău, a stopat ani de zile distrugerea Roşiei Montane. Doar că, la fel ca în alte cazuri (vezi, de exemplu, cazul aeroportului de la Notre-Dame-des-Landes, blocat în instanţă şi de demonstraţii de vreo 30 de ani de zile, în privinţa căruia s-au epuizat toate căile judiciare şi e de ajuns ca guvernul francez să dea o decizie pentru ca aeroportul să se construiască), căile acestea judiciare au o eficacitate limitată şi pot, cel mult, amâna un deznodământ în cazul în care interesele capitalului sunt suficient de mari pentru a determina statul să-şi mişte rotiţele în sensul dorit.

    • Mitzu' Beciuklistu` spune:

      OvidiuB:

      Mă tem că, încrîncenarea asta nu foloseşte la nimic şi nimănui. Mă uimeşte superficialitatea asta: nu facem nimic, fiindcă nici justiţia nu face pentru RM. Nu v-aţi întrebat niciodată, dacă o justiţie de tipul celei de pe vremea lui Iliescu, marele patron al recursurilor în anulare, ar face ceva pentru proiectul vostru? N-aţi băgat, încă, de seamă, că intenţiile uslamului sunt de revenire la justiţia captivă şi supusă politicului?

      Nu credeţi că, Constituţia ce se coace în cadrul unei majorităţi parlamentare de tip ceauşist va legaliza, prin votul unei majorităţi de alegători, reîntoarcerea la anii ’90? Sunteţi constient de conexiunile care există între Constituţie şi diversele legi pe care aceşti oameni le vor vota?
      Sau, înafară de Roşia Montană nimic nu mai e relevant?

      Mai reflectaţi, căci aşa cum arată situaţia acum, rezultatul e, că nu va exista Roşia Montană fără Stat de Drept. Nici Pungeşti.
      Vorbiţi despre Pungeşti şi despre abuzurile pe care le face jandarmeria acolo. Păi, jandarmii sunt noii mineri ai lui ponta*. Diferenţa e, că spre deosebire de mineri, jandarmii acţionează cu voia care le-a fost dată de actualii conducători ai lor şi au şi o oarecare acoperire legală de care oricum abuzează. Bucureştenii erau golani, voi sunteţi sau veţi fi asimilaţi talibanilor, (apud ponta). Căci ponta ilustrează perfect zicala “mărul nu sare departe de trunchi”, acesta fiind reprezentat de bunicul ideologic, Ion Iliescu şi de mentorul şi tăticul formării lui de politician, 0049.

      * Cu p mic de la plagiat.

  10. Sebi spune:

    Aiurisim. Toata construcita dumneavoastra, articulata cerebral recunosc, sufera la fundament. Despre Olanda nu stiu care este situatia “ecologiei” dar Marea Britanie este una dintre cele mai poluate tari posibile din cauza trecutului sau industiral + epoca de aur a centralelor atomice.
    Si nici restul tarilor nordice nu sunt prea breze (minerit = praf tot in urma lui).

    Justitia si ecologia se intalnesc, intradevar, asa cum politistul se intalneste cu dentistul, cand e cazul dar mai rar decat ne-ati indruma dumneavoastra.

    Ecologia nu depinde de niste “robe” ajunse prin vari ce motive pe posturile respective.
    Ecologia este strict dependenta de dorinta comunitatilor locale (cu suport extern daca e cazul).

    Asa ca obiectez profund la modul dumneavoastra de a lega cioara de pe gard de coada vacii, chit ca tot animale sunt. :)

    • Harald spune:

      În ce privește Roșia Montană, putem fi de-acord că exploatarea aurului ar fi în mare măsură lipsită de sens (aurul nu se mănâncă și nici nu se bea, iar BNR are oricum destule rezerve deja). Însă în ce privește concluzii generale de tipul (minerit = praf tot in urma lui) cred că ți-ar prinde bine să te duci să trăiești într-o grădină botanică, fără niciun fel de mașini și utilaje, că toate sunt ”spurcate” prin a-și avea originea în minerit.

      Și n-ai voie să faci nici focul în respectiva grădină botanică. Și ăla poluează! :P

      Iar până te gândești la o soluție pentru a te încălzi în absența focului, găsește o explicație pentru faptul că forturile construite de romani în zona fertilă de la marginea Saharei se aflau deja la sute de kilometri în adâncul deșertulu pe vremea lui Napoleon (deci în mare măsură înainte de epoca industrială care a deschis cutia Pandorei).

      Ecologia e bună, dar e bună pentru oameni și aglomerările lor urbane, nu pentru planetă. Planeta s-a descurcat bine-merci înainte de apariția speciei umane și se va descurca la fel de bine și după dispariția respectivei specii.

      • it_s__not_news spune:

        Da’ poti sa faci un proiect din care sa si cistigi ceva, Harald ? Sau trebuie sa raminem si fara aur, si cu o problema ecologica, si cu gaura-n buzunar, si cu niste oameni carora li s-au incalcat drepturi elementare?

        • Harald spune:

          Nu prea înțeleg sensul comentariului tău. Dacă ar trebui exploatat aurul de Roșia Montană doar pentru câștigul în sine? Părerea mea e că nu.

          Cantitatea respectivă de muncă (deci locurile de muncă aferente) pot fi mult mai bine folosite construind autostrăzi și căi ferate de mare viteză, care să aducă bunăstare economică. Exploatarea resurselor naturale are sens doar dacă satisface nevoie umane reale (alimente, locuințe, energie etc.). Exploatarea aurului nu satisface asemenea nevoi reale, ea satisface doar fascinația unora pentru bani. Ceea ce e greșit.

  11. Sorin spune:

    De ce nu suntem de acord unii cu altii?

    Simplu, suntem diferiti si este bine ca gândim diferit. Altfel nu s-ar naste nici o dezbatere si nici un progres. Sunt celebrele contradictiile dintre Albert Einstein si Niels Bohr, amandoi aveau puncte de vedere valoroase si amandoi erau geniali. Si totusi, dezbaterile lor nu s-au incheiat intr-un consens.

    Sigur, in societatea noastra (si nu numai) s-a depasit de mult limita dialogului civilizat si la diferitele teme (in special legate de politic), oamenii lupta murdar cu cele mai abjecte metode. Evident, asta tine direct de calitatea oamenilor implicati.

    Ce cautati dvs este un punct de vedere absolut, o autoritate suprema care sa decida care opinie e mai buna. Ma indoiesc insa ca aceasta autoritate ar fi acceptata de toti, mai ales de catre cei care lupta constant fara scrupule, iar “autoritatea” asta ar fi impotriva lor.

  12. marius spune:

    Nu-mi vine sa cred ca un om cu pregatirea domnului AC poate utiliza atatea false silogisme si alte forme ilogice de argumentare intr-o singura interventie precum articolul de mai sus.

    Prima fractura logica imediat vizibila in articol:
    1. O parte din organizatorii protestelor anti-RMGC nu au fost de acord cu includerea in revendicari a referirilor la sustinerea DNA. Afirmatie corecta.
    2. DNA este o componenta a statului de drept (atunci cand functioneaza eficient si impartial). Afirmatie corecta.
    Conform lui AC, din afirmatiile 1 si 2 ar rezulta ca oponentii RMGC nu sustin/nu cred in statul de drept/justitie. Fals. Si prin generalizare (care in sine e falacioasa de doua ori) ca „ecologistii„ nu cred in „statul de drept„.

    A doua fractura logica:

    1. Procurorul Papici este procuror DNA. Afirmatie corecta.
    2. DNA este o componenta a statului de drept. Afirmatie corecta.
    Conform lui AC, pe baza lui 1. si 2. rezulta ca a crede in statul de drept echivaleaza cu a-l sustine pe Papici. Precum si: daca nu-l sustii neconditionat pe Papici inseamna ca nu crezi in statul de drept. Din nou fals.

    A treia fractura logica:

    1. Antena 3 a depasit orice limita acceptabila a deontologiei jurnalistice. De domeniul evidentei.
    2. Un numar de 500-600 de personalitati au semnat o scrisoare de protest impotriva comportamentului celor de la Antena 3. Afirmatie corecta.
    3. Conform lui AC, din 1 si 2 ar rezulta ca o consecinta logica faptul ca toti cei care nu semneaza scrisoarea fie cred in miciunile A3, fie subscriu la forma de pseudo-jurnalism promovata de Antena 3. Din nou fals. Cum de fapt falsa este si concluzia inversa: Toti jurnalistii care au semnat scrisoarea respecta deontologia jurnalistica si sunt diferiti de angajatii Antenei 3.

    Iar ca sa puna capac la toate, domnul AC, prin articolul dansului, se bazeaza pe toate aceste false concluzii pentru a infera o megaconcluzie:

    Pentru a salva Rosia Montana, ar trebui intai sa o salvam pe Andreea Pora din ghearele Antenei 3. Sau invers: Daca vom iesi cu zecile de mii in strada pentru Andreea Pora, proiectul de la Rosia Montana nu va mai fi pus in practica.

    Domnule Andrei Cornea, pentru uzul dumneavoastra, cateva concluzii ceva mai usor de sustinut logic:

    a) Majoritatea protestatarilor au iesit in strada tocmai pentru ca valorizeaza statul de drept. Iar proiectul RMGC reprezinta pentru acestia tocmai chintesenta siluirii statului de drept de catre clasa politica.
    b) Protestatarii s-au ferit de politizarea/deturnarea protestului. Acesta este motivul pentru care au decis sa nu sprijine, in acel moment, acea initiativa de a-si exprima sprijinul pentru Papici/DNA.

    Aveti dreptate insa intr-un punct. Exista intr-adevar doua tabere, posibil pe pozitii ireconciliabile. Insa cele doua seturi de valori nu sunt ”ecologia” si ”statul de drept”. Ci de fapt sunt doua viziuni diferite asupra ceea ce inseamna statul de drept. Pentru unii, statul de drept inseamna materializarea in societate a unor principii precum dreptate si libertate individuala. Pentru cealalta tabara, statul de drept inseamna un cadru legislativ functional care permite actorilor economici majori sa-si deruleze activitatea intr-un mediu competitiv si predictibil.

    Cei din a doua tabara au nevoie de primii, nu invers. Si pana nu vor intelege acest lucru, ca atata vreme cat vor dori libertate economica incalcand libertatea si dreptatea individuala (sau ca sa pun in alti termeni, atata vreme cat vor lupta pentru libertatea persoanelor juridice ignorand setea de dreptate a persoanelor fizice) sa nu se astepte la sustinerea de masa. Pana una alta, persoanele fizice sunt mai multe decat cele juridice. Si doar cele fizice voteaza.

    P.S. Existau vremuri cand citeam cu nesat 22. Apoi, la un moment dat, citeam cu nesat doar articolele semnate Andrei Cornea. De la un moment dat incolo, nici macar acestea nu mi-au mai trezit interesul.

  13. Micky Comision spune:

    Domnule Cornea, cu tot respectul, dar refuzati sa vedeti elefantul din incapere. Manifestantii din ‘setul ecologic’, cum ii spuneti nu au de ce sa sustina DNA in conditiile in care acesta ataca strict politicieni romani (fie in cardasie cu afaceristi autohtoni de anvergura medie, fie cu functionari importanti) si niciodata afaceri ilicite transnationale (cum sunt cele pentru acordarea licentelor RM sau Chevron), parand o simpla anexa a intereselor comerciale ale marilor companii (in principal americane), corporatiile avand nevoie de liniste (voi ii spuneti ‘predictibitate’ si ii dati o conotatie pozitiva), iar aceasta liniste se cumpara (cazul RMGC) sau se obtine sustinand unii politicieni din varf (din ambele tabere). Nu este vorba de teoria conspiratiei, ci pur si simplu strategia de business pe care statele puternice o au fata de statele mai slabe, iar impresia unei parti a setului ecologic este ca sustinand setul justitiei ar pune capat poate coruptiei nationale, dar ar face partie pentru coruptia transnationala, mult mai greu de dovedit si de invins. Partea dependenta a electoratului (pensionari, someri, saraci etc.) intuieste aceste lucruri, intelegand ca daca politicienii actuali, asa corupti cum sunt, i-au mai ajutat din cand in cand prin vreo masura (fie ea si populista) data in preajma alegerilor, daca la conducerea tarii ar pune serios umarul corporatiile transnationale, acestea nu ar mai da nici doi bani pe ei, ca nu mai sunt electorat. Atitudinea lor este absolut rationala in raport cu propriile interese.
    Dumneavoastra preferati sa dati crezare povestii developmentaliste (vine vestul si ne civilizeaza, ne dezvolta), eu tind sa vad mai degraba exploatare (brain drain, dar retorica anti-imigranti saraci, externalizarea dezastrelor ecologice spre periferia UE, presiuni pentru reducerea taxelor care implica renuntarea la orice fel de protectie sociala). Iar raportul MCV este de multe ori bazat pe articole de presa (de o anumita orientare) si mai putin pe articole de lege.
    O atitudine mai putin servila din partea statului roman, care, fara sa ajunga la populisme gen Viktor Orban, ar putea sa isi indrepte justitia impotriva tuturor celor care incalca legea, fara a slabi lupta impotriva lighioanelor din parlament. Altfel, in loc sa ajungem un stat de drept incurajam statul de drepti (yes sir!). Cand voi vedea anchete incepute si duse la capat privind privatizari frauduloase sau contracte acordate unor corporatii straine, voi sustine pe deplin ‘setul justitiei’. Pana atunci, permite-ti-mi sa raman sceptic.

  14. Mihai Popa spune:

    Domnule Andrei Cornea,

    Aștept de mai multă vreme o opinie ca cea pe care ați expus-o acum, aici.
    Am avut o zvîcnire de speranță atunci când un mic grup Anti Roșia-Montană s-a desprins pentru a arăta opiniei publice că sunt conștienți de importanța apărării statului de drept. A fost doar atât, o zvâcnire.

    După ce va fi votată Constituția Penalilor vor înțelege si cei de la ”Uniti, Salvăm” ce greșeală au făcut limitându-și protestul.

    • it_s__not_news spune:

      “Aștept de mai multă vreme” ?!? Dar de ce asteptati? Inseamna ca nu l-ai citit pina acum. Dl Cornea are aceasta impresie de mult timp.

      “Dreapta” Ro nu s-a aratat la protestul RM la inaltime. In loc sa protesteze pentru incalcarea principiilor statului de drept (“nu corporatia face legislatia” / dreptul la proprietate / “s-a dat spaga barosana / pentru Rosia Montana”) a preferat sa nu se amestece cu “poporul”, vazut ca o gasca de idioti.
      Problema este ca reactia LOR, a celor de “dreapta”, a indepartat protestul de “tema statului de drept”. Vuvuzele mediatice pro exploatare (Hotnews si EVZ), umflate de banii RMGC au facut constat “misto” de protestatari si au scos din multime pe cei care nu erau majoritari (“banner-ul cu ‘jos capitalismul’”). Dupa care dadeau din buze ca fraierii ca nu mai are cine sa-i apere cind astia de la usele s-au hotarit sa abdice complet de la morala (si aia subtire).

      Un presedinte pro-exploatare (desi nu este specialist) nu merita injurat? In loc sa se comenteze, rece, ca Basescu greseste in privinta RM dar are dreptate in privinta justitiei, lumea a amestecat temele. Din pct meu de vedere, pierderea a miliarde prin “management prost” sau atacul la principiile statului de drept = tradare de tara.

      In opinia mea, comentatorii de genul dlui Cornea ar trebui sa-si ceara scuze pentru multele afirmatii pe care le-au facut, in contra adevarului. Deja incepe acum vezi, nu se mai generalizeaza.

      In ultima perioada, Hotnews + “In linie dreapta” + altii au schimbat tactica. Acum, se induce sentimentul de frica populatiei in privinta hegemoniei rusesti. Sint exemple de articole pe Hotnews care vorbesc despre asta, cu harti colorate in rosu. Dovezi? Slabe, dar putem insaila o teorie a conspiratiei. Normal ca rusii incearca sa-si faca propaganda, sau sa sprijine, de exemplu, miscarile impotriva gazului de sist. Si americanii fac acelasi lucru. Dar de ce sa nu facem o conspiratie … poate-i facem pe oameni sa voteze cu PDL-ul sau mini partidul lui Base, desi altfel n-ar prea avea motive.
      Ideea este veche, au folosit-o conservatorii lui Bush in US.

  15. Maxa spune:

    Aş mai face o remarcă ce sper că va scoate discuţia din impas: nici apărătorii statului de drept şi numai statului de drept nu sunt atât de îndrăgostiţi de statul de drept încât să nu tolereze o încălcare a lui în caz de urgenţă, nici ecologiştii de care vorbeşte dl. Cornea (că nu pot să mă refer la ecologişti în general) nu sunt atât de insensibili la ideea de stat de drept, însă admit ideea că el poate fi încălcat în caz de urgenţă. Problema e că nici unii, nici alţii, nu se înţeleg asupra urgenţei.
    De exemplu, în condiţiile în care în vara lui 2012 se vorbea despre încercare de lovitură de stat (într-adevăr, loviturile de stat pot lua foarte multe forme şi o încercare de a întinde prea mult coarda constituţionalităţii aduce a aşa ceva, e drept şi pericolul era evident), cei ca dl. Cornea probabil că ar fi protestat în tăcere sau fără convingere dacă Traian Băsescu ar fi contracarat totul prin declararea stării de urgenţă. Scenariul e fantezist, tocmai pentru că asemenea lovituri se dau când există un sprijin popular sau unul militar din afară, ceea ce nu era cazul. Dezechilibrul de forte depasea cu mult configuratia parlamentului. Sau dacă CNA-ul, mai mult sau mai putin legal, ar inchide maine postul Antena 3. Sigur, şi ăsta e un scenariu fantezist, având în vedere configuraţia din CNA. La urma urmei, statul de drept trebuie să facă nişte excepţii dacă vrea să supravieţuiască. Starea de urgenţă înseamnă, în primul rând, suspendarea aplicării legilor. Tot de dragul păstrării statului de drept se acceptă de către cei ca dl. Cornea instituirea unei stări de urgenţă de facto la Pungeşti, de pildă.

    Ecologiştii, de cealaltă parte, ar dori ca statul să ignore încălcarea de către ei a legilor prin blocarea drumurilor, intrarea pe proprietatea privată a unei companii (obţinută, ce-i drept, în condiţii dubioase şi posibil dăunătoare pentru populaţia locală) în numele unei urgenţe, aceea a protejării mediului de unele acte cu consecinţe grave pe termen lung. Constituţia României însă nu e dintre acelea, puţine, care consacră dreptul cetăţenilor la rezistenţă prin încălcarea legilor, cu atât mai puţin la rezistenţă violentă şi cu şi mai puţin pentru motive ce ţin de dreptul la un mediu sănătos (altfel, garantat prin Constituţie). Adică, nu prea le dă acestora dreptul să ceară pentru ei suspendarea aplicării legilor în anumite condiţii pentru motivele invocate de ei.

    • Maxa spune:

      Ca o completare: de fiecare data cand suntem de acord sau ne dorim o condamnare a vreunui penal notoriu, care-si mai si exhiba intangibilitatea, cum ar fi, de pilda Gigi Becali, Adrian Nastase sau Voiculescu, indiferent ca au fost sau nu au fost respectate toate procedurile sau dreptul la aparare sau mai stiu eu ce, suntem de acord cu o (eventuala) si marunta incalcare a statului de drept pentru ca justitia sa fie infaptuita. Si e normal sa reactionam asa. E strigator la cer cand un personaj de genul asta scapa pentru ca procurorul a “uitat” sa semneze nu stiu ce act dintr-un dosar de 1000 de pagini. Pentru ca justitia si dreptul nu sunt totuna. Si pentru ca infaptuirea justitiei poate fi restrictionata de statul de drept. Ce e mai importanta justitia sau statul de drept in astfel de cazuri?
      Greu de raspuns. Tocmai pentru ca fara stat de drept nu am avea justitie adevarata si stabila, dar si pentru ca statul de drept nu e fetisizat de nimeni in asa hal incat sa treaca mai important decat sentimentul de dreptate pe care il are fiecare.

  16. Alfred Singer spune:

    Ati uitat de interesul de grup? Nu e, totusi, principala sursa a dezacordurilor intr-o lume in care moralitatea e un moft? Ai nostri si ai lor! Interesul de grup e definit mai degraba circumstantial decat de un set de valori. Popular se zice “a tine” cu cineva. Tii cu echipa locala de fotbal sau cu rudele sau cu conationalii. Va asteptati de la o persoana care tine cu USL sa declame mistificarile legate de justitie propagate de ai lui?

  17. abe spune:

    Si adevarul si minciuna sunt greu credibile. Sunt zone amorfe ce nu pot fi manipulabile .E, dar daca la minciuna picuri si putin adevar,eventual scos si din context. Amestecul devine un monstru ( N. Iorga), usor manipulabil de orice terorist media.

  18. Ovidiu Moldovan spune:

    “Societatea românească e scindată. Nu-i o noutate. Nu-i nici măcar rău; dimpotrivă, e normal să fie ast­fel.”
    ____________

    Asta pare sa fie un postulat. Daca il accepti, poate ca restul articolului are sens. Dar daca nu, te opresti si iti vezi de alte treburi.

    Altfel, e chiar comic pseudo-postulatul asta. Cica scindarea e buna. Vezi Ukraina de Vest si cea de Est! O minunatie de scindare. Inca putin si ii ajungem din urma. Ca doar “nu-i nici macar rau”. Va mai amintiti ce misto s-a scindat Jugoslavia si ce misto se scindeaza sunitii si siitii de cind li s-a aprins fitilul si li s-au dat miliarde de dolari, armament si munitie ca sa se scindeze mai cu spor?

    Nu sintem de acord fiindca nu credem in acelasi Dumnezeu, adica avem valori diferite. Intre oameni cu valori diferite nu prea exista elementele unificatoare si asta duce la atomizarea societatii si la razboiul fiecaruia impotriva tuturor. Asta inseamna multiculturalismul si corectitudinea politica. Aici duc. Cei care le-au promovat (cu incredibil de mare succes pina acum) au stiut foarte bine ce urmaresc: distrugerea civilizatiei crestine. Cind un om nu (mai) crede in Dumnezeu, el nu e in situatia de a nu mai crede in nimic. Crede in orice. Asta se urmareste si pentru asta exista scolile de stat.

    Multe popoare au fost crestinate cu sabia tocmai pentru ca era haos si oamenii nu se puteau pune de acord doi cite doi. Daca vrei sa ai un popor, trebuie intii sa ii dai o credinta. Asta uneste. Un liant mai puternic decit credinta in acelasi Dumnezeu inca nu s-a inventat. Altfel, vorbim de populatii care cad cind sub ocupatia unui popor, cind sub a altuia.

    Toleranta, asa cum e redefinita de corectitudinea politica, nu e o virtute, e doar slabiciune si auto-vulnerabilizare. Asa cum era de asteptat, grupurile ne-crestine care au cerut si au pledat pentru toleranta nu arata nici urma de toleranta in momentul in care simt ca sint la putere. Secularistii au fost cit se poate de clari ca nu exista loc pentru crestinism in societatea lor fara Dumnezeu. Vezi ultima intrata pe lista “Falitii lui Marx”, de pe care nu se mai iese decit cu picioarele inainte: Franta.

    Acolo unde nu mai e credinta nu mai exista nici moralitate. Decaderea societatii e insotita de decaderea limbajului. Cuvintele exista ca sa mascheze, nu ca sa devoaleze: eliberezi o tara distrugind-o. Cuvintele exista pentru a genera confuzie, asa incit la alegeri oamenii vor vota, patrunsi de responsabilitate, impotriva propriului lor interes.

    Vorba autorului textului de mai sus: “Nu-i nici măcar rău; dimpotrivă, e normal să fie astfel.”

    • DanielT spune:

      Eu cred că mai aveţi de citit privind credinţa şi moralitatea.
      Şi mai ales de practicat moralitatea.
      Sunteţi dovada vie că credinţa însoţită de ignoranţă voită, duce la imoralitate.
      Nu de alta, dar imoral îmi pare să minţeşti candid.
      Ceea ce faceţi mai sus.

      Aţi ales selectiv exemplul Franţei.Revin Imoral dle.
      Şi neconcluziv de asemeni, o afirmaţie fără susţinere reală.
      Pentru că dacă urmăriţi recentele studii, gen Eurobarometru(credinţa in Dumnezeu) în ţări ca şi Suedia, Norvegia Islanda credinţa religioasă e la un nivel scăzut. Şi totuşi performează extrem de bine ca şi societăţi.
      Ceea ce contrazic
      Şi pentru că vorbim de România.
      Din 1989 s-au construit 200 de biserici pe an, ajungând undeva la 18400.
      În timp ce dispăreau 1000 de şcoli.

      Vi se pare dvoastră ca societatea românească e mai morală decât altele?

      Eu personal am avut ocazia să trăiesc şi să compar societăţi diferite, mentalităţi diferite, structuri şi obiceiuri diferite.
      Şi pot să afirma.

      Pentru mine personal ,fără să generalizez societatea românească pe care am părăsit-o, nu îmi părea mai morală. Vă asigur de altfel, că un premier acuzat de plagiat nu ar fi rezistat în nici o societate.

      PS. Sursă de informare aici.

      http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_225_report_en.pdf

  19. Mircea Barbu spune:

    Prea mult sofism! Ceea ce se intampla in realitate in justitie este greu de demonstrat. Reforma este mai mult decat necesara, numai ca este inceputa prost (de fapt este o pseudo-reforma). Si este asa fiindca acceptam sa fie asa. Fiindca nu incercam sa redescoperima originile si sensurile justitiei intr-o democratie liberala. In esenta, fiindca inghitim prea multe fara sa mestecam! Unul dintre miturile de care trebuie sa scapam este acela ca justitia este accesibila numai specialistilor. Adica legile sunt date pentru toti oamenii, indiferent de capacitatea lor intelectuala si de educatie, si acestia trebuie sa le respecte fara discutie, presupunandu-se la modul absolut si faptul ca le cunosc pe toate, dar cand vine vorba despre judecata, oamenii, aia care trebuie sa inteleaga si sa respecte legile, nu mai sunt capabila sa inteleaga subtilitatile aplicarii lor de catre magistrati, iar daca maraie o fac dor dintr-un interes nelegitim. Am atins chiar o culme a aberatiei cand vezi ca parlamentari care concep si voteaza legi, cand sunt intrebati despre consecintele acestora, cei mai multi spun ca nu se pricep fiindca nu au studii de specialitate! Pana nu renuntam la acest mit al justitiei inacesibile cetateanului obisnuit, nu vom putea discuta in mod corect si deschis despre justitie si despre modul in care functioneaza si ar trebui sa functioneze. Abia dupa aceea vom putea avea o sansa pentru a incepe sa ne intelegem unii cu altii.

  20. Hantzy spune:

    Andrei Cornea: “Unii veți obiecta, poate, că și voi ad­miteți „setul justiției“ în principiu, dar că nu aveți încredere în cea ro­mâ­neas­că. Eu vă contrazic. Voi vă men­ți­neți părerea. Ne trebuie un arbitru. Îl avem: e Comisia Europeană și raportul MCV, care arată că justiția, în general, a făcut progrese însemnate, spre deo­se­bire de alte puteri. Nu sunteți de acord? Perfect. Numai că responsabilitatea do­vedirii vă aparține acum.”

    Inainte de a dovedi ca Justitia o fi facut ea progrese insemnate, mai trebuie dovediti inca cateva lucruri, domnule Cornea:
    1. ca poate exista Justitie intr-un mediu ostil vietii. In tarile pe care le enumerati ecologia a aparut in momentul cand au aparut problemele, nu pentru ca exista o justitie si un stat de drept. Multa vreme statul de drept a ignorat problemele ecologice, pentru ca nu existau legi care sa le combata, iar nu pentru ca ele n-ar fi existat. Abia cand gradul de dezvoltare economica a creat destula osanza, pentru ca o parte din ea sa fie sacrificata in scopuri ecologice, s-au luat astfel de masuri.
    2. ca DNA e totuna cu Justitia din Romania. E suficient sa compari dosarul “Ridzi” si “trofeul Calitatii” ca sa observi un dublu standard in anchetele DNA.
    3. Progersele sunt evidente in justitie. dar asta nu inseamna ca ele n-ar masca o subordonare a anumitor servicii de resort factorului politic.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Andrei Cornea


Andrei Cornea

Eseist, istoric al artei, clasicist, publicist, filosof. Profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, departamentul de relaţii internaţionale şi studii eur... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)