vineri, martie 29, 2024

De ce tresare omenirea atunci cand Steve Jobs stranuta?

Steve Jobs nu a murit si nici nu a anuntat ca va candida la presedintia Statelor Unite. Si totusi, Steve Jobs este astazi pe prima pagina a omenirii. Mai important decat Libia, mai proeminent decat Angela Merkel, mai trist decat caderea Euro.

A anuntat doar ca renunta la pozitia executiva de la Apple si, in aceasta dimineata, ecranele monitoarelor din intreaga lume s-au si umplut de lacrimi. „Internetul plange”, scrie mare CNN, desi Jobs va ramane la Apple in pozitia de presedinte al comitetului director. Internetul plange, desi vestea nu e surprinzatoare fiind vorba de un om diagnosticat acum 7 ani cu cancer pancreatic, al carui ficat a fost transplantat acum doi ani si care si-a luat ultimul concediu medical in ianuarie 2011. Internetul plange nu pentru ca managerul Steve Jobs a plecat dintr-o functie, ci pentru ca Eroul sau a cazut in genunchi: „Am spus intotdeauna ca, daca va veni o zi in care nu-mi voi mai putea indeplini indatoririle ca CEO Apple, voi fi primul care va va spune asta. Din nefericire, acea zi a venit.” In acest „plans” e mult sentiment si putina ratiune.

Oamenii au avut intotdeauna nevoie de mituri vii, de eroi pe care privindu-i, sa-si poata spune-n barba: „Uite-l pe asta: e dovada ca traim in cea mai buna dintre toate epocile posibile.” In fiecare dintre acesti eroi s-au reflectat cele mai puternice aspiratii ale unei generatii. S-a intamplat cu Freud si cu pretentia de a decripta mecanismele psihicului. S-a intamplat cu Einstein si cu reusita unor descoperiri fizice epocale. S-a intamplat cu Stephen Hawking si cu ambitia de a explica infinitul. Steve Jobs nu este nici primul, nici ultimul din aceasta galerie de Eroi care au dominat decenii imaginarul colectiv. O dominatie care s-a impus nu prin geniul acestor indivizi, ci prin mecanismul mediatic care identifica fara gres personajul principal in care se intrupeaza dorintele noastre cele mai indraznete.

De ce tresare omenirea atunci cand Steve Jobs stranuta? De ce nu este Bill Gates, miliardarul filantrop, Eroul inceputului de mileniu? Sau Sir Robert Edwards (un anonim pentru marele public), cercetatorul care a dezvoltat tehnica fertilizarii in vitro si a primit un premiu Nobel pentru asta? Pentru ca Steve Jobs poseda cele doua ingrediente esentiale Eroului modern: o viata demna de un Oscar si capacitatea de a aduce multimea aproape de cea mai ravnita magie a epocii.

Jobs este un copil adoptat care nu si-a terminat facultatea pentru ca lucra alaturi de cativa tineri obsedati de computere. A strans bani pentru a pleca intr-o calatorie initiatica in India, de unde s-a intors budist. A infiintat Apple la 21 de ani, alaturi de doi amici mai batrani si, dupa zece ani, era concediat din compania pe care a fondat-o chiar de catre directorul pe care el insusi l-a recrutat. Jobs nu a cedat si a infiintat o noua companie, NeXT Computer, si a cumparat o alta de grafica computerizata. Peste alti zece ani, compania de grafica devenise celebra Pixar si producea un desen animat nominalizat la Oscar, iar NeXT Computer era cumparata de Apple, unde Jobs revenea. Dupa inca opt ani in care, datorita iMac, iBook si iPhone, Jobs triumfase, in 2004 este din nou lovit: de aceasta data de un cancer de pancreas, una dintre cele mai grave forme ale bolii. De atunci, Jobs rezista cancerului continuand sa lanseze noi produse. Pana astazi, cand a recunoscut ca nu mai poate. Seful temperamental si dur (asa il descriau multi subalterni in anii 90), eroul invincibil s-a umanizat prin suferinta. „E o poveste pe cinste”, ar spune orice scenarist de la Hollywood.

Dar asta nu e suficient. Intr-un eseu din New Yorker, Malcolm Gladwell explica in ce consta geniul lui Steve Jobs. Jobs nu e un inventator stralucitor si nici un constructor fenomenal. Jobs este un conector genial, care poseda o creativitate unica. Se spune ca daca n-ar fi fost el, nu ar fi existat mouse-ul si nici interfata grafica pe care o folosim cu totii pentru a lucra pe computer. Imprecis: ar fi existat dar ar fi fost disponibila doar pentru experti. In 1979, Jobs vizita centrul de cercetari al Xerox din Silicon Valley. Acolo vedea pentru prima oara un mouse (pana atunci, orice comanda data unui computer trebuia mai intai tastata). Conceptul teoretic se nascuse in mintea unui cercetator de la Stanford, Douglas Engelbart, iar inginerii de la Xerox reusisera sa construiasca un model functional, dar prea scump. Jobs a reusit sa puna cap la cap toate ideile si sa simplifice functionalitatea mouse-ului, transformandu-l intr-un produs ieftin si usor de folosit. Ceea ce fusese destinat doar expertilor, era disponibil acum pentru oricine. De atunci, Jobs a devenit vrajitorul bun al omenirii, cel care lua focul din Olimp si-l punea la dispozitia muritorilor, facandu-l mai atragator si mai simplu de folosit ca oricine altcineva.

Viata lui Jobs e la fel de incredibila si imprevizibila precum a Eroilor care l-au precedat. La fel ca acestia, Jobs nu a ramas in turnul sau de fildes, acolo unde vietuiesc cele mai multe genii. Freud si-a propovaduit teoriile in multe conferinte publice, Einstein ne-a explicat relativitatea intr-o carte foarte populara, iar Hawking a dat sute de interviuri despre gaurile negre. Ca si ei, Jobs a coborat pe scena si a transformat computerul intr-o unealta pe intelesul tuturor. Omenirea tresare cand Steve Jobs stranuta nu pentru ca e genial, ci pentru ca e atat de aproape.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Vlad, am citit multe articole ale tale, mi-au placut majoritatea, dar asta nu stiu de ce il simt special. Un simplu ‘felicitari’ pentru acest articol nu ar fi suficient, dar nici nu vreau sa umplu acest comentariu cu superlative care ar ajunge sa sune ridicol. Nu spun decat ca pana acum te consideram o speranta, acum te consider o certitudine.

  2. Cumentarii de genul ” Internetul plange nu pentru ca Jobs a plecat dintr-o functie, ci pentru ca Eroul sau a cazut in genunchi” vedem pe timpul lui Ceausescu !

  3. Titlul articolului este exagerat. Imi pare rau ca in romana nu este corect „foarte exagerat” sau „complet exagerat” – sa-l taxez astfel. Jobs este o pagina substantiala din istoria computerului si a comunicatiilor mobile, dar „omenirea” (corect „oamenii” sau „lumea”) are multe alte lucruri interesante de facut sau, culmea, de gandit!

  4. Frumos scris, desi un pic exagerat (Jobs n-a produs nimic singur, doar gestioneaza bine resursa umana).

    Dar sa revenim cu picioarele pe pamant: AAPL. Cand ~350 de miliarde de $ depind de sanatatea unui singur om, e normal sa tresara unii la orice stranut.

    • Hai sa fim seriosi. Nu neg influenta enorma pe care o are domnul Jobs asupra industriei, dar a romanta intr-o asemenea masura o poveste de succes mi se pare exagerat. Steve Jobs este in primul rand un salesman extraordinar, care a reusit cu succes remarcabil sa vanda tehnologii deja existente, impachetate frumos si mai ales accesibil. Acesta este, din punctul meu de vedere, cel mai mare merit al sau. Adaug, cu regret, ca sub conducerea sa Apple s-a transformat, dintr-o companie simpatica si ‘cool’, intr-un behemot care calca in picioare tot ce inseamna inovatie si libertate de a alege. Am asistat de multe ori cu neplacere la tactici murdare, la tratamentul sub orice critica al developer-ilor, la tacere superioara cu care sunt intampinate problemele si de asemenea la atitudinea superioara a utilizatorilor. Am fost candva un admirator al Apple. Mi-a trecut.

  5. Toti suntem posibili candidati sa suferim aceasta boala, ajuta cu puterea pc-ului tau sa gasim medicamente eficiente impotriva lui. Daca te intereseaza tema cauta pe net rosetta@home , docking@home si altele.

  6. nu tresare nici o lume. Doar presa isterica, presa ce a ajuns sa faca din tantar armasar. Orice farama de subiect e bun pt a atrage atentia, pentru a scapa de sevrajul lipsei de „breaking news”. 99.999999% din populatia Globului don’t give a s**t despre ce a patit Steve Jobs.
    In rest lui Jobs nu pot sa-i doresc decat sanatate in caz ca reuseste sa-si revina sau o trecere cat mai usoara la cele vesnice daca nu are acest noroc (am inteles ca are o problema medicala extrem de serioasa). Mare inginer, mare inventator, mare antreprenor.

  7. Mai mare prostie decat sa insisti in orice alta tara decat SUA pe stirea asta nu exista. Voi credeti ca multi americani il iubesc asa ca e simpatic, sau e erou ca a salvat pe cineva de la incendiu ?
    Americanii au actiuni la Apple, invata din clasele primare pana in ultimul an universitar pe computere Apple -macintosh- (datorita unui contract cu statul obtinut in anii 80 pt. urmatoarea suta de ani).
    De la magazinele Apple mai au si reduceri de cate 70-80% si tot felul de programe stimulative pe care doar Apple U.S.A le ofera, n-o sa vedeti vreodata din astea in Romania decat daca intra o firma-n faliment.
    Noi nu-nvatam pe MacIntosh, n-avem actiuni la Apple si nici nu beneficiem de reduceri si promotii de la francizele pt. vanzari Apple din Romania, noi n-am castigat un leu de la Steve Jobs, ci i-am cumparat bicicleta lu’ ala micu al sau, si i-am renovat vilele.
    S-a mutat la alta firma, sa fie sanatos !

  8. nu mi se pare un articol extraordinar, ci o dovada in plus ca multi se infrupta, unii mai ipocrit, altii mai putin ipocrit din acest om, Steven Jobs. Insusi faptul ca atatia traiesc de pe urma si pe seama lui mi se pare suficient pentru a nu mai motiva cine este Steven Jobs. Mit, erou, geniu creator, vanzator de plastic etc., Steven Jobs ESTE. Conteaza. Cati pot spune asa ceva despre propria persoana? Asta inainte de a da cu pietre, inainte de a lua atitudini si pozitii filozofice, inainte de a inventa paradigme sau de a crea scari de valori procustiene. Tonul articolului este incetosat si rece. Mai ales daca te gadesti la impactul pe care il are Stevem Jobs cand apare el, asa fragil, cu cate o jucarioara colorata in manuta si spune: uite, am facut o jucarie noua… cine o vrea? Steven Jobs nu te lasa indiferent, asa cum Apple nu te lasa indiferent.

  9. Mouse-ul cu bila a fost comercializat mai intai de Telefunken si a aparut inaintea celui facut de Engelbart. Deci originalitatea americana se reduce la denumirea mouse, nemtii il denumisera Rollkugel. Astept cu nerabdare un articol despre inventarea de catre americani a fire si wheel.

  10. Nu se lupta cu cancerul de 7 ani, doar a avut o forma rara, operabila si fost operat imediat. Chiar el o spune in discursul de la Stanford.

  11. Sunt surprins ca cei ce-l blameaza pe Steven nu i-au inteles geniul! Nu il considera comparabil cu marile minti ale omenirii desi majoritatea nu cunoaste sau nu foloseste aproape nimic din mostenirea ilustrilor semeni… Si cu toate astea, toti au folosit functia scrooll a mouse-ului pentru a-si posta contraopinia. Dragilor, Steven v-a ajutat sa-i minimizati importanta!

    P.S. Excelent articol!

  12. Multi comenteaza fara sa fi atins vreodata un produs Apple, daca ar fi facut asta ar ave un minim de respect pentru cel care a fondat si a impus normele la aceasta companie, chiar daca nu ar fi ajutat cu nimic la fabricatia vreunui produs tot este un geniu pentru ca el spune „e un rodus reusit poate fi scos pe piata, sa nu este un produs reusit mai trebuie sa lucram”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Mixich
Vlad Mixichhttp://www.mixich.ro
Vlad Mixich este jurnalist la Hotnews.ro si corespondent al Deutsche Welle in Romania. Mai scrie pentru Gazeta de Sud si ocazional pentru Esquire si Dilema. Are o licenta in Medicina si una in Psihoterapie Sistemica. A castigat "Premiul Deutsche Welle pentru Tineri Jurnalisti" si Freedom House i-a acordat premiul "Tanarul Jurnalist al Anului". Este Marshall Memorial Fellow si Carter Fellow for Mental Health Journalism.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro