Home » Analize »Cultura »Societate/Life » Citesti:

Despre comunism, foamete şi o pierdere teritorială a României în favoarea Uniunii Sovietice (i)

Petre Opris august 9, 2016 Analize, Cultura, Societate/Life
51 comentarii 4,311 Vizualizari

Au trecut 70 de ani de la discursul rostit de Winston Churchill la Westminster College (Fulton, Missouri, SUA), în prezenţa preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Harry S. Truman (5 martie 1946). Fostul prim-ministru britanic a folosit atunci sintagma „Cortină de Fier” (care a ajuns celebră) pentru a explica faptul că în Europa Centrală şi de Est avea loc un proces de extindere nelimitată a dominaţiei sovietice, punându-se în pericol pacea instaurată pe continent după înfrângerea Germaniei.

Evenimentele din anii următori au confirmat estimările sumbre ale lui Winston Churchill şi, din păcate, liderii partidelor din România (cu excepţia celui comunist) au fost luaţi prin surprindere de rapiditatea şi duritatea acţiunilor dirijate de autorităţile de la Moscova. Aşteptarea unui ajutor din partea statelor occidentale a fost iluzie pe care mulţi români au crezut-o un fapt real, iar consecinţele inocenţei lor au fost tragice.

În ceea ce priveşte abdicarea Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, dorim să amintim din nou o informaţie mai puţin cunoscută de publicul din România şi care are legătură cu evenimentele dramatice din acel an. Ironia sorţii a făcut ca o ştire despre şeful statului român să apară în ziarul „The Washington Post” chiar în ziua în care Gheorghe Gheorghiu-Dej, dr. Petru Groza şi, din „umbră”, Emil Bodnăraş l-au determinat pe Regele Mihai I să abdice. Informaţia respectivă a avut următorul conţinut: „London. Dec. 29 – The Evening Standard said tonight the Romanian government had rejected a request of King Mihai I for permission, to marry Danish Princess Anne of Bourbon-Parma. The Communist Foreign Minister, Anna Pauker, explained that «Romania cannot afford the expense of a royal wedding»”[[1]]. [I.E. „Londra, 29 dec[embrie]. – Seara, «The Evening Standard» a spus că guvernul român a respins o cerere a regelui Mihai I de a i se acorda permisiunea de căsătorie cu prinţesa daneză Anna de Bourbon-Parma.[[2]] Ministrul de Externe comunist, Ana Pauker, a explicat că «Romania nu-şi poate permite cheltuielile unei nunţi regale» (subl.n.)”].

Cu această explicaţie lipsită de respect, Ana Pauker a trimis în derizoriu un eveniment normal din viaţa unui şef de stat care dispunea de resursele financiare necesare pentru organizarea căsătoriei, fără a afecta bugetul ţării. Regele Mihai I deţinea o poziţie politică râvnită de liderii P.C.R., iar calităţile şi prestigiul său în rândul cetăţenilor contrastau cu primitivismul impus de către sovietici după ocuparea ţării şi promovat de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, dr. Petru Groza, Lucreţiu Pătrăşcanu ş.a. În consecinţă, regele trebuia eliminat în cel mai scurt timp, iar proprietăţile şi alte bunuri pe care le deţinea în România trebuiau confiscate. Astfel, Ana Pauker şi ceilalţi lideri comunişti români au acţionat la sfârşitul anului 1947 la fel ca într-o glumă sovietică, în care ascultătorii postului de radio „Erevan” ar fi întreabat dacă este adevărat că Ivan Ivanovici a primit gratuit un autoturism „Volga” de la conducerea statului sovietic. Răspunsul la întrebare era simplu: „Nu este vorba despre o «Volgă», ci despre o bicicletă şi nu a primit-o cadou, ci i s-a confiscat”.[[3]]

De remarcat este şi faptul că autorităţile comuniste de la Bucureşti erau interesate în aceeaşi perioadă de achiziţionarea unor limuzine, în scopul utilizării lor de liderii politici impuşi de sovietici la conducerea ţării. Astfel, în august 1947 s-au primit pentru prima dată din URSS automobile ZiS-110 (foarte asemănătoare cu modelul american „Packard 180”), iar trei automobile „Chevrolet Stylemaster” (model 1948) şi două „Buick Super” (Serie 50) au fost planificate la sfârşitul lunii noiembrie 1947 pentru a fi importate din SUA – livrarea fiind stabilită iniţial pentru sfârşitul lunii martie 1948. Din cauza deteriorării grave a relaţiilor dintre URSS şi SUA, politicienii comunişti din România au fost nevoiţi să reanalizeze situaţia şi, în a doua jumătatate a anului 1949, s-au primit din URSS cinci automobile ZiS-110. Acestea au fost utilizate concomitent cu limuzinele occidentale moştenite de la regimul monarhic. Ulterior, comuniştii de la Bucureşti au achiziţionat şi automobile blindate ZiS-115, tot din Uniunea Sovietică.

La începutul anilor ’50, politicienii de la Bucureşti foloseau în mod curent limuzine americane „Lincoln Continental”, model 1946 (cu numărul de înmatriculare 2259-B), „Packard Clipper”, model 1946 (2225-B) şi „Buick Super”, model 1949, iar patriarhul Justinian Marina utiliza un „Cadillac Fleetwood”, model 1949 (114-B). Deoarece ideologia comunistă nu se potrivea cu automobilele capitaliste pe care le aveau la dispoziţie, liderii Partidului Muncitoresc Român apăreau cu autovehicule sovietice la ceremoniile publice în aer liber şi defilările la care asistau persoane oficiale sovietice. Totodată, generalul Emil Bodnăraş, ministru al Forţelor Armate, se obişnuise să utilizeze autoturisme de teren GAZ-67 (unul dintre acestea având numărul de înmatriculare A-338) şi GAZ-69, iar în anumite ocazii se prezenta călare pe cal în faţa militarilor români pregătiţi pentru defilare.

După revocarea ministrului de Interne Teohari Georgescu (27 mai 1952), subordonaţii care l-au sprijinit pe Gheorghiu-Dej în acea acţiune s-au temut pentru siguranţa propriilor vieţi şi, la 3 iunie 1952, a fost aprobat un document secret de către Gh. Gheorghiu-Dej, Alexandru Moghioroş, Iosif Chişinevschi, Gheorghe Apostol şi Miron Constantinescu, în care s-a consemnat astfel: „În deplasarea zilnică membrii Secretariatului C.C. vor folosi ziua şi noaptea, atât în oraş, cât şi în afara oraşului, numai maşini blindate (subl.n.)”[[4]]. În opinia noastră, era vorba despre utilizarea curentă a automobilelor sovietice ZiS-115.

(Va urma)


[1] Mihai Wedding Bid Is Reported Rejected, în „The Washington Post”, Tuesday, December 30, 1947, p. 6. (vezi foto, dreapta-jos).

[2] Dumnezeu să o odihnească! (nota P. Opriş).

[3] Pentru textul nostru iniţial despre situaţia în care s-a aflat Regele Mihai I în anul 1947, vezi Petre Opriş, 65 de ani de la abdicarea forţată a Regelui Mihai I, în „Art-emis. Magazin cultural”, nr. 90, duminică, 30 decembrie 2012.

[4] Istoria comunismului din România. Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), (ed.) Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goşu, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009, p. 378.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "51 comments" on this Article:

  1. Dan Nicolescu spune:

    Politicienii romani nu au fost nici decum luati prin surprindere de actiunile sovietice. Adevarul este ca nu cunosteau nimic despre URSSS, liderii si politica sa dela 1917 incoace, ca sa nu mai vorbim despre ignoranta lor totala asupra comunismului ca doctrina. Insusi Iuliu Maniu era un ageamiu ( iertata sa-mi fie expresia folosita fata de un martir si unul din fauritorii Romaniei mari ) in ceea ce priveste cunoasterea comunismului.
    In ceea ce priveste pe regele Mihai si anturajul sau de lichele, numai un imatur , inconstient, putea sa se gindeasca la casatorie si la viitorul monarhiei intr-un stat aservit URSS in Decembrie 1947.

    • Petre Opris Petre Opriș spune:

      În cazul în care nu cunoşti situaţia reală, este normal să fii luat prin surprindere de evenimente. Dacă nu ştii ce face inamicul, nu ştii să culegi informaţii despre el, s-ar putea ca soarta să fie crudă cu neştiutorii.

  2. Lucifer spune:

    ChurchilL în discursul de la Fulton a fost cel puţin ipocrit dacă nu ticălos.Păi cine stabilise la Yalta configuraţia graniţelor Europei,nu el şi Stalin?Cortina de Fier a fost ridicată deasupra Europei de Churchill şi Stalin.Dacă România poate merita să fie sacrificată fiindcă declarase război SUA,Angliei şi Rusiei şi fusese declarată ţară învinsă,sacrificarea de către UK şi SUA a aliaţilor ca Polonia şi Cehoslovacia care luptaseră cot la cot în alianţa antihitleristă SUA-UK-URSS a fost o ticăloşie şi o trădare istorică imposibil de uitat de popoarele polonez,ceh,slovac.Şi,cum istoria se repetă,trebuie să stăm şi noi românii cu ochii cât cepele să nu “ne facă prietenii”.Că vorba aceea:apără-mă Doamne de prieteni că de duşmani mă apăr singur…

    • adfontib spune:

      Da, just, cat cepele, ochii, insa de la un timp prinde avans inevitabilul “friend-enemy”…

    • Ventidius spune:

      Nu prea inteleg, care este reprosul pe care il aduci pana la urma lui Churchill? Spui mai intai ca el a stabilit configuratia granitelor cu Stalin. Sa inteleg ca te nemutumeste faptul ca Romania a reprimit Ardealul? Mai apoi il acuzi ca ar fi ridicat cortina de fier deasupra Europei impreuna cu Stalin. Aici ma tem ca te inseli. Cortina a fost ridicata in mod unilateral de Stalin, pentru a-i impiedica pe estici sa comunice cu vestul sau sa emigreze acolo. Nici o masura asemanatoare nu a fost luata dinspre vest. Daca erai cetatean britanic nu te impiedica nimeni sa emigrezi in Uniunea Sovietica. In fine, ii reprosezi sacrificarea popoarelor din est, cu alte cuvinte faptul ca nu a mai mobilizat inca o data natinea britanica la lupta la sfarsitul razboiului, de data asta pentru a-i alunga pe sovietici din Europa de Est. Repros meritat dar totusi scuzabil, daca tinem cont de disproportia de forte si de posibilitatile reale de ducere la indeplinire.

      • Cinicul spune:

        Aici va inselati grav. Romania a primit Ardealul numai prin santajul rusesc, and a acceptat sa se sovietizeze prin instalarea guvernului Groza. Pana atunci rusii instalasera administratie maghiara in Ardeal. Tatal lui Petre Roman incerca sa-i convinga pe rusi sa faca din Ardeal un fel de stat independent (tip Kosovo de azi).
        Churchill a fost un cinic ticalos, intr-o discutie cu liderii maghiari din exil le reprosa ca n-au avut nici macar un regiment care sa lupte in ultimul moment de partea aliatilor, pentru ca astfel ar fi putut sa dea maghiarilor Transylvania. Churchil a fost sublim doar cand a spus: vom lupta pe plaje, etc. In rest a fost un rasist la fel de convins precum Hitler si un imperialst mai atroce decat Stalin. Un individ care recomanda folosirea ramelor chimice impotriva kurzilor (60 ani inaintea lui Sadam), care propunea uciderea lui Gandhi prin strivirea acestuia de un elefant incalecat de viceregele Indiei (ie guvernatorul numit de Londra), etc.

        • Ventidius spune:

          Sovieticii au santajat in mod firesc atat Romania si Ungaria, dar recunoasterea internationala, care era esentiala, nu depindea doar de ei. Crezi ca azi ne-am fi simtit confortabil doar cu acordul sovieticilor daca americanii si englezii ar fi acceptat situatia rezultata in urma Diktatului si ar fi refuzat sa recunasca realipirea la Romania?
          Observ ca pentru tine vorbele si faptele sunt echivalente, iar pe un om care se da mare la o sueta si propune un masacru il consideri ca e la fel de vinovat ca pe unul care trece efectiv la fapte si masacreaza mii sau milioane de oameni. Stranie gandire relativista.

          • Cucu spune:

            Eu stiu ca Ardealul a fost obtinut de Groza. Acesta , fiind omul rusilor , a reusit manevra. El era ardelean si … roman.Eu nu cred ca in 1945 rusii mai stateau de vorba cu noi sau ungurii prin …. santaj , cand erau invingatori si impartisera Europa la Yalta. Nu ?

            • Ventidius spune:

              Din cate sti decizia fusese deja luata intr-o comisie interaliata, inca din ’44, cu ocazia negocierii armistitiului, deci fara nici o legatura cu Groza. Care e releventa faptului ca Groza era omul sovieticilor? Crezi ca guvernul maghiar era condus de omul americanilor? Ma indoiesc ca Stalin era influentat de slugi. Crezi cumva ca Groza s-a dus la Stalin cu mapa de argumente nationaliste sub brat, stiind ca orice aluzie de acest fel poate insemna condamnare? Stalin nu glumea pe tema nationalismului, ii stia pericolul. Si nici nu avea nevoie sa fie convins, polita lui consecventa atat in URSS cat si in tarile dependente, a fost de a trasa granitele pe criterii etnice cat mai stricte, chiar cu peicolul de a crea disfunctionalitati majore, tocmai pentru a nu da apa la moara miscarilor de acest fel. Exceptiile sunt rare si justificate de interese strategice majore. Toata povestea pare mai degraba o regie sovietica in scopuri propagandistice pentru a crea o oarecare legitimitate noului regim in ochii populatiei.

          • Cinicul spune:

            Churchill nu spunea aceste lucruri (si altele mai grave) la o sueta, el le-a scris. El vorbea de superioritatea rasei ariene inaintea lui Adolf. Daca nu era scos de la No 10 in 1945 ar fi luptat pana la ultimul cartus pentru mentinerea imperiului. Acesta este si motivul pentru care a fost booted out: britanicii voiau NHS si nu blood and tears pentru un imperiu oricum condamnat.
            E timpul sa reevaluam legende si sa analizam personalitatile secolului trecut cu obiectivitate.
            PS
            Cititi si memoriile sale despre campaniile in Sudan sau reportajele din timpul raznoiului aanglo-bur.

            • Ventidius spune:

              In continuare relativizati, fara a lua in seama proportiile responsabilitatii. Judecati simple delicte de opinie de parca ar fi vorba de genocid, cel putin. Hitler nu a fost un monstru pentru ca a scris Mein kampf, daca s-ar fi multumit cu atat, probabil ca nici nu ar fi fost cunoscut azi.
              Legat de unirea Basarabiei, ma indoiesc ca recunoasterea americana ar fi schimbat ceva. Implicarea politica a americii in zona a cam lipsit in perioada interbelica. Iar uniunea sovietica era un stat care se inclina in fata fortei, nu in fata unor petice de hartie. Recunoasterea internationala nu a ajutat cu nimic tarile baltice si pe nici unul din vecinii sovieticilor.

          • Cinicul spune:

            A propos de importanta recunoasterii granitelor de catre toti aliatii, de care vorbiti mai sus, aveti de data asta dreptate. USA au fost singura mare putere occidentala care nu a recunoscut unirea din 1918 a Basarabiei cu R si asta a incurajat, posibil, perseverenta cu care rusii si ukrainenii au continuat sa exercite presiuni asupra R (inclusiv incursiuni armate) pentru reocuparea acestei provincii romanesti.

            • dusu spune:

              al dracului imperialisti americani ! s au impotrivit planului regatenilor de la bucuresti de formare a rominiei dodoloate ; astia si azi au in vedere sa i faca romini pe moldoveni, ca dora vorbesc aceeasi limba

    • victor L spune:

      Nu stiu cum se face ca patriotul roman care, dupa ce declarase razboi SUA, statea cu ochii pe cer sa vada valurile de avioane americane venind sa ne scape de rusi, ii gaseste marii vinovati si ticalosi tot pe americani si englezi. Pentru ca nu ne-a iesit noua pasienta; dupa ce am stat cu fundul in doo luntri voiam sa facem parte din luntrea cistigatoare.
      SUA si UK nu aveau si ele interese decit ale altora?
      Americanii si englezii sint raspunzatori de ceea ce a urmat. Nemtii si rusii nu au nicio urma de smintina pe mustati :P
      Conform vorbelor englezului :tratatele sint facute pentru a fi incalcate. Exemplul pactului Ribentrop-Molotov.
      A iesit un taraboi din care americanii si englezii, mai ales, par a fi iesit tare jumuliti de patriotii romani.

      • Cinicul spune:

        Se pare ca iarasi nu ati inteles ca aici se dezbat idei si nu doar propaganda ieftina de un fel sau altul. Tot ca am sustinut este ca Churcill nu dadea doi bani pe nici un principiu, la fel ca multi leaderi de ieri si de azi pe care ne grabim sa-i adulam fara discernamant. Daca aveti fapte/date care contrazic comentarii anterioare este bine s-o faceti. Altfel va asociati celor multi care doar striga din tribune. Rusii raman cei mai aprigi inamici ai poporului roman, dar a imbratisa fara spirit critic alti vectori de putere este naiv si iresponsabil. A facut-o inaintea noastra Dimitrie Cantemir, Horea, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, maresalul Antonescu, ca sa numesc doar cativa. Daca continuam pe aceiasi linie vom avea rezultate precum cei enumerati mai sus.

        • victor L spune:

          “aici se dezbat idei”.
          Probabil, dar ai uitat sa precizezi: doar ideile tale ;) cu mentiunea “invatati Istoria cum v-o prezint eu!” :D

    • stioan spune:

      Corect!Punctul pe I.Realitatea a fost si este ca liderilor Europei de Vesti nu le pasa nici cat dacat de tarile mici de pe continent,dacat ca piete de desfacere.In rest Dumnezeu cu Mila…

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Înainte de a da vina pe politicienii altor state (care apără înteresele cetăţenilor lor deoarece ei i-au ales, nu românii), poate că este bine să vedem ce au facut politicienii din România pentru românii pe care i-au reprezentat. Eu nu sunt adeptul politicii ruseşti “Patria este înconjurată doar de inamici! Puneţi mâna pe furci şi topoare pentru că am fost trădaţi!”.

  3. victor L spune:

    Nu-mi mai amintesc cit de mult era folosita sintagma “Cortina de fier” in propaganda comunista, dar m-a distrat alta sintagma “lagarul socialist”. Folosita, un timp, cu aplomb de catre activisti si presa.
    Pina au realizat ca “socialist-socialist”, dar alaturarea cu lagar suna “ca dracu” :D
    NB,
    eee, acuma ne “legam” de faptul ca aveau masini elegante; nu se spunea ca traim bine prin reprezentantii nostri?

    • Petre Opris Petre Opriș spune:

      “Lagărul socialist” mergea de mână prin parc şi pe la cofetărie cu “dictatura proletariatului”. Până când, prin iunie 1982, Ceauşescu a făcut o consfătuire cu propagandiştii la Mangalia (dacă nu mă înşeală memoria) şi a decretat divorţul perechii respective. Şi din spuma Mării Negre a apărut Ileana Democraţie Muncitorească Revoluţionară Cosânzeana. În Polonia erau deja schimbări majore la nivel ideologic, aşa că trebuia să lovească cineva sacul cu guzgani, să nu dea găuri prea multe la şandramaua din România.

      • busuioc spune:

        Domnu’ Opris,atentie:In 1982 Dej putrezise demult.

      • victor L spune:

        “Dictatura proletariatului” fusese intimpinata si cu o intrebare-intrebatoare:
        - Da` dece dicteaza proletariatul?
        - Pen`ca nu stie sa scrie

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        @ busuioc
        Am verificat. La Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie 1982, Nicolae Ceauşescu a avut o cuvântare intitulată “Despre stadiul actual al edificării socialismului în ţara noastră, despre problemele teoretice, ideologice şi despre activitatea politică şi educativă a partidului nostru”. Atunci, el a spus că teza dictaturii proletariatului nu mai este valabilă în România socialistă şi, în locul său, a propus “statul de democraţie muncitorească, revoluţionară”.

        @ victor L
        Gluma asta nu o ştiam :) ))))

    • Harald spune:

      @victor L – ”lager” înseamnă ”tabără”, atât la propriu, cât și la figurat. Adică se poate aplica și unei tabere militare, dar și unui grup de oameni (”în tabăra oltenilor, nicio schimbare”, comentariu la un meci de fotbal.). Pornind de la grupul de oameni, se poate aplica și unui grup de state, astfel că ”sozialistisches Lager” înseamnă pur și simplu ”tabăra socialistă” sau ”tabăra țărilor socialiste”.

      În românește, ”lagăr” a ajuns să fie interpretat doar ca ”lagăr de prizonieri”, de asta sintagma ”lagărul socialist” devenise nepotrivită. Dar asta e mai degrabă o pierdere pentru limba și cultura română. Exact cum se întâmplă în prezent cu ”corectitudinea politică”. Românii nu cunosc și nu acceptă decât sensul peiorativ al sintagmei, ceea ce nu e în niciun caz spre lauda lor și nici vreun avantaj cultural nu se obține din asta. Ba chiar dimpotrivă.

      În esență, omul needucat persiflează ceea ce nu înțelege, iar persiflarea ”backfires” ( îl dă de gol că e needucat ) :P

      • victor L spune:

        @ Harald,
        scuze, dar devii ridicol incercind sa faci pe avocatul activistilor comunisti.
        Era vorba de “lagăr” (nu lager) , lagarul socialist, asa se spunea in limbajul vremii, ceva ce aducea aminte de lagarele de concentrare naziste ori lagarele/gulagurile sovietice.
        Astea erau formularile epocii de atunci. Bravo ca vii tu sa-i aperi pe comunisti :P
        Ce te-a apucat sa perorezi ca avocat al diavolului?
        Lagarul socialist era contrapus, in limbajul vremii, lagarului capitalist..
        Vrei sa reabilitezi ceea si comunistii au constatat ca era o formulare de Gîgă?

        • Harald spune:

          @victor L – am menționat ”sozialistisches Lager”, ca să înțelegi de unde vine. Sau ai impresia că ”lagăr” a existat în limba română încă de pe vremea dacilor? :)

          Regimul comunist era unul bazat pe propagandă, astfel că tocmai propaganda l-a făcut să devină ridicol cu ”lagărul socialist”. De educat oamenii ar fi fost mult prea complicat, dar de luat comunismul în derizoriu a fost mult mai simplu, contribuind astfel la înlăturarea lui, în cele din urmă.

          Însă obiceiul ăsta al românilor de a lua totul în derizoriu a rămas până în ziua de azi, chiar dacă între timp comunismul a fost înlăturat. Și oamenii tot needucați au rămas până în ziua de azi, cu rezultatele care se văd. Orice PSD-ist care se respectă o să rânjească și o să ia totul în derizoriu, când vine vorba de reforme care lui nu i-ar conveni. Și omul de rând o să se distreze luând și el totul în derizoriu, dar votând PSD-ul în continuare, fiindcă acesta i se adresează pe limba lui.

          • victor L spune:

            @ Harald,
            tu, care ne spui ca locuiesti in UK, inafara de ura contra englezilor, ai contactat si un virus contra umorului.
            Niste glume care circulau in epoaca si ne mai descreteau fruntile, pentru tine au devenit o lectie de semantica :P
            Am cunoscut pe cineva care, la mai fiecare banc incerca sa ne spuna ca nu are logica bancul de care ceilalti tocmai s-au tavalit de ris.
            Hai sa urmarim Olimpiada!
            Habemus (un) Aurum :P

          • Harald spune:

            @victor L – umorul este o cale de evadare din realitate, adesea foarte necesară. Însă batjocura e altceva. Dixit.

  4. Josef Svejk spune:

    Ehei, varfurile de lance ale proletariatului s-au dedulcit intotdeauna infruptandu-se din roadele putreziciunii capitaliste :P

    In documentarul “Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”, in scena inmormantarii lui Dej de vad cateva Cadiallac-uri noi aliniate frumos intr-o parte a cladirii CC al PCR. Pingelica la randul sau s-a dat cu Cadillac-ul si mai apoi cu Mercedes-ul pana prin 1980, cand pe fondul strangerii curelei, a trecut pe Dacia 2000 (Renault 20) si Aro. In privinta aviatiei n-a facut niciodata rabat. S-a dat exclusiv cu Boeing-ul (doar cand mergea la Moscova lui Iliusin-ul), iar la elicoptere doar cu Alouette-a si mai incolo cu Dauphin-ul.

    Ultima zvacnire a infruptarii socialismului romaesc din roadele capitalismului se pare ca s-a produs in 1986. Circulau zvonuri insistente (greu de zis cat de adevarate or fi fost, poate autorul are posibilitatea de a verifica povestea) despre motivele demiterii intempestive a comandantului de atunci al aviatiei militare, generalul Zarnescu. Cica cu ocazia trimiterii in Germania pentru revizia tehnica periodica a unuia din cele doua Boeing-uri B-707, folosite de stejarul din Scornicesti, factura ar fi fost umflata pe ici si colo prin partile esentiale, iar avionul ar fi fost burdusit la intoarcere cu tigari, cafea, beuturi, blugi, adidasi, electronice si alte nimicuri imperialiste ce valorau greutatea lor in aur in saracia comunista a epocii de aur. Sigur ca e greu de crezut ca factura ari fi putut fi umflata cat sa umple cele fo’ 20-30 de tone cat putea duce avionul, dar totusi s-ar putea sa fie ceva adevarat in toata povestea asta…

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Poate că demiterea generalului Zărnescu a avut legătură cu celebra “rotaţie a cadrelor” sau cu eşecul proiectului IAR-95. Mulţumesc pentru informaţie, voi încerca să o verific.

  5. Emil spune:

    O întrebare şi o temă de articol pentru autor – asta pentru că tot sunteţi atât de în temă cu aspectele politico – militare ale comunismului românesc şi nu numai românesc – ce ştiţi despre contextul şi substraturile deciziei partidului comunist de a re-introduce (în 1970 parcă) criteriile “originii sănătoase” şi al carnetului de partid întru accederea în şcolile de formare a cadrelor militare şi din structurile de miliţie şi securitate? “Workerii” cum erau denumiţi în derâdere……

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Nu am văzut nici o schimbare în documentele pe care le-am consultat, referitoare la scoaterea criteriului “origine sănătoasă” din dosarul cadrelor militare. Pe site-ul CNSAS există un volum imens de informaţii despre cadrele Securităţii şi Miliţiei, care erau apreciate (în ultima parte a referatelor de mutare, numire în funcţie, destituire etc.) şi din punct de vedere al “originii sănătoase”.

      • Emil spune:

        Eu mă refer strict la chestiile formale, cerinţele de a avea minim 2 (doi) ani în producţie şi carnet de membru de partid. Nu ştiu cât de eficiente erau criteriile astea pentru a selecta oamenii la miliţie sau secu, dar la armată efectele au fost îngrozitoare. De aia aveau locuri separate la admitere, unde mai mult de jumătate intrau cu 5.00. Pentru că pe majoritatea efectiv nu îi ducea capul să facă faţă unei concurenţe oneste, de genul “totul sau nimic”. De aia aveau locuri separate şi la Academia Militară. Şi fenomenul nu este nici pe departe specific românesc. L-am găsit inclusiv în memoriile lui Oleg Kalughin, care le dedică câteva pagini savuroase. La acest fenomen mă refer.

        • Petre Opris Petre Opriș spune:

          Din proprie experienţă vă pot spune faptul că, în vara anului 1987, la Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie de la Sibiu au fost 120 de locuri pentru elevii care au absolvit liceele militare (şi 126 de candidaţi), 6 locuri pentru elevii care au absolvit liceele civile în acel an şi 74 de locuri pentru persoanele provenite din câmpul muncii (aşa era expresia). După 3 ani de şcoală au absolvit 193 de elevi, care au fost înălţaţi la gradul de locotenent.
          Disputele dintre elevii de liceu militar (inclusiv eu) şi persoanele provenite din câmpul muncii au existat, fără îndoială, dar în 1990 toţi eram deja egali şi repartiţia la unităţi s-a efectuat în mod deschis, în sala de spectacole, cu tabla în faţă, funcţie de mediile obţinute în anii de şcoală şi la examenul de absolvire.
          Ce a urmat după aceea este o altă poveste, fiecare a răspuns pentru modul cum s-a pregătit şi cum a înţeles să aplice regulile învăţate în şcoala militară. Nu este locul şi nici momentul potrivit să pun la îndoială priceperea şi seriozitatea celor care nu au absolvit liceul militar. Fiecare a avut soarta în propriile mâini.
          Nu am urmărit să realizez o cercetare ştiinţifică în sensul sugerat de dvs. deoarece, într-o primă fază, am dorit să realizez şi am propus o temă de doctorat despre aparatul de partid din armata română (perioada Direcţiei Superioare Politice a Armatei, 1948-1964). Propunerea mea nu a avut succes la Academia Militară în anul 2000 aşa că, după doi ani, am început doctoratul la Iaşi, având tema “România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia (1955-1991)”. Chestiunea provenienţei sociale a cadrelor militare nu a fost un subiect deosebit, care să se potrivească la teza pe care am susţinut-o în februarie 2008.

  6. Marius spune:

    Va rog sa ne explicati ce legatura are refuzul casatoriei de catre Pauker cu abdicarea. Multumesc!

    • victor L spune:

      O explicatie de amator:
      Pentru un istoric ce nu se prosterneaza in fata regalitatii, care nu ne explica stind in genunchi menirea divina a regalitatii (cum faceau istoricii comunisti cu “geniul carpatin”), faptul ca regele a abdicat “pentru el si urmasii sai de la toate prerogativele”, da semn ca dorinta de insuratoare cu principesa de Bourbon-Parma era mai atractiva decit slujirea Romaniei.
      Unii poate considera o blasfemie ceea ce spun, dar ce s-a intimplat da dovada ca regele Mihai (poate sfatuit de anturaj) a fost pragmatic: nu ar fi rezistat mult pe tronul Romaniei, in drumul ei in zbor spre comunism. Si inafara de faptul ca era rege, era om si se indragostise; au mai fost cazuri de renuntare la tron :P
      Asa ca o intelegere cu autoritatile comuniste a facut abdicarea aproape amiabila.
      NB,
      istoricii comunisti au falsificat destul Istoria.
      O vopsim si noi daca am iesit invingatori?

      • Marius spune:

        Si eu sunt cam de aceeasi parere. Ce nu inteleg eu e de ce a abdicat. De ce nu s-a carat fara sa semneze si sa predea legal puterea comunistilor. Daca nu facea chestia asta, avea cu totul alta legitimitate dupa Revolutie. Avea mult mai multa greutate. Si povestea cu studentii care ar fi fost ucisi nu tine, pt ca daca pleca pur si simplu nu puteau spune comunistii ca nu-s stapani. Ar fi fost insa “mai putin” stapani. Dar as vrea sa citesc o parere avizata.

        • Petre Opris Petre Opris spune:

          Dumneavoastră doriţi o istorie contrafactuală? Eu ştiu că este bine să analizez faptele care au avut loc, să explic anumite corelaţii dintre evenimente, chiar dacă, la prima vedere, nu pare să existe legătură între ele. Istoria este scrisă pentru oameni, nu pentru vitrine, iar chestiunea pe care o ridicaţi – “avea cu totul alta legitimitate dupa Revolutie” – mi se pare deplasată din punct de vedere ştiinţific. Relatarea mea se referă strict la un episod mai puţin cunoscut în România.

          • Cucu spune:

            Cunosc evenimentele desfasurate la 23 august 1944 din lecturi si memorii.Dar nimeni nu a explicat cum fost posibil ca maresalul Antonescu sa fie dat in paza echipei conduse de Emil Bodnaras ( insotit de 3 chelneri inarmati ) si dus in casa conspirativa din Vatra Luminoasa ? Este un fapt cu care s-au laudat comunistii in intreaga lor istorie si s-a dovedit ca asa a fost. Nu stiau cei din anturajul Regelui cine era Bodnaras ? Si de aici drumul spre Moscova a fost usor de facut. Sunt convins ca Maresalul trebuia pazit de Armata Romana. Iata un eveniment foarte important pentru istoria romanilor , care poate dezvalui un adevar dureros . M-am adresat dv. in speranta ca poate , in calitatea pe care o aveti , stiti ADEVARUL . Cu stima.

            • victor L spune:

              @ Cucu,
              tu ai o nelamurire pe care o au foarte multi.
              O au, dar nu indraznesc sa puna intrebarea, caci ar iesi la iveala adevaruri urite.
              Asa ca, in conrtinuarea istoricilor comunisti, continuam, in libertate, sa “păcălim Istoria”.
              NB,
              pentru “cei mai vechi, domnule”, cu ce se deosebeste atmosfera encomiastica din zilele astea cu ceea ce ni se prezenta in comunism?

        • Harald spune:

          @Marius – oamenii corect educați (dpdv psihologic) au ceva ce se numește ”stimă de sine”.

          Un rege nu putea ”să se care”, păstrând funcția, dar știind foarte bine că nu-și exercită responsabilitățile. A fi rege nu este echivalent cu a fi șef de clan în lumea interlopă, adică nu se rezumă la beneficii. Un rege are responsabilități față de națiune și este educat să și le asume și să le îndeplinească. Astfel că nu putea decât să abdice el însuși. ”Să se care fără să semneze” ar face numai o persoană lipsită de stimă de sine. Nu un rege demn de acest nume.

          • victor L spune:

            O persoana “cu stima de sine” nu ar fi semnat abdicarea, abandonind tara, si grabindu-se la insuratoare.
            Si, revenit in tara dupa peripetii, a intemeiat o prietenie cu Iliescu si Voiculescu-Felix..

            • Harald spune:

              @victor L – o persoană cu stima de sine corect dimensionată nu devine cu intenție martir al luptei împotriva comunismului. Supraviețuirea este mai presus de stima de sine (tot dpdv psihologic, de asta am menționat asta în comentariul precedent).

              Diferența reală între oameni o face tocmai capacitatea de înțelegere, iar la nivelul lui, Regele Mihai a înțeles cum urma să fie configurată Europa de Est și că abdicarea e soluția rezonabilă. Chiar nu putea să rămână să conducă țara, ar fi fost probabil asasinat. Dacă ar fi avut în urma lui vreo 20 de ani de domnie, probabil că ar fi preferat să moară decât să renunțe la ea. Însă un om echilibrat psihic nu procedează astfel, numai dictatorii se agață de putere și nu renunță la ea decât odată cu viața.

      • Delia spune:

        Eu cunosc doi dintre cele cateva sute de studentii arestati de comunisti ca sa il santajeze pe Rege sa abdice.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Cronologia, bat-o vina! Evenimentele au avut loc în acelaşi timp.

  7. dusu spune:

    si azi noul popor ce si zice romin, il apara pe tovarasul iliescu de huligani si l face mosier pe tovarasul basescu

    • dan/ spune:

      Poporului romin poate aparții tu.

      Eu știu ca aparțin poporului român.

      Am senzația că nu e prima oară când scrii astfel , și prost nu cred că ești. Sau….mai stii?
      Rău intenționat, cu siguranța!

      • dusu spune:

        io despre dumneata pot sa spun ca va incalziti repede si judecata dvs trece prin inima, mai mult decit prin cap

        • dusu spune:

          constructia tari dvs a inceput odata cu terminarea primului mare razboi.puterea de la bucuresti a inceput chiar atunci purificarea etnica a noului teritoriu cucerit( da stiu, il lasase Decebal rominilor).apoi a venit al doilea si cu el mama rusie si a gasit si in romania dvs, copilashi.a venit al doilea val al purificari etnice si constructiei rominului; moldoveni,munteni si olteni, iobagi din Transilvania.cei care au beneficiat in urma constructiei acestei tari sint numiti ” oameni noi”, nu au mai nimic cu o ideologie de stinga,dar se cheama comunisti, azi au intors armele si sint capitalisti emergenti sau birocratie de stat: oameni cu bani, fara trecut

  8. victor L spune:

    Omul este incorigibil bolnav: se uraste pe sine cu atita putere, incit ii prisoseste si isi arunca surplusul de ura asupra tarii in care s-a nascut



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petre Opris


Petre Opris

A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete „Ioan Vodă” (Sibiu, 1990) şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997). Doctor în istor... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)