Home » Analize »Cultura »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Despre filosofia analizelor științifice cu un exemplu de caz: Ce fel de teorie este darwinismul?

Constantin Cranganu aprilie 5, 2016 Analize, Cultura, Sinteze, Societate/Life
189 comentarii 6,139 Vizualizari

Qu’on ne dise pas que je n’ai rien dit de nouveau,

la disposition des matières est nouvelle.

Quand on joue à la paume c’est une même balle

dont joue l’un et l’autre, mais l’un la place mieux.

(Pascal, Pensées, fragment 575, édition Sellier)

O posibilă definiție a științei

De pe vremea lui Socrate se știe că discuțiile inteligibile necesită folosirea unor definiții clare, lipsite de ambiguitate. Când vine vorba despre știință, prima dificultate apare o dată cu adoptarea unei definiții acceptabile pentru o cât mai mare masă de oameni (din sau din afara domeniului științific).   Pentru că știința este o activitate vie și organică, definiția acesteia a evoluat treptat, începând cu circa 2.500 în urmă. Și dacă istoria va continua, vom avea parte de noi definiții ale științei în viitor. De aici rezultă că, în anumite momente ale istoriei, știința a însemnat diferite lucruri pentru diferiți oameni.

Pentru articolul de față, propun să definim știința drept procesul care produce înțelegerea fenomenelor naturale prin observație, identificare, descriere, investigații experimentale și explicații teoretice. Rezultatele procesului vor fi concluzii, generalizări, teorii științifice și, în final, legi științifice. Știința este o metodă care aparține epistemologiei, adică studiului procesului cunoașterii. Dintre cele patru mijloace de a obține noi cunoștințe – observația, rațiunea, revelația și imaginația creativă, știința folosește pe primele două. Și pentru că observația este deficientă și rațiunea umană este nesigură, trebuie să admitem că cunoașterea științifică este întotdeauna provizorie și incertă.

Pentru a opera cu observațiile și rațiunea, știința folosește un număr de metodologii și practici specifice: empirismul, naturalismul, uniformismul (în geologie), raționamentul inductiv, repetabilitatea, parcimonia și incertitudinea.

Adevărurile științifice nu sunt absolute. În filosofie, stabilirea unui adevăr absolut este o bine cunoscută imposibilitate. Orice propoziție care se pretinde a fi un adevăr trebuie testată cu un criteriu oarecare al adevărului. Acest criteriu al adevărului trebuie și el, la rândul lui, să fie testat cu un alt criteriu al adevărului, ad infinitum. De aceea, singurul lucru pe care pe care trebuie să-l îndeplinească un sistem de cunoaștere este să satisfacă propriile lui criterii de adevăr[1].

Filosofia în știință

Activitatea științifică modernă este ancorată în fundația observațiilor empirice, a căror importantă a fost inițial recunoscută de Sir Francis Bacon (1561-1626). Bacon a divorțat filosofia naturală (sau știința) de metafizică și a schimbat conceptul de știință aristotelian, conform căreia știința este cunoașterea cauzelor necesare. Viziunea lui Aristotel despre știință depinde de logica deductivă și credința în autorități, bazată pe experiență. Pe de altă parte, abordarea empirică introdusă de Bacon folosește logica inductivă, bazată pe cunoașterea factuală.

Activitatea științifică este una rațională, utilizând atât raționamentul inductiv, cât și pe cel deductiv. Deși cele două sunt diferite, în realitate ele reprezintă modalități complementare ale gândirii, iar raționamentul științific le combină pe amândouă.

În raționamentul inductiv, relațiile generale sunt deduse din cazuri specifice. Analiza științifică avansează de la observații la recunoașterea unor pattern-uri la formularea unei ipoteze sau dezvoltarea unei teorii: De fiecare dată când arunc o minge în aer, ea revine jos, pe pământ. De aceea, data viitoare, când voi arunca o minge în aer, ea va trebui să cadă jos. Trebuie să existe o forță persistentă care o obligă să cadă jos de fiecare dată.

Pe de altă parte, în raționamentul deductiv este necesar ca o concluzie să urmeze unei premise propuse. În acest caz, logica este că inferențele decurg de la general la particular: Deoarece toți oamenii sunt muritori și pentru că eu sunt un om, rezultă că eu sunt muritor. Aceste fundamente logice ale activității științifice conduc la cele două tipuri de știință: bazată pe descoperiri și bazată pe ipoteze.

Primul tip de știință, bazată pe descoperiri, caută se descopere cauzele fenomenelor naturale și folosește raționamentul inductiv pentru a ajunge la concluzii importante și/sau fundamentale. Exemplele de știință bazată pe descoperiri includ explorările fundului oceanelor, care au condus la dezvoltarea teoriei plăcilor tectonice în anii 1960 și explorările în curs de desfășurare ale pământului, sistemului nostru solar și a universului, utilizând echipamente cosmice. În primul caz, descoperirea arhitecturii fundului oceanic, incluzând existența dorsalelor mediane, foselor adânci, anomaliilor paleomagnetice și relativa tinerețe (mai puțin de 200 milioane ani) a rocilor de pe fundul oceanelor au fost toate descoperire neanticipate. Înaintea acestor descoperiri nu existau teorii științifice cunoscute care să le fi anticipat.

Mijloacele primare utilizate de știința bazată pe descoperiri sunt observația și experimentul. Deși Bacon a subliniat că observarea naturii este esența științei, numai anumite tipuri de observații pot fi numite științifice. Principala trăsătură a unei observații științifice este repetabilitatea ei. Repetabilitatea tinde să facă știința auto-corectoare. De aceea, observațiile științifice trebuie repetate de alți observatori la timpuri și în locuri diferite. Dacă o observație nu poate fi repetată (e.g., fenomene neobișnuite), este mai greu să fie acceptată. Știința bazată pe descoperiri este astfel limitată la studiul structurilor și fenomenelor care pot fi observate și măsurate.

Al doilea tip de știință, bazată pe ipoteze și foarte prezentă în laboratoare, utilizează un proces formal de cercetare și investigare, numit metoda științifică. Aceasta constă dintr-o serie de pași logici, ordonați, pentru formularea și testarea ipotezelor. Confirmarea sau respingerea unei ipoteze este critică pentru dezvoltarea unei teorii sau model științific. De aceea, oamenii de știință nu trebuie să fie „îndrăgostiți” (adică supra-atașați) de o ipoteză favorită, pentru „a nu deforma întregul curs al naturii”[2]. Dată fiind tendința umană către concentrarea pe o singură teorie/explicație favorită în condițiile existenței unei multitudini de posibile explicații, patriarhul geologiei americane, Thomas C. Chamberlin (1890) a spus că oamenii de știință trebuie să folosească ipoteze multiple de lucru în timpul unei investigații științifice.[3]

Dar ce se întâmplă atunci când investigația este terminată și avem la îndemână două ipoteze alternative, ambele suportate în egală măsură de aceleași date? În această situație, principiul parcimoniei va oferi răspunsul: când două explicații plauzibile sunt rezonabile, cea mai simplă (mai parcimonioasă) este de preferat. Principiul mai este cunoscut și sub numele de briciul lui Occam, după numele filosofului englez William of Occam (1285-1349), care l-a propus. O astfel de discriminare între ipoteze concurente, în timpul unei investigații științifice, este o clară aplicație a abilităților cognitive specifice gândirii științifice creatoare.

Mai există, totuși, și descoperiri științifice făcute din întâmplare. Un bine-cunoscut exemplu este descoperirea penicilinei în 1928 de către Sir Alexander Fleming. În timp ce studia bacteria producătoare de puroi, Staphyloccocus aureus, Fleming a contaminat întâmplător a cultură a acestor bacterii cu un mucegai verzui, Penicillium  notatum. Mai târziu, el a observat că bacteriile nu au mai crescut în aria acoperită de mucegai. Izolând mucegaiul și crescându-l apoi într-un mediu fluid, Fleming a găsit că acesta a produs o substanță (penicilina), care a omorât multe dintre bacteriile generatoare de puroi. Morala acestei descoperiri este următoarea: multă lume a observat probabil prezența mucegaiului pe pâinea învechită sau alte alimente, dar a fost nevoie de cunoștințele și talentul observațional al lui Fleming pentru a transforma o întâmplare ca aceasta într-o descoperire științifică reală.

Trei tipuri de metode științifice

  1. 1. Karl Popper și doctrina falsificabilității

Fenomenele naturale complexe sunt de obicei produse de cauze multiple. În studiul fenomenelor complexe, metoda ipotezelor multiple de lucru este în particular foarte apreciată pentru analizarea meticuloasă a tuturor cauzelor implicate în producerea unui astfel de fenomen. Dar cum putem dovedi că fiecare ipoteză este adevărată? Este oare posibil? La aceste întrebări a răspuns Karl Popper (1902-1994), un filosof al științei, care a propus, pentru prima dată, folosirea unui criteriu de demarcație între teoriile științifice și non-științifice.

Conform doctrinei falsificabilității[4], formulate de Popper în 1959, pentru a fi științifică, o ipoteză trebuie să facă predicții care, în principiu, să fie falsificabile în lumea reală: adică, trebuie să specifice în avans un set de circumstanțe empirice, care ar demonstra falsitatea ipotezei. Popper a scris că „o teorie care nu este refutabilă prin orice mijloc posibil este non-științifică. Irefutabilitatea nu este o virtute a teoriei (așa cum cred oamenii de multe ori), ci un viciu”[5]. Chiar dacă toate datele colectate în timpul unii experiment vor sprijini o anumită ipoteză, în universul tuturor posibilităților, este extrem de probabil să existe o ipoteză mai bună, care nu a fost încă considerată, sau că noi date vor apărea în cele din urmă și vor demonstra falsitatea ipotezei considerate. De aceea, cercetătorul trebuie să respingă mai degrabă decât să-și confirme ipoteza sa. Refutarea înseamnă avansul real al științei, pentru că curăță câmpul de ipoteze asemănătoare. Acest accent pus pe falsificare în loc de verificare oferă, conform lui Popper, o situație unică: este imposibil de dovedit că o ipoteză este adevărată pentru că, în general, face un număr infinit de predicții, din care numai o parte poate fi testate. Pentru a dovedi că o ipoteză este falsă, este necesar doar să găsim o singură observație certă care contrazice ipoteza.

Trebuie notat, totuși, că nu toate propozițiile, care sunt falsificabile în principiu, sunt falsificabile în practică. De exemplu, propoziția „în zona Vrancea va avea loc un cutremur peste un milion de ani” este falsificabilă teoretic, dar nu și practic.

Pentru a ilustra doctrina popperiană a falsificabilității, considerați ipoteza: toate lebedele sunt albe. Chiar dacă ați văzut (observat) mii și mii de lebede albe de-a lungul a multor zeci de ani, asta nu poate demonstra ipoteza. Este întotdeauna admisibil că undeva s-ar putea să existe lebede, care nu sunt albe (de fapt, în Australia, s-au descoperit lebede negre). Ca să ajungem la o concluzie unică, trebuie să dovedim ca false toate ipotezele alternative, nu să acceptăm pe cea care ne este favorită.

Un corolar al doctrinei falsificabilității este următorul: dacă o ipoteză nu poate fi falsificată, aceea nu este o ipoteză științifică, ci o superstiție, dogmă sau credință. Știința progresează nu prin demonstrarea adevărului teoriilor – pentru că așa ceva este imposibil – ci prin eliminarea unui număr crescând de teorii greșite. Pseudoștiințele nu progresează pentru că „teoriile” lor sunt așa de flexibile încât ele pot încorpora orice observație, oricare ar fi aceasta.

Pe bună dreptate, Popper a crezut că publicul – nu doar oamenii de știință sau filosofii – are nevoie să înțeleagă și să aprecieze această distincție, pentru că știința este prea puternică și importantă, iar pseudoștiința prea comună și dăunătoare, pentru ca o  societate deschisă să-și permită să ignore această chestiune. Popper a identificat două exemple clasice de pseudoștiință: teoriile marxiste ale istoriei și psihanaliza lui Freud. Detalii, aici.

Deși atractivă, pentru că oferă un criteriu de demarcație extrem de clar între știință și pseudoștiință, doctrina popperiană a falsificabilității nu a rămas fără critici.[6] Două probleme majore apar datorită abandonării incertitudinii verificării în favoarea certitudinii falsificării: 1. Statutul inducției științifice, și 2. Complexitatea aparentă a falsificării.

În primul rând, ce se întâmplă când o ipoteză supraviețuiește testului de falsificare? Cercetătorul care a propus-o va considera, firește, că o confirmare, cel puțin parțială, a avut loc și, prin inducție, acea ipoteză merită o probabilitate subiectivă mai mare. Dar Popper s-a opus vehement oricărei idei de „confirmare” a unei ipoteze sau chiar a „probabilității” ei [5]. În consecință, noi putem fi siguri că anumite ipoteze sunt false, dar nu știm niciodată dacă o ipoteză este adevărată sau chiar probabilă. Acest tip de „soluție” nu este satisfăcătoare pentru oamenii de știință, pentru că cel puțin unul din rolurile științei este acela de a face predicții utile altor oameni, iar toate aceste predicții se bazează pe o formă oarecare de inducție (Sokal, 2010).

În al doilea rând, falsificarea nu este un proces simplu și direct. Popper însuși a recunoscut că falsificarea se confruntă cu (și, uneori, chiar este subminată de) dificila problemă expusă de Pierre Duhem în 1906, conform căreia, în fizică, nimic nu poate fi testat științific. Și aceasta, din cauză că nu putem avea un experiment complet controlat. În consecință, nicio o ipoteză izolată nu poate fi respinsă pe baza rezultatelor unui experiment (vezi Needham, 2000, pentru detalii). Istoria științei arată clar că oamenii de știință nu se leapădă de o teorie imediat ce datele o falsifică aparent, atâta vreme cât ei cred că teoria este promițătoare sau a fost utilă în trecut și poate fi salvată prin ajustări rezonabile ale condițiilor și ipotezelor folosite. (d. ex., Johannes Kepler a „recondiționat” o viziune timpurie a lui Copernic prin folosirea unor prezumții adiționale).

Discutând mecanica lui Newton, Putnam (1974) a arătat că aceasta este o combinație a legii mișcării cu legea gravitației universale și că nu prea este nimic de falsificat. Prin ea însăși, mecanica lui Newton nu prezice prea mult.  În realitate, pentru ca o varietate de mișcări să fie compatibile cu legile lui Newton, vor fi necesare prezumții adiționale despre masele diferitelor corpuri cerești. Același fel de prezumții adiționale vor fi cerute și pentru explicarea legilor mișcărilor planetare ale lui Kepler, folosite de Newton. Reiese că ipotezele științifice, incorporate într-o teorie complexă, precum mecanica newtoniană, nu pot fi falsificate una câte una, pentru că ar necesita considerarea a numeroase prezumții adiționale.

Nu trebuie uitat nici celebrul eseu al lui Larry Laudan din 1983, The Demise of the Demarcation Problem, care, în principiu, a redus la tăcere ideea folosirii oricărui criteriu de demarcație, afirmând că „problema demarcației este neinteresantă și, judecând după trecutul ei neclar, intratabilă. Dacă noi stăm, și vrem să fim considerați, pe partea bună a rațiunii, ar trebui să scoatem din vocabular termeni precum pseudoștiință și neștiințific (Laudan, 1983, p.125). Această propunere merită o discuție separată.

  1. 2. Thomas Kuhn și schimbările de paradigmă.

Marile schimbări în domeniile științifice au fost numite schimbări de paradigmă de către Thomas Kuhn[7] în 1962. Exemple clasice includ înlocuirea cosmologiei geocentrice cu cea heliocentrică, abandonarea teoriei geosinclinalelor în favoarea tectonicii globale sau trecerea de la Lamarck la genetica modernă.

Kuhn a pus sub semnul întrebării ideea acceptată anterior, conform căreia progresul științific este o acumulare gradată a cunoștințelor bazate pe metode și rezultate experimentale validate pe scară universală. El a pretins că progresul s-a obținut de multe ori prin vaste „schimbări de paradigmă” și că preponderența activității științifice – ceea ce el numește „știință normală” – se desfășoară în cadrul unor „paradigme” (modele de lucru) deja existente. Paradigmele definesc ce tip de probleme sunt studiate, ce metode experimentale sunt folosite și cum sunt evaluate rezultatele. „Știința normală” progresează prin acumulare lentă de detalii în acord cu teorii deja acceptate, fără să provoace sau să încerce testarea prezumțiilor care stau la baza teoriei. Kuhn a numit acest tip de știință puzzle-solving [7].

Ideile lui Kuhn sunt oarecum în contradicție cu cele ale lui Popper. Dacă o paradigmă este falsificată, ea nu trebuie să fie automat și abandonată, afirmă Kuhn. Pentru că, în general, falsificarea nu apare ca un eveniment zilnic. Conform lui Kuhn, abandonul trebuie să aibă loc numai când o nouă paradigmă este disponibilă. Diferența dintre cei doi filosofi ai științei a fost exprimată elegant de Silver[8]:

Popper spune că, atunci când o pluta este nelocuibilă, vom sări în mare, în timp ce Kuhn spune să sărim doar atunci când o altă plută este disponibilă.

  1. 3. Imre Lakatos și Programele de Cercetare (sau între Popper și Kuhn)

„Schimbările de paradigmă” ale lui Kuhn sugerează că  oamenii de știință pot să ignore sau chiar să înlăture dovezi contrare teoriilor lor. „Doctrina falsificabilității” lui Popper sugerează că dovezile contrare trebuie cel puțin să fie explicate, dacă nu utilizate pentru a modifica teoria însăși. Aparent, Kuhn descrie ce fac în realitate oamenii de știință, în timp ce Popper indică ce trebuie să facă oamenii de știință. Cele două abordări ale filosofiei științei sunt aparent conflictuale.

Coleg de catedră la London School of Economics cu Karl Popper, Imre Lakatos a încercat să ofere o metodologie alternativă, care să atenueze conflictul aparent dintre Popper și Kuhn și să prezinte progresul științific într-un mod relevant datelor istorice. El a propus conceptul de Research Programmes (Programe de Cercetare) ca pe o nouă abordare menită să rezolve conflictul[9].

Aceste programe reprezintă un grup format din diferite teorii și tehnici experimentale, diferind puțin unele de altele, și centrate pe o idee comună, sau un miez tare (hard core), care nu poate fi abandonat fără a renunța la întreg programul. Oamenii de știință implicați într-un Program vor încerca să protejeze miezul tare de posibile falsificări, folosind o centură de apărare formată din ipoteze auxiliare (teorii specifice și mai modeste). Ipotezele auxiliare sunt cele care vor „suferi” (i.e., vor fi modificate sau eliminate) din cauza  noilor descoperiri empirice,  care amenință poziția dominantă a miezului tare. Spre deosebire de Popper, pentru care astfel de măsuri de protecție, luate ad-hoc, nu valorează mare lucru, Lakatos a vrut să arate că ajustarea și dezvoltarea unei centuri protective schimbă problema: nu mai trebuie, pe linia popperiană, să ne întrebăm dacă o ipoteză este adevărată sau falsă.  Baza rațională pentru preferințele noastre va trebuie să fie calitatea unui program de cercetare, dacă el este progresiv sau degenerat.[10]

Un program de cercetare progresiv se caracterizează prin creșterea sa: noi descoperiri,  noi tehnici experimentale, noi predicții etc. Când au de-a face cu un astfel de program, crede Lakatos, oamenii de știință vor dori să păstreze posibilitatea schimbării ipotezelor auxiliare pentru a face față anomaliilor.

Un program de cercetare degenerat are caracterele opuse celuilalt: nu se observă, în primul rând, apariția și acumularea de noi descoperiri științifice, chiar dacă centura de protecție a crescut vădit. În aceste condiții, respectivul program este supus presiunii concurențiale din partea celorlalte programe. În final, el poate fi „falsificat” prin adoptarea unui program de cercetare mai bun (adică, mai progresiv). Lakatos cred că acesta este, de fapt,  procesul care are loc în timpul revoluțiilor științifice, și nu acele „schimbări de paradigmă” descrise de Kuhn.

Lakatos a oferit și un criteriu propriu de demarcație între știință și pseudoștiință. O ipoteză științifică prevede cel puțin câteva noi fapte, chiar dacă acestea vor fi sau nu confirmate. O ipoteză pseudoștiințifică nu face nicio predicție nouă în legătură cu fenomene necunoscute anterior [10].

Este darwinismul o teorie științifică?

Și Popper și Lakatos au exprimat dubii că teoria evoluției lui Darwin s-ar califica drept teorie științifică. În 1973, Lakatos a declarat că „nimeni, până în prezent, nu a găsit un criteriu de demarcație pe baza căruia Darwin să poată fi descris drept științific”[11], implicând astfel că teoria evoluției lui Darwin nu satisface propriul său criteriu de demarcație, acela de a prezice cel puțin câteva aspecte noi. Trei ani mai târziu, Popper a scris și el o afirmație fără echivoc: „Am ajuns la concluzia că darwinismul nu este o teorie științifică testabilă, ci un program de cercetare metafizic”[12].

Dacă acceptăm falsificarea popperiană drept criteriu de demarcație între știință și pseudoștiință, atunci este important ca metoda științifică să indice clar zonele unde teoria evoluției este incapabilă să explice faptele în mod adecvat [4].

Uneori, biologii par să uite că cunoașterea științifică este întotdeauna provizorie și incertă și ajung, surprinzător, să considere teoria evoluției drept un „fapt”; alteori, argumentează că evoluția se evoluția se identifică cu „urmașii cu modificări” provenind dintr-un strămoș comun și unic (folosind și o altă carte a lui Darwin, „Urmașul omului și selecția în relație cu sexul”, 1871). Cu toate acestea, chiar și unii biologi sunt sceptici. De exemplu, în 2009, Donald I. Williamson (University of Liverpool) își începe un articol publicat în prestigioasa Proceedings of the National Academy of Sciences cu cuvintele: „Resping presupunerea darwinistă… [a] unui singur strămoș comun”[13], în timp ce Robert L. Carroll (McGill University) scria în 2000 că multe forme intermediare, presupuse de Darwin, lipsesc.[14]

„Urmașii cu modificări” au fost identificați în natură (d. ex., cintezele identificate chiar de Darwin în insulele Galápagos), dar studiul fosilelor a relevat prezența unor schimbări dramatice, niciodată observate direct.  Similar, biologii nu au observat sau nu au putut reproduce în laborator nicio speciație semnificativă sau nici un eveniment legat de originea vieții. Atunci când lipsesc dovezi observaționale directe, este o înșelătorie evidentă să consideri teoria evoluției drept „fapt”[15].

Geologia (în principal, paleontologia) este importantă când se discută caracterul științific al teoriei lui Darwin pentru că teoria lui se bazează semnificativ pe studiul fosilelor, deși în ultima vreme accentul s-a mutat pe analiza genealogică comparativă. Dar încă din 1812, Georges Cuvier („părintele paleontologiei”) a demonstrat că datele fosile suferă de patru defecte majore, care le fac în principiu incompatibile cu gradualismul: stazele, apariția subită a formelor, dispariția subită a formelor și absența (raritatea) formelor tranziționale.

Conform lui Darwin, evoluția înseamnă o schimbare uniformă, gradată și continuă. Dacă teoria evoluției ar fi corectă, asta ar însemna că fiecare fosilă ar fi o formă tranzițională. Dar dovezile paleontologice disponibile arată că fosilele tranziționale sunt rare, uneori absente. Aceleași dovezi mai indică și faptul că speciile nu evoluează niciodată gradat, pas-cu-pas, prin modificarea continuă a strămoșilor lor, ci, mai degrabă, ele apar brusc, complet formate. Din aceste constatări rezultă problema majoră a darwinismului: teoria contrazice datele fosile. Gould (1977) confirmă existența acestei probleme:

În orice arie locală, o specie nu apare gradat printr-o transformare constantă a strămoșilor săi; ea apare dintr-o dată și este „complet formată”[16]

Darwiniștii vor argumenta că lipsa de abundență a formelor tranziționale se datorează unor factori geologici: diageneză, reprocesare etc., care ar fi modificat fosilele dincolo de orice posibilă recunoaștere. Ar putea fi aceasta o explicație valabilă pentru sărăcia formelor tranziționale înainte de marea explozia faunistică din Cambrian?

David Raup, fostul curator de geologie al muzeului cu cea mai mare colecție de fosile din lume, Field Museum of Natural History din Chicago, a observat că:

[Darwin] a fost deranjat de datele fosile pentru că nu arătau așa cum a prezis el… Suntem acum la peste 120 de ani după Darwin și cunoștințele despre fosile s-au extins dramatic. Avem acum peste un sfert de milion de fosile, dar situația nu s-a schimbat prea mult. Există chiar mai puține exemple de tranziție evoluționistă decît erau pe vremea lui Darwin.[17]

După dispariția lui Darwin, avocații lui au sperat să găsească progresii predictibile. În general, acestea nu au fost găsite – cu toate acestea, optimismul moare greu și anumite fantezii pure s-au strecurat în manuale.[18]

Raritatea relativă a fosilelor intermediare, cu adevărat informative, împiedecă paleontologii să identifice cu precizie mecanismelor care stau la baza tranzițiilor stipulate de teoria darwinistă.[19]

Darwin a fost conștient că lipsa fosilelor tranziționale reprezintă un imens obstacol în acceptarea teoriei sale. Dar, în loc să-și modifice teoria ca să corespundă faptelor, el a preferat să găsească o explicație speculativă. Darwin a dedicat un întreg capitol din „Originea speciilor” pentru ceea ce el a numit „imperfecțiunea extremă a datelor geologice”. [20]Datele geologice nu pot defecte („imperfecte”), este mai degrabă teoria lui care are nevoie de ajustări.

În ultimii cincizeci de ani, teoria darwinistă a intrat în criză datorită unor noi și importante descoperiri în biochimie, genetică sau biologie moleculară. Un atac puternic anti-Darwin a fost declanșat prin cărțile și articolele profesorului de biochimie Michael J. Behe de la Lehigh University în Bethlehem, Pennsylvania[21]. De exemplu, el a introdus termenul de complexitate ireductibilă pentru a defini „un sistem singular compus din câteva părți interactive și complementare, care contribuie la o funcție de bază, în care îndepărtarea uneia din aceste părți produce o încetare efectivă a funcționării sistemului” (Behe, 1996, p. 39).

Ca exemple de complexe ireductibile, Behe discută două sisteme biologice: coagularea sângelui la oameni și flagellum-ul, ori cilul (întâlnit la unele bacterii, unii infuzori, unele alge și unele celule animale). Un alt exemplu clasic este ochiul. Pe site-ul său, Behe prezintă o sugestivă analogie a unui sistem biologic complex ireductibil cu o capcană de șoareci, care nu poate funcționa dacă nu există deja toate componentele sale funcționale complet dezvoltate.

Un devotat suporter al „Designului Inteligent”, Behe consideră că astfel de sisteme sunt dificil de explicat în cadrul evoluției gradate stipulate de Darwin, pentru că funcția sistemului apare numai dacă sistemul este esențialmente complet: „un sistem complex ireductibil nu poate fi produs direct… prin modificări succesive ale unui sistem precursor, pentru că orice precursor al unui sistem ireductibil căruia îi lipsește o parte este prin definiție nefuncțional…Funcția cilului este de vâslă motorizată… Funcția nu este prezentă dacă oricare dintre componente lipsește” (Behe, 1996, p. 39 și 204).

Remarcabil mi se pare faptul că Darwin însuși a anticipat această provocare:

În cazul în care s-ar putea demonstra că orice organ complex existent nu s-a putut forma eventual prin numeroase modificări, succesive și ușoare, teoria mea s-ar ruina total. Dar eu nu pot găsi nici un astfel de caz.[20, p. 189]

Confruntați cu această provocare, biologii evoluționiști au încercat să explice caracteristicile biologice ale complexității ireductibile printr-un tip de evoluție numit exaptare[22], diferită de adaptarea darwinistă: teoretic, ar fi posibil ca o anumită proprietate biologică să se fi dezvoltat gradat (darwinian) pentru a îndeplini o anumită funcție, care, însă, la finele dezvoltării, să se preschimbe într-alta nouă. De exemplu, aripile unei păsări ar fi putut evolua să îndeplinească și o altă funcție decât zborul: stârcul negru își folosește aripile pentru a umbri suprafața apei și a spori astfel vizibilitatea prăzii [22, p. 7-8].

O a doua cale de atacare a conceptului biochimic de complexitate ireductibilă al lui Behe este folosirea ipotezei schelei[23]: un astfel de sistem ar fi putut fi asamblat folosind o structură (schelă) biologică temporară și abandonată după terminarea edificiului.

O parte dintre argumentele lui Behe sunt controversate și demistificate deja de comunitatea științifică. Totuși, reproșurile lui nu pot fi trecute ușor cu vederea: El  acuză biologia că nu a produs deocamdată explicații clare ale modului în care mecanisme biochimice complexe s-ar fi putut forma și acționa „într-un mod gradat, pas cu pas, conform teoriei darwiniste” (Behe, 1996, p. 176).

Pe scurt, teoria evoluționistă a lui Darwin are niște aspecte deficiente, care trebuie să fie remediate înainte ca s-o putem considera o teorie științifică pe deplin îndreptățită. Când astfel de probleme persistă pentru prea mult timp, progresul științific nu poate avea avansa suficient pentru că „descoperirea începe cu conștientizarea anomaliei” [7, p. 52], nu cu ignorarea ei.

Concluzii

Construirea unei definiții inteligibile a științei și metodei științifice este o prioritate astăzi, pentru că majoritatea profesioniștilor din domeniu nu sunt suficient de pregătiți s-o facă. Ei sunt antrenați să devină ultra-specializați într-un domeniu adânc, dar foarte îngust. Ei, desigur, fiind experți, cunosc o multitudine de fapte, profesionale și pertinente, dar nu pot înțelege/concepe știința ca metodă. De aceea, cunoașterea lor nu este cu adevărat științifică, ci mai curând, „pur și simplu accidentală”[24].

Cele de mai sus se regăsesc și în cazul educării studenților mei americani, cărora le predau, o dată cu cursurile de specialitate, și capitole importante despre știință, istoria științei, metodele științifice, cu opriri epistemologice pentru a accentua limitele și validitatea principiilor științei. Eseul final pe care trebuie să mi-l predea la sfîrșitul semestrului are o întrebare simplă: Cum știu oamenii de știință ceea ce știu?

Un posibil răspuns (preliminar) este și acest articol.

P.S.1 Punctul de plecare al acestui articol este cap. 2, „Science and the Scientific Method”, din cartea ”Exploring the Earth System”, autori Stephen U. Aja și Constantin Crânganu, KendalHunt Publishing Company, 2013, p. 7 -14.

P.S.2 Am retras temporar articolul Despre singularitatea universului, realitatea timpului și cărțile-topor pentru a oferi o variantă îmbunătățită, care să corespundă cu prisosință așteptărilor cititorilor de pe Contributors.ro.

NOTE_______________________________

[1] Deming, D., 2010, Science and Technology in World History, Vol. 1: The Ancient World and Classical Civilization, McFarland & Company, Inc.

[2] Priestley, J., 1769, The History and Present State of Electricity With Original Experiments, Cambridge Library Collection, p. 15.

[3] Chamberlin, T. C., 1897, The Method of Multiple Working Hypotheses. With this method the dangers of parental affection for a favorite theory can be circumvented, Science, vol. 148, p. 754-758.

[4] Popper, K., 1959, The Logic of Scientific Discovery, Routledge.

[5] Popper, K., 1963, Conjectures and refutations: The growth of scientific knowledge, Routledge, p. 35.

[6] Pentru mai multe detalii se pot consulta (printre multe altele):

Pigliucci, M.  și B. Maarten  (Eds), 2013, Philosophy of pseudoscience- Re considering the Demarcation Problem, The University of Chicago Press.

Sokal, A., 2010, Beyond the hoax, Oxford University Press.

Needham, P., 2000, Duhem and Quine, Dialectica, v. 54, p. 109-132.

Laudan, L., 1990, Demystifying underdetermination, Minnesota Studies in Philosophy of Science, v. 14, p. 267-297.

Laudan, L., 1983, The Demise of the Demarcation Problem, in R. S. Cohen and L. Laudan (Eds), Physics, Philosophy ad Psychoanalysis, Dordrecht, D. Reidel, p. 111-127.

Stove, D.C., 1982, Popper and After: Four Modern Irrationalists, Pergamon Press.

Feyerabend, P., 1975, Against Method: Outline of an Anarchist Theory of Knowledge, New Left Books.

Putnam, H., 1974, The “corroboration” of theories, in P. A. Schillp (ed.), The Philosophy of Karl Popper, vol. 1, La Salle, Ill.: Open Court Publishing Company, p. 221-240.

[7] Kuhn, T. S., 1962, The Structure of Scientific Revolutions, University of Chicago Press.

[8] Silver, B. L., 1995, The ascent of science, Oxford University Press, p. 105.

[9] Lakatos, I., autor, editat de John Worrall și Gregory Currie, 1980, The Methodology of Scientific Research Programmes: Volume 1: Philosophical Papers, Cambridge University Press.

[10] Lakatos, I. și A. Musgrave (eds.), 1970, Criticism and the Growth of Knowledge, Cambridge University Press.

[11] Lakatos, I., 1973, LSE Scientific Method Lecture, vol. 1.

[12] Popper, K., 1976, Unended Quest, Routledge, p. 168.

[13] Williamson, D. I., 2009, Caterpillars evolved from onychophorans by hybridogenesis, Proc. of the Nat. Acad. Of Sciences of the USA, vol. 106, no. 47, p.  19901–19905.

[14] Carroll, R.  L., 2000, Towards a new evolutionary synthesis, Trends in ecology & Evolution, vol. 15, no. 1, p. 27-32.

[15] Deming, D., 2008, Design, science, and naturalism, Earth-Science Reviews, vol. 90, p. 49-70.

[16] Gould, S. J., 1977, Evolution’s erratic pace, Natural History, 86(5), p. 14.

[17] Raup, D. M. 1979, Conflicts Between Darwin and Paleontology, Field Museum of Natural History Bulletin, v. 50, p. 22-23, 24-25.

[18] Idem, 1981, Evolution and the fossil record, Science, vol. 213, p. 289.

[19]Lü, J., D. M. Unwin, X. Jin, Y. Liu și Q. Ji, 2010, Evidence for modular evolution in a long-tailed pterosaur with a pterodactyloid skull, Proceedings of the Royal Society, Biological Sciences, vol. 277, p. 383–389.

[20] Darwin, C., 1859, On the Origin of Species by Means of Natural Selection, or, the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life, John Murray, London, p. 280.

[21] Behe, M. J., 1996, Darwin’s Black Box: The Biochemical Challenge to Evolution, Free Press.

Idem, 2001, Reply to My Critics: A Response to Reviews of Darwin’s Black Box: The Biochemical Challenge to Evolution, Biology and Philosophy, v.16, p. 685-709.

Idem, 2007, The Edge of Evolution: The Search for the Limits of Darwinism, Free Press.

[22] Gould, S. J. și E. S. Vrba, 1982 – Exaptation – a missing term in the science of form, Paleobiology, v. 8, p. 4-15.

[23] Caporael, L. R., J. R. Griesemer, și W. C. Wimsatt (Eds), 2014, Developing Scaffolds in Evolution, Culture, and Cognition, MIT Press.

[24] Sarton, G. 1927, Introduction to the History of Science, vol. 1: Carnegie Institution of Washington, p. 4.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "189 comments" on this Article:

  1. Este un articol ce abordeaza multe teme. M-as opri numai la afirmatia lui Lakatos: “teoria evoluției lui Darwin nu satisface propriul său criteriu de demarcație, acela de a prezice cel puțin câteva aspecte noi” Remarc, cum, in sensul asta, nici termodinamica nu este o teorie stiintifica, pentru ca nu poate prezice evolutia individuala a moleculelor. Ce vreau sa spun? Ca nimic din teoria lui Darwin nu interzice ca, peste 1000 de ani, cand putem masura precis genele si “fabricarea” lor in proteine si organe, sa nu putem PREZICE ce va urma… Metoda o face, deci, stiintifica, desi imprecizia metodei lasa de dorit.

  2. Margicu spune:

    Cu titlu informativ pentru deliciul initiatilor: http://rationalwiki.org/wiki/Michael_Behe

    • Deliciile internetului spune:

      Cu titlu informativ pentru deliciul NE-initiatilor.

      Ce este, de fapt, rationalwiki.org?

      Reputation and Internet Safety User Score
      rationalwiki.org
      user reviews:

      1. sovvywo643 02-07-2015
      not a “rational” wiki at all. heavily biased to one viewpoint. leaves out facts to support that viewpoint

      2. ShimonSez 16-08-2013
      Biased as hell, despite claiming to be “rational”.

      3. Fornost S. 09-11-2013
      This site is filled with bullshit, strange as it may seem for an alleged “rational” wiki.

      4. N01DA 24-06-2011
      Disinformation, don’t bother. There are plenty of good sites out there this is not one of them.

      5. Fleurx 17-09-2012
      Another misinformation website that hides under the guise of “rationality and skepticism” with users that are too narrow-minded to look beyond their worldview. Really its just another kind of pseudo-religion dressed up in the rejection of what certain people deem “strange” or “irrational”.

      6. shmuel1 17-01-2013
      This is an extremist left-wing website. It’s goal is to make fun of any conservative ideas. Don’t believe the positive ratings. Obama and the left have plenty of money to spread propaganda like this.

      7. David Thensin 31-03-2016
      Worst of the worst regressive left propaganda. Site even promotes pedophilia. Sick fucks. Not safe for children at all.

      8. OneTwoThreeFour 19-12-2015
      Whether it is a joke or somebody actually believes crazy stuff they write on this site, it should be marked as such instead of masquerading as a wikipedia-type page.

      9. JamesSunderland 03-12-2014
      Extremely biased towards the left. Extremely Anti-American, anti-Western civilization. Blatantly distorted information. Complete nonsense in most categories.

      10. jjjxxxjjjxxx 24-09-2011
      liberal

      11. chacie007 01-11-2011
      This website is very biased. VERY. It only reflects the opinions and beliefs of Atheism

      12. PropogandistSlayer 25-02-2012
      From an agnostic myself, this site is largely favourable to the atheist community. Very biased, and seems to attack nearly every religious apologist out there, while supporting militant atheist philosophers such as Dawkins. It’s as bad as Conservapedia, just on the opposite end. Go to regular Wiki instead.

      13. DayVidNightOwl 06-04-2012
      Some content on religion / philosophy is truthful, but any truth described in these areas is derailed by mocking quotes prefacing each section.

      As someone who conducts studies of comparative religion and philosophy, I can tell you that there is a plethora of common misconceptions / self-serving bias in every page of this site (whether this is intentional or not is uncertain).

  3. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Aş adăugă în completarea textului pentru cine vrea din publicul larg să ştie mai multe despre ce fel de teorie este cea darwiniană (darvinismul personal cred că e preferabil să-l păstrăm pentru conotaţiile ideologizante) un pas de plecare lămuritor este luucrarea Profesorului Flonta Darwin şi după Darwin:

    http://www.humanitas.ro/humanitas/darwin-%C5%9Fi-dup%C4%83-darwin

    Excursul istoric este excelent, iar ca o contribuţie personală se avansează ideea că specificul epistemic al teoriei darwiniene este că apelează la o explicaţie de tip istoric, existând şi alte domenii ştiinţifice care prin natura obiectelor studiate nu pot furniza legi de felul celor al fizicii şi chimiei, fără ca prin asta să fie neştiinţifice.

    Alte contribuţii în limba română din perspective diferite pot regăsite în volumul omagial Darwin dosponibil la download aici, editat de Flonta şi colaboratori:

    https://www.researchgate.net/publication/265293390_Reconstructia_obiectelor_productive_din_Originea_speciilor

    gândurii bune,

    • Margicu spune:

      De ce nu vorbim pur si simplu despre “evolutia biologica”? Vorbim despre “model standard” sau despre “relativitatea generala” nu despre ensteinism sau glashowism. In realitate exista un singur motiv pentru care evolutia biologica este subiect de dezbatere in agora si gravitatia nu: atasamentul fata de prietenul imaginar. Indiferent cat o intoarcem la asta ajungem.

    • Joe spune:

      F. interesant, cu exemple si desene facut de un specialist.
      http://www.amazon.com/One-Small-Speck-Man-Evolution/dp/0953137651/ref=sr_1_cc_1?s=aps&ie=UTF8&qid=1459850488&sr=1-1-catcorr&keywords=Vij+Sodera
      Darwin nu era biolog, nu stia cat e de complexa celula si histologia. Desenele care insotesc teoria lui sunt (contra)facute de Haeckel ca sa arate ca ontongeneza repeta filogeneza. E absolut jalnic ca mai sunt publicate si azi. Darwin nu stia ce este genetica, ADN-ul, legile lui lui Mendel. Nu stia ca mostenirea genetica se transmite dupa niste legi si ca mutatiile apar si ele in niste conditii. Teoria lui lirica. El era apropiat de cercuri ezoterice care credeau in reincarnare. A fost foarte lovit de moartea fiicei sale si a avut impresia ca natura ii elimina pe cei slabi si neputinciosi. Evolutionismul lui e un fel de metempsihoza descrisa de un tata care cauta explicatii complexe pentru moartea copilului sau.
      Nenorocirea e ca teoria lui Darwin a dat o justificare stiintifica genocidului evreilor. Poate ca a fost interpretat in mod extrem, dar si el personal ajunsese la concluzii socante “With savages, the weak in body or mind are soon eliminated; and those that survive commonly exhibit a vigorous state of health. We civilised men, on the other hand, do our utmost to check the process of elimination; we build asylums for the imbecile, the maimed, and the sick; we institute poor-laws; and our medical men exert their utmost skill to save the life of every one to the last moment. There is reason to believe that vaccination has preserved thousands, who from a weak constitution would formerly have succumbed to small-pox. Thus the weak members of civilised societies propagate their kind. No one who has attended to the breeding of domestic animals will doubt that this must be highly injurious to the race of man. It is surprising how soon a want of care, or care wrongly directed, leads to the degeneration of a domestic race; but excepting in the case of man himself, hardly any one is so ignorant as to allow his worst animals to breed. The aid which we feel impelled to give to the helpless is mainly an incidental result of the instinct of sympathy, which was originally acquired as part of the social instincts, but subsequently rendered, in the manner previously indicated, more tender and more widely diffused. Nor could we check our sympathy, even at the urging of hard reason, without deterioration in the noblest part of our nature.” (The Descent of Man, chapter 5, “On The Development of the Intellectual and Moral Faculties During Primeval and Civilised Times”:)

      • Margicu spune:

        Vai, il cunoasteti pe Dr. Vij Sodera, acest genial co-autor al unui manual ilustrat de chirurgie minora din ’88? Totusi in ce e mai exact specialist (in afara de chirurgia minora) si ce legatura are cu evolutia biologica?

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        E un pachet teoretic mai amplu, cu multe teorii mai simple. Cea care a creat probleme a fost reducerea proceselor mintale și culturale la procese biologice, asta a fost folosită pentru eugenism.

        Eugenismul a apărut în UK, a difuzat și a fost aplicat în SUA, și în multe alte țări europene, inclusiv România. Lumea știe doar de germani datorită holocaustului.

        O carte pentru Europa și România excelentă este aceasta:

        http://www.polirom.ro/catalog/carte/eugenism-si-modernitate-natiune-rasa-si-biopolitica-in-europa-1870-1950-5529/

        Pentru eugenismul din America găsiți la BCU.

        Teoria despre evoluția biologică prin selecție naturale se suține, e adevărată, și e decupabilă de alte teorii ale lui Darwin care pot fi considerate respinse.

        gânduri bune,

      • Joe spune:

        In USA, UK şi în alte părţi s-au facut monstruozitati relale datorita credintei in eugenism. E oarecum normal ca a inceput in patria lui Darwin, dar nimeni nu i-a egalat pe nazisti. Termenul de rasă se folosea in sensul de neam, generatie. Nu era şi nu este un criteriu de selecţie “ştiinţifică” a oamenilor. (Germania nazistă era plină de institute ştiinţifice.) Aplicarea teoriei lui Darwin de catre urmasii sai (care nu erau f departe de gandirea mentorului lor, dupa cum se vede din citatul de mai sus) e un lucru foarte serios si e rau prevestitor ca nu se discuta si ca e luat atat de usor si azi.
        Teoria evolutiei biologice din acel pachet mai amplu are foarte putină ştiinţă de la Darwin. Darwin nu a fost primul care a observat adaptari, selectie, etc. Oricum, important e ca teoria sa nu fie privita ca dogma si sa ramana totusi teorie, chiar daca multi cred ca e “adevarata”.

        • Dorin spune:

          ” dar nimeni nu i-a egalat pe nazisti” de unde stii ? te-au informat sovieticii , pai atunci ar trebui sa credem si ce au zis despre fascistii romani. Lagarele au fost in cea mai mare parte in partea cucerita de sovietici, care aveau mania sa spuna adevarul la fel ca si corea de nord azi. Nici macar nu se poate studia liber ororile nazismului, trebuie sa iei pe nemestecate ce-ti spun oficial. Daca negi “adevarul stabilit”, poti primi amenda sau face puscarie. Daca crimele nazistilor erau asa de multe de ce a mai trebuit sa falsifice si fotografii? cauta pe google doctored photos holocaust

        • Joe spune:

          @ Dorin R. Faurisson, aici e vorba de teorie. Darwin a fost absolutizat si aplicat dement de nemti. Teoriile lui hitler si ale altor nemti se sprijina, intre altele, f mult pe asta, ca ei se credeau si foarte stiintifici. Nemtii credeau fanatic in rasa, faceau ceremonii (cvasi)religioase in care premareau sangele german , etc.. Hitler “consacra” drapelele naziste cu “Blutfahne’, un steag al Partidului National-Socialist al Muncitorilor Germani stropit cu sangele unor victime ale puciului de la Muenchen (https://www.youtube.com/watch?v=fSSJ01vUDG8&nohtml5=False (nu e filmat de sovietici, ci de nemti, cu mandrie). Combina “stiinta” cu ocultismul (de altfel, si Darwin era interesat de ocultism). Cand ai capul plin cu rasa, vointa proprie, instincte si sange, nu poti decat sa omori si sa faci lagare https://www.youtube.com/watch?v=y1Dif-c-guY&nohtml5=False

    • ion adrian spune:

      Mai pe sleau, ce ar trebui sa inteleg din postarea dvs ca specialist biolog? Mai ales ca pe firul dlui Presura unde a fost o mica discutie, mi-am exprimat speranta ca dvs veti aduce lamuriri suplimentare. :)

      • ion adrian spune:

        PS si cu scuze, nu observasem propozitia din final care lamureste lucrurile si o citez ca sa fie clar:

        “Teoria despre evoluția biologică prin selecție naturale se suține, e adevărată, și e decupabilă de alte teorii ale lui Darwin care pot fi considerate respinse.”

        la care mi-am permis sa adaug mai jos, ceva referitor la vehicolul care poarta aceasta evolutie si prin care actioneaza selecia naturala .

        Va multumesc si pentru postarile ulterioare de pe acest fir.
        Eu am invocat mai jos si firul dvs deosebit de important despre specie din pacate nu stiu cat de citit de cei care azi contribuie pe aici:
        http://www.contributors.ro/cultura/ce-inseamna-specie-in-biologie-pe-intelesul-tuturor/

  4. Cosmin spune:

    Ar fi trebuit să-mi dau seama despre ce e vorba încă de când aţi folosit termenul “darwinism” în titlu, în loc “teoria evoluţiei prin selecţie naturală”. Şi apoi, pleosc!, Behe şi complexitatea ireductibilă. :)

    Păcat, dle Crânganu, mare păcat…

    • Josef Svejk spune:

      Mda, ați dat dovadă de lipsă de vigilență ideologică. E momentul unei autocritici corespunzătoare în fața colectivului ;-) :-) :-)

      Că doar chiar și activistul cel mai sărac cu duhul știa din felie că ăla care zice „bolșevic” în loc de „partidul comunist al uniunii sovietice” e negrești dușman de clasă :-) :-) :-) Cum de nu v-a picat fisa imediat ce ați auzit (horribile dictu!) „darwinism”?!?!

      • Cosmin spune:

        Da, exact cum mă aşteptam. Evoluţia e o problemă ideologică, de stânga/dreapta, de republicani vs. liberali. Nicidecum o chestie care ţine de ştiinţă, dovezi, logică, raţiune etc. Evoluţia e de stânga, e corectă politic, e comunistă şi/sau nazistă (depinde de discuţie), e câh! Creaţia e de dreapta, e tradiţional românească şi perfect americănească, e cu libertate & ketchup, e wow!

        Aia e, când nu se poate boxa cu argumente la subiect, merge şi o sperietoare de ciori, umplută frumos cu toate păioasele pe care le bănuiţi a fi caracteristice cuiva care îndrăzneşte, obraznicul şi rătăcitul, să creadă în comunista aia de teorie darwinistă.

        Şi ce-aţi făcut acum, să-mi reproşaţi mie că i-am reproşat eu autorului folosirea termenului darwinism e un fel de reverse the reverse psychology. Am zis ce-am zis pentru că asta e the go-to move a creaţioniştilor. Îi spun darwinism ca să lege teoria de persoană, ca să justifice atacarea unor “probleme” care au fost depăşite de domeniul ştiinţific real de zeci de ani (vezi Behe).

        Mă rog, sper că vă simţiţi tot warm & fuzzy pe interior, ştiind că aţi demascat bolşevicul. [insert 3 smilies for extra-oomph!]

        • Josef Svejk spune:

          Fixația pe formă în locul preocupării vis a vis de fond e o caracteristică specifică comunismului, nazismului și stângismului în general. Genul ăsta de abordare e menit să ascundă pustietatea și sau lipsa de consistență a poziției celor ce îl adoptă.

          Construcția articolului are câteva fisuri ce puteau fi exploatate. Nu-mi dau seama dacă autorul le-a lăsat intenționat pentru a stimula discuții de substanță, sau dacă sunt pur și simplu scăpări. Oricum asta n-are nici o importanță. Dumneavoastă împreună cu restul cârdului „progresist” sunteți capabil doar de a vă lega agresiv de etichete și de atingerea statului vacii sfinte pe care o are darwinismul în rândul milogilor lacomi.

          Stau și mă întreb, de unde oare abnegația asta perversă de a vă exhiba cu orice ocazie neputințele și nevolnicia?! Ce zceți? Vă opintiți un pic să apărați darwinismu și cu altceva afară de onomatopee? :-) :-) :-)

  5. val spune:

    Știința, ca parte a culturii umane, cuprinde un ansamblu de conjecturi, formulate într-un limbaj propriu, care se aplică în studiul unui anumit domeniu al realității ori diferite aspecte ale aceluiași domeniu. Conjecturile, creații culturale umane, sunt teorii, legi, ecuații, formule matematice în general, leme, teoreme etc. Toate imaginate pe bază de observații și care permit repetarea fenomenelor observate (experimental) cu rezultate prezumate de aceste conjecturi. În funcție de domeniul abordat ori a diferitelor aspecte ale aceluiași domeniu, avem ca științe fizica, chimia, matematica, astronomia, geologia, medicina, biologia, anatomia, dreptul, sociologia, economia, psihologia etc. Toate au conjecturi care sunt folosite ca unelte pentru studiu fenomenelor domeniului dat. Au aceste unelte, au proceduri, tehnici de investigare și experimentare. Istoric, interesul de natură științifică al omului s-a axat pe studiul obiectelor care îl înconjoară și în consecință științele s-au clădit cu o anumită specificitate, urmând ca pe parcurs să se ajungă la construcții teoretice, conjecturi care transcend domeniile inițiale. Și asta a fost mai necesar din momentul din care studiul a trecut de la obiecte la fenomene ori procese. În special la sfârșitul secolului al XIX-lea când termodinamica a răsturnat toată viziunea fizicii clasice. La limită nu există obiecte, tot ce există sunt procese. A fost extinsă noțiunea de știință pură și la cea de teorie științifică, mult mai potrivită pentru explicarea unor procese din natură, teorie care oferă explicații pentru procese cu durată lungă de timp, care se desfășoară pe spații mari și în consecință certificarea experimentală este practic imposibilă. S-au creat în compensare teorii ale modelării. Este cazul studiului vieții pe Pământ, al formulării teoriei evoluționiste și cazul mecanicii cuantice ori a teoriei relativității generale, care explică comportarea materiei la nivel subatomic ori cosmic, domenii în care materia se comportă ca un proces fizic, nu ca un obiect. În concluzie prin trecerea de la conceptul de obiect la cel de proces știința a devenit teorie științifică. Primele teorii științifice sub acest aspect, al științei explicării proceselor, au apărut în domeniul cosmologiei și al studiului vieții, apoi fizica a creat cele două teorii amintite, care explică complet, fiecare, lumea vizibilă și cea subatomică. Din păcate niciuna nu se poate aplica dincolo de domeniul pentru care a fost creată, orice încercare de unificare a lor, într-o teorie despre tot, nu a avut sorți de izbândă. Știința clasică a devenit teorie științifică și în consecință teoria evoluționistă este știință.

  6. Klopo_Tare spune:

    Admirabil articol – o adevarata delectare sa il citesti. Felicitari si astept si altele!

  7. Referitor la Behe si “complexitatea ireductibila” trebuie mare atentie, sa nu se inteleaga ca aceasta este acceptata de comunitatea stiintifica, pentru ca nu este. Si eu am fost fascinant de argumentele lui, dar ceea ce m-a convins ca se inseala a fost articolul urmator:
    http://redwood.berkeley.edu/vs265/landfernald92.pdf
    De aici am invatat ca natura a incercat aproape toate principiile fizice pe care eu le-as putea imagina ca fizician, apoi a selectat doar cateva… Citez din lucrare: “Eyes with well-developed optical systems evolved many times at the end of the Cambrian period. There are now about ten optically distinct mechanisms. These include pinholes, lenses of both multielement and inhomogeneous construction, aspheric surfaces, concave mirrors, apposition compound eyes that employ a variety of lens types, and three kinds of superposition eye that utilize lenses, mirrors, or
    both.”

    • Helga spune:

      Daca sunt tot felul de ochi foarte sofisticati, nu inseamna ca “natura” a “incercat” si “selectat” ceva.
      Votul comunitatii stiintifice nu e foarte important. De multe ori comunitatea stiintifica a votat gresit, v. eugenia, incalzirea climatica.

    • geo spune:

      Mie mi se pare ca argumentul asta trage “pe langa” cel al lui Behe. Adica in nici un caz nu poate fi o infirmare.

      • corect, argumentul de mai sus este legat mai mult de “design inteligent” decat de complexitate iredictibila. Lucrurile sunt insa legate, pentru ca complexitatea iredictibila, odata dovedita, conduce la design inteligent si, daca a fost inteligent, atunci de ce atatea incercari ale naturii?

        • Bogdan Popa spune:

          As adauga Daniel Dennett – Darwin’s Dangerous Idea ca referinta, e o carte care nu poate sa lipseasca din discutie.

          • voevod spune:

            As adauga si eu o carte de Daniel Dennet – Breaking the Spell: Religion as a Natural Phenomenon.
            Referitor la abordare, e interesant de observat grija in explorarea subiectului evolutie culturale, cea a religiei fiind in cazul acesta sub lupa.
            De retinut e si perspectiva analizei care nu asteapta rezultate finale ci doar crearea unui context pentru discutii si evolutii ulterioare. Practic se incearca crearea unui prototip de abordare a anumitor subiecte pe principiul evolutiv avand in vedere ca e mai usor sa imbunatatim un model/mecanism decat sa creem un model/mecanism satisfacator.

            • AT spune:

              Dennet, Dawkins, Harris si compania si-au ales sa se razboiasca cu un inamic care, daca ar fi sa dam crezare prohoditorilor, este oricum pe duca. Intre timp, religia mult mai insidioasa a stangismului acapareaza institutiile puterii. As putea da exemple nenumarate; de dat asta ma limitez la unu: Justin Trudeau – papa feminismului
              https://www.youtube.com/watch?v=v_6ue_spYQQ&nohtml5=False

  8. luci spune:

    Foarte interesant si bine documentat articolul . Exista destule voci care considera darwinismul si evolutionismul in varianta materialista o eroare , propunind forme de vitalism si organicism , cu readucerea in prim plan a conceptului de entelehie , forta formativa , interna , structura sau , de ce nu , ,sistem, , intreg anterior partilor . Explicatiile mecaniciste ale viului sunt rudimentare , trebuie iesit cumva din aceasta paradigma . Darwinismul este odrasla epocii sale iar in plan mai practic a avut ramificatii aberante .De altminteri , nici nu se verfica empiric , este speculativ ( chiar mitologic si dogmatic , ca multe alte ,sisteme, de sec. 19 ) , nu exista niciun indiciu concret al realitatii mutatiilor evolutive , care ar trebui sa fie continue ( altfel nu ar mai fi o lege ) . Alternativa evolutionism / creationism este falsa , prin simplificare , pot fi propuse variante ale unei dezvoltari organice si ciclice , cu mult mai elegante , in care inferiorul nu produce superiorul , ci este conditia necesara ( nu si suficienta ) a ,aparitiei, lui , a manifestarii unei ,forme, preexistente , conform teoriilor de granita ale ,informatiei, , ca substrat ultim al realitatii .In termin. aristotelica , trebuie regasita ( si regindita ) cauza formala , inerenta , adevarata cauzalitate stiintifica ( dupa Aristotel , cauza reala trebuie sa fie universala si eterna , ex. , triunghiul , care nu este produsul vreunei evolutii istorice sau vreo ,inventie, , altfel insasi posibilitatea cunoasterii este compromisa , Analit. sec. ) , o noologie si onto-logie .Stiinta , ca si societatea in ansamblu , este intr-o profunda criza , epistemica si mai ales etica , daca in epoca medievala a fost slujnica teologiei , intre timp a devenit slujnica ,puterii, seculare , instrument al ,bunastarii, materiale , odata ce pragmatismul a devenit filozofia dominanta , o antifilozofie ( adevarul este ca filozofia s-a compromis singura , prin atitea deviatii ideologice ) . P.S. – Cum s-ar putea vorbi , totusi , despre validarea unei teorii stiintifice cind insasi notiunea ( de teorie stiintifica ) este labila , disputabila , in continua ,evolutie, , diversele teorii se verifica unele prin altele , circular sau la nesfirsit , orice criteriu devine provizoriu sau se volatilizeaza , cu rezultatul unui relativism absolut ! In aceste conditii , stiinta devine un alt nume pt. opinie .Tot dupa Aristotel , ,trebuie sa ne oprim, , principiile sunt necesare ( reductia lor la ,dogme, fiind abuziva ) , altfel nu exista stiinta , stiinta este determinata , definita , presupune o realitate stabila , o ,fiinta, , trebuie regasita dimensiunea apofantica a judecatilor , fara de care singure ipotezele nu au nicio putere ( posibilul presupune , logic , necesarul , iar particularul – universalul ) .Stiinta fara ontologie este simpla tehne sau nici macar , este conventionala , empirism pur .Evident , la toate acestea se poate obiecta ca perspectiva antica , esentialista , a fost depasita de … evolutie . Toate acestea au insa implicatii mult mai adinci si mai grave , existentiale si spirituale , devenite tabu pt. mentalitatea moderna , imbibata de nihilism .

  9. Logos spune:

    Vai, domnule Cranganu, incepeti cu Pascal si terminati cu Behe ca sa ne explicati nestiitificitatea ‘darvinismului’ (concept de mult depasit in biologie). Mare dezamagire!

    • Josef Svejk spune:

      Oare n-a fi mai bine să scuipați în palme și să ne doveditți dumneavpastră că darwinismul e o teroie științifică validă? Până la urmă singura acuză e care i-o aduceți autorului e aceea că chestionează ceva aducând argumente logice. Sî ănțeleg că dumneavoastră sunteți incapbil să purtați o discuție bazată e argumente și logică!

  10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    A SCIENTIFIC DISSENT FROM DARWINISM

    We are skeptical of claims for the ability of random mutation and natural selection to account for the complexity of life. Careful examination of the evidence for the Darwinian theory should be encouraged”

    Această declarație este semnată de circa 1.000 de oameni de știință din întreaga lume.

    Lista completă a semnatarilor poate fi citită aici:

    http://www.dissentfromdarwin.org/

    • Logos spune:

      http://rationalwiki.org/wiki/Lists_of_creationist_scientists

      A doua lege a prostiei omenesti, formulata de Cipolla http://harmful.cat-v.org/people/basic-laws-of-human-stupidity/ :

      ‘The probability that a certain person be stupid is independent of any other characteristic of that person.’

    • Cetatean spune:

      Since DISCOVERY INSTITUTE launched this list in 2001, hundreds of scientists have courageously stepped forward to sign their names.

      http://www.dissentfromdarwin.org/about/

      The DISCOVERY INSTITUTE is a non-profit public policy think tank based in Seattle, Washington, best known for its advocacy of the pseudoscience intelligent design (ID). Its “TEACH THE CONTROVERSY” campaign aims to permit teaching of anti-evolution, intelligent-design beliefs in United States public high school science courses alongside accepted scientific theories, positing that a scientific controversy exists over these subjects.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Discovery_Institute

      “TEACH THE CONTROVERSY” is a campaign, conducted by the Discovery Institute, to promote a variant of traditional creationism, intelligent design, while attempting to discredit the teaching of evolution in United States public high school science courses.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Teach_the_Controversy

      The theory of evolution is accepted by the VAST MAJORITY OF BIOLOGISTS and by the scientific community in general, IN SUCH OVERWHELMING NUMBERS that the theory of evolution is viewed as having scientific consensus. Over 70 scientific societies, institutions, and other professional groups representing tens of thousands individual scientists have issued policy statements supporting evolution education and opposing intelligent design. Scientific controversies are minor and concern the details of the mechanisms of evolution, not the validity of the overarching theory of evolution. In the absence of an actual professional controversy between groups of experts on evolution, critics say intelligent design proponents have merely renamed the conflict that already existed between biologists and creationists, and that the controversy to which intelligent design proponents refer is political in nature and thus, by definition, outside of the realm of science and scientific educational curricula. Critics contend that intelligent design proponents ignore this point by continuing to make the claim of a “scientific controversy.” According to Thomas Dixon, “The ‘controversy’ in question has not arisen from any substantial scientific disagreement but is the product of a concerted public relations exercise aimed at the Christian parents of America.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Teach_the_Controversy#Criticism

    • Cosmin spune:

      Ce înşelătorie transparentă! Ar trebui să se cheme “a bunch of random religious scientists dissent from darwin”, nu “a scientific dissent from darwinism”. Asta pentru că nu propun nimic ştiinţific oamenii ăştia, opoziţia este 100% ideologică. Iar majoritatea nici măcar nu au treabă cu biologia.

      Domnule Crânganu, dumneavoastră ce părere aţi avea despre un site cu numele “A scientific dissent from plate tectonics”, unde să găsiţi o listă de semnături de la diverşi “oameni de ştiinţă” care nu au nici în clin, nici în mânecă cu geofizica şi care spun că planeta noastră minunată arată de fapt cum arată pentru că Dumnezeu a separat pământul de ape?

      Iar cum aţi ajuns de la Popper la site-uri creaţioniste, nici nu mai comentez… Mai rămâne să scoatem la vot teoria evoluţiei şi să stabilim, democratic şi foarte PC, dacă-i adevărată sau nu.

    • Margicu spune:

      Din nou, pentru deliciul cunoscatorilor: http://rationalwiki.org/wiki/A_Scientific_Dissent_From_Darwinism

      Intotdeauna am afirmat ca piruetele intelectuale ale creationistului sunt la fel de amuzant de urmarit ca si tumbele unui pisicut.

  11. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Teorii științifice alternative la teoria evoluției prin selecție naturală:

    1. Teoria endosimbiotică sau simbiogeneza.

    Formulată de botanistul rus Konstantin Mereschowsky în 1910. Propune că organismele multi-celulare nu au apărut prin selecție naturală, ci prin interacțiunea dintre bacteriile uni-celulare.

    Mereschkowsky, K. (1910), Theorie der zwei Plasmaarten als Grundlage der Symbiogenesis, einer neuen Lehre von der Ent‐stehung der Organismen,. Biol. Centralbl., vol. 30, p. 353‐367.

    2. Transferul genelor pe orizontală sau lateral (Horizontal or lateral gene transfer).

    Genele se pot deplasa, cu o mică probabilitate, între cele trei ramuri principale ale copacului vieții (Bacteria, Archaea și Eucariotele) și acest transfer creează probleme pentru reconstituirea evoluțiilor prin selecție naturală. Mai multe detalii:

    Woese C, et al. (1990), Towards a natural system of organisms: proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya, PNAS, vol. 87, no. 12, p. 4576–4579.

    Keeling, P. J. and J. D. Palmer (2008), Horizontal gene transfer in eukaryotic evolution, Nature Reviews Genetics, vol. 9, p. 605-618

    • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

      Nu sunt teorii alternative, ci complementare. Procesele implicate în evoluția biologică sunt numeroase, între care unul este cu siguranță selecția naturală.

      Cele pe care le enumerați sunt mecanisme de variație, de aparției al diferențelor între organisme. Odată ce a avut loc variația se poate manifesta selecția asupra organismelor din populației. E accepta la ora actuală că viabilitatea organismelor care suferă variații este constrânsă de procese ontogenetice de dezvoltare. Însă nici asta nu e în competiție teoretică cu procesele de selecție naturală.

      Darwin a identificat și dovedit existența sortării organismelor după ce avut loc variația, însă el nu cunoștea, nu se știau în epocă mecanismele variabiltății.

      A spune că e mai importantă selecția decât variația e ca și cum ai spune că e mai importantă prima treaptă a unei scări față de a doua. E non-sens.

      În afară se relații de competiție între organisme există și numeroase alte tipuri de relații ecologice, însă asta nu înseamnă că cele de competiție nu au un rol important. Ele devin dominante de fiecare dată când există penurie de resurse, ceea ce în natură, ca și în economie, este o situație obișnuită.

      În concluzie contribuția lui Darwin este indiscutabilă pe planul evoluției prin selecție naturală. Urmează noi sinteze teoretice pe măsură ce se cunosc noi procese, care vor încorpora și ce e confirmat din scrierile lui Darwin.

      gânduri bune,

      Pe de altă parte teoria din Originea Speciilor nu se reduce la

      • Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

        Erată: a două treaptă decât prima, selecția e ulterioară variației.

      • Falstaff spune:

        “Ignoranții trebuie lăsați să zacă în ignoranță după ce și-au terminat studiile obligatorii, iar dacă vor să iasă de acolo trebuie puși să plătească. A scrie texte gratis pentru a schimba în bine lumea este un proiect eșuat.”…
        no more comment :(

  12. Adrian Popescu spune:

    Ca simplu cetatean ale carui studii nu conteaza va spun ; darwinismul si sau teoria evolutiei prin selectie naturala sint aflari in treba ale unor indivizi care mai bine ar fi muncit in agricultura . In acest fel ar fi fost cu mult mai de folos comunitatilor lor . Ignorarea Sfinei Scripturi este apanajul unor minti opace. Despre sufletele lor nu mai spun….

    • Harald spune:

      Conteaza si studiile pentru a avea o parere avizata. Sigur ca e mai simplu sa sustinem ca Dumnezeu le-a facut pe toate (si chiar le-a facut, intr-un anume sens) dar daca design-ul ar fi fost intr-adevar inteligent, n-ar fi dat-o in bara de-atatea ori :P

      Nu am studii in biologie, iar in Sfanta Scriptura cu-atat mai putin. Dar daca dvs.tot aveti, cum explicati ca specia de ursi din Pestera Ursilor difera de speciile de azi? A dat-o in bara creatorul si a fost nevoit sa creeze o noua specie de ursi? :)

      • Josef Svejk spune:

        Hmmm, deci dacă nu credeți în Dumnezeu vă e mai ușor și mai la îndemână să credeți în teoria emisă de un individ oarecare acum 150 de ani, care teorie iată că are o grămadă de inconsistențe si care devine tot mai greu de apărat pe masură ce trece timpul. Fără îndoială că susținerea cu bună știință și până în pânzele albe a unei teorii plină de găuri și defecte dovedite e semnul supremului rafinament intelectual ;-) N-așa?

        Noi cei ce credem în intervenția divină avem cel puțin confortul că existența Lui Dumnezeu explică foarte bine lumea în care trăim, lăsn uțin loc pentru întrebări fătă răspuns.

        Dumneavoastră nu aveți nici măcar bruma de bun simț și inteligență să admiteți evidența: adica faptul că probabil știința contemporană pur și simplu nu e destul de dezvoltată ca să găsi o explicație cuprinzătoare și satisfăcătoare a vieții. Nope. Preferați să-i dați înainte musai cu povestea lui Darwin știind bine că ea e tot mai șubredă și mai dificil de acceptat de oamenii ce au IQ-ul de la ceva mai mare decât numărul de la pantofi în sus. Sau mă rog, ca să fi mai pe placul apostolilor corectitudinii politice, să folosesc sintagma „darwinsim-ul e în criză” ;-)

        Genul ăsta de abordare e simptomatic pentru „progresiștii” zilelor noastre. Cu cât absurdul, stupizenia și monstruozitatea gărgpunilor postulați la nesfârșit sunt tot mai evidente, cu atat mai mare e efortul futil și ridicol de susținere a nesustenabilului :-) Nu-i așa? Ridicolul vă face să vă simțiti așa mai cool ?!

      • Adrian Popescu spune:

        Pentru mine cea mai avizata parere este a unei babe cu palmele si calciiele crapate de munca din satul uitat de lume , care se roaga in genunchi Maicii Domnului de atita amar de ani ca a facut gauri in podeaua ei de scindura. Baba care a dat nastere la 10 copii si care mai mult decit sa scrie sa citeasca si sa faca elementare calcule algebrice nu stie . Dumnezeu chiar le-a facut pe toate . Omul este un imitator ordinar si abject . Design este o inventie omeneasca mizerabila si inutila . Diferenta dintre cele doua specii de ursi , la care faceti referire nu are nici o legatura cu subiectul articolului . In plus e limpede ce mod de a gindi si de a percepe Creatia aveti daca faceti astfel de interpretari . Nu va asteptati sa va mai rapsund .

        • Harald spune:

          Punem pariu ca o sa-mi raspundeti? :P
          Aveti o misiune pe lumea asta, sa infaptuiti lucrarea lui Dumnezeu, dar v-o indepliniti la modul cel mai jalnic. Asta credeti ca este Dumnezeu, ceea ce intelege o batrana care abia stie sa scrie si sa citeasca? Asta credeti ca face Dumnezeu, se ocupa personal sa mimeze ceea ce de fapt face evolutia? Sau credeti la fel ca Newton, ca Dumnezeu se ocupa personal de fiecare stea, astfel incat sa nu se ciocneasca unele de altele? Aveti o viziune nemaipomenit de limitata despre Dumnezeu, sincer. Incercati cu una mai extinsa, gen Nicholaus din Cusa.

  13. Vlad spune:

    Evaluarea validitatii teoriei porneste pe linia teoriei validitatii stiintifice a lui Popper fara a lua in considerare o schimbare paradigmatica de tipul celei propuse de Kuhn. O paralela ar putea fi diferenta constructele axiomatice de la baza geometriilor euclidiene si neeuclidiene.

    Cred ca ideea schimbarilor treptate se sustine ele putand fi observate in forma definitiv formata mai degraba decat in formele intermediare prin aceea ca speciile care au reusit sa definitiveze caracteristicile fie in cazul urmasilor fie nu avea acea caracteristica functionala si in consecinta formata si observabila.

  14. andrei spune:

    Domnule Cranganu, personal nu sunt un sustinator al teoriei evolutiei, dar v-as intreba totusi cum explicati din punctul dvs de vedere fosilele de hominizi gasite: homo habilis, homo erectus etc?

  15. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Teoria neutră a evoluției moleculare

    Într-un articol din 1968, dezvoltat apoi într-o monografie de succes în 1983, biologul evoluționist Motoo Kimura a propus Teoria neutră a evoluției moleculare.

    Conform lui Kimura, dar și altor biologi – E. Freese, A. Yoshida, J. L. King ori T. H. Jukes – la nivel molecular, selecția naturală, preconizată de Darwin, nu joacă niciun rol în generarea majorității modificărilor și variațiilor, care au loc între și în cadrul speciilor. Cauza principală ar fi deviația genetică a allelor mutante, care sunt neutre.

    Propunerea teoriei neutre a declanșat, de la început, o intensă controversă, legată de interpretarea diferitelor modele de divergență moleculară și polimorfism. Controversa continuă și astăzi printre biologii evoluționiști.

    Detalii, aici:

    Kimura, M. (1983), The Neutral Theory of Molecular Evolution, Cambridge University Press.

    Kimura, M. (1968), Evolutionary rate at the molecular level, Nature, v. 217, p. 624–626.

    Freese, E. (1962), On the evolution of base composition of DNA, J. Theor. Biol., vol. 3, p. 82-101.

    Freese, E. and A. Yoshida, (1965), The role of mutations in evolution. In V. Bryson, and H. J. Vogel, eds. Evolving Genes and Proteins, Academic, New York, pp. 341-55.

    King, J. L. and T. H. Jukes, (1969), Non-Darwinian Evolution, Science, v. 164, p. 788-797.

    • man_and_twin spune:

      “Teoria neutra a evolu?iei moleculare

      Într-un articol din 1968, dezvoltat apoi într-o monografie de succes în 1983, biologul evolu?ionist Motoo Kimura a propus Teoria neutra a evolu?iei moleculare.

      Conform lui Kimura, dar ?i altor biologi – E. Freese, A. Yoshida, J. L. King ori T. H. Jukes – la nivel molecular, selec?ia naturala, preconizata de Darwin, nu joaca niciun rol în generarea majorita?ii modificarilor ?i varia?iilor, care au loc între ?i în cadrul speciilor. Cauza principala ar fi devia?ia genetica a allelor mutante, care sunt neutre.”

      La fel cum descrie preponderenta driftului genetic la nivel molecular, tot Kimura descrie actiunea selectiei naturale -cea postulata de Darwin- la nivel de fenotip, in interiorul unei populatii. Pana si cea mai superficiala documentare releva macar atat. Nu mai vorbesc de deschiderea unui manual.

      “Revolutia” in evolutionism s-a produs deja de zeci de ani, a trecut neobservata si neinteleasa pt publicul larg. Darwinismul strict, cel care cunostea doar selectia naturala a fost depasit de la inceputul secolului trecut, dar nu a fost negat ci completat. Selectia naturala n-a fost contrazisa ci i-au fost adaugate si alte mecanisme evolutive. Modul in care se concureaza unele pe altele, se imbina si se completeaza iar efectele lor sunt exprimate la diferite niveluri, fost descris matematic si dezbatuta pe toate fetele. Sunt librarii intregi pt cine e interesat de asta, dar pana acolo macar notiunile elementare ar trebui intelese, nu amestecate si denaturate, alterate si contrafacute.

  16. Josef Svejk spune:

    Ah ce spectaco epic! Cu câtă abnegație mai sar darwin-iștii din toate vizuinile lor la jugulra autorului precum maidanezii după camionul cu mezeluri ;-) Nu tu argumente logice, nu tu o încercare febrilă de a face supa lui Oparin să producă dacă nu niscai savanți agnostici, măcar fo’ celulă sau două acolo… ;-) Nope, doar ochi injectați de furie neputincioasă și stropi de salivă împrăștiați generos în focul luptei pentru cauza cea dreaptă a mterialismlui științific. Parcă s-au întors vremurile eroice în care Miciurin (pe el de fapt l-a îngjițit iadul înainte de începutul prioanei) și Lîsenko interziceau genetica în lumea comunistă pe motiv că e o invenție imperialistă neștiințifică. Nici atunci nu era loc de deducție logică sau metodă științifică, ci doar de postulate și ukaz-uri. Sigur că la aea vreme ei aveau puterea să-i zvârle prin lagăre pe cei ce îndrăzneau să ceară niscai argumente…

    Ehei, azi acele vremuri eroice s-au dus. „Progresiștilor” zilelor noastre le-a mai rămas doar să schelălie a jale cât mai zgomotos și să lupte cu disperare împoriva libertății de expresie în principal prin prin încercarrea futilă de impunere a „corectitudinii politice”. Nevolnicii ăștia nu s-au obosit să studieze isoria (așa cum în general nu studiază nimic pentru că prind greu da’ scapă ușor) și desigur că n-au înțeles încă faptul ca adevărul iese oricum la iveală. Nu contează căt de puternic e zgomotl de fond, Minciuna instituționalizată piere indiferent că de mulți și de isterici sunt susținătorii ei. E doar o chestiune de timp.

    Oricum e o delectare să-i vezi pe „progresiști” cum bagă mare schelălăind disperați în efect ceea ce era piatra de temelie a scolasticii: „Crede și nu cerceta! :-) :-) :-)

    • Gamma spune:

      https://www.youtube.com/watch?v=TUxLR9hdorI

      Incercati sa explicati rational acest lucru . Nu este vorba de fosile , e vorba de teste ce se pot face face azi pe milioane de exemplare. Iar o insertie retrovirala este la fel de evidenta si de straina intr-un genom ca un diamant intr-un zacamint de carbune (pe intelesul dv). Incercati sa intelegeti cum functioneaza si o sa aveti parte de o revelatie .

      • Josef Svejk spune:

        Stimate domn,

        Cred că nici un om civilizat și de bun simț nu trebuie să meargă până la a vă convinge în orice fel să vă nu vă mai considerați ruda cea mai apropiată a cimpanzeului. E dreptul dumneavoastră suveran să vă considerați înrudit, fie și doar din punct de vedere spiritual, cu cine considerați dumneavoastră potrivit. Inclusiv cu cimpanzeii. Eu nu mi-am permis nici o clipă să vă pun acest drept la îndoială. Iar dacă e să luăm în considerație filmele de pe Youtube cu care vă zidiți educația științifică, atunci afinitatea dumneavoastră pentru intelectul cimpanzeilor devine întru-totul explicabilă.

        • Vaslie G spune:

          @Josef Svejk spune:
          05/04/2016 la 16:22
          ============================
          …………………………Oricum e o delectare să-i vezi pe „progresiști” cum bagă mare schelălăind disperați în efect ceea ce era piatra de temelie a scolasticii: „Crede și nu cerceta! :-) :-) :-)
          =============================
          Gamma spune:
          05/04/2016 la 17:01
          https://www.youtube.com/watch?v=TUxLR9hdorI

          Incercati sa explicati rational acest lucru . Nu este vorba de fosile , e vorba de teste ce se pot face face azi pe milioane de exemplare. Iar o insertie retrovirala este la fel de evidenta si de straina intr-un genom ca un diamant intr-un zacamint de carbune (pe intelesul dv). Incercati sa intelegeti cum functioneaza si o sa aveti parte de o revelatie .
          =======================
          Josef Svejk spune:
          05/04/2016 la 20:13
          Stimate domn,

          Cred că nici un om civilizat și de bun simț nu trebuie să meargă până la a vă convinge în orice fel să vă nu vă mai considerați ruda cea mai apropiată a cimpanzeului. E dreptul dumneavoastră suveran să vă considerați înrudit, fie și doar din punct de vedere spiritual, cu cine considerați dumneavoastră potrivit. Inclusiv cu cimpanzeii. Eu nu mi-am permis nici o clipă să vă pun acest drept la îndoială. Iar dacă e să luăm în considerație filmele de pe Youtube cu care vă zidiți educația științifică, atunci afinitatea dumneavoastră pentru intelectul cimpanzeilor devine întru-totul explicabilă.
          ======================

          Imi place foarte mult limbajul “intelectual” / ” academic” folosit in acest schimb de opinii in special cel a lui Josef Svejk (similar cu limbajul soldatului- personaj literar). La mai mare.

          • Gamma spune:

            Domnule , filmuletul de pe YT este adecvat pentru nivelul de cunostinte a celor ce refuza evolutia .Chiar si asa necesita un minim de inteligenta . La un nivel mai ridicat da, putem aborda lucrari mai complexe pornind de la
            http://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK6235/
            trecand prin
            http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8797733
            si pt studiu aprofundat
            http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=HERV
            Sunt 3000 de hit-uri in pubmed dar din pacate chiar autorul articolului a evitat complet aceasta serie de dovezi reproductibile ale evolutiei preferand sa reitereze vechile clisee cu lipsa fosilelor tranzitionale si complexitatea ireductibila . Nu-i nici o problema , la inceputul secolului trecut inca mai existau sefi de stat ce credeau ca Pamantul este plat , mii de ani dupa ce anticii au descoperit ca e rotund si chiar l-au masurat imprecis . Probabil satelitii si calatoriile aeriene au demontat in final fixatia la nivelul omului obisnuit ,provenita probabil tot din prezenta in scriptura a “celor 4 colturi ale pamantului” .

            • Josef Svejk spune:

              Referindu-se la formula sa E=m*c^2 Einstein spunea că chiar și cele mai complexe concepte si teorii se reuzumă la un adevăr esențial simplu, sau că se pot sintetiza într-un concept simplu.

              Ne-ati povestit că ruda dumneavoastră cea mai apropiată e un cimpanzeu. Nu v-am contrazis pentru că nu vă cunosc, deci nu am argumente și oricum nu aș dori să stau în calea în calea înrudirii dumneavostră cu cine poftiți. După aia ați dat un link la ceva fimuleț infatil de pe Youtube făcut de niște creaturi ce par să aibă greve tulburări psihice. Dacă vozionați prea mult chetii din alea mi se pare firesc să rămneți cu sechele ca după vizionarea fără măsură a A3 și vă aucă dorul înrudirii cu tot soiul de creaturi.

              Apoi veniți cu tot soiul de link-uri care au o vagă legătură c subiectul iar unele suntde 20 ani (că tot îi reproșați autorului că vine cu link-uri de 20 ani ;-) ). Nimic din toate acestea nu ne povește cum se face cimpenzeul, despre care ne-ați asigurat că e ruda dumneavoastră (a mea nu e în mod sigur) cea mai apropiată, om

              Domnule, dacă chiar ați avea ceva de spus ați spune-o într-un mod coerent, concis și inteligibil. Cedeți-mă, încercarea de a ascunde pustietatea mintală cu multe vorbe goale si surse aiurea e inutilă și ridicolă. Ce ar fi să vă încordați un pic neuronul și să urmați recomandarea lui Einstein?!

          • Josef Svejk spune:

            Vă mulțumesc pentru aprecieri domnule Vasile G. Nu vă voi dezamăgi nici de acum înainte!

            • Gamma spune:

              In filmulet se prezinta ca exista retrovirusi pe Pamant (HIV ,hepatita etc ) si ca ei pot ajunge endogeni in urma unui proces cat se poate de simplu. Endogen inseamna ca intra in codul adn al urmasilor pentru ca virusul in loc sa atace o celula obisnuita a atacat tocmai spermatozoidul sau ovulul a caror continut se va replica in noul organism .Endogenizarea se poate observa azi in direct la ursii Koala din care o parte au un retrovirus proaspat introdus in genom . Acum cunoscand faptul ca locurile de insertie sunt aleatoare prezenta a unui loc de insertie ABSOLUT IDENTIC in adn-ul primatelor si omului nu poate insemna decat probabilitati ridicol de mici (deh umorul din filmulet nu e pe gustul tuturor ) sau ca ca avem stramos comun . Nu e nimic pueril aici , exceptand tentativa de a avea pretentia de a da un raspuns pe contributors dupa 10 secunde de vizualizare pe sarite (valabil pt toate raspunsurile dv la ce am postat eu ).

      • andrei spune:

        Gamma,

        De unde stiti ca aceste retrovirusuri inserate in genom nu au o anumita functie ? Fiindca se pare ca unele chiar au. Si daca au, toata teoria dvs cade.
        Apoi o alta intrebare : omul are cam 30 000 de retrovirusuri in genom. Dat fiind ca doar 16 sunt comuni cu cimpanzeul, atunci inseamna ca stramosul comun al omului si cimpanzeului avea doar acesti 16 retrovirusi in genom. Cum se face ca intr-un timp relativ scurt raportat la scara evolutiei, s-a ajuns de la 16 retrovirusuri la 30 000. Nu e cam mult acest salt, probabilistic vorbind ?

        • Gamma spune:

          Nu . Asta insemna ca restul de 30000+ sunt in comun cu restul animalelor care au trait vreodata pe Pamant , dar pe masura ce cobori in timp sunt din ce in ce mai greu de identificat . Cei 16 sunt proaspeti si clari (normal pentru ca primatele din care facem parte sunt specii recente ).Daca cobori catre pesti si mai rau catre plante nu mai poti face comparatii atat de precise , dupa divergenta speciilor atat genomurile se modifica cat si insertiile respective .Cat despre functii ,pe scurt daca sunt insertii proaspete foarte rar se gasesc functii negative ( normal -un virus introdus azi aleator in codul tau adn nu are ce bine sa-ti faca . In general copilul posesor moare dar daca are sansa sa fie intr-o zona nevitala atunci nu pateste nimic .E o cerinta pentru ca apoi sa fie endogenizat in intreaga specie , daca iti face rau deosebit de mult atunci nu ai sansa sa te multiplici ) Daca sunt foarte vechi si mai rar poti gasi functii pozitive (uz oportunist al unei bucati orfane de cod viral ) .
          Dar utilitatea este absolut irelevanta , locul insertiei conteaza .Daca insertia este in exact acelasi loc atunci implica un stramos comun daca este in locuri diferite nu inseamna nimic . Dupa separare speciile capata fiecare petice de-astea fiecare unice ei .Herv-K106 e unic oamenilor de exemplu si pana la endogenizare in cadrul speciei poti avea doar populatii afectate (cum e cazul ursilor koala in cazul KORV).

          • andrei spune:

            Gamma, nu pricep. Cum adica restul de 30000 sunt in comun cu restul animalelor. Poate nu inteleg eu bine, dar haideti sa ne gandim , pentru exemplificare, sa zicem ca John este cimpanzeul si Jim este omul. John si Jim au comune 16 insertii, adica 16 retrovirusuri. Asta inseamna ca stramosul comun al amandurora, sa zicem Michael – avea acesti 16 virusi. Daca Michael ar fi avut 30000 de virusi, atunci acesti 30000 trebuiau sa fie comuni lui John si Jim. Dar Michael a avut doar 16. Atunci cum se face ca Jim are acum 30 000 ? Cand s-a sarit de la 16 la 30000 ?

            • Gamma spune:

              Ai dreptate sa fii incurcat . Problema vine de la popularizarea stiintei (presa) . Ce este trecut ca 30000 de retrovirusi inseamna de fapt 30000 de instante in care recunoastem parti dintr-un retrovirus ( iar aceasta ciorba e comuna tuturor , in cantitati evident diferite de la specie la specie in functie de multipli factori .Prin ciorba asta descoperim din cand in cand cate un exempar intreg ) .In cazul acesta 16 sunt retrovirusi identificabili cu cap si coada , rezonabil de intregi ca sa-i poti recunoaste si in celalalt animal (intre timp probabil cifra a urcat la mai multi ). Am dat pe undeva de o descriere colorata a peisajului retroviral din cai :
              Din 978 de secvente identificate (prin aparatura de la data respectiva ) doar una avea elementele gag, pol , env si LTR-urile necesare ca macar la nivel teoretic sa poata sa functioneze . In plus este inserat invers fata de sensul normal de codare cu avantajul ca riscul ca transcriptia normala sa produca RNA viral se diminueaza . Mai exista inca unul care avea gag, pol si env dar fara LTR-uri in rest un alam bala de gag-pol-uri env-uri in diferite combinatii cu sau fara LTR-uri . Din fericire genomul cailor fiind mai putin studiat in detaliu permite o descriere adaptata unuei discutii pe forum . Acum intelegi de ce cei 30000-90000 si cati or mai fi nu sunt suficient de intregi ca sa ii compar cu ceva din alt organism si sa strig la lume ca am gasit adevarul .Un gag aflat in acceasi locatie cu un alt gag nu are aceeasi putere doveditoare ca un retrovirus intreg , cu tot cu sapca :)

          • andrei spune:

            Ar mai trebui spus si ca exista insertii retrovirale identice si la specii care nu sunt deloc inrudite

            https://www.youtube.com/watch?v=TIz0UOfTVa8

            • Gamma spune:

              Care ? Cum o cheama si intre ce specii . M-am uitat la filmulet dar toate argumentele de acolo sunt cele de incredulitate .
              https://en.wikipedia.org/wiki/Argument_from_ignorance

              Adica sa fii atent cand cineva zice “bineinteles ca este incrdibil ca ….” “nu ne inchipuim ca ”
              Cand si omul si viermele mananca acelasi mar nu te mai miri ca exista portiuni de cod adn identice intre noi (alea care descriu diverse biochimii legate de hranire de ex ). Din punctul de vedere al marului suntem la fel :P

              Am explicat importanta prezentei unui marker viral cat mai complet . Unul care macar sa aiba un nume si sa fie gasit in literatura de specialitate .

  17. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Poate că dracul nu-i chiar așa de negru :-) :

    „Ar putea exista un proces natural nedescoperit încă, prin care să fie explicată complexitatea biochimică? Nimeni nu ar fi așa de nebun încât să nege categoric această posibilitate”.

    Behe, M. J., 1996, Darwin’s Black Box: The Biochemical Challenge to Evolution, Free Press, p. 203.

    • Gamma spune:

      Doua lucruri
      1- nu mai citati lucrari de biochimie mai vechi de 20 de ani . Pentru cunoscatori e ca si cum ati cita lucrari de aeronautica de prin 1900 .
      2- Cred ca sunteti la curent cu stratul K–Pg . Ei bine prezenta unui un retrovirus endogen are exact aceleasi implicatii in ce priveste inrudirea organismelor . Poti sa imprastii Pamantul apoi in toate colturile sistemului solar caci va ramane acest marker care spune ca odata pietrele alea erau o singura planeta . In cazul unui singur strat mai este loc de discutie dar cu 16 asemenea “semnaturi” doar intre noi si cimpanzei disputa inceteaza la nivel academic .
      In rest cu cat stim mai putin cu atat putem crede mai mult . La urma urmei Pamantul poate ca are 7000 de ani ,poate e gol pe dinauntru si cine stie poate ca petrolul se formeaza abiotic din roci la presiune inalta , parca asa am citit pe undeva .

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Și eu le dau studenților mei un sfat asemănător: Nu citați lucrări mai vechi de 5-10 ani. Dar sfatul ăsta are valoare când lucrările lor vor fi publicate în reviste de specialitate peer-reviewed și citite de alți specialiști din domeniu.

        Însă acest site nu este unul dedicat unei anume specialități, care ar face superfluă citarea unor lucrări oldies but goodies, ci un loc de exprimare a unor opinii, unele generate de lucrări care au fost publicate în 1769, 1859, 1897 ș.a.m.d. (vedeți referințele articolului).

        Aplicând sfatul dvs, nu ar mai trebui să cităm lucrările lui Einstein, de acum 100 de ani, de vreme ce au apărut chestii noi în ultimele decenii (teoria multiversului, teoria corzilor etc.), care, pe undeva, le contrazic pe cele de acum 100 de ani.

        • Gamma spune:

          In orice alta stiinta exceptand poate domeniul IT nu v-as fi dat acest sfat .Dar cand analizati evolutia intelegerii genomurilor ar fi bine sa ganditi “calculatoare” .Capabilitatile de secventare au evoluat mai mult sau mai putin intamplator o data cu calculatoarele si de-abia post 2000 au inceput sa ia avant cu adevarat . In lipsa unor instrumente de cercetare adecvate oamenii de stiinda nu sunt decat niste pareristi care isi dau cu parerea in mod educat spre deosebire de pareristii clasici .De aceea si TE versiunea pre ADN era atat de usor de contrazis la nivel de polemica intre neinitiati (caci la nivel academic nimeni nu uita stratificarea fosilelor si doar sa se concentreze pe afirmatii gen “doar cateva oase” ” un exemplar pitic” “niste malformatii congenitale” ” veriga lipsa” ) etc

          https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_sequencing#/media/File:Historic_cost_of_sequencing_a_human_genome.svg

          https://en.wikipedia.org/wiki/DNA_sequencing

          • andrei spune:

            Gamma, raspund aici pentru ca mai sus nu mai pot.

            Am inteles acum. Multumesc pentru explicatie. Nu va suparati ca va intreb : sunteti biolog ?

            • andrei spune:

              Gamma,

              Si inca o intrebare, daca imi permiteti. Cum obiectati la aceste argumente anti-evolutie ale unui amic:
              “Astazi stim ca mutatiile aleatorii nu pot produce informatie functionala noua in genom, ba inca ele sunt in mare parte daunatoare, stim ca mediul provoaca reactii de adaptare ale genomului, stim ca o serie intreaga de mutatii sunt ne-aleatorii, adica sunt controlate si reglate de elemente ale genomului, stim ca exprimarea sau ne-exprimarea genelor este un proces epigenetic realizat fara modificari esentiale in genom, stim ca celula vie este capabila de auto-inginerie bio-chimica, si toate aceste procese si functii, multe neamintite, merg exact impotriva sintezei moderne, pe care Lynn Margulis nu numai ca a numit-o „an old funk”, ci a spus ca este o piedica in avansarea stiintei.”

      • Josef Svejk spune:

        Stimate domn,

        Nu ați dori să vă încordați un pic neuronul și să ne explicați cum de citarea unor lucrări de bilologie de acum 20 de ani e echivalentă cu citarea unor lucrări de aeronautică de la 1900, iar în acelasi timp teoria lui Darwin de acum mai bine de 150 de ani e cât se poate de actuală, iar orice chestionare a ei ce o crimă, chit că ea nu prea poate fi dovedită și pare plină de fisuri?!

        P.S.: Dacă veni vorba de aeronautică, lucrările lui Theodore von Karman din anii ’20 și ’30 continuă să fie lectură obligatorie la MIT și în alte școli tehnice legate de aviație ce n-au avut încă șansa să se bucure de lumina înțelepciunii dumneavoastră. Și tare mă tem că nici n-o vor avea ;-)

        • gabarelo spune:

          Esti penibil, nu te poti abtine?

          • Josef Svejk spune:

            Domnule,

            Dar de ce nu faceți pustiul de bine să-mi indicați ceva mai precis ce anume e penibil în întebările mele?! E așa de dificil?!

            Vă limitați la a postula generalități, astfel încât eu nu reușesc să-mi dau seama unde greșesc ca să mă abțin data viitoare…

          • Dinu B spune:

            @gabarelo (06/04/2016 la 0:31

            Sigur ca nu se poate abtine, doar a terminat mecanica agricola (numita si “mecanica secreta) ” secreta prin anii ’80) iar in SUA se prezinta ca specialist in off-road machinery(tractoare pe americaneste); e distanta cam de la cer la pamant intre avion si tractor. Un hatru spunea ca primul zboara si celalat ara.

            • Josef Svejk spune:

              Haideți să vă zic o poveste.

              La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000 am stat cu chirie într-un apartament pe un palier locuit exclusiv de pensionari. Vecina de vis a vis pândea la geam și de la viziera ușii zi și noapte, 24/7. O auzeam alergând și răsturnând hondrobelele de prin casă ca să ajungă la „persicop” în timp util de fiecare dată când deschideam ușa.

              Înainte de plecarea peste ocean părinții mei au avut amabilitatea să-l ia la ei pe primul nostru copil, ce avea atunci spre 9 luni, așa încât eu și soția mea am trăit a doua lună de miere în Korfu (prima a fost de doar doua săptămâni). Am ajuns acasă noaptea târziu, cred că era 1 sau 2. Domana Kiss n-a mai rezistat și după o lună de veghe inutilă la perscop a deschis fericită ușa și ne-a urat, cu buza de jos și mâinile tremurânde, bun venit. În vreo 2-3 minute ne-a povestit cu emoția febrilă a senlității și cu ochii umezi cam tot ce-i trecuse ei prin cap despre noi și absența noastră. Nu era departe de dumneavoastră. ;-) Soția mea i-a dat o sticlă cu nectar de portocale, i-am urat cât de amabil am putut noapte bună și am împins-o ușurel spre apartamentul ei. Abia atunci am realizat că plecările și venirile noastre erau singurele evenimente din viața chinuită a bietei creaturi.

              Ce pot să vă zic? După câte știu eu senilitatea nu ucide nici măcar atunci când e precoce. Așa încât vă doresc mult curaj și vă transmit expresia sincerei mele compasiuni…

            • Dinu B spune:

              @Josef Svejk (06/04/2016 la 6:06)

              Multumesc de ppoveste. Chiar lacrimogena.

              Pentru informarea dvs. eu am plecat cu mult inaintea dvs., si cu o experienta profesionala si de viata mult mai mare decat a dvs. care m-a ajutat sa ma intregrez profesional “peste ocean”

              Recunosc ca nu posed infautarea, suficienta si aroganta pe care o afisati in orice ocazie.

            • Josef Svejk spune:

              @ Dinu B (06/04/2016 la 14:20)

              Cu placere, oricand.

              Povestioara nu se dorea lacrimogena ci moralizatoare. Dar asa cum ma asteptam nu i-ati prins sensul, starea de sernilitate fiind probabil prea avansata. :-) Nu e vorba de unde si cand ati plecat, ci e vorba de starea trista in care se pare ca ati ajuns, daca nu v-a mai ramas nimic altceva mai bun de facut pe lume decat privitul prin vizor si aberatiile prezumptioase vis a vis de ailalti.

              Primiti va riog din nou expresia sincerei mele compasiuni…

            • Dinu B spune:

              @ Josef Svejk (06/04/2016 la 16:25)
              Povestea se dorea moralizatoare?

              Ia sa ne uitam mai atent ce spui:

              ” Înainte de plecarea peste ocean părinții mei au avut amabilitatea să-l ia la ei pe primul nostru copil, ce avea atunci spre 9 luni, așa încât eu și soția mea am trăit a doua lună de miere în Korfu (prima a fost de doar doua săptămâni).”

              Este moralizatoare si iata cum:

              Oricine se poate intreba; oare cine avea bani in acei ani sa-si permita o luna de miere in Corfu, inainte de a emigra “peste ocean”?

              Poate doar categoriile prilivegiate inainte de 1989 : activistii, securisti, bisnitari ? A cazut regimul comunist altfel dupa cum va pricepeti la toate puteati deveni un activist foarte bun !

              Din 2009 mi-am deschis o firma; am destule contracte si sunt foarte ocupat (se poate vedea si dupa numarul de postari si orele la care le fac)……….. asa ca nu e cazul sa-ti faci probleme cu privire la ce mi-a ramas de facut …….. “daca nu v-a mai ramas nimic altceva mai bun de facut pe lume decat privitul prin vizor si aberatiile prezumptioase vis a vis de ailalti.”

              Mai curand, unul din ailalti (ca tine) este foarte preocupat de toti ceilalti (bagandu-se singur in seama); a se vedea numarul de postari si orele la care le-ai facut.

              Compasiunile ar trebui sa ti le trasmiti tie insuti pentru toate postarile la acest articol!

        • Gamma spune:

          Cititi mai sus .Am zis 1900 nu 1920 nici 1930 .
          Iar pe bietul Darwin eu personal nu l-am citat niciodata pentru ca nu am ce cita .E un pionier al stiintei ,cu cunostinte foarte reduse fata de ziua de azi . Il atacati ca si cum l-ati ataca pe Copernic pentru diversele inexactitati majore ale teoriei lui , in loc sa vedeti faptul ca e primul care a intuit grosier adevarul.

          V-a intrat in sange sa folositi
          https://en.wikipedia.org/wiki/Straw_man
          Rusine .

          • Josef Svejk spune:

            Dacă vă pricepeți la biologie ca la aviație atunci chestiunea e buboasă și prezintă umflături :-)

            La 1900 trecute fix nu exista aviație, deci era un pic cam dificil șă vorbim de fundamentarea ei. Primul avion al fraților Wright zboară abia în 1903 în America, iar în Europa Vuia zboară abia în 1906. Oricum primele lucrări de aerodinamică ale lui von Karman apar în primul deceniu al anilor 1900 la Gottingen și sunt cât se poate de actuale și azi asemeni primelor sale profile aerodinamice (secțiuni de aripă). Dacă tot ați luat-o la vale pe calea asta, n-ar fi mai bine să ne povestiți câteceva despre stilourile și pixurile cu care își scriau sumerienii tablițele cu cuneiforme? ;-)

            Cât despre Darwin nu l-ati citat într-adevăr și sunt convins că nici măcar nu l-ți citit. Vă limitați doar la a-i susține cu fanatism aberațiile pentru că așa e fashionable & poliically correct.

            Dacă e să ne referim la paralela cu Kopernik, dumenavoastră sunteți pe aceeși cracă cu cei ce susțineau furibund sistemul geocentric al lui Ptolemeu, înaintea de apariția lui Kopernik și a lui Galileo. Teoria geocentrismului era clar eronată și plină de fisuri. În loc să se caute alte idei susținătorii ei continuau să contorsineze adevărul, să afirme frenetic că ea e corectă și toti cei ce o contestă sunt eretici, smintiți, etc.

            • Gamma spune:

              https://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_Lilienthal

              Meh cultura generala ,nici biologie , nici aviatie , probabil nici tractoare

            • r2 spune:

              Svejk, scuze ca ma bag si eu in vorba- eu zic sa lasam epistemologia chibritului si sa trecem la treburi serioase. Intre o Toyota Hilux si un Mitsubishi L200, acelasi an, acelasi numar de km, aproximativ acelasi pret, tu ce ai alege? Acum e acum. Eu merg pe principiul ca pe forum ne mai ciondanim, mai radem, dar nu cand e vorba de treburi serioase! Personal inclin spre Hilux.

      • andrei spune:

        Gamma,

        Acest clip contrazice ce ati spus dvs despre retrovirusuri. Daca ele au un rol regulator in genom si alte roluri importante, atunci ne putem gandi la un designer, nu la stramos comun.
        Vizionati clipul si daca doriti, puteti sa comentati

        https://www.youtube.com/watch?v=TIz0UOfTVa8

        • Gamma spune:

          Stiti vorba aia , cu o floare nu se face primavara . Doar o parte infima din ele au functii presupuse si o parte si mai infima au functii importante .Restul ? Nimic . Mie partea noncodanta din ADN (cam 80%) imi pare ca un cimitir de masini .Unele mai intregi decat altele si unele chiar folositoare dar majoritatea sunt ceea ce sunt . Business-ul cu cimitirul de masini e legat de o fabrica destul de veche si detinut de aceeasi persoana. Un Dorel poate sa utilizeze diverse chestii din cimitir ca sa extinda functiile fabricii (de ex iluminare in curte ) , la urma urmei daca greseste nu e sfarsitul lumii ci doar al unui individ . Daca ii iese improvizatia lui o sa fie mostenita peste generatii .

          Cum nu avem loc aici sa ne mai intindem asta e un sit bun pt cei de partea evolutiei
          http://lazypawn.com/mutatiile-adauga-informatie/
          si pentru ceilalti
          https://answersingenesis.org/

  18. luci spune:

    How you can survive in the Cosmos about which you know more and more while knowing less and less about yourself, this despite 10,000 self-help books, 100,000 psychotherapists, and 100 million fundamentalist Christians ?

    Why it is that of all the billions and billions of objects in the Cosmos–novas, quasars, pulsars, black holes-you are without doubt the strangest ?

    Why it is possible to learn more in ten minutes about the Crab Nebula in Taurus, which is 6,000 light-years away, than you presently know about yourself, even though you’ve been stock with yourself all your life

    Walker Percy , Lost in the
    Cosmos: The. Last Self-Help Book

  19. cineva spune:

    O corectie, ca de mai multe nu e timp: “darwinismul” este un “label” pentru o pozitie radicala (de exemplu Dennett), nu o teorie. Trebuie sa va revizuiti complet titlul cata vreme dvs nu vorbiti de atitudini radicale ci de teoria lui Darwin propriu-zisa. Pe scurt, asa cum Kant nu este kantian, nici Darwin nu e darwinian. Impartasesc concluzia. Este cazul tuturor stiintelor contemporane care au abandonat filosofia -a se vedea idiotenia cu care Dyson dar si Weinberg trateaza filosofia dupa principiul natang faptele spun totul, adica faptele te obliga sa gandesti fara niciun efort.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Vă înțeleg punctul de vedere, dar nu sunt de acord cu el, pentru că ar trebui – urmând sugestia dvs. – să nu mai folosim termeni ca marxism, leninism, stalinism, troțkism, ceaușism etc.etc.

      Unii din acești termeni sunt folosiți frecvent pe Contributors.ro și nu am citit nicio o sugestie pentru înlocuirea lor cu explicații mai detaliate.

      Folosind „darwinism” în loc de „teoria evoluției prin selecție naturală” este pentru mine o sinecdocă, fără nicio conotație peiorativă sau nerespectuoasă.

      • cineva spune:

        Exte optiunea dvs insa asta nu schimba obiectia mea. Termenul este folosit impropiu caci are o alta valoare conceptuala (aceea pe care am indicat-o) decat explicatia oferita ulterior. Deci e o chestiune de “concordanta logica” ca acceptam sau nu. Daca altii au folosit impropiu alti termeni, pacat, insa filosofii raspund unor exigente conceptuale si stilistice mai inalte, nu!?

        Apropos ati citit ultima carte a lui Thomas Nagel pe tema aceasta? M-a surprins prostia tupeista a unor recenzii dar mai ales faptul ca inca exista in SUA atat de multi filosofi de profesie care sunt atasati pozitivismului logic pe care-l criticase Husserl cu un secol in urma..

  20. Ghost spune:

    O analiza, consider, pertinenta a controversei legate de Teoria Evolutiei. Cele cateva stangacii de exprimare se datoreaza faptului ca locuieste de zeci de ani in USA:
    http://oxigen2.net/2015/12/19/ce-pot-invata-romanii-de-la-procesul-din-dover/

  21. Darval spune:

    Timpul trece si secta evolutionistilor este tot mai strinsa cu usa sa produca macar o dovada majora a nebunaticei lor propuneri teoretice. Darwin ramine in urma. Cel mai puternic argument este fantasmagoria creationista. Numai ca de-acolo ar trebui sa le vina salvarea. E posibil ca Dumnezeu, atingind o maimuta pe crestet, s-o fi ridicat la rang de om (limbaj, constiinta, inteligenta, morala, credinta). Singura macro-evolutie posibila. In rest, apa de ploaie, dat repede din gura, vorbire onomatopeica, dupa cum observa cineva, si mult tupeu de “savant”. Faptul ca dl Cranganu a deschis acest subiect arzator este benefic in sine. Ne descurcam dupa nevoi, apucaturi, cunostinte si agresivitate. Si, la drept vorbind, altruismul nici n-a fost luat in discutie.

    • Harald spune:

      In ce priveste limbajul, constiinta, inteligenta, morala si credinta, toate astea le au si cainii, iar la capitolul asta chiar am experiente directe, desfasurate pe parcursul a zeci de ani. E destul de posibil sa le aiba si cimpanzeii.

      Acum, o anumita tranzitie de la o specie la alta poate foarte bine sa fi fost opera unei inteligente. E foarte posibil ca oamenii sa poata face asta relativ curand si e clar ca vor porni de la o specie existenta pentru a crea una noua, astfel incat modificarile necesare sa fie minime. Insa ce va face sa credeti ca TOATE tranzitiile de la o specie la alta ar fi fost opera unei inteligente?

      Si mai mult decat atat, de ce aceasta inteligenta trebuie neaparat sa fi fost Yahweh? Intelligent design-ul ar castiga foarte mult daca l-ati separa de crestinism. Dar n-ar mai avea niciun farmec, asa e? :P

      • Darval spune:

        Harald, m-am prins ca glumesti. Ca nu cred ca-ti scapa intelesul atitor notiuni importante pentru viata noastra, a omului evoluat, pe care tu le gasesti la ciini, rate sau pisici. Zi-mi c-ai incercat sa faci o gluma. Ori te dau pe mina lui Svejk.

        • Harald spune:

          Nu, n-ai sa vezi rate sau pisici organizand o aparare in grup in folosul oamenilor, cum poti sa vezi la caini. Delfinii mai fac chestii din astea, se incaiera cu rechinii ca sa apere scufundatori, dar asta e doar din auzite. Comportamentul cainilor e observat pe bune, nu e din auzite.

          Intelligent design-ul poate foarte bine sa fie o realitate, dar tu nu ai niciun fel de dovezi stiintifice pentru asta. Tu ai doar o religie care crede ca a gasit o forma de a face creationismul sa para stiinta si l-a numit intelligent design ca sa-i dea lustru. E o inselatorie din aceeasi categorie cu a numi un post de televiziune privat “Romania TV”.

      • Josef Svejk spune:

        Doamne, mare e gradina Ta. Unul se chinuie să se înrudească cu cimpanzeii, iar domnul ăsta de aici vobește cu câinii de decenii și probabil că le spune povestioare cu tâlc despre Marx ca să îi fortifice moral și să le insufle credința în victoria negreșită a materialismului dialectic și științific asupra lui „Yahweh” :-) Ce-i drept nu sunteți un caz unic. Pe când eram copil, vecinul nostru Gergely ur, obișnuia șă bodogăne pe nemțește și ungurește cu vocea sa fonfăit-miorlăită la motanul Marcel al Rotarilor. care motan lenevea vara cât era ziua de lungă dincolo de gard în mica grădină cu flori a doamnei Rotaru sau e acoperisul garajului lor. Asta a durat până am ajuns eu prin clasa a V-a, când bietul domn Gergely început să devină violent apucându-se să arunce cu pietre după noi copii ce veneam de la școală și a fost internat la balamuc. Motanul a ignorat cu dispreț ani în șir eforturile educative ale lui Gergely ur, dar aste se datora cel mai probabil firii perfide și suficienței felinerlor :-)

        Fătă îndoială că tranziția de la o specie la alta se poate face în mod natural. Vedem doar suficient de mulți oameni care dau în mintea maimuței sau chiar mai rău. Fatalitatea e că nu vedem și fenomenul invers: adică maimuțe ce să dea în mod spontan sau progresiv (așa cum prezicea Darwin) în mintea omului, iar asta cam merge pe contrasens cu povestea lui Darwin :-)

        În final apreciez oferta dumneavoastră de a trece în disperare de cauză la creaționism. Ghinionul face că nouă ăstorlalți ne e tare greu să acceptăm ideea că lumea a fost creată de Sarsailă (așa cum probabil că ați dori dumneavoastră) așa că mai bine râmeți să le spuneți povestioare moralizatoare câinilor ;-)

        • Harald spune:

          Nici nu stiti cata dreptate aveti. Se poate face morala unui caine, spre uimirea si deliciul asistentei (lumea din parc, pe vremea cand locuiam in RO).
          Cainele fura cornetul de inghetata din mana unui copil de vreo 3 ani, copilul si mama lui nu prea stiu cum sa reactioneaze, iar eu admonestez cainele:
          -Ma, nu ti-e rusine?! Ce fel de caini suntem noi?
          Cainele lasa inghetata sa cada pe jos si isi ia cea mai ipocrita fata posibila, sa se vada clar rusinea pe fata lui. Dupa care ma priveste cu coada ochiului, sa vada daca i-a fost destula rusine sau nu. Si daca i-a fost, mergem la masina de inghetata, cumpar in compensatie o ingheata pentru copil si cumpar una si cainelui. Tot in compensatie, pentru cea furata pe care n-a mai mancat-o de rusine :P

          • Josef Svejk spune:

            Kolossal!!! Asta e e cu adevărat bună! Bravo!!!

            Și făcea câinele „Ham! Ham!” sau se limita doar la a trage cu ochiul?!

            P.S.: Dar să știți că în pofida poestioarei reușite, tot nu cădem la pace în privința chestiei cu Sarasilă.

  22. r2 spune:

    “Trei ani mai târziu, Popper a scris și el o afirmație fără echivoc: „Am ajuns la concluzia că darwinismul nu este o teorie științifică testabilă, ci un program de cercetare metafizic”

    am recitit Karl Popper “Natural selection and its scientific status – 1977” – la textul asta ma refeream in comentariul pe care mi l-ati sters, dar nu ii mai tineam minte titlul. a spune ca Popper a afirmat fara echivoc ca darwinismul nu e o teorie stiintifica testabila e, cum spuneam, doar o mica manevra, probabil preluata gata facuta de la cine stie ce activisti. erati dator sa spuneti ca autorul si-a clarificat punctul de vedere asupra acestui subiect in 1977 cu lux de amanunte. doar partea de onestitate intelectuala ma intereseaza. pentru restul prefer sa ii las pe altii.

    nu e vreo problema cu stergerea comentariului. va asigur ca nu le iau prea in serios :D singurul autor care mi-a mai sters comentarii este Cristian Socol – you’re not in very good company, ca sa zic asa.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      am recitit Karl Popper “Natural selection and its scientific status – 1977

      Ce credea Popper despre evoluție, via selecție naturală, după 15 ani, în 1992:

      Early in his career, the philosopher Karl Popper (yes, cited by F and P-P) called evolution via natural selection “almost a tautology” and “not a testable scientific theory but a metaphysical research program.” Attacked for these criticisms, Popper took them back. But when I interviewed him in 1992, he blurted out that he still found Darwin’s theory dissatisfying. “One ought to look for alternatives!” Popper exclaimed, banging his kitchen table.”

      John Horgan, Dubitable Darwin? Why Some Smart, Nonreligious People Doubt the Theory of Evolution, Scientific American, 6 iulie 2010

      • r2 spune:

        Karl Popper vorbeste de evolution theory in multe locuri si e usor de vazut ce spune chiar si pentruy un cititor grabit, consultand un index of subjects. With that, I rest my case.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          De acord să oprim discuția despre poziția lui Popper vizavi de teoria evoluției.

          Fiind ultima lui declarație publică, făcută doar cu 2 ani înaintea morții, o putem considera testamentară. A bon entendeur, salut!…

  23. ion adrian spune:

    Cu multumiri pentru autor , adresandu-ma si celor care doresc sa inteleaga mai bine preocuparea dlui Constantin Cranganu referitoare la problema speciatiei discutate de dlui in partea finala a articolului la sub titlul “Este darwinismul o teorie științifică?” si care constituie de fapt punctul de greutate al acestui text documentar si mai ales propozitia citata acolo de dl Cranganu, cand scrie urmatoarele:

    “Aceleași dovezi mai indică și faptul că speciile nu evoluează niciodată gradat, pas-cu-pas, prin modificarea continuă a strămoșilor lor, ci, mai degrabă, ele apar brusc, complet formate. Din aceste constatări rezultă problema majoră a darwinismului: teoria contrazice datele fosile.
    Gould (1977) confirmă existența acestei probleme scriind:
    În orice arie locală, o specie nu apare gradat printr-o transformare constantă a strămoșilor săi; ea apare dintr-o dată și este „complet formată”[16]

    le sugerez sa citeasca discutia declansata de mine cu dl Cranganu de pe firul :
    http://www.contributors.ro/economie/a-stairway-to-low-carbon-heaven-partea-a-ii-a-de-ce-sunt-sceptic/
    si unde la o rugaminte exprimata insistent acolo de mine si citata tot acolo de dl Cranganu :

    ” Dar daca totusi stiti ceva despre speciatie spuneti-mi si ma veti face fericit :) ”

    am primit azi fara sa fie mentionata acea intrebare si cine o pusese un raspuns cred ca destul de complet ceva ce nu se putea numi rapuns dar azi consider ca l-am primit si nu pot decat sa-i multumesc dlui Cranganu fara a astepta ca si dlui sa se refere ca poate si datorita acelei rugaminti a ajuns la acest articol documentar de azi

    • Gamma spune:

      Apropo de speciatie – lumea ar trebui sa citeasca definitia speciei si apoi sa studieze speciile circulare . Surpriza !

    • abc spune:

      Eu cred ca majoritatea oamenilor de stiinta preiau ideile din spatele teoriei darwiniste sunt niste loseri, in cale de disparitie ca si dinozaurii, care habar n-au despre filozofie si metoda. Lunatici prin realitate.

      Mai cred ca articolele cotidiene platite conspirationist de post-darwinisti in genul

      https://www.sciencedaily.com/releases/2016/04/160405093103.htm sunt bune doar la a induce starea de somn, mai repede decat cea naturala.

      Sa nu uitam pe altii care in quest of truth, scriu articole la fel de sforaitoare de genul

      http://www.pnas.org/content/106/Supplement_1/10040.full.pdf?sid=b7e5a700-9bdd-4575-818f-d9523fba7c19

      Si mai cred ca cei de la Princenton si in general comunitatea academica, ar putea la fel de bine publica carti de Sandra Brown in serie, a cote de povestioare de genul Life on a Young Planet: The First Three Billion Years of Evolution on Earth. Knoll A (2003)

      Noapte buna, copii.

      • abc spune:

        Fleming a observat.. apoi experimentat….ba, …Fleming a fost inspirat divin…amandoua, hai ca nu reusesc sa ma clarific, cine e salvatorul de vieti din spatele penicilinei.

    • ion adrian spune:

      Din comentarii cel al lui abc fiind neclar pentru mine nu imi dau seama daca interlocutorii au urmarit discutia mai veche cu dl Constantin Cranganu de pe firul citat mai sus.
      Pot indica deasemeni un fir deschis mai demult de dl Virgil Iordache care este insa biolog profesionist.

      Firul este
      http://www.contributors.ro/cultura/ce-inseamna-specie-in-biologie-pe-intelesul-tuturor/
      si acolo discut mai detaliat problemele speciatiei.

      Presupun ca si dl Cranganu cunoaste(asa ar trebui daca se preocupa de astfel de subiecte acel fir deosebit de interesant)

      Comentariuile dlui Virgil Iordache pe cest fir sunt importante, primul parandu-mi-se insuficient de explicit, dar recitindul am vazut ca este caci dl Iordache spune in final pe buna dreptate:Virgil

      “Teoria despre evoluția biologică prin selecție naturale se suține, e adevărată, și e decupabilă de alte teorii ale lui Darwin care pot fi considerate respinse.”

      Exact ce spun si eu si toti cei care se refera la Darwin cu remarca ca eu subliniez ca titlul operei sale principale la care ne referim cu totii doar cu inceputul era mai complex invocand si rasa :

      “On the Origin of Species by Means of Natural Selection, Or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life”

      iar acel Or face toti banii, aratand importanta pe care Darwin o acorda rasei in procesul evolutiv , eu sustinand si adaugand poate la cele spuse de altii, ca evolutia se face cantitativ si biologic treptat in cadrul raselor pentru ca odata ajunsa la un anume prag, fara ca deocamdata sa stim de ce, are loc saltul brusc care face ca puii unor animale sa nu se mai poata incrucisa cu parinti in mod fertil creand astfel noua specie care evident ca decurge din cea a parintilor si stramosilor. Acolo ma refer si la speciile ring si nu numai ca sa raspund si userului Gamma si reiau ceva din cele scrise acolo, inclusiv de cel care ma contrazice sistematic :

      ion adrian spune:
      17/03/2015 la 16:03
      O specie ori este ori nu este . Speciile disparute cu siguranta au fost si nu mai sunt fie ca au disparut(dispar) sub nasul nostru, fie ca sunt fosile(este drept ca nu prea putem fi siguri intotdeauna daca specia de care apartineau respectivele fosile a disparut sau supravietuieste prin alte rase)

      Asadar daca se elimina existenta oricarui rase dintr-o specie rezulta ca specia a disparut
      Tertium non datur.

      Descartes a spus ca se poate raspunde cu idei distincte si exprimate cu claritate si cred ca nu se referea numai la matematica ci in general la cunostintele stiintifice.

      Subiectul este formidabil de important si nu merita expediat cu usurinta.

      Adica nu ma pot multumi cu o definitie a lui Platon(in gluma) care-mi permite sa separ multimea oamenilor din restul animalelor, dar totusi nu o defineste cum trebuie. Platon a spus :Oamenii sunt animale bipede fara pene. Ceea ce daca nu jumulim vre-un strut este cu totul adevarat.
      Satisface regulei formale a definitiei caci avem gen proxim animale bipede si diiferenta specifica specifica lipsa penelor :)

      Harald spune:
      16/03/2015 la 16:53
      ………………………………………………………………………………………………………………………………

      Nu cred că există un moment clar în care speciile se separă. Probabil că timp de câteva (zeci) de generații indivizii încă ar fi compatibili pentru reproducere. Însă după aceste generații, un grup care s-a izolat de mainstream-ul respectivei specii poate ajunge în situația de a fi devenit incompatibil cu specia inițială. Însă mutațiile apar la întâmplare, izolarea nu duce neapărat la diferențiere.

      Există și specii care se pot reproduce ”în cerc”, fiecare cu una foarte apropiată, dar nu oricare cu oricare, dintre aceste specii apropiate. Oricum, nu există linii clare de demarcație, așa cum spuneam și în alte comentarii. E exact ca diferența între deal și câmpie. Știm care e câmpie și care e deal, însă nu putem trasa o linie de demarcație gen frontieră: până la linia asta a fost câmpie, următorul metru parcurs e deja deal

      ion adrian spune:
      16/03/2015 la 21:27
      @Harald
      Consider ca grupul A daca se incruciseaza cu B,C,D se va incrucisa macar artificial cu grupul E care deasemeni se incruciseaza natural cu grupul B,C, D dar nu si cu A. . Daca grupurile A si E sunt separate reproductiv chiar si la insamantare artificiala, atunci da,abia atunci vom avea specii diferite. Deocamdata nu am vazut un studiu cu adevarat serios la acest capitol foarte interesant.
      Cat despre gemeni si surori nu fac aici semantica . Specii gemene este termenul folosit in limba romana.
      Evolutia este lenta in cadrul raselor . Saltul specific este brusc. Repet o femeie nu poate fi in acelasi timp si insarcinata si non insarcinata. Nu stiu de ce mai toti cu care am discutat acest lucru sunt incapabil sa inteleaga acest argument, dupa ei fiind lungi perioade in care niste grupuri apartin la doua specii.

      Repet :aceasta platforma este deosebit de importanta dar nu ar trebui sa sctim ceva aici cu atata siguranta pana nu stim ce s-a intamplat aici mai demult si ma refer, sa fie fara suparare, si la comentatori si la autori, inclusiv la dl Cranganu.

      • Gamma spune:

        Pai de fapt stiti aceste limite . Produsele unor specii diferite dar suficient de apropiate sunt viabile fizic dar sterile . Catari , ligeri ,tigoni . Daca stau bine sa ma gandesc deja din punctul meu de vedere pigmeii sunt o specie diferita , genele mele n-au nici un chef sa se amestece cu unele ca alea . Clasificari de dragul clasificarii , la un moment dat poti avea doar 50% din tentativele de reproducere cu succes complet … asta ce inseamna , aceeasi specie sau specii diferite ?

  24. val spune:

    În fizică, principiul antropic este folosit pentru a explica de ce este lumea în care trăim așa cum este, în contextul celei mai avansate teorii științifice, cea a mecanicii cuantice. Este o teorie acceptată. Omul nu poate observa decât lumea în care trăiește pentru că numai ea și legile ei precise i-au permis apariția și existența. Numai într-o astfel de lume putea să apară un om, așa cum este el azi. Universul este atât de fin reglat astfel încât a putut să apară un corp ceresc cu condiții perfecte pentru apariția omului, care să îl poată contempla. Putem concepe un observator venit din afară, capabil de observare ca și noi, și care să spună că întreaga teorie științifică (un ansamblu, de fapt) din care a rezultat principiul antropic valabil azi, este falsă pentru că este imposibil ca, natural, văzând cum se petrec lucrurile în timpul observațiilor lui, să se treacă de la maimuță la om? Teoretic, da. Dar, pe cunoașterea noastră științifică îi și dăm dreptate? Firește că nu. Schimbând ce e de schimbat, suntem în aceeași situație cu observatorul ipotetic de mai sus, când privim un ochi al unui mamifer și vrem să înțelegem evoluționismul. Noi venim din lumea „ochilor de azi”, vedem complexitatea ochiului privit și este imposibil să ne imaginăm cum putea să ajungă la o astfel de performanță pornind de la un apendice primitiv. Doar că pe lângă infinite calități omul re o mare limitare. Nu poate percepe dincolo de acuitatea organelor de simț cu care a fost educat, indiferent de faptul că folosește sau nu tehnici externe de observare. El nu poate să înțeleagă procese care se desfășoară pe perioade de timp mai mari decât limita biologică a speciei și nici pe spații mult mai întinse decât arealul cu care este familiarizat. Omul nu are posibilitatea să conștientizeze astfel de procese, din limitări biologice. Pentru a lucra cu astfel de generalizări au fost create teoriile științifice, cele care extind vizibilul imediat, prin deducții logice în timp și spațiu pe întinderi din ce în ce mai mari față de cel în care trăiește în mod firesc. O astfel de teorie este și cea evoluționistă. Iar faptul că percepția firească, naturală, nu ne permite să înțelegem, prin mecanismele date de simțuri, evoluția unui organ ori altul, nu este decât o limită a argumentului folosit nu o hibă a teoriei. Argumentul că totul funcționează așa cum funcționează presupune că toate părțile sunt anterioare întregului este din gama multor erori făcute în înțelegerea lumii din cauza percepției umane care este construită pe capacitatea de a vedea totul continuu, când de fapt știm că în ultimă instanță totul este discret, continuitatea este doar o percepție. Noi vedem continuu, dar percepția se realizează discret, cu o anumită ritmicitate. Muzica ni se dezvăluie ca un proces continuu, dar știm că părțile care o compun sunt notele muzicale, discrete. Totul în natură este discret, doar percepția ne dă altă senzație. Acum, revenind la întreg și părți componente, referitor la ochi, nimeni nu spune că părțile nu sunt deja cele care fac ochiul întreg să fie așa cum este la un moment dat al evoluției. Doar că în timp, în mii, sute de mii de ani…o parte care anterior funcționa într-un ansamblu, numit ochi, suferă brusc o mutație (este dovedit științific o astfel de posibilitate). Este absolut întâmplătoare și nu se știe dacă dacă va fi permanentizată sau nu. Individul care a suferit-o poate fi favorizat în competiția pentru viață ori nu. Dacă da, atunci urmașii săi a perpetuează și astfel apare un nou întreg, ochiul, cu o parte modificată. Modificările părților se fac prin salturi bruște, discret, nu continuu așa cum cred cei care folosesc greșit acest tip de argumente. Mai punem la socoteală și faptul că, pe lângă timpul îndelungat intervin și numărul imens de indivizi supuși de natură la mutații permanente și zonele geografice uriașe care pot fi oferi o mică șansă mutației să se perpetueze. Putem admite doar pe baza simțurilor că păsările actuale au strămoși anumite specii de dinozauri? Nu, și totuși este o teorie unanim acceptată…

  25. Decebal spune:

    Eu nu inteleg de ce trebuie sa ne limitam la abordarea “ori, ori”. Cand se dezbatea aprins tema obligativitatii orelor de religie, cuvantatorii B.O.R. lasau sa se inteleaga ca cei ce sunt impotriva orelor de religie sunt atei. Nu vroiau sa isi puna problema ca poate fi vorba despre credinciosi (chiar crestini) care n-au nevoie de popa si de biserica, in viata lor spirituala. :)

    De ce nu s-ar putea completa teoria “design -ului inteligent” cu teoria evolutiei a lui Darwin?
    Citeam despre un proiect de inteligenta artificiala: Un “robot” virtual, destinat sa posteze comentarii (si raspunsuri la comentarii) pe internet, a ajuns sa fie influentat de interlocutorii sai umani si sa posteze comentarii vulgare, violente si rasiste. Adica, a evoluat (sau a involuat). Probabil ca se va realiza “varianta 2.0″ a “robotului”, perfectionata si mai inteligenta.
    De-a lungul istoriei Terrei, numeroase specii de animale au disparut, dar altele au supravietuit zeci de milioane de ani. Acestea din urma au si evoluat, imbunatatindu-si modelul primar.
    Am citit despre un studiu, facut pe trei generatii de vegetarieni, care spune ca dieta vegetariana stricta modifica ADN -ul urmasilor si al urmasilor urmasilor.
    De ce ar fi total incompatibile creationismul, darwinismul si “design -ul inteligent”? De ce nu s-ar putea impleti ele in definirea unui adevar mai aproape de adevar? De ce nu s-ar putea contempla (si chiar studia) aceasta posibila impletire?
    (Nu sunt om de stiinta si-mi cer iertare in avans, daca acest comentariu este inept, pentru specialisti. :) )

    • Josef Svejk spune:

      Abordarea „ori ori” un element constitutiv fundamental al „progresismului”. D-aia!

      Progresistul nu poate să-și vadă de ale lui, datoria sa sacră e să facă bine cu de-a sila tuturor celor din jur. Pentru atingerea acestui scop nobil, este esențială zdrobirea moralei mic burgheze creștine, si mai ales a reflexlor periculoase ale omului normal de a pune întrebări incorecte politic în loc să urmeze ca oaia căpeteniile progresiste. Nimic nu poate strivi mai bine morala creștină ca și insuflarea convingerii nestrămutate că omul e o maimuță ceva mai deșteaptă și nicidecum apogeul creației divine.

      Exemplul orei opționale de religie în școală e de asemenea relevant pentru starea de intoleranță furibundă și isterie senilă a „progresiștilor”. În general ăia care se dădeau de ceasul morții să scoată religia din școală nu sunt în stare să aibă copii, dar îi freacă grija 24/7 despre ce studiază copiii celor ce nu nu sunt sterpi ca ei. E din nou parte a operei de zidire a binelui cu de-a sila: Fericire nu însemană deloc ceea ce își dorește orice ignorant. Fericirea e excusiv ceea ce decid diveși zgubilitici autoinitulați leader-i de opinie…

      • Falstaff spune:

        Sunteti un comic :)
        Ce spuneti ca respectati,religia crestina,libertatea de alegere,si ce faceti concret,cand va lasati slobode vorbele alese,nu-i chiar coerent…dar e tipic schizofrenului atras de extreme, care nu mai reuseste sa le distinga si,cu timpul crede ca mai normal ca el, nu se poate!
        Nu,nu-mi datorati nimic,va fac cadou de diagnostic ;)

        • Josef Svejk spune:

          Vai dar ma flatati! Stim cu totii ca radeti cu pofta de fiecare data cand vi se arata macar un deget. Eventualul meu humor nu are desigur nici o legatura cu starea dumneavoastra de veselie cronica. N-asa?

    • Adrian B spune:

      E o delimitare artificiala, dar intentionata. E intentionata pentru ca a complica o discutie si a o transforma din 1+1 = 2 intr-o filozofie subiectiva care dupa n iteratii ajunge la concluzia ca prietenul imaginar al unora e de fapt explicatia pentru . Exista niste trasaturi comune in religie si politica: fa lucrurile simple sa sune cat mai complicat ca apoi sa poti manipula in favoarea ta, in special pe cei care nu au o gandire suficient de complexa ca sa se prinda. Pentru omul simplu religia prinde, e mai simplu sa spui ca a creat maimuta si ca da cu tunete si fulgere pentru ca e suparat decat sa ii explici cum e cu electricitatea statica, diferentele de potential si descarcarile intre sarcini opuse.

      Dar intrucat nu poti lasa indoiala sa intre in mintile credinciosilor sau adeptilor (in politica), trebuie sa ii pui la zid pe cei care nu sunt de partea ta (“cine nu e cu mine e impotriva mea”) si sa vii cu argumente gen “10 billion flies cannot be wrong, eat shit” pentru a sustine … orice.

      Urmatorul articol se va numi: implicatiile filozofice si teologice ale adunarii de numere intre 1 si 9. Pentru ca trecerea peste 10 e un fenomen mistic putin inteles care genereaza intrebari existentiale.

      • Josef Svejk spune:

        Dar aici e o chestie foarte simpla. Autorul a exprimat niste dubii vis a vis de teoria lui Darwin intr-un mod cat se poate de concis si clar. Vedem aproape 100 de comentarii in care nimeni dintre sustinatorii darwinismului nu e capabil sa raspunda la macar una din intrebari in mod coerent si inteligibil.. Dumneavostra tocmai ne-ati demosntrat pe viu ca stapaniti cu maiestrie adunarea pana la 10. N-ati dori va rog sa faceti pasul urmator si sa acoperiti in mod coerent, simplu si credibil macar una din fisurile identificate de autor?! Haideti! curaj! Cu cuvintele dumeavoastra….

        • Adrian B spune:

          Sincer, nu simt nevoia. O data pentru ca o teorie incompleta nu e o teorie neaparat falsa, pe de alta parte pentru ca alternativele propuse sunt nu pline de crapaturi, ci de cratere; daca dvs. credeti ca negarea unei teorii aparent stiintifice si rezonabil de credibila e o justificare a existentei prietenului imaginar din dulap e o discutie inutila.

          • Josef Svejk spune:

            Domnule,

            Aveți măcar minima bărbăție de a admite că nu puteți să găsiți nici un răspuns sau că pur și simplu domeniul nu vă este suficient de apropiat pentru a intra în chestiuni de detaliu. Oricare din aceste variante e mult mai civilizată decât metoda de maidan de salvare a feței cu povești de genul: „Te sparg la orice oră din zi și din noapte, da’ azi n-am chef” :-)

  26. Decebal spune:

    Eu nu fac decat sa pledez pentru o abordare echilibrata si deschisa. Interdisciplinara, daca vreti. Chiar progresista. :)
    Comentariul dumneavoastra imi pare din cale-afara de extrem, de inchis si de vehement.
    Fiecare dintre noi are dreptul la o parere pe care, daca o exprima intr-un mod civilizat, o poate face publica. Pe contributors.ro, de exemplu. Poate ca intr-o tara ca Rusia sau Coreea de Nord (de exemplu), un asemenea site nici n-ar fi putut exista. Sa ne bucuram, deci, ca in Romania exista si ca ne putem face publice parerile contradictorii! :)
    Cat despre cei “sterpi”, nu pot sa nu-mi aduc aminte de o distinsa doamna (acum catindata la Primarie), care a gasit de cuviinta sa sublinieze faptul ca presedintele Iohannis n-are copii. :)
    Sa ne bucuram, deci, ca se face Religie in scoala, ca toti copiii au 10 la Religie si ca au invatat ca, atunci cand trec pe langa o biserica, trebuie sa-si faca cruce. Musai cu dreapta – aceeasi mana cu care tin tigara. :) Cat despre Darwin sau alti teoreticieni, de ce sa incarcam mintea copiilor cu lucruri ce nu-i intereseaza?… Dumnezeu e mare si-i ajuta el, daca merg la biserica. :)

    • Decebal spune:

      Scuze, comentariul se dorea a fi raspuns la:
      Josef Svejk spune:
      06/04/2016 la 14:36

    • Josef Svejk spune:

      Efortul dumneavoastra de a pleda pentru o abordare echilibrata este laudabil. Problema e ca dupa cate se vede adeptii darwinismului sunt incapabili sa aduca argumente creedibile si clare, sau sa accepte onest faptul ca teoria lui Darwin are fisuri tot mai adanci pe masura ce trece timpul. Sau daca ea nu are fisuri, cu atat mai bine, dar de ce nu incearca sa raspunda coherent si civilizat la intrebarile autorului ca sa ne convinga ca dubiile acestuia sunt neintemeiate?! Singura chestie relativ coerenta pe care o scot din ei e “Crede si nu cerceta”. Nu-I asa? aveti vre-un contraexemplu?

      Cat despre constatarea ca: “Comentariul dumneavoastra imi pare din cale-afara de extrem, de inchis si de vehement.” e cel putin deplasata. Puteti cumva sa exemplificati un pic mai précis ce anume e extem sio deplasat? Cum anume credeti ca trebuie reactionat la intoleranta?! “Hai dom’le sa zicem ca ei ca uite ce nervosi sunt!” Vi se pare asta cumva o reactie a unui om civilizat si intreg la cap?! Este modul in care dumneavoastra reactionati la minciuna sfruntata? :-) :-) :-)

      • Decebal spune:

        Minciuna poate fi adevarul oponentului. Se zice ca adevarul este, intotdeauna, la mijloc. “Darwinistii” trebuie sa-si deschida mintea, “creationistii” trebuie sa-si deschida mintea, fizicienii si filosofii – la fel. A raspunde intolerantei cu intoleranta nu poate duce decat la razboi, iar razboiul nu naste adevaruri.
        Evolutionistii nu au argumente irefutabile. Nici fanaticii religiosi nu pot aduce argumente “credibile si clare” si nu sunt pregatiti sa accepte ca e posibil ca dumnezeu sa fie unul singur, indiferent cum il vad religiile pamantului. Adeptii “design-ului inteligent” sunt luati in ras si de “darwinisti” si de “creationisti”.
        Exercitiu de imaginatie: Daca o civilizatie superioara, care crede in divinitate poate sa creeze specii si face acest lucru pe o planeta propice vietii? Daca acea civilizatie monitorizeaza “experimentul” la intervale de zeci sau sute de mii de ani (pamantesti)? Daca unele specii dispar, iar altele rezista si evolueaza? Daca una dintre specii este “ajutata” sa capete inteligenta superioara si constiinta de sine? Daca acea specie divinizeaza “zeii” care au creat-o, dar nu vrea sa accepte ca deasupra acelor “zei” exista un Dumnezeu universal?…
        In cele de mai sus, s-ar regasi si creationism si evolutionism si “design inteligent” si chiar si credinta. De ce n-ar putea fi si asta o teorie la fel de buna ca oricare alta?… :)

        • Gamma spune:

          Haha, interesant – pot accepta ipoteza unei selectii artificiale in momente critice caracterizate prin numar deosebit de mic de indivizi . Eu nu am nevoie de ea dar se pare ca o mare parte din specia umana are .

  27. Laur Borcescu spune:

    Riscant subiect, domnule Cranganu. Nu este usor sa te pui cu adeptii religiei Darwiniste.

    Felicitari pentru argumentele pe care le-ati adus.

  28. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Sì perché l’autorità dell’opinione di mille nelle scienze non val per una scintilla di ragione di un solo

    (În știinte, autoritatea a o mie de oameni nu valorează cât umilul raționament al unuia singur, trad. pers.)

    Galileo Galilei, A treia scrisoare despre petele solare (decembrie 1612) adresată lui Marc (Mark) Welser (1558-1614), bancher, om politic și astronom german

  29. Gamma spune:

    @Dl Constantin Cranganu
    Despre falsicabilitate . Teoria evolutiei este cat se poate de falsificabila.Nu stiu din ce cauza aveti impresia ca ar fi deficitara la capitolul acesta . Daca veti intalni trilobiti langa oase de macaci in orice strat geologic intact (fara contaminari ) atunci ati invalidat TE. Sunteti geolog deci stiti bine cat de vechi sunt stratele si ce fel de animale/plante se gasesc prin ele.
    La fel de bine exista “geologia” adn – secvente de cod retrovirale bine conservate plasate in exact aceeasi locatie si gene moderne in organisme vechi ce nu ar trebui sa fie inrudite iar ar arunca in aer TE . Nu sunt musai necesare predictii in viitor .
    Cat despre raritatea fosilelor tranzitionale motivul nu e prea dificil de imaginat .Cand selectia e slaba avem parte de fosile vii ca celacantul .In sens opus cand selectia este puternica transformarile sunt fantastic de rapide – vedeti domesticirea animalelor si crearea de rase prin selectie artificiala. Bineinteles de la lup la canish e prea putin pentru avocatii ID , ei se multumesc doar cu schimbare de ordin si preferabil a regnului :) In plus nimeni nu s-a gandit sa creasca caini pentru scufundari pentru ca probabil aveam deja ceva asemanator cu o foca derivata din batranul lup pana acum (bineinteles tot un caine in ochii proponentilor ID ) .Oricum intelegeti ideea – transformari majore = selectie puternica= populatii mici + timp scurt = fosile putine

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Referitor la fosile:

      Cum explică teoria evoluției prin selecție naturală explozia, nemaiîntâlnită în istoria Pământului, a formelor de viață animală de la începutul Cambrianului (acum 542 milioane ani)? Ca geologi, știm foarte bine că fosilele precambriene sunt extrem de rare, majoritatea organismelor fiind simple și unicelulare, fără părți dure (schelete, cochilli, dinți etc.), care să se fi păstrat în roci. Cum s-a făcut această trecere bruscă de la organisme așa de simple la altele de o complexitate cu cel puțin un ordin de mărime mai mare?

      Se știe că selecția naturală necesită o acumulare lentă a schimbărilor, timpul necesar pentru o schimbare crescând gradual pe linia phyllum-ordin-familie-gen-specie. Or noi ne-am pomenit la începutul Cambrianului că avem deja formate aproape toate phylla animale.

      Referitor la strămoșul nostru comun:

      Cum explică evoluția prin selecție naturală apariția, la majoritatea oamenilor, a următoarelor caracteristici, pe care frații noștri, cimpanzeii, nu le au:

      - conștiința;
      - homosexualitatea;
      - muzica;
      - religia;
      - moralitatea.

      Dacă teoria lui Darwin este falsificabilă, după cum susțineți, ce predicții specifice a făcut conform cărora unii dintre cimpanzei au ajuns să posede cele 5 însușiri listate mai sus?

      Pentru mine, existența muzicii lui Bach este o dovadă a existenței lui Dumnezeu. Și nu văd cum evoluția (prin selecție naturală) a unui cimpanzeu ar fi putut duce la întruparea lui J. S. Bach.

      • r2 spune:

        referitor la a doua parte a comentariului, am dat candva peste un text in care este discutat un raspuns destul de interesant la intrebarile dvs. nu ma astept sa convinga vreun sceptic, dau linkul pentru cine e interesat.

        http://www.sscnet.ucla.edu/comm/haselton/webdocs/spandrels.html

        ABSTRACT

        Adaptation and natural selection are central concepts in the emerging science of evolutionary psychology. Natural selection is the only known causal process capable of producing complex functional organic mechanisms. These adaptations, along with their incidental by-products and a residue of noise, comprise all forms of life. Recently, S. J. Gould (1991) proposed that exaptations and spandrels may be more important than adaptations for evolutionary psychology. These refer to features that did not originally arise for their current use but rather were co-opted for new purposes. He suggested that many important phenomena–such as art, language, commerce, and war–although evolutionary in origin, are incidental spandrels of the large human brain. The authors outline the conceptual and evidentiary standards that apply to adaptations, exaptations, and spandrels and discuss the relative utility of these concepts for psychological science.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          We could, of course, argue that consciousness and the sense of free will are biological spandrels, i.e. accidental by-products of other evolutionary developments in our brains. One of the problems with this response is that the whole subject of ‘spandrels’ is bogged down in a definitional debate, i.e. it is not entirely clear what is a spandrel and what isn’t. Worse, all examples of spandrels, pendentives, corbels and squinches do actually serve a function, i.e. they are necessary to achieve something – but that necessity is exactly what epiphenomenalism denies.

          Ian Kluge, Drive On Through: A Review of Sam Harris’s Free Will

          http://www.commongroundgroup.net/2013/07/09/drive-on-through-a-review-of-sam-harriss-free-will-part-1/

          Despre exaptare, am scris în articol.

          • r2 spune:

            Multumesc pentru link. De spandrels nu pot sa ma declar nici eu prea convins, e doar o idee interesanta. O alta mi se pare insa ceva mai solida in contextul aceleiasi discutii, si anume cognitive closure:

            https://en.wikipedia.org/wiki/Cognitive_closure_(philosophy)

            Nu vad ce motive am avea sa credem ca mintea omeneasca este prin constructie capabila sa intleaga in mod intuitiv marile probleme ale filozofiei sau marile taine ale universului. Daca vrem neaparat sa gasim un sens vietii (sau muzicii lui Bach) pe care propria noastra intuitie sa il poata perceapa a fi suficient de profund, probabil ca acel sens nu poate fi decat unul religios (sau spiritual, sa-i zicem). Nu vad insa de ce ar trebui sa luam aceasta intuitie mai in serios decat intuitiile la fel de ferme pe care le avem asupra ideilor de timp si spatiu, de exemplu.

            • Ela spune:

              “Nu vad ce motive am avea sa credem ca mintea omeneasca este prin constructie capabila sa intleaga in mod intuitiv marile probleme ale filozofiei sau marile taine ale universului” – Daca dvs nu vedeti, nu inseamna chiar ca nu exista ;)
              Dupa parerea mea ar fi macar un motiv, si anume ca creierul uman functioneaza la noi, oamenii moderni, cu maximum 10% din capacitatea sa neuronala.
              Altfel spus, habar n-avem despre potentialul nostru real! Misterul functionarii creierului (al creierelor, pentru ca se pare ca avem 2!!) este desavarsit! Cunoastem mult mai multe date despre Univers sau despre abisul oceanelor, decat despre mintea omeneasca…
              De aceea este, cel putin, ridicol sa batem cu pumnul in masa ca sa ne sustinem certitudinile…momentane!

          • F spune:

            In primul rand as linisti pe toata lumea, homosexualitatea nu e prezenta la majoritate. Desi considerata adesea sub un singur aspect, inclinatiile homosexuale reprezinta la oameni un continuum cu forme diferite de manifestare, insa raman totusi o caracterisitica a unei minoritati. Iar manifestarile homosexuale se intalnesc la sute de specii, capatand forme prolifice la unele specii mai evoluate precum delfinii sau bonobo.

            Moralitatea este un subiect mult mai profund, insa putem discuta de o istorie a moralitatii, de o evolutie, si e lesne de observat cum aceasta imbraca forme variate, cum depinde de contextele socio-culturale si mai important, cat de fragila este mentinerea unei societati bazata pe valori morale. Ne-am amagi considerand omul un animal intrisec moral, iar semne de grija pentru semeni, forme de empatie, caracterisiti pe care le-am putea considera morale, intalnim la numeroase specii.

            Gasesc un pic tulburator ca rodul muncii, al efortului si talentului cuiva sa fie atribuit cu atata usurinta unei existente divine. Am toata convingerea ca o fiinta divina ni se poate infatisa daca ar dori sa ne (in)cante, sau ar putea putea gasi mijloace mai directe si univoce.

            E frapanta suspendarea firului logic cand vorbim de “design inteligent”, ne minunam de complexitatea unor lucruri, de cat de improbabile sunt, si totusi nu avem niciodata problema in a accepta ceva infinit mai complex. Fractura logica este insurmontabila, argumentul ontologic nu se sustine, iar concluzia tradeaza doar inclinatia omului catre divinitate. Ceea ce ar fi de preferat sa transmiteti studentilor este ca nu stim totul, ca este in regula ca nu stim, ca poate unele lucruri nu le vom sti niciodata (Feynman), insa ca ei pot purta torta cunoasterii mai departe si, prafrazandu-l pe Newton, daca vedem mai departe este pentru ca am stat pe umerii unor giganti.

            Modul in care este contruit sistemul de stiinte este poate deficitar, realitatea ni se va infatisa mereu prin prisma perceptiei, ea va fi mereu mijlocita de organele noastre de simt si de aici intrebarea justificata daca putem cunoaste intr-adevar realitatea obiectiva. Putem argumenta insa ca suntem parte din natura, din realitatea ei, intim legati de ea, elemente ei se gasesc in noi, din cat ne putem da seama functionam si interactionam dupa aceleasi legi. Sa spuneam insa despre cunoasterea stiintifica ca este doar provizorie si incerta ar insemna sa ii diminuam insemnatatea. Faptul ca ofera sau nu certitudini este un subiect filosofic, insa de roadele ei beneficiem in fiecare zi, reusitele ei le confirmam in fiecare clipa, progresul ei ne-a purtat mereu mai departe, problema cunoasterii este mai mult ideologica decat efectiva.

      • Harald spune:

        Cam cat Bach credeti ca se asculta pe vremea lui Ramses cel Mare sau a lui Romulus si Remus? Asta ca sa nu coboram pana la neanderthali. Genul asta de produse ale unei minti moderne nu inseamna ca Ramses era mai cimpanzeu ca noi, ci doar ca pe vremea lui Ramses erau mult prea putini oameni cu cele necesare traiului gata asigurate.

        Homosexualitatea de azi este intr-o proportie covarsitoare comportament dobandit, nu innascut. La cimpanzei, care probabil nu sunt 7 miliarde si nici nu prind generatii la rand in care cele necesare traiului sa le fi fost asigurate, homosexualitatea poate aparea doar in forma ei autentica, cea innascuta. Nu sub forma “dreptului la autodeterminare sexuala” invocat de oameni in prezent.

        Iar evolutia prin selectia naturala a unui stramos de cimpanzeu este tocmai omul, nu stiu cum de e asa greu de remarcat. E ca si cum v-ati astepta ca aspiratorul sa devina intr-o zi locomotiva electrica. Asta n-o sa se intample, dar locomotiva electrica si aspiratorul au totusi un stromos comun, motorul electric.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Cam cat Bach credeti ca se asculta pe vremea lui Ramses cel Mare sau a lui Romulus si Remus?

          Nu știu cât Bach se asculta pe vremea celor doi, pentru simplul motiv că Bach nu se născuse încă ;)

          Dar întâmplarea face să posed o colecție de 48 CD-uri, pe care profesorul și compozitorul Robert Greenberg de la Conservatorul de Muzică din San Francisco a înregistrat un curs intitulat How to Listen and Understand Great Music. Dacă veți asculta discul #2, veți putea să vă dați seama singur ce și câtă muzică se asculta în Grecia și Roma antică.

          Dar răspunsul dvs. mi se pare nițel pieziș, pentru că ideea mea era că producerea și interpretarea muzicii este un proces conștient, caracteristic numai oamenilor, nu și cimpanzeilor. Aici mi se pare că există unul dintre numeroasele câlcâie ale lui Ahile din teoria evoluției prin selecție naturală. Ce mutație/retrovirus/virus endogen/exaptație/scaffolding/spandrel etc. o fi apărut – și mai important, de ce? – pentru ca un cimpanzeu să înceapă să cânte?

          Mai există o întrebare similară, poate aveți un răspuns: câte milioane de ani vor fi necesari ca un milion de cimpanzei, așezați în fața unui milion de mașini de scris, să poată scrie un singur sonet de Shakespeare?

          • Gamma spune:

            Muzica e un produs secundar al prezentei unui creier inteligent , la pachet cu bomba atomica , schema ponzi si religia ( Cum jocurile video sunt produsul secundar al dezvoltarii calculatoarelor ). Ar trebui sa pretuiti mai mult cimpanzeii , compania unui individ obisnuit din specia respectiva e preferabila unei parti signifiante din totalul oamenilor .Ar trebui sa cititi “in umbra omului”

          • r2 spune:

            “Ce mutație/retrovirus/virus endogen/exaptație/scaffolding/spandrel etc. o fi apărut – și mai important, de ce? – pentru ca un cimpanzeu să înceapă să cânte?

            Mai există o întrebare similară, poate aveți un răspuns: câte milioane de ani vor fi necesari ca un milion de cimpanzei, așezați în fața unui milion de mașini de scris, să poată scrie un singur sonet de Shakespeare?”

            Intrebarile dvs sunt un apel la „common sense”. Cum spuneam mai sus, nu cred ca va adresati instantei competente sa raspunda la asemenea intrebari. Nu cred ca va poate da un raspuns mai demn de luat in seama decat in alte cazuri gen teoria relativitatii sau mecanica cuantica, unde intuitiile si convingerile din viata noastra de zi cu zi, oricat ar fi de profunde si de sincere, nu ne ajuta cu nimic.

            • Harald spune:

              Raspunsul nu tine nici de teoria relativitatii, nici de mecanica cuantica, dar tine de capacitatea de intelegere: cimpanzeii nu vor scrie Shakespeare si nu vor compune Bach. Cititi inca de vreo 30 de ori exemplul cu aspiratorul care nu va deveni locomotiva electrica, pana il intelegeti. Intrebati prietenii, parintii, colegii de serviciu, duhovnicul etc. Cineva din cercul dvs.de cunostinte trebuie sa-l inteleaga si sa vi-l explice. Eu nu voi face asemenea efort :P

            • r2 spune:

              Harald, intamplator suntem de aceeasi parte de data asta. Doar ca tu te prinzi mai greu.

          • Harald spune:

            Exact asta era ideea, explicata deja in acel comentariu: Bach nu se nascuse inca, desi sper ca veti fi de-acord ca el si Ramses sunt aceeasi specie. Insa pentru ca Bach sa scrie muzica era nevoie de un nivel tehnologic inexistent pe vremea lui Ramses. Pe vremea lui Ramses, Bach putea sa lalaie cat e ziua de lunga la secerat, in cel mai bun caz. Nu avea timp sa scrie muzica, daca voia sa mai si manance. Si nici spectatorii nu aveau timp sa-l aplaude, daca voiau sa mai si manance. Astfel ca nu avea de fapt ocazia sa devina Bach.

          • Ela spune:

            Daca dvs (si va impartasesc aprecierea…initiala!) ati decis ca modul de exprimare al lui Bach sau Shakespeare reprezinta un must pentru specia umana, nu inseamna neaparat ca alte forme de manifestare a inteligentei sau a “simplelor” trairi interioare, ale altor specii, sunt “inferioare” sau inexistente, numai pentru ca nu le percepem, nu le pricepem, nu le intelegem, adica practic : habar n-avem!!!, numai ca ne aranjeaza sa credem ca noi avem dreptate !???
            Gasesc chiar un pic ridicol (scuze!) ca oamenii, care se afla inca la stadiul de razboire intre creationism si evolutionism, ca sa-si explice originea vietii, sustin ca ei sunt cei mai cei!!!
            Obligatoriu deci, viermii de pamant, soimii sau balenele, ne sunt inferiori, pentru ca nu par preocupati de aceasta problema fundamentala ;)
            E posibil insa, ca ei sa stie deja?
            E posibil sa se multumeasca “doar”??? sa manance si sa se reproduca, pentru ca nu gaseasca inteligent sa-si consume energia vitala altfel, decat pentru a profita de viata?
            Tout ce qui este pensable, est possible…

  30. MariS spune:

    Viaţa mai are un ingredient, în afară de materie şi energie, care scapă cercetării noastre cu mijloacele actuale. Totuşi fizica cuantică bate la uşa ce desparte materia de acel ingredient şi va veni şi momentul acceptării sale. Acel ingredient e factorul decisiv. El nu e o simplă informaţie, ci ceva mai complex, un element necunoscut, invizibil, dar care adaugă proprietăti noi, ce lipsesc materiei: scop, organizare, finalitate, apoi conştienţă, conştiinţă şi sens. Nu spun că n-ar exista evoluţie, ci doar că ea nu poate fi generată doar de materie şi energie. Mai trebuie adăugat la compoziţie şi acel “misterios” ingredient.

  31. ion adrian spune:

    Nu voi parasi aceste fire, spun fire pentru ca am postat corelat si ele chiar se coreleaza prin tematica cat si prin comentarii unele chiar cu referire la persoana , la acesta adaugandu-se astfel si cel deschis inainte de dl Cristian Presura unde voi posta deaseeni aceste cateva concluii cu referinta la tematica acestui fir care consider ca deschid perspective si pentru contributii viitoare ale celor cu darul de le putea face.
    Nu e nici-o problema in asta si o sa amintesc ca nici pentru Dedekind nu a fost o problema decat de dificultate matematica sa scrie zeci, sute de pagini prezentate ca niste comentarii la opera lui Riemann a carui lucrare fundamentala numara doar 8 pagini.
    Doresc sa subliniez ca daca in stiintele naturii principiul falsificabilitatii este testul care valideaza caracterul stiintific al unei teorii acest criteriu fiind consecinta modului inductiv incomplet cu care opereaza stiintele naturii, in stiintele pure ale ratiunii umane care sunr logica si matematica, rationamentele fiind riguros bazate pe inductii complete si pe deductii care plecand de la postulate prin reduceri la absurd ajung inafara unor erori de rationament la singurele consecinte posibile , unice atata timp cat premizele adica axiomele si postulatele nu se schimba.
    Desigur ca un postulat ca cel al paralelelor este o inductie considerata perfecta asupra unei realitati geometrice intuitive adica asupra careia nu se pot face decat inductii incomplete.
    dEci in stiintele matematice singura problema legate de adevar sau fals este adevarukl premizei si corectitudinea logica a rationamentului .
    Exista si o a treia categorie de stiinte care desi ar putea fi algoritmizabile cum spune Moisil ca snt stiintele, unele deja algoritmizate (in care se poate utiliza plenar matematica ) si altele care inca nu sunt(personal le-asi spune ca in revul mediu arte si meserii) cum sunt inca medicina desi in ea au patruns multe elemente matematice si nu desvolt ideea, (cum am spus las altora aceasta grija daca sunt interesati) sau siintele conomice care nu au inca postulatele adevarate puse in baza lor si unde diversele deuctii sunt efectuate in cadrul unor inductii incomplete mai ales prin incompletitudinea ipotezelor lor de baza si unde eroarea de calcul sau expeiment nu darama pur si simplu respectiva teorie ci au din nenorocire consecinte catastrofale asupra societatii (vezi teoria marxist -leninista) .

    Daca am pune ca postulat definitia speciei(Mayr-Buffon) in domeniul fiintelor cu reproducere sexuata si sexe diferite probabil ca orice desvoltare care ar contrazice postulatul si ce ar decurge din el ar trebui aruncata la cos desigur nu total ci eventual retranscrisa cu corectiile necesare cum am facut eu aunci cand mai sus am afirmat ca :
    , Evolutia este lenta si are loc in cadrul raselor . Saltul specific este brusc delimitand o specie de alta, cea veche daca nu va dispare ulterior, continuand sa evolueze intaspecific in cadrul specificitatii ei prin rasele ei (sub acest aspect poate ea insasi sa fie o singura rasa) si cea noua reainodand firul evolutiei intraspecifice prin rasa nou aparuta a unei noi specii cu care pana la o eventuala diversificare rasiala se confunda.

    Celor care m-au citit fie ignorandu-ma real sau ipocrit cat si celor care au trecut peste le multumesc si macar pentru vecinatate.

    • ion adrian spune:

      Erata: Doresc sa subliniez ca daca in stiintele naturii principiul falsificabilitatii este testul care valideaza caracterul stiintific al unei teorii acest criteriu fiind consecinta modului inductiv incomplet cu care opereaza stiintele naturii, in stiintele pure ale ratiunii umane care sunr logica si matematica, rationamentele fiind riguros bazate pe inductii complete si pe deductii care plecand de la postulate prin reduceri la absurd ajung inafara unor erori de rationament la singurele consecinte posibile , unice atata timp cat premizele adica axiomele si postulatele nu se schimba, falsificabilitatea nu se pune

      Nota: Mai sunt litere mancate virgule in plus sau nepuse dar la dl Presura textul a fost sa zicem ceva mai corect motiv pentru care am venit si aici cu aceasta erata..

      • val spune:

        Porniți de la premise false. Falisificabilitatea este o condiție obligatorie a oricărei conjecturi, fie că este din științele naturii ori cele pure, cum numiți matematica și alte științe. Falsificabilitatea nu presupune doar un tip de experiment, ci orice experiment potrivit conjecturii în discuție. Știința nu se legitimează prin falsificabilitate ci prin adevărul pe care-l postulează prin conjecturile sale și implicit prin rezultatele obținute în folosirea acestora la observarea lumii înconjurătoare.. Știința este o creație culturală, alcătuită din conjecturi care pot fi folosite la explicarea și înțelegerea unor fenomene supuse observării. Ceea ce se validează ori se invalidează este o conjectură, nu știința căreia îi aparține. O conjectură falsificată printr-un experiment natural ori mental nu falsifică știința căreia îi aparține conjectura respectivă, ea caută în continuare conjecturi care să pună în acord teoria cu ultimele observații. Nu există știință abandonată…„Falsificabilitatea se pune” obligatoriu la orice teorie, lege, lemă, ecuații etc., chiar și la axiome…doar că la axiome o schimbare a lor crează o știință nouă, fără a o anula pe cea veche.

        • ion adrian spune:

          Regret mult dar de cate ori voi considera ca nu merita sa ma ostenesc, dar ca sa fiu totusi politicos si sa arat ca am citit compozitia preopinentului, voi scrie: no comment :)

          • val spune:

            „no comment” era suficient. Altfel apar cel puțin patru contradicții de logică, în așa de puține cuvinte. În restul textelor pe care le postați sunt fără număr. Asta semnalam eu în remarca mea. Probabil că asta văd și moderatorii pe care-i acuzați de discriminare. (un ex. „modul inductiv complet”?. )

            • ion adrian spune:

              Hopa, dar de unde stiti dvs ca i acuz pe unii sau pe altii de discriminare. Poate ca sunteti vreun James Bond mai logic decat ala, dar tot sub acoperire.:)
              Daca am ce sa raspund raspund la partile la care are sens sa raspund .

  32. Dsk spune:

    Vad ca se incing pe aici niste polemici personale care bruiaza discutii serioase la obiect. Incetati d-lor, nu va puteti abtine de la a va infantua ego-ul in public? Venind la tema: evolutionismul este un fapt dovedit stiintific cu argumente extrem de rezistente la critica. Ce spun faptele? Ca acum aprox. 3,7 md. ani au aparut primele manifestari ale viului pe Terra si apoi pe masura ce urci pe scara timpului fosilele arata organisme din ce in ce mai complexe este un fapt acceptat de majoritatea covarsitoare a oamenilor de stiinta care merita increderea noastra. Faptul ca nu se cunosc in amanunt PROCESELE prin care apare evolutia e cu totul altceva. Asta e obiectul muncii pentru o puzderie de echipe de biologi + alte multe discipline care lucreaza in domeniu. Nu inteleg de ce e nevoie de tot felul de contorsionari epistemologice pentru a musca pe ici pe colo din simplitatea factuala. Vezi Popper versus Kuhn si Lucacs samd…Ce legatura APLICATA are cu subiectul? It’s as simple as that! Dupa care lucrurile devin mult mai complicate, e adevarat, dar hai sa plecam de la faptele incontestabile. Parada de eruditie si “adancime” a gandirii mie imi demonstreaza exact opusul: lipsa de claritate a gandirii.

    • val spune:

      Este cea mai bună dovadă a evoluționismului. După doar trei zile de explicații de o mare diversitate apare una, brusc, care pare cea mai adaptată la subiect. Sigur va schimba tipologia postărilor ulterioare, inclusiv ale primului autor. Este o dovadă clară de evoluție a acestei specii…de postări și de apariție a uneia care pune în discuție chiar …primul exemplar, cea de la care a pornit lanțul ființării ei. Se ajunge, prin acestă ultimă mutație și la o gândire clară…Rezultatul? Extincția primului strămoș…

  33. AT spune:

    Huffington Post, la fel ca rationalwiki, este un sait detestabil. S-a intamplat sa aiba stirea despre teoria simularii universului, pentru ca la intalnire au participat monstrii sacri ai ateismului din lumea academica americana. Dintr-o data, o teorie nefalsificabila devine acceptabila, doar pentru ca este in competitie cu cea traditionala a existentei unui creator

  34. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Charles Darwin, Charles Lyell și geologia

    Interesul meu pentru Darwin și teoria lui a venit pe filieră geologică.

    Între 1830 și 1875, avocatul, geologul și paleontologul scoțian Charles Lyell (1797-1875) a publicat douăsprezece ediții ale cărții lui, Principii de geologie, care au fondat geologia uniformistă de astăzi. În contrast cu concepția predominantă de atunci, catastrofismul, reprezentată prin Georges Cuvier și Louis Agassiz, Lyell a subliniat rolul legilor naturale. Pentru el, forțele care au acționat în trecut, producând eroziune, sedimentare sau depuneri de lavă și cenușă vulcanică, acționează neschimbate și astăzi. Denumit principiul uniformismului în geologie – The past is the key to the present -, această prezumție rezonabilă a câștigat imediat suporteri. Printre aceștia s-a numărat și Charles Darwin (cu 12 ani mai tânăr decât Lyell), care a luat cu el un exemplar al Principiilor în timpul expediției cu vasul Beagle. Mai târziu, Darwin a scris: „Am studiat [Principiile] cu mare atenție; și cartea mi-a fost de cel mai mare folos mulți ani la rând”.

    Lyell a avut cea mai mare influență intelectuală asupra lui Darwin. La întoarcerea din voiajul în jurul lumii (1831-1836), Darwin a devenit bun prieten cu Lyell, care l-a sfătuit în legătură cu fosilele și alte subiecte geologice. În 1839, când i-a apărut cartea Voyage of the Beagle, Darwin a dedicat-o lui Lyell. Plecând de la ideile uniformismului, Darwin și-a început fundamentarea propriei teorii evoluționiste ca pe o explicație o originii vietăților în termeni de procese naturale (opuse creaționismului sau consecințelor potopului biblic, mult prezente în concepția catastrofistă). Lyell l-a sfătuit, de asemenea, pe Darwin și în legătură cu ideea acestuia de evoluție prin selecție naturală și cu pregătirea manuscrisului. Când, în 1859, a apărut Originea speciilor, Lyell l-a felicitat călduros pe Darwin.

    Un episod mai puțin discutat al relației Darwin-Lyell este așa numitul Aranjament Delicat.

    În 1858, Darwin a intrat în panică atunci când Alfred Russel Wallace i-a trimis o dare de seamă completă a teoriei selecție naturale înainte ca Darwin să fi publicat ceva. Wallace se găsea în cealaltă parte a lumii, în arhipelagul malaez, unde colecta probe de roci și fosile și dorea ca Darwin să-i publice manuscrisul. Speriat că ar putea pierde întâietatea descoperii sale, Darwin a apelat la bunul săi prieten Lyell, care, pe lângă geolog, era și un dibaci avocat. Lyell, împreună cu un alt prieten al lui Darwin, Joseph Hooker, a aranjat ca Darwin să publice, în paralel cu lucrarea lui Wallace, un extras din manuscrisul său și o scrisoare personală în care el (Darwin) ar fi făcut o descriere a selecției naturale. Acesta a fost faimosul Aranjament Delicat. Cu alte cuvinte, dacă nu interveneau Lyell și Hooker, astăzi am fi vorbit de teoria evoluției prin selecție naturală a lui Wallace, în loc de a lui Darwin.

    (Detalii, aici: Arnold C. Brackman, 1980, A Delicate Arrangement: The Strange Case of Charles Darwin and Alfred Russel Wallace)

    Drept recunoștință, în autobiografia lui, Darwin a declarat: „I saw more of Lyell than any other man”.

    Ceea ce mi-a atras atenția în relația Darwin-Lyell a fost faptul că Lyell a avut și un alt tip de influența asupra lui Darwin.

    Este larg acceptat astăzi printre geologi și alți specialiști că Lyell a fost mai bun avocat și polemist decât om de știință. Principiile sale sunt mai puțin un manual de geologie și mult mai mult o argumentare polemică pentru o formă extremă, radicală de uniformism geologic. Lyell nu a accentuat doar acțiunile legilor naturale în geologie, ci a invocat, fără dovezi, că uniformismul se aplică și la cauze, procese și rate geologice în timp. Dacă acestea se pot numi „principii”, atunci Lyell este un „șarlatan” (David Deming, fostul meu conductor de doctorat la University of Oklahoma, comm. pers.)

    Pe un ton similar, într-un articol în care a argumentat necesitatea folosirii ambelor procese -catastrofice și graduale – pentru explicarea observațiilor geologice- profesorul Stephen J. Gould (Harvard University) a scris:

    “Charles Lyell was a lawyer by profession, and his book is one of the most brilliant briefs ever published by an advocate … [but he] relied upon two bits of cunning to establish his uniformitarian views as the only true geology.”

    (Gould, S. J., Catastrophes and steady state earth, Natural History Feb 1975. pp. 15–16)

    Cele două bucăți de viclenie se refera la

    1. Crearea unui om de paie, care trebuie demolat (cine îi critică părerile este un creaționist, adept al teoriei pământului tânăr). Dar Lyell a fost criticat, pe baza observațiilor geologice, atât oameni care credeau în teoria pământului bătrân cât și de alții, care credeau în pământul tânăr.

    2. Dacă cineva îndrăznește să-i respingă teoria uniformismului, acela respinge știința per se. Adică, acceptarea principiului științific al uniformității (caracterului imuabil) legilor naturale necesită fără crâcnire acceptarea uniformității (caracterului imuabil) proceselor geologice. Dar, conform profesorului Gould, aceasta este o reprezentare eronată a altor puncte de vedere din geologie, pentru că, în realitatea, catastrofiștii, precum Cuvier și Agassiz, erau mult mai empirici decât a fost Lyell. Datele geologice indică necesitata acceptării catastrofelor : roci fracturate și contorsionate, întregi populații faunale dispărute.

    Înaintea apariției primei ediții a Principiilor, Lyell a admis, într-o scrisoare, că „toată geologia mea va servi ca o ilustrare a punctelor de vedere impuse de acele principii”. Cu alte cuvinte, Lyell admite că el folosește o metoda științifică sui generis: emite mai întâi o ipoteză, după care va colecta doar acele date și observații care îi vor suporta ipoteza. Ceea ce nu se potrivește, devine girafa lui Marin Preda: „Așa ce va nu există!”. Trucul favorit al lui Lyell a fost simplu: Când datele și observațiile de teren contrazic uniformismul absolut, datele sunt de vină și trebuie ignorate.

    Din păcate, acest truc a fost predat de Lyell și mai tânărului Darwin: dacă dovezile concrete îți vor contrazice teoria evoluției prin selecție naturală, ignoră-le pur si simplu!

    În continuare, se poate reciti partea din articol unde discut rolul fosilelor tranziționale și faptul că Darwin, conștient de lipsa lor, afirmă cu superbie, pe baza lecției învățate de la magistrul Lyell, că datele geologice sunt extrem de imperfecte, nu teoria sa.

    • Gamma spune:

      Of , off . Dar ati gasit vreodata vre-o maimuta prin strate precambriene ? Sau macar prin Jurasic ? Vreun catel prin cretacic? . Daca nu atunci procesul de evolutie e clar si este dovedit la fiecare groapa facuta de un excavator . Peisajul de acum 500 milioane de ani unde organismele erau foarte simple si nu lasau multe urme nu este important pentru confirmarea modelului .Nici tranzitionalele nu ne intereseaza stim din teorie ca vor fi putine . Conteaza intr-adevar ca investigarea genomului confirma peisajul derivat din fosile . Daca nu era asa atunci aveati dv dreptate .genetica e o metoda de verificare a TE . Iar TE a trecut testul . In rest puteti cauta “petele de pe costum” ,acest lucru foloseste stiintei , atat timp cat nu le creati chiar dv ( ma refer la reiterarea unor mistere explicate si indreptarea atentie de la lucrurile esentiale catre trivialitati ) . E timpul sa ma retrag si eu .

  35. ion adrian spune:

    Ce spun mai jos este numai si numai evolutionism dar in dialectica exista si saltul calitativ. Nu e ambitie nu e nimic altceva decat minima ratiune:

    Evolutia este lenta si are loc in cadrul raselor . Saltul specific este brusc delimitand o specie de alta, cea veche daca nu va dispare ulterior, continuand sa evolueze intaspecific in cadrul specificitatii ei prin rasele ei (sub acest aspect poate ea insasi sa fie o singura rasa) si cea noua reainodand firul evolutiei intraspecifice prin rasa nou aparuta a unei noi specii cu care pana la o eventuala diversificare rasiala se confunda.

    Cine poate contrazice asta sa contrazica, dar nu cu linckuri ci cu propria sa judecata .

    • Harald spune:

      Ideile dvs.ar putea fi reformulate daca urmariti exemplul oferit de neanderthali: au plecat din Africa, s-au separat de mainstream, iar dupa cateva sute sau mii de generatii diferentierea era deja evidenta. Un alt grup separat de mainstream, net superior numeric fata de neanderthali, i-a asimiliat, dupa care a devenit el insusi mainstream. Astazi, populatiile africane nu au urme de newnderthal in genom, dar europenii si asiaticii au. Asta fiind la 1.000 – 1.200 de generatii dupa asimilarea neanderthalilor.

      As zice ca e un studiu de caz excelent privind aparitia unei specii noi si disparitia ei, lasand totusi urme genetice clare ale existentei ei. Asa se desfasoara lucrurile in realitate. Un nou grup care ar pleca azi din Africa nu ar mai deveni neanderthali pentru ca intre timp conditiile din Europa s-au schimbat. Mainstreamul speciei e acum in Europa si va asimila noul grup venit din Africa, acesta neavand timp sa dezvolte vreo diferentiere.

      • ion adrian spune:

        Toate aceste evolutii se fac in cadrul rasei respective(daca specia are doar o rasa atunci spun in cazul speciei respective ) iar cand apare o noua specie reprezentantii sai sunt separati neputandu-se metisa cu specia din care provin, putand da eventual nastere doar la hibrizi care nu sunt viabili si reproductivi in amonte si aval, ca daca ar fi nu ar fi vorba de o noua specie ci eventual o noua rasa.

        • Harald spune:

          Neanderthalilor nu le-a lipsit mult sa ajunga la separare, probabil doar inca o mie sau doua mii de generatii. Chiar si in ziua de azi, nu stim cate specii virtuale se afla printre oameni. Vedem oamenii ca au copii, dar asta nu inseamna ca orice femeie ar putea avea copii cu orice barbat. Poate ca unele combinatii ar fi pur si simplu incapabile sa dea nastere la urmasi viabili si apti de reproducere… Unele linii genetice dispar, altele continua, iar in conditii de separare efectiva ar fi posibil un bottleneck urmat de aparitia unei noi specii.

          Rasa nu este o clasificare obiectiva, ci una conventionala, teoretica, idealizata. Ceea ce exista in mod obiectiv sunt indivizii. Pe care nu puteti sa-i evaluati ca incadrandu-se 78% sau 93% intr-o anumita rasa.

          • ion adrian spune:

            1) Dar atunci nici speciile sunt tot o clasificare conventionala si vertrebratele si nevertebratele si plantele si animalele sunt toate asa caci asa reulta din asertiunea dvs?
            Sper sa-mi explicati asadar ce intelegeti prin prin lipsa de obiectivitate a rasei .
            In acelasi timp daca inlocuiesc in ce spun rasa cu specia ca si cum orice specie in opinia dvs nu are rase iar in opinia mea pot rationa si in ipoteza ca nu exista decat o rasa in specie adica ceea ce caracterizeaza specia in toate atributele ei somatice cu o exceptie fecundarea fertila pe care eu o aloc speciei si care va separa doua specii.consider ca nimic din ce am afirmat nu se schimba.
            2) Pare ca ati venit cu chestia asta cu rasa la sfarsit in loc sa incepeti cu ea, ca un argument peremtoriu privind eroarea spuselor mele dar nu este caci cu sau fara rase ce spun eu este la fel si deci nu lipsa rasei ar schimba ceva. sper sa fi inteles ce am spus.

            Oricum esential este sa lamuriti motivul pentru care considerati rasa ca pe ceva conventional, lipsit de obiectivitate si deci un concept incorect taxonomic

            • Harald spune:

              Diferenta intre plante si animale sau intre vertebrate si nevertebrate e la un nivel un pic mai de baza decat cel intre specii. E usor sa deosebiti un stejar de un caine, nu? In schimb e mai greu sa deosebiti gainile de fazani.

            • ion adrian spune:

              Fals. Nivelul cel mai de baza este specia. De ce? Ganditi-va cu instrumentele proprii si cu curaj.

            • ion adrian spune:

              PS. :) Pe lumina este la fel de usor sa deosebesti un negru de un alb sau poftim un chihuaua de un caine lup. :)

            • ion adrian spune:

              Aici tb sa raspunzi dle Harald !

  36. lucian spune:

    Daca ar fi sa urmam teoria antica a stiintei :
    Materialismul se numeste astfel intrucit accepta ca principiu , cauza prima prin care se explica toate celelalte , ,materia, , stiind ce este materia stim ce sunt toate celelalte lucruri , modificari mecanice ale materiei ( acelea chimice derivind din cele fizice , atomice ) .Omul nu se trage propriu -zis din maimuta ( care este doar o cauza proxima ) ci , impreuna cu maimuta si toate formele vii , se trage din ,materie, .Dar materia este cel mai obscur dintre toti termenii , initial , in fil. clasica , acest termen , ca si potenta , nu avea sens fara ,forma, si act . Stiinta moderna , pe baze fizico-matematice , nu explica natura unui lucru ( pt. ea lucrurile fiind procese , panta rhei , in care insasi ideea de adevar , de fiinta si deci si de cunoastere se destrama , de vreme ce nu exista nimic neschimbator ) , ci doar geneza materiala , ,istoria, lucrului , este descriptiva , admitind doar cauzalitatea mecanica .Dar , de ex. , omul individual nu se explica doar prin parinti si mediu , este ceva distinct si autonom sau gaina nu se explica prin ou ( ci prin ,forma, sau esenta gainii , dupa antici ) . A descrie modul de aparitie si conditiile de posibilitate ale unui lucru nu inseamna inca a avea cunoasterea acelui lucru , definitia lui . Doctrinele naturaliste antice , ale lui Democrit si Epicur , nu erau in primul rind stiintifice , ci teorii etice , mai bine zis , amoraliste . Stiinta este deductiva , prin cauze iar cauza trebuie sa fie anterioara si mai bine cunoscuta decit efectul , pe care il explica .La capatul lantului cauzal ( inversiune a teoriilor antice despre cauzalitate , in care superiorul este necesar anterior inferiorului ) se afla aceasta ,materie, , din ce in ce mai inconsistenta , sub care se poate ghici cu usurinta ,nimicul, , de aceea stiinta materialista este in fondul ei ultim nihilista .Tot dupa antici , , nimic nu se face din nimic, , aceasta este o axioma .Or , in cosmologiile moderne , Big-Bangul este o aparitie ex nihilo , teorii stiintifico-fantastice si speculative , caci nu pot avea niciun fel de confirmare , nici teoretica si nici empirica .Ele trec drept adevaruri doar prin popularizatorii de stiinta , in ochii vulgului snob si al ,scientistilor, ( stiinta devenita credinta ) . Adevarul pe care il ofera aceasta stiinta este unul conventional , util social si chiar politic ( asa cum sunt mai toate in lumea dce azi , inecate intr-o ipocrizie absoluta ) dar , desigur , intre aceste limite dogmatice si ideologice , de cenzura si autocenzura , este posibila si o cercetare propriu-zis stiintifica si obiectiva , asa ca se poate vorbi si de un progres real si sensibil al cunoasterii ( proiectul lui Bacon nu era , in mod sigur , unul ,scientist, ) .Stiinta este insa amputata in partea superioara , ca musca fara aripi , de care vorbea Culianu , probabil ca ingeniozitatea omului va reusi sa sparga acest ,borcan, in care a fost inchisa . Cind fiinta umana este vazuta doar ca un ,lucru, sau obiect intre celelalte , simpla modificare mecanica , cind etica si religia sunt vazute aproape ca superstitii , nestiintifice , totul e permis , orice inginerie sociala , cu cele mai bune intentii . Azi , votul democratic trece drept criteriu de adevar si pt. stiinte , daca cei mai multi spun asa , asta e , avem stiinta pe care o dorim si o meritam . Darwinismul il ajuta pe om sa se elibereze de complexele morale , de ,constiinta vinovata, , sa doarma si sa digere mai bine , sa uite de datoria de a fi om .

  37. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    De-ale filosofilor

    Cu multe sute de ani înainte ca Darwin să ne învețe cine este și de unde se trage omul, filosofii din Grecia antică și-au pus și ei o problemă similară.

    La puțină vreme după moartea lui Socrate, în timpul unui curs ținut în grădinile lui Akademos (de unde, mai târziu, am dobândit Academia), șeful gimnaziului, Platon, și-a propus să definească „ființa umană”. Istoria apocrifă ne spune că Platon a venit imediat cu definiția: Omul este o ființă bipedă fără pene.

    Când a auzit noutatea, Diogene din Sinope, poreclit și Diogene Cinicul, s-a prezentat urgent la școala lui Platon cu un cocoș jumulit de pene și, aruncându-l în fața participanților, a exclamat: Iată omul platonic!

    Desigur, Academia a trebuit să repare definiția inițială, așa că a adăugat următoarea completare: și cu unghii plate.

  38. lucian spune:

    Tot Diogene spunea ca omul este cel mai nesabuit dintre animale . Biologia datoreaza mult lui Aristotel , seful Lyceului ( care admitea definitii diferite prin criterii diferite ) , nu stim ( dar putem banui , cu putina imaginatie ) cum l-ar fi tratat Diogene pe Darwin .Multumesc pt. raspuns .

  39. Dsk spune:

    Parca tema era evolutionismul. De aia castiga Richard Dawkins toate dezbaterile: prezinta “facts & data”, in timp ce preopinentii se lanseaza in incursiuni speculativ-filozofice care duc pe un drum mai scurt sau mai lung invariabil spre ” the imaginary friend in the sky”.

    • Mos Darviciu spune:

      Proasta inspiratie aducerea lui Dawkins in discutia despre dezbateri ateiste. Este notorie lasitatea si proasta sa pregatire. Apropo, ce disputa a cistigat Dawkins? Cu cine? Pe ce tema? Nu spun ca apologetii nu bat si ei cimpii si sint uneori foarte prost pregatiti sau total neexperimentati pentru acest gen de dezbateri, dar Dawkins este un virf al lipsei de inteligenta specifica in confruntarile de idei. Un mare deserviciu face el ateismului in lume, Slava Domnului!

  40. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Unicitatea umană – Omul este singurul animal care știe că va muri

    Printre elementele-cheie, care definesc unicitatea umană, aș menționa deplina conștiință de sine și inter-subiectivitatea, care ne ajută, de exemplu, să înțelegem intențiile celorlalți. Aceste două atribute ar fi putut fi selectate datorită beneficiilor posibile oferite comunicațiilor interpersonale, încrucișărilor cooperante, limbajului și altor activități umane critice.

    Cu toate acestea, Ajit Varki și Danny Brower (Denial: Self-Deception, False Beliefs, and the Origins of the Human Mind) consideră că întrebarea reală este de ce numai specia noastră a ajuns unde a ajuns, în ciuda a milioane de ani de oportunități evoluționiste.

    Ei spun că deplina conștiință de sine și inter-subiectivitatea ar fi putut, de asemenea, să-i facă pe oameni conștienți de existența morții și a mortalității lor. Astfel, departe de a fi folositoare, frica copleșitoare care a rezultat ar fi devenit o „barieră evoluționistă dead-end (complet închisă)”, micșorând activitățile și funcțiile cognitive necesare pentru supraviețuire și reproducere. Autorii sugerează că, deși multe specii manifestă trăsături de conștientizare (inclusiv cimpanzeii, urangutanii, delfinii, elefanții ș.a.), tranziția către genotipul uman a fost blocată, timp de zeci de milioane de ani de evoluție mamiferă (și, probabil, aviară).

    Astfel, continuă autorii, singura modalitate prin care aceste proprietăți ar fi putut deveni selectabile ar fi fost apariția simultană a unor mecanisme neurale de negare a morții și de acceptare a mortalității.

    Dacă logica propusă de cei doi autori este corectă, multe specii cu sânge cald ar fi putut obține anterior o deplină conștiință și inter-subiectivitate, dar apoi au eșuat în tentativa lor de supraviețuire din cauza consecințelor imediate extrem de negative.

    Specia noastră, numită de Varki „behaviorally modern humans”, s-ar include astfel în categoria „excepționalismului uman”, ca o explicație extraordinară a evenimentelor evoluționiste.

  41. ion adrian spune:

    Ajit Varki și Danny Brower ….de ce numai specia noastră a ajuns unde a ajuns, în ciuda a milioane de ani de oportunități evoluționiste?

    Raspuns: datorita nousului din noi care ne scoate partial din regnul animal si ne intoarce cu fata spre un alt regn , sa-i spunem noetic, unde individul este similar cu specia din regnul animal(uncitatea persoanei).

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      „Nousul din noi” este cumva un pseudonim al lui Dumnezeu?

      • ion adrian spune:

        Nu as putea sa va raspund categoric intrucat nu am o relatie directa cu transcendenta. Am spus si pe aici, ca doar am gasit doua tangente intre mintea noastra rational duala si transcendenta care nu stiu cum ar putea fi daca nu doar unara si in consecinta infinita, asa cum numarul 1 are toate numerele in el ( desi cred ca Bertrand Russell ar fi spus ca in fata cifrei zero se simte ca un scamator care scoate numerele din palarie), transcendenta referitor la care cred in ce a spus Pascal, dar la fel cu Pascal cred ca exista transcendenta in al carui miez eu fiinta muritoare nu pot intra prin ratiune, la fel cum cred ca in noi exista nous .
        Ce este nous-ul? Pot spune ce nu este si ce cred ca se intampla prin el:
        Nu este memoria fizica care este goala la nastere dar este mobilata in timpul vietii constituind eul personal care dispare dupa moarte, odata cu creierul sustinut de corp . Dar cred ca ne nastem cu posibilitatea aprorica de a percepe identitatea cu sine, asa cum un calculator nu poate exista fara un cip care nu este memoria sa ROM sau RAM si din care eu consider ca Dispozitivul aritmetic–logic este cel mai aproape de ceea ce as numi elementul de contact intre nous si creier. Adica, cu un element prin care putem crede ca Kant are dreptate cand spune ca Spatiul si Timpul sunt categorii filozofice date noua aprioric dar la care as adauga si apriorismul legiilor logicii (cele doua fundamentale identitatea si noncontradictia). Observati cum apare mereu perechea dialectica.
        By the way, intrucat cred ca un calculator nu va putea avea aceste elemente inglobate pentru a deveni apriorice, eu nu cred ca va egala omul la nivel noetic ci doar la nivelul computational unde demult la si depasit ;vezi sahul si chiar go-ul etc Acel cip aritmetic fiind capabil sa verifice identitatea in sens aritmetic adica egalitatea numerica, se apropie dar nu este un element care sa aibe apriorismul acesteia . Oricum elementul conditional care permite If-ul logic este cel mai important element fara de care computerul nu poate exista .

        Mai departe nousul este cel care ne permite sa spunem ca contemplam atat cerul instelat deasupra noastra cat si legea morala din noi.

        Mai mult nu stiu sa spun dar cu certitudine ca aparitia acestora la om este un salt la fel de mare ca aparitia vietii si deci nu e nimic ridicol sa spunem ca de fapt specia om este prin soma o specie animalica dar ca prin nous o specie noetica, adica un regn noetic caci prin nous fiecare om devine o persoana si fiecare persoana prin infinitatea de trasaturi noetice o pot considera ca o specie diferita. .
        Acest lucru, adica ideea de regn noetic l-a sezizat,cred ca era biolog, un savant cred ca in secolul 19(am undeva notat numele si cred ca l-am indicat in trecut si pe aceasta platforma) asa ca, atunci cand am aflat absolut intamplator de asta, m-am bucurat, intrucat desi nu mai eram prioritar, macar nu mai eram singur..:)

  42. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Dr. Ajit Varki a publicat ieri, în PNAS, o scrisoare intitulată De ce nu există hibrizi persistenți ai încrucișării oamenilor cu Denisovanii, Neanderthalii sau cu oricine altcineva?

    Răspunsul lui mi se pare interesant:

    Datele actuale genomice și arheologice indică faptul că urmașii strămoșii noștri direcți – Behaviorally Modern Humans, BMHs – au apărut în Africa (~100.000 – 200.000 ani în urmă) și s-au răspândit pe întreaga planetă (inclusiv restul Africii), având contacte cu hominizii care nu dispăruseră încă – Neanderthalii, Denisovanii, Homo Erectus și alții.

    Deși datele genomice indică unele încrucișări, numărul de gene incorporate este limitat, fără persistența unor adevărați hibrizi. Astfel, sub-specia noastră, BMHs, a fost „câștigătoarea” fiecărui contact, pentru zeci de mii de ani.

    De ce nu persistă speciile hibride? Contactele bărbaților BHM cu femeile non-BHM au generat progenituri care nu au supraviețuit în cadrul grupurilor BHM. În contrast, progeniturile femeilor BMH și a bărbaților non-BMH au avut probabil posibilitatea să supraviețuiască în grupurile BHM, cu suficiente șanse de a transmite puținele allele disponibile noilor veniți în comunitate.

    Din nou, avem de-a face cu „excepționalismul uman” ca explicație extraordinară a evenimentelor evoluționiste. Adică, oamenii sunt o rară excepție. (God, anybody?)

    • ion adrian spune:

      Multmesc mult.
      In fine se pare ca am raspunsul la o intrebare pusa de vreo 20 de ani biologilor cu care am stat de vorba, mai ales urmarind acest raspuns .
      Intrebam Neanderthal si Homo sapiens sapiens sunt subspecii sau specii diferite, adica incrucisandu-se produc metisi sau hibrizi.
      Eu inclinam sa cred ca daca se incrucisasera cum se parea ca se intamplase fara alte amanunte, pe baza conceptiei mele erau subspecii care poate ca se separau nu genetic categoric ci incepand cu o respingere etologica(cum un porumbel desperecheat nu-si gaseste pereche fara a fi tinut in cusca un timp suficient cu alta porumbita) sau de areale(cintezoii din Galapagos) . Nu eram insa sigur, caci nu aveam pe atunci si dovada transmiterii genetice prin aceste incucisari, care azi explica cam ce a fost.
      Din ce vad ca se stie azi genetic si biologic, rezulta ca erau specii diferite care inca puteau avea hibrizi . Ca sa fie aceiasi specie conform definitiei Buffon -Mayr (redescoperita si de mine pe cand nu stiam de acestia de Buffon stiam de la scoala dar nu sb acest aspect foarte putin cunosut daca chiar si Mayr l-a ignorat la inceput) trebuiau ca ambele sexe sa se poata metisa ori ce s-a intamplat a fost doar o hibridare despre care nu stim nici ce fertilitate prezentau descendentii, alta decat o reintoarcere in specia mai puternica ( a nostra) caci exista o transmitere de gene , neandrthaliii disparand nu putem sti ce s-a intamplat si la ei.
      Ceea ce mi se pare foarte nteresant este faptul ca y-Adamul nostru nu este mai departe transmisibil cu orice altceva decat in specia noastra(initial nu aveam rase deci putem spune si rasa noastra initiala, adica glumind metaforic Eva si Adam nu aveau o rasa -erau cam ce am obtine amestecand(se va intampla candva) rasele existente) .
      Oare cine poarta nousul ? Y-Adam si iar este confirmata metafora biblica cum ca Eva este clona lui Adam si ca deci Adam este mutantul ? De cerccetat cu metode stiintifice.
      PS. Astept in ciontinuare ca dupa rasturnari senzationale in evaluarea vechimii lui Y Adam si a Evei Mythocondriale sa descoperim ca sunt de aceiasi varsta. Ipoteza falsificabila in baza teoriilor mele :) care nu sunt publicate oficial, intrucat blogul este la dispozitia oricui si cine are curajul sa si le asume este liber sa o faca chiar si fara multumiri si nu ma supar nici pe injuraturi :) :)
      Fiind eu credincios, desigur ca in maniera mea transcedentala :) , poate ca vor fi fiind astea ca niste indulgente. Ar fi misto, nu-i asa? :) :) :)

      • Harald spune:

        “Eva mitocondriala” este o licenta poetica nu foarte fericit aleasa. Faptul ca toti oamenii de azi au ADN mitocondrial de la acea femeie nu inseamna ca asta va mai fi valabil si maine. E ceva gen clasamentul WTA la tenis: cineva ocupa mereu primul loc, dar jucatoarea de pe primul loc se mai schimba. Iar aceasta Eva a avut si ea parinti.

        • ion adrian spune:

          Nici-o licenta poetica.Mai studiati genetica!
          E vorba de unicitatea acestui stramos feminin sau masculin. Este mai greu de priceput la fel ca si faptul ca o femeie nu poate fi in acelasi timp si gravida si nongravida sau ca un animal nu se poate afla in acelasi timp in doua specii diferite. :)
          Dar am o intrebare. de ce tineti cu orice pret si in orice domeniu cand credeti ca se poate sa va aratati inteligenta?
          Desigur gura lumii sloboda dar… :)

          • ion adrian spune:

            PS.Si de ce va pozitionati astfel ca dati impresia ca-l creditati sau ca va crediteaza dl Cranganu in dialoguri care nu va privesc desi sunt in imediata vecinatate unele care va privesc si la care va faceti ca ploua, poate pentru ca nu sunteti capabil sa raspundeti

      • Harald spune:

        Precizari despre Eva mitocondriala: era contemporana cu cateva mii de alte femei, poate chiar zeci sa sute de mii. A avut doua sau mai multe fiice. Daca avea una singura, acea fiica ar fi fost Eva mitocondriala. Daca liniile genetice de la acele fiice se intrerup, titlul de Eva mitocondriala se va transmite peste cateva generatii, fiind preluat de urmasa (stranepoata, de ex.) care a avut doua sau mai multe fiice. Cine doreste sa utilizeze sintagma “Eva mitocondriala” este rugat sa -si insuseasca mai intai aceste mici detalii.

        Nu este stramoasa omenirii si nu este Eva din Biblie. Cine a avut nefericita idee sa o boteze Eva ar trebui ars pe rug pentru blasfemie :P

    • Harald spune:

      Speciile hibride nu au timp sa apara, deci e exclus sa vorbim despre supravietuirea lor. Metisii rezultati din primele incrucisari au participat la noi incrucisari, iar daca neanderthalii erau inferiori numeric, lucrurile nu se puteau termina decat intr-un singur fel – prin asimilarea lor. Avem exemplul vechilor prusieni din Germania, disparuti in jurul anilor 1600 sau al vechilor locuitori din Cornwall. Nu i-a exterminat nimeni, au tot format familii mixte pana au disparut cu totul. Mainstreamul asimileaza grupurile inferioare numeric.

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Eu am simplificat mult textul citat. Pentru o mai bună înțelegere a opiniei dr. Ajit Varki, voi cita două paragrafe centrale din textul său:

        Although this apparent one-of-a-kind phenomenon could have occurred by chance, the singularity allows one to posit a uniquely complex genetic/biological/cultural transition of BMHs. As Pääbo suggested (3), adaptive accumulation of an “explosive constellation” of genetic variants (alleles) could have endowed BMHs with an unparalleled combination of
        cognitive features, guaranteeing success at every subsequent encounter with other hominins.

        Why did hybrid species not persist, at least at the geographical extremes of BMH expansion? Assuming that hundreds of new alleles comprised the BMH genotype, F1 hybrids with other hominins would likely lack the complete cognitive package required to compete for mating within BMH groups. Tellingly, 10 of 10 non-BMH mitochondrial sequences are outside the current BMH range (1), suggesting that mating of BMH males with non-BMH females generated progeny that were not includedwithin BMHgroups. In contrast, progeny
        of female BMHs and non-BMH males may have had the opportunity to survive within BMH groups, with sufficient mating success rates to allow transmissions of a few alleles valuable to the newcomers, but related to ecological adaptation, not cognition.”

        Fără nicio o ironie, vă pot spune că Proceedings of the National Academy of Sciences obișnuiește să publice în fiecare număr comentarii critice la adresa articolelor publicate.
        Mult succes!

        • Harald spune:

          Tot fara ironie, “compete for mating” nu insemna in urma cu 35-40.000 ani ce inseamna azi. Sau ca sa reiau o formulare pe care am mai folosit-o in urma cu cateva luni, pe vremea cant a trebuit sa lamurim ca ADN-ul mitocondrial se transmite pe linie materna, “uriasii isi luau neveste dintre fiicele oamenilor”, insa oamenii nu isi luau neveste dintre fiicele uriasilor. Oare de ce? :)

  43. lucian spune:

    Credeam ca acest topic este despre asa-zisul ,dialog, dintre stiinta si filozofie ( care filozofie ?) .Discutiile despre evolutionism au devenit cimpul de lupta pt. infruntarea intre doua tabere de credinciosi si militanti , la fel de intransigenti , ateistii si teistii .Teistii incearca sa tina pasul , cred ca daca pot sa-si invinga adversarul ( prin reducere la absurd ) au reusit sa stabileasca si adevarul cerdintei lor ( ! ) .Dar nu fac decit sa confirme tezele evolutioniste , in incercarea de conciliere a stiintei cu religia : ceea ce cauta sa demonstreze este interventia unui agent supranatural si voluntar , care sa dirijeze evolutia si sa explice mutatiile , conform unui design inteligent .Dar asa se ajunge la forme bizare , hibride , de creationism evolutionist si materialism spiritualist , care sfirseste prin a atribui pina si lui D-zeu o evolutie , ca Inteligenta cosmica imanenta ( un Geist hegelian ) , o religie new-age .Am remarcat si pe aceasta platforma , la unii cercetatori , acest demers supersavant de apologetica scientista , prin argumente la zi sub care credintele sunt transparente , un mod de autoinselare , in fond . Toate acestea intra in mod clar la capitolul pseudostiintei , sunt viciate . Voiam sa spun ca sunt si ipoteze , deocamdata de granita , care propun o viziune mai complexa a viului , vitalist-organicista si ciclica ( depasind deci paradigma mecanicista si materialista ) , in care timpul nu este o masura abstracta , ci o functie a vietii ( ipoteza care era si aceea a unui Plotin ) , ca ritm vital ( am amintit de teoriile sistemelor si cibernetica , ca ex. de stiinta ,holistica, ) . Teoria evolutionista presupune un timp liniar si ,exterior, , exact ca si creationismul , solutiile teoretice care ar putea destructura definitiv viziunea euclidiana , spontana ( un alt soi de ,geocentrism, ) sunt cele ale teoriilor relativitatii , perspectiviste . ,Metoda, apologetilor ( de ambele tabere ) de a aduce cit mai multe si mai recente somitati de partea lor , cu obisnuitul recurs la pagini web , mi se pare de mare ingenuitate , o manie postmodernista a clasificarilor si fisierelor . Dar daca e nevoie si de trimiteri , recomand lucrarile lui Bruno , Leibniz , Bacon , Goethe si celorlalti mari pionieri ai stiintei , niciunul materialist .Si , cum spunea un alt obscurantist : ,Sunt mai multe lucruri in cer şi pe pamint decit cele visate de propria ta filozofie , , a bon entendeur …

  44. lucian spune:

    P.S. Si pt. a se vedea ca toate acestea sunt departe de a fi neutre politico-ideologic , ar trebui adaugat ca Geistul hegelian e implicat metapolitic si geopolitic , cu sfirsitul istoriei , pasnic , dupa Fukuyama , catastrofic , dupa Huntington , via Strauss , via Kojeve … D-zeu e in tabara noastra , e progresist sau/si liberal , dupa cum ne anunta conservatorii autohtoni , are un proiect , acela al armoniei finale a Crestinismului ( de nuante evanghelice , via Weber ) cu capitalismul si democratia occidentala .Toate acestea sunt cusute cu ata alba .Care era subiectul ?

  45. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    OFF-TOPIC

    Before Hollywood, the oil industry made Los Angeles

    N-am mai scris de mult despre fracturarea hidraulică, petrol sau gaze. Dar nu-i timpul pierdut :-)

    Atunci când fac naveta Pennsylvania- Brooklyn, ascult de obicei, postul NPR (National Public Radio), singurul post fără reclame, care acoperă întregul teritoriu al SUA.

    De regulă, fiind un radio liberal, aud numai știri proaste despre fracturarea hidraulică și industria de petrol și gaze (poluare, prea mulți bani, republicani etc.). De aceea, am fost plăcut surprins să ascult recent un raport despre rolul unic pe care l-a jucat și îl joacă în continuare exploatarea petrolului în cel de-al doilea oraș american, Los Angeles: „Înainte de Hollywod, industria petrolieră a creat Los Angeles”. Mai jos, reproduc un extras din reportajul NPR:

    “Los Angeles is a world center for transportation, fashion, manufacturing and above all entertainment. In the heart of this metropolis, oil is hidden in plain sight. If you go on a walk to clear your head at NPR’s Culver City studios, cross the street and you’re in one of the largest producing urban oil fields in America.”

    Cititorii interesați pot găsi informații suplimentare în articolul meu Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?

  46. abc spune:

    Sau:

    http://www.wired.com/2016/04/scientists-find-genetic-superheroes-cant-tell/

    Eu pot sa cred ca conceptele astea deriva din evolutionism.

    Si nu din ceva teorii gen baba Omida.

  47. man_and_twin spune:

    “Uneori, biologii par să uite că cunoașterea științifică este întotdeauna provizorie și incertă și ajung, surprinzător, să considere teoria evoluției drept un „fapt”; alteori, argumentează că evoluția se evoluția se identifică cu „urmașii cu modificări” provenind dintr-un strămoș comun și unic (folosind și o altă carte a lui Darwin, „Urmașul omului și selecția în relație cu sexul”, 1871). Cu toate acestea, chiar și unii biologi sunt sceptici. De exemplu, în 2009, Donald I. Williamson (University of Liverpool) își începe un articol publicat în prestigioasa Proceedings of the National Academy of Sciences cu cuvintele: „Resping presupunerea darwinistă… [a] unui singur strămoș comun”[13], în timp ce Robert L. Carroll (McGill University) scria în 2000 că multe forme intermediare, presupuse de Darwin, lipsesc.[14]”

    Quote mining nerusinat, din nou. Acele puncte de suspensie ascund un context care nu are nici in clin nici in maneca de-a face cu discutia:
    “I reject the Darwinian assumption that LARVAE and THEIR ADULTS evolved from a single common ancestor. Rather I posit that, in animals that metamorphose, the basic types of larvae originated as adults of different lineages, i.e., larvae were transferred when, through hybridization, their genomes were acquired by distantly related animals.”
    Donal Williamson e o curiozitate in domeniul lui. Sustine ideea conform careia metamorfoza insectelor e rezultatul fuziunii intre specii distincte, una similara larvelor si alta similara fluturilor. E luat peste picior de toti colegii, desi colegi e o exagerarea in cazul asta. Pulbicarea studiului din care a fost trunchiat si acel citat a fost motivul unui scandal care a dus la interzicerea unei practici la PNAS, tocmai pt a evita un astfel de fiasco. Practica referindu-se la anumite privilegii pe care membrii academiei le aveau, si anume publicarea unor lucrari proprii sau ale unor prieteni. No more.
    Dar sa trunchezi afirmatiile nastrusnice ale lui Donaldson referitoare strict la metamorfoza unei specii de fluturi, si sa le transpui intr-o discutie despre descendenta comuna, asta e o demonstratie de impostura, sau frauda intlectuala…

  48. man_and_twin spune:

    “Conform lui Darwin, evolu?ia înseamna o schimbare uniforma, gradata ?i continua. Daca teoria evolu?iei ar fi corecta, asta ar însemna ca fiecare fosila ar fi o forma tranzi?ionala. Dar dovezile paleontologice disponibile arata ca fosilele tranzi?ionale sunt rare, uneori absente. Acelea?i dovezi mai indica ?i faptul ca speciile nu evolueaza niciodata gradat, pas-cu-pas, prin modificarea continua a stramo?ilor lor, ci, mai degraba, ele apar brusc, complet formate. Din aceste constatari rezulta problema majora a darwinismului: teoria contrazice datele fosile. Gould (1977) confirma existen?a acestei probleme:

    În orice arie locala, o specie nu apare gradat printr-o transformare constanta a stramo?ilor sai; ea apare dintr-o data ?i este „complet formata”[16]”
    ___________________________________________________________________________

    Dincolo de lipsa de intelegere a disciplinei tratate, citatul probeaza reaua credinta a autorului. producand un exemplu clasic de quote mining .
    (Pt lamurire: http://ww2.valdosta.edu/~jloughry/BIOL4600/Evolution%20readings/Gould1b.pdf )
    Nici macar original nu e, din moment ce-l copiaza de pe nspe mii de siteuri creationiste. Pana si sofismele sunt plagiate in bransa asta.

    Gould a fost un evolutionist convins toata cariera lui. Si orice om la curent cu evolutia teoriei evolutioniste, stie foarte bine ca Gould nega un model simplist, perimat, construit pe gradulaism, propunand teoria echilibrului punctuat in perfect acord cu registrul fosil.

    Teoria lui Darwin a fost completata, rafinata si pe cat de riguros a fost exprimata matematic, pe atat de bine intemeiata empiric in ultima jumatate de secol XX. Dar niciodata contrazisa. Si de cate ori se apuca cineva sa trambiteze asta, o face ignorand formularea ei moderna, si atacand niste elemente prin care a fost verbalizata cu doua secole in urma, inainte de a fi descoperit si descris fundamentul ei molecular.

    Si daca reaua cedinta nu ar fi atat de tipatoare, s-ar putea purta o discutie care sa clarifice proasta intelegere a unor notiuni fundamentale in paleontologie cu care autorul isi presara cu generozitate textul.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)