“Doamna ministru” este titlul unei comedii de Branislav Nušić care vestejeste moravurile clasei politice din prima Iugoslavie. Am citit-o in tinerete si am fost frapat de asemenarile cu lumea lui Caragiale. Iata ca acum ne intalnim cu o situatie de un absurd fara limite care imi aminteste de tristele comedii din Balcani. Doamna Ecaterina Andronescu, ministru al educatiei si cercetarii, profesoara universitara si fost rector, considera ca subiectul plagiatului dovedit al premierului Ponta este inchis. Traim, din al ei punct de vedere, in cea mai buna dintre lumile posibile. In acest caz, o lume a lasitatii, duplicitatii si minciunii.
Pentru doamna Andronescu, decizia unei comisii scornita prin dictatul unui ministru venit dinspre si reintors in neant, umil servitor al lui Victor Ponta, este suverana. Nu conteaza celelalte doua comisii, nu conteaza comunitatea stiintifica nationala si internationala, nu conteaza faptul ca este vorba de un mega-plagiat pe care il poate constata si un elev de scoala primara. Problema doamnei ministru este dubla: profesionala si morala. Dansa perpetueza prin aceasta pozitie o stare de spirit nociva ale carei consecinte vor fi catastrofice pentru credibilitatea intregului sistem de invatamant romanesc.
Timp in care premierul-plagiator declina sa discute subiectul in interviul acordat revistei germane “Der Spiegel”. Timp in care elevii si studentii din Romania precum si parintii lor au tot dreptul sa priveasca siderati in directia celor care ar trebui sa penalizeze fara ezitare furtul academic. Timp in care, cum scria pe “Contributors” profesoara Maria Bucur de la Universitatea Indiana, forurile de selectie din universitatile occidentale vor avea toate motivele sa examineze cu suspiciune titlurile academice ale candidatilor din Romania, o tara al carei premier beneficiaza de impunitate la un capitol atat de sensibil precum plagiatul. Daca doamnei Ecaterina Andronescu ii pasa de destinul si prestigiul invatamantului romanesc, va considera subiectul inchis doar in momentul in care va aproba retragerea titlului de doctor premierului plagiator.
Doamna ministru nu intelege, ori se face ca nu intelege, ca orice viitor ministru al educatiei intr-un guvern fara Ponta premier poate reveni (si, cel mai probabil, va reveni) asupra acestui caz. Ca rolul domniei sale, daca vrea sa fie onesta, este pur si simplu sa confirme decizia Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, alma mater a plagiatorului dovedit, locul unde acesta a comis frauda. Doamna ministru se agata de un scaun perisabil, nu intelege ca nu doar Ponta va purta cu el acest stigmat, dar si domnia sa, pe post de enabler, de complice la camuflarea unei grave si incontestabile fraude.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Imaginea asta din final a poveştii cu plagiatul, faptul că prim-ministrul României a plagiat fără să plagieze (pentru că poate), mi-a amintit foarte clar de începutul romanului „Cartea râsului şi a uitării” de Milan Kundera, în care acesta vorbeşte despre două fotografii: una cu Gottwald ţinând un discurs, avându-l alături pe Klementis; iar a două, de fapt poza originală retuşată după ce Klementis a primit o damnatio memoriae, mai prezintă doar un Gottwald ţinând un discurs, şi o căciulă a lui Klementis plutind singură în aer (pozele şi mai detaliat aici.
Acelaşi lucru se întâmplă şi aici, oricât ar încerca să şteagă evidenţele cu buretele Ministerului Adevărului, imaginea textelor în oglindă îi va pluti mereu deasupra titulaturii de doctor.
Domnule Tismaneanu,
Citesc cu placere eseurile si articolele d-vtra. Locuiesc in Statele Unite acum de 10 ani, timp in care am terminat studdile de doctorat in matematica si 4 ani de postdoctorat. Acum sunt assistant professor la University of Houston. Sunt siderat si consternat de ce se intample cu acest caz de plagiat. Vreau sa va spun ca, cu foarte mare dezamagire am constatat cu cata detasare este privit acest furt intelectual al unuia dintre pricipalii formatori de opinie publici (primul ministru). Nu inteleg! Cum se poate spera la mai bine intr-o tara in care in conditiile actuale, in care ministrul educatiei tolereaza parvenirea intelectuala la cel mai inalt nivel, nu imi imaginez nici un tanar de valoare adaptandu-se sistemului.
să mă ierte moderatorii dacă tot repostez. și eu sunt absolut indignat de ce se întâmplă, și
de aceea am scris o scrisoare de susținere a deciziei comisiei de etică a universității, spre a fi semnată de cine consideră că trebuie. știu că este un gest mai degrabă simbolic, dar cred că universitatea trebuie să știe că nu este singură, că îi admirăm curajul, că suntem alături de ei și că îi vom susține în continuare.
scrisoarea poate fi găsită aici – vă rog transmiteți și altor colegi
http://civitas.dogaru.net
Literatura ne invata ca transmiterea de mesaje contradictorii catre electorat poate atrage demiterea presedintelui cu un scor de 10 la 2 milioane.
In loc sa i se dea ceva electoratului furios cu ocaziunea Referendumului, sau macar sa i se promita ca i se va da, dimpotriva, I SE IA, fie si doctoratul premierului Ponta.
Cât despre amenintarea cu euroatlanticii, Silviu Brucan ar observa ca românii l-au suportat pe Ceausescu tocmai fiindca se lauda ca sfideaza supraputerile.
Romanii l-au suportat pe Ceausescu? Dumneata ai trait in Romania? L-au suportat pentru ca avea o masina (perceputa ca) formidabila de represiune, in cel mai nenorocit regim din Estul Europei!
Cum spunea Părintele Stăniloae „MI-A LUAT ATUNCI SOLZII DE PE OCHI”…
Dupa tot ce traim de cateva sapatamani NU mai avem solzii pe ochi, NE-AU FOST SMULSI!
Si aceasta este numai spre bine…
Cu alti ochi vedem clasa politica…
Cu alti ochi vedem elita universitara… comisiile…
Cu alti ochi vedem pe cei care se tem de racirea locului caldicel…
In 29 iulie? „Ce faci tu, te face”… Stim, vrem, avem ocazia…
Concluzii:
– vom supravietui si acestei gripe plagiare. Cu ce sentimente?…
– vom asista la un seppuku institutionalizat. De ce parte? USL/PDL? Mai vedem… tine de solzi.
– se pare ca plagiatul este calcaiul lui Ahile…
A folosit la ceva smulgerea solzilor de pe ochi…
Am 3 intrebari pentru cei ce nu inteleg plagiatul lui ponta:
1. Ce ar gandi ei daca seful lor, care primeste un salariu mai mare decat ei pentru ca are niste studii, ar afla ca aceste studii nu exista si seful lor le-a inventat pentru a castiga mai mult ? Nu cumva i-ar cere sa-si dea demisia ?
2. Ce ar zice orice om care are angajati si ar descoperi ca un anagajat si-a inventat niste studii pentru a da mai bine in CV si pentru a castiga un post ? Nu cumva l-ar concedia ?
3. Ce ar zice orice roman din tara, cu venituri medii, care-si tine copilul 2 ani la Bucuresti ca sa faca un master si afla cu stupoare ca „baiatul” le-a mancat banii si a fost doar la un curs de 2 luni ? Cand tatal se mandreste cu masteratul copilului lui dar de fapt afla ca acesta nu a facut decat 2 luni de scoala ?????
Doamna Andronescu este ea insasi dovedita ca participanta la fraude academice (a introdus in teza sa de doctorat date furate din spionaj industrial, a semnat in calitate de co-autor cel putin 3 articole stiintifice plagiate etc. E firesc ca din aceasta postura si ca om de partid sa fie un „enabler”.
Mai grav insa mi se pare urmatorul aspect: au fost chemate 3 comisii generale si 3 subcomisii specializate in drept sa judece plagiatul premierului, Comisiile aveau impreuna 44 de oameni (20 CNATDCU+11 CNE+13 Universitatea). Dintre acestia, numai 21 au avut taria sa confirme existenta plagiatului, 8 au spus ca acesta nu exista iar 15 si-au dat demisia, au absentat sau nu au vrut sa se pronunte. Vedem asadar ca mai putin de jumatate dintre profesorii universitari au avut acest „curaj”, caci numai asa poate fi numit, din moment ce este minoritar.
Mai grav stau lucrurile in subcomisiile de specialitate ale celor 3 foruri. Aici Oanelul de drept de la CNATDCU a refuzat sa se pronunte, Subcomisia de drept ad-hoc a CNE formata din Gheorghita Mateut, Dumitra Popescu, Gabriel Boroi au dat in unanimitate verdict ca NU e plagiat, iar Consiliul Facultatii de Drept de la Universitatea Bucuresti a refuzat si el sa se pronunte. In randul „specialistilor” in drept nu gasim nici macar o voce care sa confirme plagiatul, lucru care arata cat de adanci sunt radacinile coruptiei si ale imposturii in acest domeniu.
Imi pare rau sa o spun, dar concluzia mea este ca elitele universitare romanesti au picat testul de etica.
Socoteala nu-i tocmai buna. La CNATDCU 13 au votat pentru plus 2 prin email. La UB a fost unanimitate. La CNATDCU a lipsit Presedintele Academiei care s-a pronuntat public dupa. ar iesi 15+1+13=29. Cei 11 de la CNE cam fortat ar putea fi adunati cu ceilalti (operatia de adunare se bazeaza ca la 1+1 ambii membri din operatie au aceeasi valoare stiintifica si morala, adica primul 1 si al doilea 1 sunt egali, ceea ce nu era cazul nici pe departe). Cei de la CNATDCU care au lipsit de la sedinta nu pot fi tinuti de rai automat totusi.
Acum sincer vorbind, Ecaterina are mainile legate, legea spune ca in cazul demnitarilor si sunt nominalizati parca, trebuie sa se pronunte CNE. Nu are cum sa decida impotriva legii, nu spun ca ar vrea. Singura solutie e ca Ponta sa nu mai fie demnitar, si atunci ne lamurim definitiv daca Ecaterina are coloana sau nu.
Ar putea totusi sa rada comisiile de la CNE, si asta ar fi un semn. Sau sa nu le faca nimic, deasemenea un semn.
Nu, de la CNATDCU au fost 13 prezenti fizic si unul prin telefon (Miclea). Al 15-lea si-ar fi exprimat niste puncte de vedere in discutii premergatoare, dar nu a putut fi numarat la cvorum pentru ca nu a participat la dezbateri nici fizic nici prin telefon sau Internet (asta l-am auzit explicand pe Dragos Ciuparu la TV)
De la Universitatea Bucuresti 3 profesori si-au dat demisia cand au auzit ca trebuie sa il judece pe Ponta (Ionel Lazanu, Liliana Zaharia, Viorel Ciobanu) iar alti 3 au lipsit la votul final de adoptare a deciziei, vezi http://www.gandul.info/news/cine-sunt-cei-zece-profesori-ai-universitatii-bucuresti-care-au-decis-ca-victor-ponta-a-plagiat-si-cine-a-facut-pasul-inapoi-de-la-verdict-9894580
Ionel Haiduc a lipsit la sedinta CNATDCU (desi era o data pe luna) nu a scos niciun cuvintel despre plagiatul lui Ponta pana la pronuntarea comisiei de la Universitatea Bucuresti, iar apoi a spus doar ca decizia din Universitate e mai importanta decat a unei comisii politice. Atat. Nu mi se pare o pozitie ferma de confirmare a plagiatului, mai ales ca si in cazul Mang in loc sa se pronunte public, clar, el i-a transmis lui Ponta telefonic ca este plagiat, sa il puna pe ministru sa demisioneze, iar apoi s-a facut ca misiunea de a analiza plagiatul s-a incheiat inainte de a incepe.
Shi totushi „ramuri bat in geam shi se cutremur plopii” dece un plagiat, care se vede shi din spatziul cosmic, indubitabil, trebuie judecat diferit in functzie de faptash: demnitar sau om de rand? Numai pentru ca se poate institui o alta comisie, obiedenta politic?!
Multumesc ca mi-ati amintit de Branislav Nušić, ce paralela incantatoare!
Nu pot sa cred insa ca v-ati asteptat vreodata sincer ca doamna Andronescu sa faca curatenie in acest caz! Sa nu uitam cat de multa aversiune am avut cu totii fata de posibila sa numire in fruntea Ministerului Educatiei, asta pana cand am vazut ca se poate si mai rau cu Corina Dumitrescu, Ioan Mang si sindicalistul Pop. Calitatile si principiile doamnei Andronescu au fost revelate cu varf si indesat de-a lungul timpului. Faptul ca e marginal mai frecventabila decat ultimii ministri de resort nu e suficient insa pentru a o transforma intr-o persoana respectabila sau responsabila.
Spui incorect „ar putea”. Mai corect e „ar trebui”, sau si mai bine „trebuie”.
CNE-ul este o farsa. General vorbind (adica excludem plagiatul), cum sa iei decizii corecte cand ai subalterni care iti livreaza informatii gresite/incorecte intentionat? Ce faci cu acei subalterni?