Home » Cultura »Societate/Life » Citesti:

Documentul Bisericii Ortodoxe Ruse despre Drepturile Omului: un răspuns premodern la o problemă modernă

Cezar Marksteiner-Ungureanu august 13, 2015 Cultura, Societate/Life
23 comentarii 1,858 Vizualizari

Singura Biserică Ortodoxă locală care a publicat un document oficial referitor la discursul Drepturilor Omului este cea rusă, în anul 2008, cu numele: „Bazele învățăturii Bisericii Ortodoxe Ruse despre demnitate, libertate și Drepturile Omului”[1]. Document mult așteptat, mai cu seamă în mediile teologice vestice, a fost întâi de toate aspru criticat de Comunitatea Bisericilor Evanghelice din Europa (GEKE) datorită învățăturii pe care o expune despre demnitate și păcat. Reacții au apărut, de asemenea, și datorită Institutului de Studii Ecumenice, Freiburg/Elveția și Institutului pentru Bisericile răsăritene, Regensburg. Nici în cadrul Ortodoxiei părerile specialiștilor sunt întru totul pozitive. De pildă, un istoric al religiilor specializat în creștinismul ortodox, profesor la facultatea de filozofie din Erfurt, Vasilios Makrides, consideră documentul rus un răspuns „premodern” al Bisericii Ortodoxe la discursul modern al Drepturilor Omului[2]. Prin „premodern” a se înțelege „neadecvat”, în nici un caz „rău” sau ceva învechit din punct de vedere calitativ. E un răspuns formulat pe o altă grilă culturală, decât cea care a consacrat Drepturile Omului. De unde, așadar, această inadecvare?

Elementul cheie care stârnește în permanentă discuții aprinse între tabăra rusă și cea occidentală este întâi de toate unul de factură culturală. Uităm prea ușor că achizițiile modernității vestice nu au fost asimilate în spațiul estic în același grad de profunzime. De aceea, până la a discuta despre Drepturile Omului în Ortodoxie, este absolut necesar să clarificăm raportul Ortodoxiei cu Modernitatea și cu caracteristicile sale, altfel dialogul se desfășoară de pe fundamente diferite. Exemplele pot varia de la relația biserică-stat-societate până la raportul biserică-politică ori condiționarea libertății omului de morala bisericii. Mă voi opri aici numai asupra relației libertate-morală, oglindită în contextul demnității umane.

Reproșul rușilor este că pachetul Drepturilor Omului legitimează o libertate „păcătoasă”, în forma în care își propune să garanteze libertatea cetățenilor unui stat. Libertatea fără morală nu este o libertate autentică, iar teologia ortodoxă refuză garantarea unei libertăți al cărei conținut să fie complet ignorat. Teologia nu operează cu libertăți „goale”, ci libertatea trebuie însoțită de strădania omului în a-I urma lui Dumnezeu și a face voia Lui. Astfel că, detașarea libertății de morală, specifică spațiului cultural occidental și Drepturilor Omului, reprezintă fără îndoială ieșirea Vestului din sfera moralității. Și alte Biserici Ortodoxe locale subscriu mai mult sau mai puțin nuanțat celor formulate mai sus. De pildă, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din România, Daniel, a rostit într-o alocuțiune pe data de 15 decembrie 2008: „Tensiunea reală dintre drepturile individuale ale omului şi îndatoririle sale social-comunitare poate fi depășită dacă aceste drepturi fundamentale sunt puse în acord cu valorile moral-spirituale. Adică, drepturile formale trebuie completate cu dimensiunea moral-spirituală a demnității umane.”[3] De aici se înțelege că libertățile fundamentale formulate în 1945 nu sunt pe deplin corelate „valorilor moral-spirituale” ortodoxe.

Într-adevăr, la o lecturare mai atentă a documentului rus amintit se poate observa în abordarea ortodoxă o juxtapunere a înțelesurilor conceptelor de libertate și morală[4]. Ceea ce Biserica încearcă să arate prin aceasta este că în tradiția ortodoxă, libertatea și morala nu au fost niciodată despărțite, ba din contră, ele au mers mână-n mână, de-a lungul a două milenii. Morala este punctul de plecare în legitimarea libertății, iar despre afirmarea libertății persoanei umane în afara moralei nu poate fi vorba în spiritualitatea ortodoxă. Aici este, de fapt, abordare premodernă a Bisericii Ortodoxe, prin faptul că dreptul la libertate, fundamentat pe recunoașterea universală a demnității este condiționat moral. Mai departe, este foarte interesant raportul dintre demnitate și comportamentul uman, pentru că Vestul și Estul, așa cum rezultă din documente, operează cu semnificații distincte ale conceptului de demnitate: Vestul pornește de la o înțelegere juridică a termenului, prin proclamarea drepturilor ca fiind „înnăscute” „inalienabile” și „inviolabile”; Estul folosește mai cu seamă sensul moral, prin faptul ca demnitatea omului poate „spori”,  ori poate deveni „întunecată”, sau chiar „ștearsă”[5]. O sinopsă a Declarației din 1948, a Dignitatis humane din 1965 și a documentului rus din 2008 este edificatoare pentru a înțelege mai bine abordările distincte asupra raportului libertate-morală și demnitate:

Drepturile Omului

1948

Dignitatis humane

1965

Documentul rus

2008

Art. 1: Toate ființele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune şi conștiință şi trebuie să se comporte unii față de altele în spiritul fraternității. 1.2. Așadar, dreptul la libertatea religioasă nu-şi are temeiul într-o dispoziție subiectivă a persoanei, ci în însăși natura ei. II.1. În mod dependent de propria determinare a persoanei libere, chipul lui Dumnezeu din om poate să se întunece sau să sporească întru putere. Prin aceasta, demnitatea poate deveni tot mai vizibilă în viața omului, sau poate fi ștearsă/distrusă, prin păcat.

Cum am anticipat, se pot cu ușurință observa abordări teologice distincte față de libertatea și demnitatea omului, concepte ce s-ar presupune că sunt înțelese ca fiind la fel pentru toată lumea. ONU recunoaște demnitatea ca un dat înnăscut omului, inalienabil și inviolabil. Similar, Biserica Romano-catolică optează pentru fundamentarea libertății religioase în însăși natura umană, iar recunoașterea acesteia poartă pecetea demnității sale (vezi și Gaudium et Spes 12). Biserica Ortodoxă din Rusia asumă aceiași demnitate în cheie preponderent morală: dacă faci „fapte bune” o poți spori, dacă „păcătuiești” o poți pierde. Distincția dintre palierul moral și cel juridic al recunoașterii demnității umane este probabil singura cheie hermeneutică în care trebuie citit documentul, pentru a nu se ajunge la o contradicție flagrantă între universalitatea „chipului lui Dumnezeu” din om și recunoașterea acestui status quo al omenirii ca fiind de fapt o condiționare morală. Ortodoxia rusească își justifică o atare poziție cu scopul de a nu periclita „valorile ortodoxe” din societate, dar cu prețul de a-i atribui discursului despre Drepturile Omului un scop moral pe care nu-l are. Consecința poate fi, dimpotrivă, o slăbire a demnității umane pentru că o astfel de abordare poate legitima pe plan politic acțiuni sau comportamente discriminatorii, în funcție de o morală prestabilită anterior. Amintesc doar în treacăt dezbaterile interminabile pe tema Pussy Riot din 2012 și dificultatea de a distinge o poziția clară a Bisericii referitor la episodul din catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul” din Moscova.

În concluzie, documentul Bisericii Ortodoxe Ruse despre Drepturile Omului din 2008 prefațează încercarea ortodoxiei rusești de a intra în dialog cu lumea modernă și de a răspunde la provocările acesteia. Sunt vizate ideile de libertate, demnitate și Drepturilor Omului. Tiparul în care o face este, după părerea a numeroși teologi, citat a fost numai un specialist, unul premodern, neadecvat, dar nu neapărat greșit, ci posibil unul de tranziție. Poate că Sfântul Marele Sinod Panortodox de anul viitor să aducă mai mult lumină pentru acei credincioși ortodocși care doresc integrarea țărilor lor în structurile economice, politice și de securitate euro-atlantice, dar care nu știu cum să se raporteze spiritual la noile valori culturale care cu fiecare an sunt tot mai puternic prezente în societate.

N O T E


[1] Câteva informații despre documentul în cauză, care deși aparține unei ortodoxii surori, după știința mea, nu a fost tradus în limba română: are 5 capitole (I. Demnitatea omului ca o categorie religios-morală; II. Libertatea alegerii și libertatea față de rău; III. Drepturile Omului în concepția lumii creștine și în viața societății; IV. Demnitatea și libertatea în sistemul Drepturilor Omului; V. Principii și accente ale activității sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse), circa 40 de pagini și numeroase inserții patristice, menite să confere documentului o încărcătură teologică cât mai autentic cu putință. Ceea ce trebuie subliniat este că documentul nu conține punctul de vedere al tuturor ortodoxiilor, ci numai pe cel al ortodoxiei ruse. Ca atare, locul de validitate al documentului este prin excelența cel rusesc. Documentul este accesibil în format electronic, în limba germană, la adresa: http://www.kas.de/wf/doc/kas_15307-1522-1-30.pdf?110922161853 ,accesat 10.8.2015.

[2] Makrides Vasilios, Die Menschenrechte aus orthodox-christlicher Sicht, in: M. Delgado / V. Leppin / D. Neuhold (Hg.) (Hg.), Schwierige Toleranz. Der Umgang mit Andersdenkenden und Andersgläubigen in der Christentumsgeschichte, Studien zur christlichen Religions- und Kulturgeschichte, Vol. 17, Stuttgart 2012, 301–302.

[3] „Drepturile Omului – responsabilitate pentru demnitate. Câteva considerații teologice”. Mesajul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din România poate fi accesat la adresa : http://www.patriarh.ro/Nou/Mesaje/0030%20DREPTURILE%20OMULUI[1].pdf , accesat la data de 10.8.2015.

[4] Brüning Alfons, “Freedom” vs. “Morality” – On Orthodox Anti-Westernism and Human Rights, in: Alfons Brüning / Zweerde, Evert van der (Hg.), Orthodox Christianity and human rights, Eastern Christian studies, Vol. 13, Leuven, Walpole, MA 2012, 129.

[5] Termenul e tradus în germană prin „auslöschen“, iar în engleză prin „obliterate”.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "23 comments" on this Article:

  1. Lucian Ilea Apollo Zalmoxe Lumina spune:

    E o mare idee generoasa(sau o mare prostie generoasa) ca toti sunt egali si liberi si au ratiune si constiinta
    Realitatea obiectiva ne demonstreaza ca oamenii nu sunt liberi ci sociali,ca nu sunt egali ci diferiti,ca nu au ratiune ci actioneaza irational si un plus f putini au constiinta
    asadar ideile iluministe sau iluminate care pleaca de la revolutia franceza si de la intelegerea ideatica si ideala a acesteia(ignorandu-se cu buna stiinta sutele de mii de oameni decapitati laolalta cu regele Frantei si regina lui) sunt aplicate mot-a-mot intr-o lume ce inca e in evul mediu din pacate

  2. liviuta spune:

    Chipul lui Dumnezeu se află în fiecare om, deci fiecare om are valoare în sine; acest lucru trebuie subliniat, altminteri unii cititori ar înţelege că acea condiţionare de etic a demnităţii echivalează cu devalorizarea fiinţei umane în sine prin păcătuire; nu, fiinţa umană, posesoare a chipului lui Dumnezeu îşi păstrează valoarea, doar că îşi pierde demnitatea, îşi întunecă strălucirea, îşi pune lanţuri şi îşi pierde libertatea (pe care, însă, şi le poate oricând recupera prin căinţă, mărtuirsire şi, eventual, canon; prin recuperarea morală şi a credinţei).

  3. Alui spune:

    Occidentul porneste de la premisa ca omul POATE sa fie credincios. Biserica porneste de la premisa ca omul TREBUIE sa fie credincios. Ori, e in interesul clar al bisericilor de orice fel sa sustina asta, insa problema de azi e ca, in cazul bisericii ortodoxe romane mai ales, aceasta a devenit un parazit daunator social, prin absortia resurselor si fondurilor statului in detrimentul altor nevoi ale cetatenilor: educatia si sanatatea. Si pana la urma chiar bunastarea cetatenilor e afectata. In REGIMUL ORTODOX, la fel ca in orice regim totalitar, libertatea e condiționata de aderarea la “valorile” regimului, i.e. valorile ortodoxiei, care in mare parte nici macar nu sunt valori biblice.
    Efectele acestei abordari se vad cu ochiul liber. Cu cat libertatile intr-o tara sunt mai conditionate religios, cu atat tarile sunt mai sarace. Cu cat religia e mai implicata in stat, cu atat statul e mai sarac, mai corupt si mai incompetent. Iar in cazul tarilor ortodoxe, acestea sunt chiar cele mai inapoiate chiar daca li se ofera toate conditiile economice, vezi Grecia, Bulgaria si Romania vs tarile catolice si protestante din EU.

    • Florin spune:

      @Alui
      Ați putea detalia cu câteva exemple afirmația „i.e. valorile ortodoxiei, care in mare parte nici macar nu sunt valori biblice.” ?
      Mulțumesc.

      • Alui spune:

        Botezatul cu nasi a copiilor mici, pupatul moastelor, impartasania prin amestacatul painii cu vin, inchinatul la icoane, sarutatul crucii, “sfintitul” obiectelor, . Lista e facuta la repezeala.

        • AT spune:

          Sper ca Florin se va intoarce sa va raspunda, nu vreau sa-i iau placerea. Intre timp va intreb eu: puteti sa imi demonstati ca “sola fide” si “sola scriptura” sunt valori biblice? Pentru ca eu va pot demonstra contrariul.

      • Alin spune:

        În opinia mea puneți căruța înaintea cailor. Nu apartenența la trăirea religioasă determină o așa-zisă paupertate existențială, ci în mod contrar aceasta din urmă potențează o apropiere de latura spirituală a trăirii religioase.

      • Carstea spune:

        Florine draga, te-am mai contrat odata. Dupa parerea mea nu intelegi mare lucru! Isus Hristos, Domnul, a venit sa mantuiasca lumea prin credinta in El. A infiintat biserica crestina, care Biserica a fost nevoita sa importe anumite obiceiuri din lumea pagana si sa le insuseasca. Nu iti plac anumite obiceiuri, sunt culte crestine care nu folosesc aceste metode. Nu ai decat sa mergi la ele!

  4. Decebal spune:

    Marile religii ale pamantului si promotorii lor ar trebui sa se concentreze pe rolul pozitiv al oricarei religii si sa renunte clamarea exclusivitatii la “calea cea dreapta”. In toleranta religioasa si invrajbirea oamenilor pe criterii religioase este, cred eu, un pacat fundamental care umbreste rolul pozitiv al oricarei religii.

    In orice religie, pentru a auzi “glasul lui Dumnezeu”, oamenii cu har simt nevoia sa se izoleze de lume. Inclusiv de fratii lor intru credinta. Oare nu din cauza ca acei credinciosi fara har sunt influente negative asupra adevaratei credinte?…

    Unele religii cer acoperirea femeii din cap si pana in picioare. Pana si biserica ortodoxa spune ca femeia trebuie sa intre in biserica doar cu capul acoperit, ca n-are acces in altar sau ca n-are voie in biserica, daca e la menstruatie. Mie tot a limitari de drepturi imi suna…

    Documentele publicate sau luarile de pozitie oficiale nu fac nici cat o ceapa degerata, atunci cand faptele merg in alta directie. Iar ineptia “fa ce zice popa, nu ce face popa!” ar trebui sa dispara din gandirea noastra. “Alunecarile” morale ale prelatilor dau motive crediciosilor sa fie mai putin exigenti cu ei insisi.

    De acord, drepturile trebuie sa vina la pachet cu responsabilitatea. Dar responsabilitatea morala impusa nu este morala, de fapt. Responsabilitatea morala autentica este doar cea imbratisata benevol. Doar aceea te impiedica sa nu abuzezi de drepturile tale. Si pe aceea trebuie sa o trezeasca in oameni si sa o cultive religia. Prin exemple personale, inainte de orice altceva.

    • Alui spune:

      Cand e vorba de bani/concurenta fiecare biserica/firma va sustine ca produsul lor e cel mai bun de pe piata.

      • George Gafencu spune:

        Domnule sau doamna,

        Mi-a luat ceva timp de reflexie ca sa pot raspunde la postarea Dv.

        Din punct de vedere spiritual, o atitudine ca aceea pe care o descrieti de mai sus contravine principiilor fundamentale pe care trebuie sa se bazeze orice fel de credinta religioasa.

        Mai toate cultele religioase promoveaza modestia si restrangerea. Ca nu o respecta, e altceva, si isi sapa singure groapa in timp.

        Ori in momentul in care o biserica vine si se bate cu pumnul in piept ca ei sunt cei mai cei si fara ei nu exista mantuire e o dovada cel putin de aroganta daca nu de altceva. Ori asta numai spiritual nu este pentru ca duce la ne-mantuire decat la mantuire.

        De aceea nu am incredere in nimeni care cere bani in numele unei religii. Dumnezeu, daca cu adevarat exista (nu vreau sa speculez aici) are tot Universul in proprietate. Nu are nevoie nici de aur, nici de argint, nici de bani, si daca vreunul pretinde ca intelege ce vrea Dumnezeu la scara universala probabil ca e bun de bagat la balamuc. Suntem prea mici si neinsemnati la scara cosmica ca sa ne putem chiar aroga atentia unui creator la asa o scara.

        O atitudine cu adevarat spirituala este respectarea celuilalt si cautarea punctelor comune in loc sa intri in razboi cu ei si sa le contesti spiritualitatea. Iar in privinta progresului social, credintele trebuie sa se limiteze la proprii credinciosi in loc sa ii constranga pe toti ceilalti crezandu-se singurii detinatori ai adevarului.

        • AT spune:

          Marea problema a bisericii crestine in a se conforma preceptelor dumneavoastra postmoderniste este fondatorul acesteia, Isus din Nazaret.

          “I am trying here to prevent anyone saying the really foolish thing that people often say about Him: “I’m ready to accept Jesus as a great moral teacher, but I don’t accept His claim to be God.” That is the one thing we must not say. A man who said the sort of things Jesus said would not be a great moral teacher. He would either be a lunatic–on a level with the man who says he is a poached egg–or else he would be the Devil of Hell. You must make your choice. Either this man was, and is, the Son of God: or else a madman or something worse. You can shut Him up for a fool, you can spit at Him and kill Him as a demon; or you can fall at His feet and call Him Lord and God. But let us not come with any patronizing nonsense about His being a great human teacher. He has not left that open to us. He did not intend to.” CS Lewis – Mere Christianity

          Aici cred ca Christopher Hitchens avea mai multa perspicacitate decat dumneavoastra.
          https://www.youtube.com/watch?v=JjcWkhqScBI

    • Carstea spune:

      Decebal draga, Isus Cristos Domnul, limiteaza si desfiinteaza alte religii prin urmatoarele cuvinte: Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin mine! Este singura cale de acces catre Dumnezeu Tatal si catre Rai. Aici nu exista alte religii. Toate sunt divagatii!!!
      Divagatii care te vor duce in Iad!!!
      Cat despre femeile care intra in Biserica, acoperirea capului este un semn pentru ingerii care vegheaza, ingerii care pot devenii foarte periculosi pentru doamna respectiva. Nu este asa de simplu cum pare la prima vedere. Sfatul meu este: mergi la Biserica unde te trimite Dumnezeu ( crestina bineinteles), iar daca ai vreo prietena sau sotie sa-si acopere capul si sa fie imbracata civilizat.
      In ceea ce priveste preotii si afirmatia dvs. este bine sa faci ce zice popa…. Preotii sunt oameni, in general alesi de Dumnezeu, oameni care vor primi o pedeapsa mai mare daca gresesc!Asa ca nu-i invidia.

      • George Gafencu spune:

        @Carstea,

        Va rog sa va cititi propria postare si sa va uitati in uitati in oglinda dupa aceea. Asa arata un fundamentalist crestin religios, unul gata sa iti ia gatul (sau sa te trimita la iad) pentru ca nu impartasesti aceeasi religie ca si el.

        Spuneti asta unora care in viata lor nu au auzit de Iisus, mai prin mijlocul Indiei si Pakistanului, si vedeti cam ce raspuns o sa va dea. Nu ramaneti surprins daca o sa fiti putin lapidat in piata publica de alti fundamentalisti, fie ei budisti sau musulmani, care cred ca numai prin religia lor se ajunge la Dumnezeu.

  5. sile spune:

    “teologia ortodoxă refuză garantarea unei libertăți al cărei conținut să fie complet ignorat”

    La fel ca islamistii. La fel ca regimurile autoritare.

  6. OvidiuD spune:

    Ma intreb oare cum il vede Biserica Ortodoxa Rusa pe Putin dupa toata povestea din ultimii ani?

    Probabil vreun sfant. Cu morala inalta, cinstit …

    M-am saturat sa primesc “lumina” si “invataturile sufletesti” de la rasarit. BO Rusa a dovedit timp de sute de ani ca nu este decat unealta in mana unei elite ticalosite. O unealta care a tinut partea asta de Europa in intuneric, ignoranta.
    In rest tot ce e scris aici de catre acest domn cu apelativ ciudat e ceea ce pacatosii de americani numesc “hot-air”.

  7. Alfred Singer spune:

    Nu cred ca asta v-a fost intentia dar ati aratat incompatibilitatea funciara dintre “valorile moral-spirituale” ortodoxe si valorile lumii moderne. Sigur ca in occident lucrurile s-au reasezat demult si religia a alunecat in domeniul privatului, dar in est lucrurile stau bineinteles altfel, dupa cum am invatat cu totii, lumina vine de la rasarit, acolo libertatea trebuie ajustata dupa religie.

    • Carstea spune:

      Lumina vine de la rasarit numai in cantecele comuniste, dupa ce natiunea romana a fost invadata de lacuste care ne-au furat mancarea, petrolul si uraniul!!!

  8. altu spune:

    @Autor

    Interesant articolul dvs., dar ne puteti spune ceva si despre BOR ? Ar fi interesant si instructiv.

    Exista o vorba romaneasca care spune ca-i mai aproape camasa de corp decat alte haine !

  9. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Imperturbabil si fix ca un bloc de piatra Stonehenge. O alta sugestie si ultima, daca imi permiteti: Peter McMylor and Maria Vorozhishcheva, ‘Sociology and Eastern Orthodoxy’, vol. Blackwell Companion to Eastern Christianity (Ken Parry ed, 2007). Gasiti cartea in dreptul optiunii: pdf ‘Untitled’ https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=Peter+McMylor+and+Maria+Vorozhishcheva,+Sociology+and+Eastern+Orthodoxy&safe=active&start=10
    Cele bune
    V



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cezar Marksteiner-Ungureanu


Cezar Marksteiner-Ungureanu

A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, precum și un Masterat în Doctrină și Hermeneutică creștin-ortodoxă în cadr... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)