marți, martie 19, 2024

Există o temperatură medie a planetei? Despre paradoxul Simpson și implicațiile sale

Ori de câte ori valuri de ger polar se abat deasupra planetei, explicația oferită ad hoc este de genul: „și valurile de ger, ca și cele de arșiță, au o cauză comună: încălzirea globală antropogenă”. Cum se pot explica ambele extreme meteo printr-o cauză anume și nu prin alta? Simplu, punând accentul principal pe tendința crescătoare al unui parametru statistic numit „temperatura medie globală (TMG)” (Fig. 1).

Fig. 1. Variația temperaturii medii globale (TMG) cu începere din anul 1880. Barele albastre de incertitudine indică intervalul de 95% confidență. (Sursa: NASA GISS)

Pentru mine, TMG a fost de la început ceva teribil de imprecis și de multă vreme încerc să aflu răspunsuri la niște întrebări simple: De ce se folosește o anumită medie și nu alta?  Sunt temperaturile globale ale aerului mediate pe sezon, zi, noapte, altitudine și locație pentru a produce în final o medie anuală, care va fi apoi mediată pe intervale de 5 ani? (Fig. 1)

Variațiile  temperaturii sunt o aproximare destul de bună a conținutului global de căldură, dar au ele oare suficientă semnificație?

În ciuda gândirii populare, temperatura și energia nu sunt echivalente. Temperaturile pot fi foarte mari la energii foarte scăzute. În timp ce căldura este o formă de energie, temperatura este, în mod fundamental, o măsură a modului în care energia este răspândită în stările cuantice. De exemplu, radiațiile de la un laser mic, alimentat cu baterii cu lanterne, pot avea temperaturi ajungând până la ~10^11 K. Acestea sunt mai mari decât cele aflate în multe interioare stelare, dar căldura fasciculului nu se poate simți nici măcar pe mână[1].

Cel mai tulburător aspect al parametrului numit „temperatură medie globală” mi se pare faptul că valori calculate statistic sunt considerate ca reprezentând temperaturi reale și că sistemul climatic, aflat într-o stare de non-echilibru termodinamic, ar avea numai o temperatură (în Fig. 1, acea temperatură ar fi fost, în 2017, cu 0,9°C mai mare în raport cu valoarea de bază, care, la rândul ei, este o medie a temperaturilor anilor 1951-1980). Dar o medie a temperaturilor măsurate într-un sistem termodinamic instabil nu este o temperatură. Iar Pământul nu se află în echilibru termodinamic nici cu componentele sale interioare, nici cu spațiul înconjurător. De aceea, nu putem vorbi doar de o singură și semnificativă temperatură.[2] (et passim)

Variabile extensive și variabile intensive

Variabilele extensive (volumul, masa, distanța, energia, entropia, sarcina electrică, conținutul de apă din roci ș.a) sunt proporționale cu mărimea sistemului din care provin, fiind bazate pe logica relațiilor parte-întreg. Aceste variabile sunt aditive, asta însemnând că valorile lor însumate sau mediate își vor păstra semnificațiile originale și vor fi reprezentative pentru sistemele din care provin. De exemplu, dacă torn 2 litri vin într-un vas conținând 1 litru de vin, voi obține 3 litri de băutură.

Variabilele intensive, bazate pe logica co-variației, sunt independente de mărimea sistemului din care provin și reprezintă mai degrabă o proprietate a acelui sistem: temperatura, potențialul electric, potențialul de curgere al apei ș.a. Combinarea a două variabile intensive nu este aditivă, asta însemnând că o însumare a două subsisteme nu va produce o variabilă intensivă egală cantitativ cu suma componentelor.  De exemplu, dacă torn un lichid compus din 20% vin și 80% apă într-un vas care conține 60% vin, restul apă, nu voi obține un lichid cu 80% vin, pentru că concentrația finală depinde de proporțiile sub-componentelor, nu de suma lor!

Un alt exemplu: Pentru că variabilele intensive nu sunt aditive, însumarea temperaturilor a două subsisteme identice nu va genera o temperatură de două ori mai mare decât a componentelor inițiale. Iar a calcula o medie aritmetică (suma componentelor împărțită la numărul componentelor) este de aceea fără sens fizic bine definit. Ceea ce se încearcă în cazul temperaturilor este ponderarea mediei, folosind circumstanțe care ar putea (teoretic) să aproximeze condițiile de echilibru după însumare. Numai că o astfel de încercare este irelevantă în cazul climei terestre – un sistem ne-echilibrat termodinamic prin excelență.

O definiție corectă a temperaturii T într-un astfel de sistem are un sens fizic. Acesta apare în rata de producție a entropiei Σ, un parametru important care măsoară distanța unui sistem până la starea de echilibru și, în același timp, viteza de apropiere de acel echilibru. Parametrul are o formă generică bazată pe expresia echilibrului în cazul derivatei parțiale a entropiei, ∂S = ∂Q/T, unde ∂Q reprezintă derivata parțială a căldurii sau a energiei aleatorie, adică variația energiei sistemului când volumul și numărul de particule sunt menținute constant. Din relația de mai sus reiese că temperatura descrie raportul particular dintre derivata parțaială a energiei interne a unui sistem și derivata parțaială a entropiei aceluiași sistem: T = ∂Q/∂S. 

Când sistemul nu este în echilibru, entropia Σ nu prezintă o dependență clară de energia totală a sistemului, iar definiția temperaturii devine ambiguă. Pentru a obține, totuși, o valoare de lucru a temperaturii, trebuie aplicată o cerință fundamentală: Întregul sistem se descompune în sub-sisteme ale căror entropii depind doar de energiile fiecărui sub-sistem individual. Adică, sistemul ne-echilibrat trebuie descompus în subsisteme care au fiecare propriul lor echilibru. În aceste condiții, nu mai este nevoie de un echilibru al întregului sistem.

În viața de toate zilele, temperatura nu este aproape niciodată măsurată conform definiției de mai sus. Se folosesc măsurători indirecte sau proxy: variația unui volum, îndoirea unei lamele bimetalice, spectre de radiație, lățimea inelelor din tulpina copacilor (dendrocronologie), grosimile varvelor din sedimente, diferențele dintre concentrațiile relative ale izotopilor de oxigen etc.

Toate aceste măsurători se bazează pe diferite prezumții care trebuie îndeplinite aprioric.  Deși bine-cunoscute în lumea fizicienilor și chimiștilor, aceste restricții metrologice nu se regăsesc și în măsurarea/calcularea valorilor medii ale indicelui de temperatură (vezi Fig. 1), valori folosite ca argument suprem în dezbaterile actuale despre schimbările climatice. Mai mult, nu există argumente fizice în favoarea folosirii unui parametru statistic – indexul temperaturii medii globale – pentru a fi considerat forța motoare a schimbărilor climatice.

Dacă International Organization for Standardization (ISO) a publicat deja normele metrologice pentru măsurarea gazelor cu efect de seră (ISO 14064 și ISO 14065), nu același lucru s-a întâmplat și cu adoptarea unui standard internațional pentru măsurarea temperaturilor medii globale, deși a fost promis de mulți ani.

Parametrul statistic, numit TMG, reprezintă doar un tip particular de medie. Nu este singura MEDIE posibilă, pentru că există o infinitate de opțiuni matematice legitime. În articolele de meteorologie și climatologie s-au folosit peste 100 metode diferite de mediere a temperaturilor, și noi propuneri apar regulat.[3] ISO a încercat să impună o metodă unică, universală, dar a eșuat.

De ce? Pentru că nu există, conform lui Popper, niciun experiment practic ori o modalitate teoretică de a falsifica o alegere particulară a unei medii. Dacă mediile sunt proclamate a fi temperaturi reale, ne vom lovi de consecințele unui paradox, discutat de Edward Simpson în 1951.

Paradoxul Simpson – Este media mediilor o medie?

Paradoxul Simpson este un fenomen prezent în probabilitate și statistică: Asocierea a două variabile dintr-un sub-set de date (discrete dau continui) al unei populații poate fi similară cu asocierea variabilelor dintr-un alt sub-set, dar diferită de asocierea variabilelor din totalul populației. Dacă asocierea inițială indică prezența unei tendințe, este posibil ca în asocierea finală (combinare sub-seturilor de date) acea tendință să dispară sau să se inverseze.

Să considerăm două perechi de evenimente  climatice reprezentate prin vectori roșii și albaștri (Fig. 2)

Fig. 2. O interpretare vectorială a paradoxului Simpson (modificare după Sursa)

În figura de mai sus, se poate ușor observa că cele două linii roșii se plasează deasupra liniilor albastre. Dar când datele sunt combinate (însumare vectorială, dar pot fi folosite și alte metode), tendința „roșu deasupra albastru” se inversează. Simplu spus, acesta este paradoxul Simpson.

Să considerăm acum că cei doi vectori, roșu și albastru, reprezintă date continui de temperatură, înregistrate la latitudini variate în două regiuni geografice diferite. Dacă reprezentăm aceste date, se observă că pentru fiecare subset (regiune roșie sau albastră) există o tendință negativă între variațiile temperaturii și valorile de latitudine (liniile albastre întrerupte). Pe măsură ce latitudinea crește (ne îndepărtăm de ecuator, 0°, și ne îndreptăm către poli, 90°), temperaturile tind să scadă. Dacă însă ignorăm pozițiile celor două regiuni și le asociem într-un singur set de temperaturi, atunci rezultă o tendință de creștere a temperaturii cu latitudinea.

O versiunea matematică a situației din Fig. 2 se poate scrie sub forma:

Dar combinarea celor două seturi de date nu generează obligatoriu o relație de tipul:

De exemplu (folosind orientativ și Fig. 2):

aa

Pentru a demonstra că media mediilor nu este o medie, să considerăm următorul set de valori (temperaturi, nivelul mării, umidități etc.):

4; 5; 6; 6; 5,5

Media aritmetică a setului este 26,5/5 = 5,3

Să împărțim acum setul inițial în două sub-seturi:

4; 5

6; 6; 5,5

Media primului sub-set este: 9/2 = 4,5

Media celui de-al doilea subset este: 17,5/3 = 5,83

Media celor două sub-seturi este: 5,17, care este mai mică decât media inițială (5,3). Adică, media mediilor nu este o medie.

Inegalitatea de mai sus este valabilă doar în cazul seturilor cu numere inegale de componenți, ceea ce reprezintă cazul curent al seturilor cu date de temperatură. Seturile naturale de temperaturi nu sunt egale niciodată ca număr de componenți individuali din motive istorice. La începuturi erau mult mai puține temperaturi măsurate decât au fost în anii 1990, apoi numărul lor a scăzut din nou prin eliminarea unor stații meteo din diverse motive [3].

Să considerăm un alt exemplu:

Pe masa dumneavoastră din bucătărie ați așezat o cană cu apă și gheață (temperatura 2°C) lângă o cană cu cafea (temperatura 34°C). Cele două căni nu se ating una cu alta (sisteme izolate) și sunt lăsate să se relaxeze la temperatura aerului din bucătărie (20°C) conform legii lui Newton de răcire/încălzire a fluidelor.  Dacă așteptați 10 minute, cum veți caracteriza mediul din bucătăria dumneavoastră prin prisma evoluției „climatice” a celor două căni cu lichide diferite? Global „warming”, global „cooling” ori altceva?! Ce fel de sistem termodinamic este bucătăria dvs.? Puteți aplica paradoxul Simpson pentru a evalua starea sistemului bucătărie+cană cu apă înghețată+cană cu cafea?

Un posibil răspuns ar fi următorul: Într-un sistem aflat în non-echilibru termodinamic, putem experimenta încălziri și răciri simultane. Urmând graficul din Fig. 2 și ce se întâmplă cu cele două căni, rezultă că un sistem se „încălzește” sau se „răcește” în funcție de alegerea temperaturii medii, o alegere care este independentă de sistemul însuși.

În 2013, J. Sheer și E. R Resein au publicat articolul Simpson’s paradox in trend analysis: An exemple from El Leoncite airglow data (Journal of Geophysical Research: Space Physics, vol. 118, pp. 5223 – 5229) în care prezintă exemple clare de manifestare a paradoxului în cazul unor date de temperatură atmosferică. Ei conchid că creșterea volumului de date nu simplifică analiza tendințelor identificate. Pentru rezolvarea paradoxului Simpson, autorii recomandă eforturi suplimentare de diagnosticare și îndepărtare a impactului produs de artefactele instrumentale împreună cu considerarea altor variații geofizice având contribuții pe termen lung.

Dar dacă valorile statistice TMG calculate de diverse organizații cu însărcinări climatice (NASA, NOAA, GISS, hadCRUT ș.a.) nu sunt temperaturi reale, ce sunt ele, totuși? Cum pot fi utilizate ca semnale de alarmă climatică?  Nu cumva sunt doar niște numere ad hoc, care exemplifică infinitatea alegerilor disponibile pentru calcularea TMG?

Până în prezent, susținătorii încălzirii globale antropogene nu au oferit un răspuns plauzibil la aceste întrebări. Faptul că prea puțini oameni își pun aceste întrebări firești -acceptând, în schimb, consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă – poate fi explicat parțial prin puterea obișnuinței. Oamenii aud și folosesc intens conceptul de medie și îl acceptă fără să vocifereze, chiar dacă, de multe ori, media este un parametru statistic lipsit de sens. Veniturile personale și înălțimea au sens și la nivel individual și ca medie la nivelul unei populații. Dar pentru numerele de telefon, care au sens și sunt utile la nivel individual, însumarea și calcularea mediei lor sunt acțiuni fără noimă.

Pentru suporterii încălzirii globale antropogene lipsa de claritate metrologică și fizică a parametrului numit TMG pare să aibă mai puțină relevanță ontologică. În schimb, sunt preocupați de profeții apocaliptice, unele năstrușnice rău de tot, dar atribuibile fără excepție încălzirii globale antropogenice: infecții virale la broaște[4],  encefalită la cai[5], scăderea fertilității masculine[6] sau creșterea avorturilor printre femeile care locuiesc lângă ocean sau pe malurile unor râuri[7].

Consecințele paradoxului Simpson asupra calculării TMG trebuie luate în considerare. Pentru că acea valoare magică (TMG), folosită ca argument suprem al politicilor climatice de argumentare a existenței unei încălziri globale antropogene, este construită ca medie a mai multor medii, cu tot ce implică această operațiune. NASA și NOOA, cele mai importante organizații federale americane însărcinate cu măsurarea temperaturilor globale și emiterea de alarme climatice, folosesc diferite metode de calculare a mediilor temperaturilor (în Fig. 2 sunt ilustrate două dintre acestea).

Concluzii

Rațiuni fizice, matematice și observaționale arată că nu există o temperatură medie semnificativă fizic pentru întreaga planetă. Motivarea acestei aserțiuni, expusă convingător de Essex et al. (2007), se regăsește în proprietățile ecuației de stare care guvernează echilibrul termodinamic local și în implicațiile care nu pot fi evitate prin substituirea fizicii cu statistica.

Un câmp de temperatură oarecare poate fi interpretat simultan atât ca „încălzire”, cât și ca „răcire”, făcând conceptul de încălzire în contextul problemei încălzirii globale nepotrivit (ill-posed) din punct de vedere fizic. [2].

Paradoxul Simpson, prin consecințele sale, ilustrează sugestiv pericolele care însoțesc diferite metode de calculare statistică a TMG. Evitarea lui necesită o explorare atentă a datelor înainte de a le analiza și trage concluzii eronate.

La întrebarea din titlul articolului lor – Does a Global Temperature Exist? -, Essex et al. (2007) răspund fără echivoc:

There is no global temperature.

O versiune mai recentă a fost publicată în Constantin Cranganu, 2021, Climate Change, Torn between Myth and Fact, Cambridge Scholars Publishing, pp. 155 -162. 

NOTE__________________


[1] Essex C. et al., 2003, How hot is radiation? Am. J. Phys., v. 71, pp. 969–978.

[2] Essex, C. et al., 2007, „Does a Global Temperature Exist?”, J. Non-Equilibrium Thermodynamics, v. 32, no. 1, pp. 1–27.

[3] Peterson, T. C., and Vose, R. S., 1997, An Overview of the Global Historical Climatology Network Temperature Database, Bull. Am. Meteor. Soc., vol. 78, n0. 12, pp. 2.837 – 2.849.

[4] Pounds, J. et al., 2006, Widespread Amphibian Extinctions from Epidemic Diseases Driven by Global Warming, Nature, vol. 439, pp. 161- 167.

[5] Yoganathan, D. and Rom, W. N., 2001, Medical Aspects of Global Warming, Am. J. of Industrial Medicine, vol. 40, pp. 199 – 210.

[6] Sales, K. et al., 2018, Experimental heatwaves compromise sperm function and cause transgenerational damage in a model insect, Nature Communications, vol. 9, no. 1, DOI: 10.1038/s41467-018-07273-z

[7] How climate change could be causing miscarriages in Bangladesh, BBC, 26 noiembrie 2018

Distribuie acest articol

124 COMENTARII

  1. Ca si dogma bisericii medievale care afirma ca Pamantul se afla in centrul sistemului solar, la fel si teoria incalzirii globale este marcata ideologic si politic. Pe teritoriul tarii noastre s-au gasit vestigii care atesta ca in trecut aici exista o clima tropicala. Inseamna ca in urma cu milioane de ani planeta suferise de incalzire globala? Azi am ajuns sa traim intr-o lume in care pana si apa pe care o bem este politizata. E pur si simplu grotesc. Incalzirea globala este o doctrina politica si nu are nimic de a face cu adevarurile stabilite de fizica si de stiinte in general. In schimb, exista oameni de stiinta care folosesc stiinta ca sa serveasca politicul. In 2017 Jeanc Claude Juncker il soma pe Donald Trump sa spuna ce parere are despre incalzirea globala, in loc sa il intrebe deschis daca este un om de stanga (liberal progresist) sau de dreapta (adicatele „reactionar”).

    • #FLORIAN D. MIREA
      Sper ca nu vorbiti serios cand puneti egalitate intre o dogma religioasa si o teorie stiitifica. Asta in primul rand! Iar in al doilea, faptul ca pe teritoriul Romaniei exista o clima tropicala EXACT asta arata – ca a existat o incalzire globala! Problema de acum este daca ea este ANTROPOGENA sau nu.

      D-le Cranganu – nu stiu de unde dati 97% consensul intre oamenii de stiinta pentru ca de ex. exista studiul lui JL Powell care ofera valoarea de 99,99%.

      • @Ala rau

        Consensul celor 97% a fost sugerat în următoarele articole:

        Oreskes, N., 2004, Beyond the ivory tower: the scientific consensus on climate change, Science, vol. 306, p. 1686 (and Erratum, 21 January 2005). http://science.sciencemag.org/content/306/5702/1686/tab-pdf

        Doran, P. T., and M. K. Zimmerman, 2009, Examining the scientific consensus on climate change, EOS, vol. 90, pp. 22 – 23. Despre acest articol am comentat pe scurt aici.

        Anderegg, W. R. L., et al., 2010, Expert credibility in climate change, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 107, no. 27, pp. 12107 – 12109.

        Cook, J. et al., 2013, Quantifying the consensus on anthropogenic global warming in the scientific literature, Environ. Res. Lett., vol. 8 024024, http://iopscience.iop.org/article/10.1088/1748-9326/8/2/024024/pdf

        Cook et al. (2013) au avansat cifra magică (97,1%), care imediat a început să facă valuri. Doi „înotători” de marcă pe valurile acestei cifre au fost Barack Obama și John Kerry. The rest is politics.

        • Iată ce a publicat IPCC luna trecută (Special Report SR#15):

          Global Warming of 1.5 °C

          an IPCC special report on the impacts of global warming of 1.5 °C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty.

          Asta este ceea ce „consensul” experților ne aduce- o gândire de grup fără controlul calității.

          HadCRUT4 furnizează setul principal de date privind temperatura globală, date utilizate de IPCC pentru a produce predicțiile sale dramatice despre „încălzirea globală produsă de om”. Este, de asemenea, setul de date aflat în centrul scandalului „Climategate” din 2009, pe când era gestionat de Unitatea de Cercetare a Climei (CRU) de la Universitatea East Anglia.

          Auditul datelor de temperatură din setul HadCRUT4, făcut de Dr. John McLean, a găsit mai mult de 70 de zone de îngrijorare cu privire la calitatea și acuratețea datelor.

          • the impacts of global warming of 1.5°C above pre-industrial levels

            Un alt exemplu de acțiune politică băgată pe gât fără a fi mestecată.

            Care este acea temperatură „magică” a nivelurilor pre-industriale, pe care n-ar trebui s-o depășim cu mai mult de 1.5°C? Este temperatura medie globală (TMG) din anul 1880? Sau 1800? Sau 1750? Nu ni se spune clar. Dacă luăm ca bază datele cele mai recente disponibile, pe care le-am publicat în Fig. 1 din articol, acolo nu se face vorbire de nici o temperatură pre-industrială. Există o linie de bază (0,0 °C), în raport cu care anomalia (nu temperatura reală) termică ar fi, în 2017, cu 0,9 °C mai ridicată decât în 1880. Dar autorii graficului spun că linia de bază n-are nimic de-a face cu nivelurile temperaturilor pre-industriale, ea reprezentând o altă medie, și anume a temperaturilor medii din perioada 1951-1980. Și atunci, ce încearcă să ne vândă IPCC în ultimul lor raport? Fum în ochi? Despre ce temperaturi pre-industriale face vorbire?

            Definirea unei linii de bază a temperaturilor pre-industriale este o provocare masivă nu numai pentru oamenii de știință. Ne-existând măsurători directe ale temperaturilor (de exemplu, în SUA folosirea termometrelor a început după 1880), proiecțiile noastre actuale despre temperaturile pre-industriale se bazează pe măsurători indirecte (proxy), cu toate limitările și erorile lor.

            Chiar simpla definire a liniei de bază, absolut necesară în identificarea unor anomalii pozitive și/sau negative ale temperaturilor medii globale, este, blând spus, o operație fuzzy. Și cu toate acestea, ni se cere să credem (și să nu cârtim) în evanghelia încălzismului antropogen. Așa cum se pot folosi tot felul de metode de mediere a datelor, la fel diverși autori au propus diverse metode și perioade de estimare a nivelurilor de temperaturi pre-industriale. Oare la care din ele face referire ultimul raport IPCC?!

      • Din pacate e de fapt vorba de o chestie religioasa ce nu prea are nici o treaba cu stiinta. Cea mai crancena acuza a iecologistilor e ca „Nu crede in incalirea globala!!!” Exact ca inchizitia medievala,

        Evident ca exista incalirei si raciri globale de cand are Terra atmosfera. Si aceste variatii vor contiua atata vreme cat planeta va avea atmosfera. MArea problema e ca nimeni n-a putut dovedi in mod credibil ca activitatea umana are un rol determinant in aceste variatii.

        Da a existat cel putin o perioada „tropicala” in istoria Romaniei, Ea se numeste Holocen si a durat timp de 5000 de ani intre 9000 i. Hr. si 4000 i. Hr. E perioada in care omul primitiv a putut coloiza Europa tocmai pentru ca temeraturile devenisera suportbile. InIntrebarea e ce acivitati antropogene si emisii umane de codoi au cauzat 4 milenii de incalizre globala fara pereche?!

  2. „scăderea fertilității masculine[6]”–> Sincer, credeam ca „incalzirea globala” stimuleaza procesele de concepere a copiilor, ca sa ma exprim oarecum stiintific, mai ales in zonele costiere, unde tendinta este sa te imbraci mai lejer, uneori chiar foarte lejer.
    Uneori m-am cam saturat de […] mancat de expertii lu’ peste in climatologie. Sincer, cred ca intra in categoria fake news.

  3. Excelent articol, felicitari ! M-am intrebat nu o data ce relevanta are temperature medie globala pt Romania. Si de ce, avand o retea de statii meteo de vreo 100 de ani, Institutul meteo (INMH) nu calculeaza si nu publica o temperature medie pt tara noastra. Mai ales in conditiile in care multe statii meteo functioneaza la fel ca acum 50 sau 80 de ani, pe aceleasi amplasamente si cu proceduri similare.

    • În legătură cu stațiile meteo românești, una din ele a fost recent breaking news:

      – • The monthly mean temperature in September 1953 at Paltinis, Romania is reported as -46.4 °C (in other years the September average was about 11.5°C).

      Ca să fim imparțiali, stația Păltiniș a împărțit trofeul „De râsul curcilor” cu alte două surate:

      • For April, June and July of 1978 Apto Uto (Colombia, ID:800890) had an average monthly temperature of 81.5°C, 83.4°C and 83.4°C respectively.

      • At Golden Rock Airport, on the island of St Kitts in the Caribbean, mean monthly temperatures for December in 1981 and 1984 are reported as 0.0°C. But from 1971 to 1990 the average in all the other years was 26.0°C.

      Aceste revelații au fost publicate de Dr. John McLean, un cercetător australian, care a făcut un audit al bazei de date de temperaturi folosite de Hadley Met Centre (HadCRUT 4 database). Centrul britanic, pomenit de mine în articol, este unul dintre furnizorii oficiali de date pentru viitorul raport IPCC, care va fi publicat curând.

      Analizând calitatea datelor înregistrate de centrul britanic din 1850 până în prezent, Dr. McLean a scris:

      I was aghast to find that nothing was done to remove absurd values… the whole approach to the dataset’s creation is careless and amateur, about the standard of a first-year university student.

      Prezentarea raportului său se găsește la #DataGate! First ever audit of global temperature data finds freezing tropical islands, boiling towns, boats on land

      Raportul integral poate fi cumpărat pentru $8 de la Audit of the HadCRUT4 Global Temperature Dataset

      Deși am suficiente informații despre calitatea dubioasă a unor date de temperatură publicate de marile agenții climatice din lume, m-am ferit să le includ în articolul de față. Poate le voi prezenta cu altă ocazie.

  4. /…/

    Dacă aveți să spuneți ceva despre articol, spuneți.
    Dacă încercați doar atacuri la persoană (nu a mea, ci a autorilor citați de mine), intervenția dvs. nu mi se pare oportună pentru discutarea articolului.

    • Draga domnule, de ce cenzurati opiniile care nu va convin ? D-voastra omiteti sa spuneti ca autorii citati au conexiuni cu industria petrolului.

      • În caz că nu ați remarcat deja, articolul meu este despre o mică/mare problemă a climatologiei – inexistența sau lipsa de sens a unui parametru statistic numit temperatură medie globală.

        V-am invitat să scrieți despre acest subiect, nu despre conexiunile unor autori citați cu industria petrolului. Vă mai invit să citiți articolele respective. Veți observa că autorii care vă deranjează sunt membri ai unor universități cu program masiv de cercetare din Canada și Danemarca și mie mi se par la obiect observațiile lor. Dacă vă țin curelele, postați aici o critică personală a punctelor lor de vedere sau, mai bine, scrieți-le direct la universitățile de care aparțin. Adresele lor de e-mail sunt publice.

  5. „To the improval of natural knowledge, scepticism is the highest duty; blind fate the one unpardonable sin.” (Th. Huxley).
    Cred c-ar fi bine să începem prin a aplica scepticismul chiar articolului de față.
    Nu a fost dintotdeauna știința instrumentalizată de politică? Dacă temperatura medie nu are „semnificație fizică”, ce semnificație fizică au miile de miliarde manevrate la bursă, sau chiar PIB-ul? Poate-ar fi bine să înlocuiți „încălzire globală” cu „schimbări climatice” (atenție, nu „schimbare climatică”, dac-ați observat…).
    Statistica nu și-a propus niciodată să se substituie fizicii, dar metodele ei (foarte variate) sunt indispensabile celorlalte științe, chiar și celor mai dure dintre ele, chiar și reginei lor – fizica.
    Prelungind comparația cu cănile, dacă avem picioarele reci și capul cu febră (în sensul fizic), nu înseamnă că suntem ok per ansamblu. Nici că dacă IPCC-ul zice una, iar Trump (de exemplu) zice alta, adevărul este obligatoriu la mijloc, iar noi ar trebui să ignorăm complet subiectul. Mai ales când ne este prezentat de un climatosceptic și un șisto-petrol-optimist. Poate-ar trebui să ignorăm și alte lucruri fără semnificație fizică, cum ar fi Dumnezeu …
    Temperatura medie a planetei este o meta-dată. Modelele climatice (mai ales că lucrează cu sisteme deschise) își au limite, evident (ar ajunge o mare erupție vulcanică ca să le facă inutile, de exemplu), dar asta nu înseamnă că drumul de suveică al minții între realitate și reprezentare trebuie oprit. Dacă o reprezentare / model nu are o semnificație fizică, poate juca rolul de starter pentru plecarea pe piste mai fecunde (și intelectual, și în semnificație fizică).

    • @JFK

      `Cred c-ar fi bine să începem prin a aplica scepticismul chiar articolului de față.`

      Adică, ziceți dvs., un sceptic adevărat trebuie să fie sceptic în primul rând cu ceilalți sceptici, și abia apoi cu tema care este obiectul scepticismului ? După logica asta dvs nu sunteți cu adevărat un sceptic, ci un entuziast (al încălzirii globale în cazul de față), respingând din start orice tentativă de abordare sceptică a subiectului.

      În fine, chiar și așa, abordarea dvs „sceptică” a articolului se rezumă la afirmații generale de tipul „Nu a fost dintotdeauna știința instrumentalizată de politică?”, „Poate-ar trebui să ignorăm și alte lucruri fără semnificație fizică, cum ar fi Dumnezeu …” etc. Asta în condițiile în care autorul își exersează propriul său scepticism în articol la nivel de cifre și grafice. Mă scuzați, dar atitudinea dvs cu greu poate fi catalogată ca „scepticism”, mai degrabă intră la nihilism.

    • Model ziceti? Pai sa vedem: pina acum IPCC & Co au folosit peste 130 de „modele climatice”. Precum bine stiti absolut toate (si fiecare-n parte, asta ca sa ne ferim de paradoxul prezentat de dl profesor) au dat rezultate infirmate de masuratori. Ce sa facem cu un model care spune ca ne vom praji si nu s-a intimplat? Nu-l aruncam cit colo? Pai nu ca noi sintem IPCC si chestii si trebuie sa mentinem escrocheria si s-o mulgem de bani cit s-o mai putea.

      Sint foarte curios sa urmaresc ce se intimpla cu activitatea solara, daca John L. Casey are dreptate atunci ne indreptam vertiginos catre un Dalton Minimum de nu catre un Maunder Minimum! Si ma indoiesc foarte tare ca ne va placea.

  6. Incalzirea globala este o realitate, nu poate fi negata. O simtim in decursul unei vieti de om. Are vreo importanta ca a crescut temperatura globala, in ultima suta de ani, cu 1,4 grade Celsius sau cu 1,8 grade? Nu prea are importanta, zic eu, tendinta e clara, de crestere.
    Populatia lumii creste, industria se dezvolta, omenirea consuma din ce in ce mai multe resurse si arde din ce in ce mai multi combustibili fosili. Are vreo importanta ca influenta antropogena asupra incalzirii climei este de 40% sau de 60%? Nu prea are, zic eu, oricum suntem la vale, catre mai rau si nu catre mai bine.

    Pe toti partizanii infocati ai incalzirrii globale ne-antropogene i-as intreba asa:
    Care-i, de fapt, ideea? Ce mema incercati sa ne „vindeti”. Cea a minerului carbunar fumator, care-si zice „si-asa mor de silicoza, de ce sa nu fumez?” :)

    • Pai daca chiar credeti ca omul provoaca incalzirea globala, faceti ceva concret!

      Aveti idee cu cat v-ar scadea „amprenta de carbon” daca renuntati:

      – Locuinta
      – Orice forma de transport
      – Electronice si comunicatii
      – Alimente procesare
      – Apa curetna si canazilare
      – Orice forma de incalzire

      Conform religiei dumneavoastra toate acestea genereaza emisii cu efect de sera care la rnadul lor provoaca incalizre globala. Io n-am vazit picior de iecologist care sa renunte la toate astea si sa se mute in sanul naturii ca sa traiasca precum Asterix & Obelix.

      Ce va retine?! De ce nu faceti NIMIC din ceea ce peropovaduiti?!

      • Buna ziua, dle Svejk!
        Raspunsul pe care il dati lui Decebal l-ati mai utilizat si in alte dati, in acelasi context. Concluzia dvs este ca daca „iecologistii” nu renunta la locuinta/transport/caldura/apa/canalizare sunt ipocriti sau mincinosi (oricum, niste naivi usor de pacalit). Bineinteles ca sunt posibile si actiuni individuale dar mai importante ar fi cele concertate, la nivel de stat. Ma gandesc la ceva in genul unei taxe pe carbon sau similar…
        Comentariul dvs imi aminteste oarecum de industria tutunului – au fost totdeauna cei care au negat ca fumatul provoaca BPOC, cancer, etc ba au mai si recomandat ironic desigur sa renunte fumatorii singuri. Solutia mai buna, si aplicabila, este a unor taxe/restrictii, etc pe tigari. Dar ea a venit nu de la anti-fumatorii ca persoane ci de la stat. Intelegeti diferenta, sunt sigur.

        • Da, in mod sigur am mai pus cam aceleasi intrebari si altror iecologisti adanc ingrijorati de salvarea planetei. Sunt cat se poate de surprins ca niciunul din ei nu a trecut la fapte. Toti se limiteaza la tanguieli si litanii. Ca sa ajungem la exemplul dumneavioastra cu tigarile e ca si cum cineva ar face campanie impotriva fumatuluiin timpm ce trage cu sete din tigara.

          Exact iecologistii sunt cei ce ar trebuie prin exemplu personal sa convinga restul lumii. Cand colo vedem ca nu ezita sa calatoreasca la mari intruniri pentru salvarea plaenteii zburand cu avioane private in loc sa participe la videoconferinte. Exemplul cele mai revoltator a fost cel al lui Barak Obama din 2017 can a participat la o confetinte despre lupta impotriva incalzirii globale in Italia. A zburat cu ditai avionul charter umplut cu gorile si bagatori sde seama. A inchiriat un castel in Italia si a calatorit cu un covnvoi de 9-10 masini americane gen GMC Yukon sau Cadillac Escalade cu motoare de peste 6 litri fiecare. Totul pentru a tine un discurs inept de 30 de minute in limba de lemn pe stil nou. Amprenta sa de carbon in cele 3 zile ale excursiei a fost echivalenta cu cea a unui american obisnuit pe vreo 2 ani. Cool! Nu-i asa? Iar figura se repeta de decenii incazurl tuturor iecologistilor proemineti care in eforturile lor de a salva planeta polueaza de rup.

          Si apoi daca iecologistii fanatici sunt incapabili sa traiasca dupa preceptele pe care le propovaduiesc, care szunt sansele oamenilor obsinuit sa o faca?! Restrictiile impuse de stat sunt cea mai mare aberatie posibila.

        • @ala rau
          pfff… statul trebuie sa decida pentru toti, ca el stie cel mai bine. a propos, un mos de al meu a trecut in rai cu pipa n gura la mai mult de 90 de ani. alcoolul ar trebui si el prohibit de autoritati, provoaca ameteli si dureri de cap. singurele permise sint fasolea cu ciolan, mititeii cu mustar si berea la pet in ani electorali. automobilele pe benzina ? uitati de ele, scot fum. alesii neamului o sa va inzestreze cu trotinete, sau si mai bine cu opinci din piele sintetica.

      • Domnule (sau doamna) „Josef Svejk”, ca de obicei, sunteti complet deplasat(a) in extrema. Inteleg foarte bine ca lipsa de argumente valabile va impinge acolo si ca n-aveti alta cale.
        Nu-s fanatic, ci doar lucid. Cum va mai spuneam, comentariile dumneavoastra miros a petrol chiar si prin display -ul calculatorului. :)

        Si intreb, fara legatura cu petrolul (fiindca inteleg ca-i un subiect sensibil pentru dvs.): un om care propovaduieste alimentatia rationala si condamna obezitatea generata de lacomie ar trebui sa se infometeze, ca sa fie convingator? Intre lacomie si infometare nu este nicio nuanta?! Nici macar una?!… :)

        • Duamnă Decebal,

          Dar nu e deloc lipsa de argumente, ci doar de curiozitate:

          Dacă vă pretindeți lucidă de ce nu faceți ceva în direcția a ceea ce credeți că ar salva planeta de la un dezastru iminent.?!

          Nu neg că , comentariile mele „miros a petrol”, Sunt inginer de profesie și știu că nu avem alternativă la hidrocarburi nici acum și nici în viitorul previzibil. Nu simt deloc nevoia să ajung la standardul e viață al omului medieval.Dacă chiar tânjiți după asta n-aveți decât să îbcepeți prin exemplul personal. Ăla care bagă mare cu alimentația rațională trebuie în primul rând să evite să aibă o talie porcină și nicidecum sp se zbată să impună oamenilor „programul de alimentație rațională a populație!” După cum se numea programul criminal de înfometare a României impus de Pingelică în iepoca de aur duoă care tânjiți atâta…
          l

  7. Oricine a lucrat cu date experimentale stie ca prelucrarea lor e lucru’ dreaqu’. Fara intentii malefice prelucrarea darelor duce adesea cu usurinta la analize si concluzii complet eronate. Iar cand mai intevine si interesul poersonal, atunci sa vezi minuni si concluzii mirobolante!

    Daca intr-o companie care produce ceva anume omul responsabil cu testarea & validarea produce in mod constant si consistent esecuri i se ofera pana la urma sansa de a se afirma porin alte parti. In lumea sustinatorilor incazlirii globale e exact pe dos: Cu cat esueaza mai mult cu cat modelele lor „stiintifice” se dovedesc tot nai rupte de realitate, sicu cat sunt ei mai fanatici cu atat sun t mai pretuiti. Vvorbim de acum de mai bine de juma’ de secol de profetii apocaliptice de la noua era glaciara cu sute de metri de gheata peste Paris inainte de anul 2000, pana la NYC va deveni de nelocuit tot anul pana in 2010 din cauza arsitei cumpllite. By the way, la parada de ziua curcanului a fost acolo unn ger cumplit undeva inspre -10C. La Knasas City Missouri a nins abundent si au inghetat drunmurile. NYC e undeva la latitudinea sudului Italiei iar Kansas City tot cam asa. Nevertheless incalzirea globala continua…

    Sunt foiarte multi bani in afacerea asta cu incalziea globala. Pe lanaga nenumaratele afaceri ce prospera de pe urma escrocheriei, a subventiilor cat chine, a turmelor de bugetarim, ostiri intregi de „savanti” duc o viata de soarece de siloz precum profesorii de la „Stefan Gehorghiu” din vreme iepocii de aur: Cu cat se abereaza mai tare cu atat sunt ghiftuiti mai bine. Trai neneaco!

    • Da, „lucru’ dreaqu’”, intr-adevar!… Mai bine sa lasam datele „stiintifice” de-o parte si sa ne limitam la ce traim nemijlocit: In copilaria mea, tin minte exact, erau 4 anotimpuri bine definite si frumos desfasurate intr-un an. Cu doua saptamani in urma, erau peste 20 grade Celsius in Bucuresti. Astazi sunt zero grade si ninge (peste frunze inca verzi ale copacilor). Evident, este un complot al fanaticilor ecologisti, finantati discret si perfid, uneori, chiar de catre mari companii petroliere. Ca si-n afacerea cu petrolul sunt foarte multi bani… :D

      • Nu neg că , comentariile mele „miros a petrol”, Sunt inginer de profesie și știu că nu avem alternativă la hidrocarburi nici acum și nici în viitorul previzibil. Nu simt deloc nevoia să ajung la standardul e viață al omului medieval.Dacă chiar tânjiți după asta n-aveți decât să îbcepeți prin exemplul personal. Ăla care bagă mare cu alimentația rațională trebuie în primul rând să evite să aibă o talie porcină și nicidecum sp se zbată să impună oamenilor „programul de alimentație rațională a populație!” După cum se numea programul criminal de înfometare a României impus de Pingelică în iepoca de aur după care tânjiți atâta…

        Genial! NInge din cauza încălzii globale antropogene. Nu-i vorbă ca asta e o inepție dragă multor lucrători ai Agitproprului de pe tarlaua climatică, Uimitor e faptul că se pot găsi atâta amar de creaturi ce nu au neuronu ofilit la purtător și pun botu cu entuziasm la ea… V-aș rămâne recunoscător dccă mi-ați explica cum de încălzirea globală duce la geruri și frig….

        • @ Josef Svejk

          Eu v-as explica, dar nu sunt sigur ca ingineria din dvs.v-ar lasa sa intelegeti. Dar puteti incerca sa studiati singur, cum devine chestia cu racirea din cauza de incalzire. Nu-i mare inginerie.
          Mi-e deja clar ca nu putem avea un dialog rational si sunt convins ca doar eu sunt de vina.

          Referitor la alimentatia rationala, Finlanda a conceput un program care, in cateva zeci de ani, a redus drastic incidenta deceselor din boli cardiovasculare si, daca nu ma insel, Polonia a avut un program asemanator. „Alimentatia rationala” nu e un concept comunist, dar se pare ca unii oameni se sperie de cuvinte si nu de intelesul lor… cam ca taranii pentru care „asociere” e sinonim cu acea colectivizare comunista… La asa reactii, eu nu pot spune decat „Somn usor!”

  8. Media primului set 9/2=4,5
    Media celui de-al doilea 17/5=5,83

    Primul set are doua componente, in vreme ce al doilea are trei. Deci ponderea celui de-al doilea set in valoarea finala a mediei este necesar sa fie cu 3/2 mai mare decat al primului, adica
    media proportionala a mediilor, (4,5*2+5,83*3)/5 = 5,3

    Iar in paradoxul lui Simpson, evenimentele finale nu sunt medii sau sume ale evenimentelor ce le „compun”, ci doar o aditie a caracteristicilor fiecarora (suma carteziana). Dar desi cele constitutive sunt definite exclusiv ca pante, vectorul „rezultant” depinde, nu doar de pozitia unghilara a vectorilor in 2D („deasupra” sau „dedesubt”, fara a le estima lungimea) ci si de modulul componentelor, care a fost neglijat (voit sau intamplator) la expunerea ipotezei. Evident ca un eveniment de o anumita intensitate (deasupra sau dedesubt) modifica mai Putin intregul, daca modulul sau e mic (lungimea intrinseca a vectorului). E necesar si aici o corectie de pondere, exat ca in celalalt caz.

    Nu stiu cum se calculeaza statistic mediile mediilor si mediatoarelor sau medianelor si meridianelor termice, dar pot fi oricand folositi factori de corectie, a.i. ponderea varabilelor, extensive sau intensive, in rezultatul final sa nu ramana neglijabila.

    • Hantzy,
      dupa cum sunt sigur ca stii, exista DIN ISO 16269:2009 pt determinarea „Charakteristische Größen” care ia in considerare Vorhersagewahrscheinlichkeit P si Vertrauensniveaus si deci numarul de epruvete supuse incercarii.

      In principiu din media aritmetica se scade imprastierea (max minus min) ponderata de un factor care depinde de nr de incercari. La un numar mic de incercari si o imprastiere f mare exista, matematic vorbind, posibilitatea ca imprastierea ponderata sa fie mai mare decit media aritmetica si deci sa-ti iasa ceva fara sens.

      • Neamțu țiganu,
        Eu ți-am mai spus că tu ai întotdeauna dreptate.
        Da, am lucrat mai bine de trei ani cu ochii în lentilele unui Spectrovac, investigand calitatea sarjelor de turnătorie. Primeam epruvetele prin poștă pneumatică, le lepuiam, la atacam cu acid și le analizam. Cu cât erau mai multe, cu atât aveam încredere mai mare că oala de 8 tone va fi ok.

        Datele strânse empiric sunt continuu prelucrate, fiecare nouă măsurătoare aducând informații noi, iar estimarea distribuției gaussiene e posibilă abia de la un anumit număr de încercări. Dar în cazul studiat aici e puțin altfel. Noi am măsurat practic una și aceeași epruvetă de 200 ani încoace, nu mai multe. La început mai sporadic, mai imprecis, în mai puține puncte. Dar cred că putem considera toate celelalte caracteristici ale „epruvetei” Terra (greutate, compoziție chimică, structură fizică, șamd) oarecum constante. Cu timpul am optimizat procesele, iar rezultatele „s-au îngrămădit” într-o zonă în care putem restrânge, cu „aktuelle Stand der Technik” la 6 sigma. Întrebarea care se pune: este domeniul acesta stabil sau „călătorește” (wandert)?
        Și asta într-un caz ideal, presupunând că instrumentele de care dispunem sunt sufucient de sensibile pentru a înregistra corect orice evoluție parametrică. Dacă incalziristii se grăbesc să tragă, inadecvat, concluzii, e o greșeală. Dar la fel de greșit, e să și mizezi pe ipoteza cealaltă. Lipsa dovezilor care ar susține oricare dintre ipoteze, nu o certifică pe cealaltă.

    • Primul set are doua componente, in vreme ce al doilea are trei.

      Seturile naturale de temperaturi nu sunt egale niciodată ca număr de componenți individuali din motive istorice. La începuturi erau mult mai puține temperaturi măsurate decât au fost în anii 1990, apoi numărul a scăzut din nou către prezent prin eliminarea unor stații meteo.

      În cazul seturilor inegale, inegalitatea descrisă de mine în articol este perfect valabilă. Dacă veți citi cu atenție articolulul, nu am făcut referire la o posibilă ponderare pe baza numărului individual de membri ai setului, ci a fost vorba doar de simple medii aritmetice (neponderate).

      Despre diversele ponderări ale măsurătorilor de temperatură puteți citi comentariul meu de mai jos Cum se calculează anomalia de temperatură din Fig. 1?

      • Aveți dreptate, dle Profesor!
        Dar asta e o problemă de precizie a măsurării și de interpretare a rezultatelor obținute. Numărul variabil de măsurători induce, desigur, o deviație posibilă mai mare sau mai mică, invers cu numărul lor. Dar nu putem estima în ce direcție se manifestă aceasta.
        Sa presupunem, pentru simplificare, că toleranța de măsurare era acum 100 ani de 0,3°C. Cum ar fi corect să considerăm astăzi o TMG calculată în baza datelor de atunci? Cu +0.3 sau cu -0.3? În primul caz „încălzirea globală” ar fi, poate, insignifiantă, în al doilea pare accentuată. Paharul pe jumătate plin sau gol?

  9. A new scientific truth does not triumph by convincing its opponents and making them see the light, but rather because its opponents eventually die, and a new generation grows up that is familiar with it.
    Max Planck

    Cred ca Herr Planck ar fi trebuit sa spuna ca nu numai „A new scientific truth” dar si o minciuna poate triumfa in acelasi mod.

  10. Acum imi e si mie clar ca incalzirea globala e greu daca nu imposibil de demonstrat stiintific.Si totusi par sa existe niste fenomene climatice care s-au accentuat::uragane ,incendii de vegetatie.Spun par sa existe pentru ca nu am o statistica a acestora in nici un loc de pe glob cu atat mai putin despre intregul Pamant.Marturisesc ca eu ajunsesem sa cred in aceasta „teorie” a incalzirii globale pe baza unor argumente nestiintifice ce tin de asa numitul argument al autoritatii,de notorietate etc.Si totusi de ce exista atata „zbatere”,atata cheltuiala de resurse financiare,stiintifice,de ce exista Politici Guvernamentale Mondiale de reducere a emisiilor de CO2,de ce exista cursuri Universitare pe aceasta tema,implicare a Mass-media?Nu cumva ne apropiem de o epuizare a resurselor de combustibili fosili lucru ce ar duce la o Competitie Acerba pe plan mondial?Mi s-a clarificat lipsa de fundament a teoriilor incalzirii globale dar am ramas cu alte intrebari.Si asta dupa ce mi-am batut capul cu cel mai arid dar recunosc ca si cel mai ointeresant Articol al Autorului!Incerc o alta explicatie:poate e vorba de asa numitele schimbari climatice cu aparitia mai frecventa a fenomenelor extreme care tin de temperaturi extreme,furtuni,uragane,incendii de vegetatie etc.Dar e clar ca trebuie cautate alte cauze in loc de emisiile industriale de CO2.Si aceste eventuale schimbari climatice trebuie nu doar observate ci si bine definite,cercetate,folosind metodologii pe care sa le accepte intreaga comunitate stiintifica.Si totusi cum putem studia clima?Astept cu nerabdare si alte articole ale Dumneavoastra!

    • Si totusi par sa existe niste fenomene climatice care s-au accentuat::uragane ,incendii de vegetatie.

      Cind am ajuns in vest am fost impresionat de numarul imens de crime, jafuri, etc. imi spuneam, uite ca tot mai bine era in socialism, acolo nu se-ntimplau acestee lucruri.
      Mai tirziu, la batrinete, eram socat de nr mare de imbolnaviri, de cancer, mi se parea ca toata lumea moare.

      Cindva mi-am dat seama ca si-n socialism erau cam acelasi nr de crime, dar nu se vorbea despre ele, ca si-n tineretea mea murea lumea, doar ca nu ma interesa.

      Asa si acum,cu cataclismele naturale, acestea au existat din totdeauna,dar nu prea existau camere de luat vederi peste tot, nu erau mediatizate. De ex. in timpul campionatului mondial de fotbal sunt mai putine furtuni, de asemenea in timpul unui razboi, cum a fost in Iraq, nu se discuta despre ele. In plus nu erau asa de multi oameni pe pamint, oameni care au ocupat si zone de risc, zone unde au loc alunecari de teren, inundatii, vulcani etc.

      Un mare savant povestea de incendiile din California, fiind urmarea incalzirii globale. Mi-am amintit ca am vizitat in California padurile alea cu sequvoia, copaci care au nevoie d eincendii si in a caror „istorie” se vad clar incendiile din ultimele mii de ani.

      • @neamtu tiganu

        Aveti dreptate, cataclismele naturale au existat tot timpul. Dar cum ii puteti garanta ficei mele sau nepoatei dvs urmatoarele?
        1) emisiile de dioxid de carbon in urma arderii fosilelor nu contribuie la incalzirea globala; si
        2) cataclismele naturale nu vor creste in numar si in intensitate in cazul in care clima globala se incalzeste cu doua sau cu trei grade celsius in urmatoarele decenii?

        Iata ce spun specialistii in materie, climatologi si oceanografi de la Helmholtz-Zentrum für Polar- und Meeresforschung (si simularile lor sunt facute cu ajutorul supercomputerului Juwels de la Jülich Supercomputing Centre) https://www.youtube.com/watch?v=lxixy1u8GjY

        in germana si pentru nepoata dvs. https://www.youtube.com/watch?v=ND7TrKFm-eo

    • @Dolores

      Nici măcar nu se poate spune că numărul fenomenelor extreme a crescut
      https://www.investors.com/politics/editorials/despite-what-youve-heard-global-warming-isnt-making-weather-more-extreme/
      Cel puțin la nivelul SUA, nu pare să existe o tendință clară de creștere sau descreștere a acestora în ultimul secol.
      Sunt însă de luat în considerare două aspecte:
      – Față de acum 30-40 de ani (nu mai zic față de acum 100), acoperirea informațională a crescut semnificativ. E mult mai ușor să aflăm, practic în timp real, noutăți legate de fenomene meteo (sau de orice alte fenomene), decât ne era acum 40 de ani. Penetrarea Internetului este la un cu totul alt nivel decât cea a televiziunii, radioului, ziarelor tipărite etc. Pur și simplu aflăm mai multă informație despre un număr relativ constant de evenimente. De aici impresia că evenimentele sunt mai numeroase.
      – Comunitățile umane și-au extins aria de acoperire. Spre exemplu, în Florida (o zonă aflată tradițional în calea uraganelor) sunt mult mai multe construcții azi decât acum 40-50 de ani. Normal că și impactul distructiv al unui uragan va fi mai mare. Ceea ce atrage în mod natural evoluția descrisă la punctul anterior :)

      Dacă e să discutăm la nivelul României: pe vremea lui Ceașcă prognoza meteo zicea „vremea va fi caldă, chiar caniculară”. Astăzi zice „ATENȚIE ! COD ROȘU !!! Stați acasă, beți o vadră de apă, închideți geamurile, rugați-vă să supraviețuiți !” Pe vremuri, minus 5 grade la Miercurea Ciuc în septembrie era doar o notiță în buletinul meteo. Azi e titlu de-o șchioapă în presă și pe burtierele canalelor de știri. Deci fenomenele sunt în mare aceleași, dar impactul la public e mult mai mare.

  11. Autorul are stil, are cunostinte si este platit sa extraga din informatia disponibila doar ceea ce corespunde cu anumite „credinte”. /…/

    ===================================================

    După o astfel de introducere, cu un grosolan atac la persoană, pentru care meritați un proces de calomnie dacă ați avea curajul să vă dezvpluiți identitatea, primiți cartonașul roșu.
    Constantin Crânganu

  12. Poate ca matematica nu poate da un raspuns. Dar asta nu dovedeste ca nu exista incalzire. Daca modul de calcul nu este ok inseamna doar ca nu putem spune din temperaturi daca se incalzeste sau nu Pamantul.In schimb putem stabili asta din alte masuratori. Ca a disparut un procent din calota glaciara e un fapt. Ca ghetarii montani dispar e un fapt. Ca uraganele sunt mai multe si mai puternice se datoreaza incalzirii oceanului.Si asta e un fapt. Dincolo de „neputinta matematicii” demonstrata de dv. exista un fapt. Se incalzeste tot asa cum se si invarte.

    • S-a putut proba experimental teroria relativitiatii inca din vremea vietii lui Einstein, dar nimeni nu poate proba efectul de sera al CO2 la concentratii apropiate de cea atmosferica (~0.04%). El se poate dovedi doar la concentarii de 15-20 de ori mai mari ca cea atmosferica. Cu toata ca nu poate fi dovedit experimentsal, trebuie sa credem in el asa cum tot soiul de zgubilitici cred in fantome si omuletii verzi de pe Marte…

      In rest afirmatiile dumenaivastra sunt cel putin dicustabile. Nu, uraganele nu au devneit mai devastatoare. Dimootriva. S-au rarit. Cele mai devastatoare urgane din istoria scrisa a SUA se intampla undeva in anii ’20-’30. Perioada de 12 ani dintre 2005-2017 e cea mai indelungata perioada de acalmie (fara urganae de categoria a 4-a) din istoria tarii de cand cand a inceput observarea si documentarea uraganelor la 1860. Precedenta a fost intre 1861 si 1868 :)

      Tocmai ca in America de Nord se se pare ca se produce mai degraba o racire a climei decat o incazlire a ei. Tronadele ce pana prin 2007-2008 pustiau regulat fasia lata de vreo 1000 de km ce incepe din Montana, Manitoba si trece prin cele doua Dakote, Minnesota, Ontario, Iowa, Wisconsin, Illinois pana in Indiana si Ohio si ce era denumita „Aleea tornadelor” a disparut cu totul. Motivul e in primul rand racirera vizibila a climei in aceasta parte a SUA. Anul trecut, dupa decenii viscolele au lovit nordul Mexicului si sudul SUA. Alea sunt zone unde in Ianuarie oamenii merg la paja. Cursul superior al Missississipi ingheata pentru a 4-a sau a 5-a oara consecutiv dupa mai bine de 100 de ani. Verile su tot mai reci si mai ploioase. Nici in Europa treaba nu pare sa fi mai vesela: In Romania e avertizare de viscol si ger in sudestul tarii. In Spania gerurile si caderile masivce de zapada au lovit centrul tarii de doua ori succesiv in ienrile 2016-2017 si 2017-2018, dupa 3-4 decenii in care zonele de ses ale tarii numai vazusera zapada.

      Agitpropul insusi a interzis cu strasnicie utilizarea termenului de „incalzire globala” si inlocuirea sa cu „schimbari climatice”. Nu de alta dar „incalzirea globala” e subiect de bancuri in America…

      Singur, ca realitatea inconjuratoare nu e un argument suficient spre a-i calma pe creinciosii fanatici sa elucubreze cu furie in continuare…

    • @Radu

      „Dar asta nu dovedeste ca nu exista incalzire.”

      Un principiu elementar pe care l-am moștenit din dreptul roman spune că este în sarcina celui ce afirmă să demonstreze ceea ce afirmă. Nu este în sarcina celorlalți să demonstreze contrariul. Articolul de față nu își propune să demonstreze că nu există încălzire, ci că demonstrațiile folosite de adepții religiei încălziriste sunt șubrede dpdv științific.

      „Ca a disparut un procent din calota glaciara e un fapt.”

      Ce procent, mai exact (că mă gândesc că nu vă referiți la un procent adică 1%…) ? Și măsurat din ce ? Din suprafața calotei (boreale, presupun) din februarie 1972 sau august 1991 ? Sau din media de vară, sau de iarnă, a ultimilor 25 de ani ? Sau 45 ?… Dacă nu dați niște informații clare, cuantificate și verificabile, afirmația dvs. rămâne la nivel de opinie politică, sau convingere religioasă – e dreptul fiecăruia, dar nu poate fi impusă nimănui.

    • Stimate domn, ne propuneti niste fapte, din care cel putin unul este mai mult decat fals(cel cu uraganele, mai multe si mai puternice) dar nu ne lamuriti daca aceasta incalzire este datorata activitatii umane sau unui ciclu natural al pamantului.
      PS cand va referiti la pierderile din calota glaciara sunteti constient ca pe o parte Antarctica pierde gheata iar in partea cealalta acumuleaza? Cand va referiti la ghetarii montani care dispar sunteti sigur ca e un fenomen global si nu unul local?

      • Dar dar diferenta este de 1:5 intre ele afaik , in favoarea topirii . Oricum de vreme ce polul nord este accesibil vara cu vaporul , iar incalzirea globala nu exista probabil Nansen a explorat polul nord al altei planete .

  13. Cum se calculează anomalia de temperatură din Fig. 1?

    După cum ați putut remarcat, în prezent nu mai sunt afișate mediile temperaturilor globale, ci doar anomaliile acestora în raport cu o linie de bază despre a cărei poziție arbitrară și semnificație fuzzy am scris mai sus.

    Datele medii de temperatură T raportate de stațiile terestre și oceanice formează un set de variabile T(r, t), unde r este locația geografică (fără considerarea altitudinii), iar t este media lunară a valorilor zilnice ale temperaturii înregistrate în locația r. Media zilnică înseamnă (temp. max. + temp. min)/2.

    După aceea, din valorile medii lunare individuale se extrage o medie lunară calculată pe un interval mai lung de timp (în cazul Fig. 1, este vorba de 30 ani, între 1951-1980. Alta dată, se folosea intervalul 1961-1990. Lipsa unui standard internațional obligatoriu pentru toți face posibile alegeri arbitrare, fără suport fizic).

    Valorile obținute după pasul de mai sus, numite anomalii, sunt apoi ajustate ad hoc, pentru a reduce în mod speculativ efecte provocate de schimbările modului de folosire a terenurilor de-a lungul timpului (de ex., păduri care au devenit fânețe sau arături, mlaștini care au devenit terenuri de construcții etc.), efecte provocate de lipsa unor date și de posibile erori instrumentale, efecte introduse de schimbarea echipamentelor stațiilor meteo sau schimbarea locațiilor acestor stații.

    Aceste anomalii ajustate sunt apoi reprezentate pe harta globului și apare o nouă ajustare, cea impusă de o ideală distribuție uniformă a stațiilor meteo, atât pe uscat cât și pe oceane. Cu alte cuvinte, se încearcă obținerea unei hărți în care stațiile actuale (mult mai numeroase pe uscat în comparație cu cele de pe oceane) ar fi teoretic distribuite uniform pe întreaga suprafață a planetei.

    După asta, seturile de medii sunt grupate pe celule de latitudine-longitudine 2°×2° (aprox. 220 km x 220 km) și se calculează o nouă medie pentru altitudinea centrului celulei. Teritoriul României este acoperit de aprox. 5 astfel de celule, iar variația reliefului, de la Marea Neagră în Făgăraș și de la Delta Dunării în Apuseni, ar trebuie mediată folosind doar 5 valori de altitudine.

    Valorile celulelor individuale intră într-o medie aritmetica simplă și apoi se raportează anomaliile temperaturii medii globale. Erorile introduse de fiecare medie individuală se cumulează cu fiecare operație succesivă.

    Ați reușit să numărați de câte ori s-au mediat valorile primare? Este această ultimă medie a mediilor o temperatură fizică reală a unui punct anume de pe planetă? Există, în final, o temperatură medie globală pe care să construim tot felul de eco-politici naționale și internaționale?

  14. In cuvinte simple ideile articolului sunt urmatoarele:
    1. nu poti masura transformarea unui sistem in raport cu sine insusi. Corect, cand vrei sa vezi daca ai mai crescut folosesti un centimetru sau te compari cu tocul usii, nu te masori in latimi ale proprii palme
    2. Modul de calcul al temperaturii medii este gresit. Hmm… sincer nu prea am inteles de ce modul de calcul actual reprezinta un exemplu de paradox Simson. Pentru ca in fond paradoxul asta este: un rationament fundamentat pe o eroare si ca sa folosesc acelasi exemplu cu mediile, eroarea din exemplu consta in faptul ca intre mediile celor 2 grupuri trebuie facuta o media ponderata care tine cont de dimensiunile acestora, nicidecum o medie aritmetica, acesta este motivul pentru care media difera de media mediilor
    3. Daca observam o crestere de temperatura intr-un loc asta nu inseamna ca in alta parte temperatura nu a scazut. De exemplu putem observa cu ochil liber topirea din ce in ce mai accentuata a ghetarilor, de la an la an, dar nu vedem cu ochiul liber o (posibila) scadere a temperaturii la ecuator

    Va contrazic cu urmatorul rationament. In ultimi 10000 de ani temperatura medie s-a aflat intr-un relativ echilibru adica Terra a primit de la soare o cantitate de caldura aproximativ egala cu caldura pierduta in spatiul cosmic. Odata cu revolutia industriala am inceput sa ardem cantitati din ce in ce mai mari de combustibili fosili care au injectat caldura in sistem, in plus fata de caldura pe care am continuat sa o primim de la soare in aceiasi cantitate. Intrebarea care se pune este daca in aceasta perioda cantitatea de caldura pierduta in spatiul cosmic a crescut, a ramas constanta sau a scazut? Chiar daca nu putem masura cantitatea de caldura pierduta, este o dovedit ca gazele cu efect de sera pe care le-am injectat in atmosfera odata cu arderea combustibililor fosili, limiteaza pierderea de caldura catre spatiul cosmic, deci cantitatea de caldura pierduta a scazut, fapt care a condus la un dezechilibru. Daca caldura injectata in sistem este mai mare decat cea pierduta de acesta, inseamna ca temperatura in interiorul sistemului creste (deoarece nu produce lucru mecanic), iar topirea vizibila a ghetarilor nu este rezultatul unui transfer de caldura intre poli si ecuator, ci o dovada a incalzirii globale.

    • Ceea ce faceți dv. aici nu este un raționament ci o repetare mecanică a „punctelor vorbitoare” (cum ar traduce „doctorii” în politologie) ale apocalipsistilor încălziriști. Cu valoare cel mult de Sci Fi.

      Există mai multă știință în povestirile cu roboți ale lui Asimov decît în nedovedita și ferocea escrocherie apocalipsistă.

      Comparațiile cu industria tutunului sînt total inadecvate și neavenite. Încetezi să fumezi, respiri mai bine, ai șanse reduse de cancer la plămîni etc. Totul demonstrat, de la statistic la experiența personală.

      Apocalipsiștii pur și simplu pretind că ar putea exista o vagă și necuantificată încetinire a oricum iminentei catastrofe încălziriste dacă guvernele taxează aberant cetățenii și banii se mută unde vor ei – la țări sărace și polua[n]te, la guvernele însele și – simplă coincidență, tovarăși! – la ei înșiși, specialiștii în încălzirism.

      Probabil cea mai uluitoare escrocherie din istorie, de după farsa cu Dumnezeu care i-ar fi dictat unui bandit din deșert ultima și „cea mai perfectă” (sic) carte „sfîntă”.

      • @Absurdistan
        Domnule, talentul literar este dezlantuit la dvs. Daca ar fi la fel si gandirea critica ar fi perfect.
        Ia explicati-ne si noua care e *stiinta* din povestirile cu roboti ale lui asimov si de ce e mai adevarata decat „nedovedita și ferocea escrocherie apocalipsistă”
        Comparatiile cu industria tutunului sunt absolut pertinente. In tarile unde fumatul e „la liber” tot asa e si cancerul pulmonar; in celelalte parca e un pic mai bine :)) dar ce zic, experienta dvs personala probabil ca e suficienta ca sa dovediti orice.
        Faceti iarasi o afirmatie fara fundament – ca „Apocalipsiștii […] pretind că ar putea exista o vagă și necuantificată încetinire a oricum iminentei catastrofe încălziriste (…)”. Scuzati-ma daca nu plang de mila industriei petroliere, auto si lobby-urilor aferente. Macar pe dl Cranganu il inteleg de ce scrie, ca doar nu e lipsa de sprijin financiar pentru sceptici, dar pe dvs cine va mana in lupta?
        Apropo, a aparut de curand ceva care se cheama „FOURTH NATIONAL CLIMATE ASSESSMENT” (https://nca2018.globalchange.gov/) Ceva comentarii aveti la adresa lui?

        • Nu am cum să vă explic mai bine partea științifică decît o face dl. profesor, în multe articole. Încercați să citiți, să înțelegeți, să absorbiți, după posibilități.

          Comparațiile cu industria tutunului, cu tot respectul, sînt absolut idioate. Am explicat de ce. Din nou, încercați să citiți, să înțelegeți etc. Panarama pseudo-climatologistă nu are absolut nici o legătură cu știință. Numai cu Inchiziția.

          În rest, rămîne cum am stabilit. Industria petrolului NU este ceva rușinos – dimpotrivă, ne asigură nouă omuleților posibilitatea de a trăi prosper și de a ne da cu părerea pe Internet.

          Industria apocalipsistă este escrocherie pură. Nu crează absolut nimic, numai frică, ignoranță tembelă și un trai parazitic pe seama oamenilor care crează ceva.

          Mulțumesc pentru comentariile legate de talentul literar. Nu sînt scriitor. Pentru mine „the facts speak for themselves”.

    • 1. Aveți vreo estimare cantitativă care să compare cantitatea de căldură primită anual de la Soare cu cantitatea de căldură degajată în atmosferă de arderea combustibilillor fosili ? Ca să știm dacă are rost să ne facem probleme

      2. CO2 este un gaz cu efect de seră. Asta știm și este indiscutabil. Dar aveți date cantitative demonstrate experimental despre:
      – ponderea CO2 produs antropic vs creșterea concentrației de CO2 din cauze naturale (vulcani, eliberarea din roci etc) ?
      – câtă căldură este împiedicată efectiv de cantitatea de CO2 antropic, determinată la punctul anterior, să fie eliberată în spațiul extra-atmosferic ?
      – câtă căldură este împiedicată să fie eliberată în spațiu de alte gaze cu efect de seră, despre care nu se inflamează nimeni (vapori de apă, metan etc) ?

      O discuție serioasă despre încălzirea globală antropogenă trebuie neapărat să ia în considerare punctele de mai sus. Cel mai probabil și altele. Altfel, ne găsim în zona divertismentului de weekend.

      • Tescovin, despre divertisment de weekend :
        1. Dacă vrei sa negi existența unei componente antropice în încălzirea globală nu e necesar să cunoști raportul dibtre căldura primită de la Soare și cea degajată prin arderea de combustibili. Ultima ar trebui sa fie nulă., dar cert e că nu este. În vreme ce primul factor e constant, cert e că al doilea a crescut accelerat, odată cu nevoile omenirii. Dar poate că, în urma scestui aport termic, sistemul termodinamic Terra pierde mai multă sau mai puțină căldură în spațiu.
        2. Și în acest caz este dificil de făcut o apreciere, dar se cunoaște cantitatea de petrol și cărbune extrase. Formula generală a unei hidrocarburi este CnH(2n+2). Rezultă ca prin arderea unei singure molecule se obțin n molecule de Co2. Restul e matematică. Ce nu știm e cat din acest Co2 va fi apoi captiv în alți compuși, de exemplu în carbonati de calciu. Simultan cu creșterea concentrației atmosferice de co2 creste și afinitatea rocilor față de acest gaz.
        3. Tocmai pentru că e dificil a calcula cantitățile de căldură eliberate sau cele împiedicate efectiv să ajungă în spațiul cosmic nu puteți face nici afirmația că n-ar exista încălzire globală.
        Dreptul roman pe care îl invocați este o convenție ce are rol în stabilirea vinovăției unui suspect. E datoria celui ce acuză să aducă dovezi. Dar în cazul incalzirii prezumția de nevinovăție este inutilă: studiem implicațiile unui proces, nu calitatea unui inculpat. Iar dreptul roman nu e nici el universal. Un produs farmaceutic este lansat pe piața liberă abia după ce producătorul sau distribuitorul poate dovedi că medicamentul nu este nociv și că a stabilit exact contraindicațiile și efectele secundare. De ce n-am proceda la fel și în alte cazuri?

    • Chesatia cu in ultimii 10000 de ani e falsa.

      Holocenul (periaoda dintre 9000 i. Hr. si 4000 i.Hr.) in care omul primitiv colonizeaza masiv Europa e cea mai calda in ultimii 10000 de ani. E perioada in care se produce o migratie masiva a indienilor spre Europa, si crearea a ceea ce numim azi popoarele indoeurpoene. Adica noi, grosul loccuitorilor din Europa si cele doua Americi. Ce emisii umane de CO2 au generat-o timp de mai bine de 5000 de ani?!?!

      Epoca micii incalziri globale medievale: Secolele IX-XIII in care vikingii colonizeaza Groenlanda si fac acolo agricultura si cresterea animaleleor. Aceasi vikingi ajung in Newfoundland-ul inghetat de azi pe care il numesc „Vinland” (Ati ghicit! Tara vinului din cauza ca cresteau pe acolo un soi de struguri. Azi in Newfoundland nu cred ca pot creste nici macar cartofi :) ). In Marea Britanie cresteau struguri, iar in Franta centrala citrice. Langa Beijing cresteau portocalele alea micute pe care le numic si azi „mandarine”, care mai cresc azi doar in sudul subtropical al Chinei, unde se vorbeste cantoneza si nu mandarina :) Ce emisii de gaze de sera antopogena or fi provocat acea incalzire globala mult mai intensa decat tot ce vedem in ultimele 2 secole?!?!

    • a. „Daca caldura injectata in sistem este mai mare decat cea pierduta de acesta, inseamna ca temperatura in interiorul sistemului creste”
      presupunem ca plantam o padure, care prin fotosinteza absoarbe parte din caldura „injectata” in sistemul terestru, deci caldura care mai ramane sa fie „pierduta” de sistem va fi mai mica cu cantitatea absorbita de padure. Rezulta ca prin impaduriri contribuim la cresterea temperaturii sistemului ?
      b. „este dovedit ca gazele cu efect de sera pe care le-am injectat in atmosfera odata cu arderea combustibililor fosili, limiteaza pierderea de caldura catre spatiul cosmic”
      „pierderea de caldura” despre care vorbiti este de fapt energia care strabate atmosfera dinspre pamant catre spatiul cosmic, reprezentand suma energiilor tuturor fotonilor, deci o marime care se cuantifica sub forma E=nhf, unde n=nr.fotonilor, h=constanta planck, f=frecventa fotonilor; dvs. afirmati ca gazele cu efect de sera limiteaza valoarea E, adica la un moment t2=t+dt vom avea E2<E, adica cel putin unul dintre termenii n si f va fi mai mic la momentul t2 decat la momentul t; care dintre ei "este dovedit" ca scade si de ce ?

      • 1. Rezulta ca prin impaduriri contribuim la cresterea temperaturii sistemului ?

        Energia este Materie. Chimia organica este cea a hidrocarburilor. Energia primita de la soare este acumulata in fibra lemnoasa a plantelor, care poate ajunge simbiotic in slanina ierbivorelor sau in muschii si ficatul carnivorelor. Asa ca putem afirma ca impaduririle au mai degraba rol de amortizor termic, inmagazinand Energie ce altfel ar ramane in exces.
        In Carbonifer energia astfel acumulata s-a concentrat in Petrol si carbune. Astazi o reeliberam prin ardere.
        Un hint: Citeste cate ceva despre entalpie, ca Energie potentiala a substantelor.

        2. Nu variabila timp influenteaza factorii produsului E=nhf.
        Daca forma energetica e cea corpusculara, atunci inchipuiti-va o oglinda. Cu una suficient de mare, eventual concava, puteti fierbe chiar apa dintr-un vas, desi oglinda insasi ramane mai rece. Cam asta e mecanismul principal si in cazul gazelor cu efect de sera. Nu cum crede un altul pe aici ca se incalzesc gazele respective si insista ca efectul se simte abia la concentratii mari.

        • 1. era mai simplu sa raspundeti cu da sau nu; asa, nu vad la ce v-ati deranjat pentru nimic;
          mai recititi intrebarea
          2. variabila timp NICIODATA nu influenteaza nimic (hai sa nu ne pierdem vremea si cu relativisme), iar oglinda NICIODATA nu fierbe nimic
          mai recititi intrebarea

          • @Hantzy
            1. deci avem de-a face si cu absorbtie de energie care nu se transforma in caldura, ci in energie potentiala, stocabila pe timp nelimitat sub forma de energie chimica (transformare ireversibila); in consecinta, pentru bilantul transferului de caldura nu este relevanta aceasta componenta, ci doar energia absorbita reversibil si apoi re-emisa de sol in aceasi cantitate; mai departe, la iesirea prin atmosfera, practic nu mai exista posibilitatea unei transformari ireversibile, incat energia care iese din atmosfera la un moment dat este aceeasi cu energia pe care o emite solul in acel moment, in cazul unei mase de aer stationara; daca doriti, ramane sa analizati dumneavoastra mai departe modelul in care are loc si un transfer termic pe orizontala si cum poate el sa influenteze temperatura medie globala;
            2. draguta oglinda dvs., dar fiind vorba de radiatie termica, sunt curios daca sunteti pe cale sa exemplificati un model de oglinda capabila sa reflecte spontan radiatia infrarosie de la un corp mai rece (atmosfera) catre un corp mai cald (solul); cazul in care masa de aer e mai calda decat solul mi se pare lipsit de relevanta, fiind un fenomen meteo banal si benefic, de redistribuire a caldurii pe orizontala.

            • PF,
              1. Răspunsul rămâne Nu, prin împădurire nu se intensifică încălzirea globală. Motivul e chiar cel citat de dumneavoastră: în fibra organică se stochează energie solară, sub formă „chimică”, așa cum o numiti. Această componentă energetică rămâne așadar pe Terra, dar nu produce imediat încălzire. Ci abia când energia astfel stocată este eliberată în atmosferă printr-o altă reacție chimică, de oxidare violentă.
              Închipuiți-vă că ați avea o vie și ați culege zilnic mai mulți struguri decât puteți mânca, iar restul îi puneți intr-un butoi la păstrare. După câteva săptămâni beți mustul care s-a adunat astfel și ingurgitati intr-o seară toate caloriile ce le-ați economisit în ultimele luni. Cred că vă veți „încălzi” bine.
              2. Cine spune că bariera împotriva radiației emise de solul mai fierbinte reîntoarce radiația respectivă în sol, reîncălzindu-l? Nici vorbă, se încălzește atmosfera, și anume cu DeltaT2 > DeltaT1, cum ar fi fost în cazul unei concentrații mai reduse de gaze cu efect de seră.
              Fenomenul îl puteți sesiza ușor, chiar pe pielea dumneavoastră, în zilele înnorate de iarnă, când temperatura aerului (deci nu a solului) este mai ridicată decât în cele senine, când de obicei domnește gerul. Presupun ca știți că norii sunt formați din vapori de apă, un gaz cu un predominant efect de seră.

            • @Hantzy
              1. activitatea antropica este unanim recunoscuta, dovada invocarea efectului de „insule termice”
              1.+2. eu doar constat interpretari eronate ale fenomenelor de transfer de caldura si ale efectelor termice si exemplific:
              presupun o incapere care cedeaza caldura doar catre exterior, printr-un perete gros de 1m, in incapere functioneaza la capacitate maxima o CT de apartament cu puterea de 20kw, iar temperatura exterioara este de 0C; la pornirea centralei avem un regim tranzitoriu (irelevant) de dezechilibru termic in care temperatura creste pana cand se atinge temperatura constanta a regimului permanent care ne asigura confortul sau disconfortul termic;
              a) cazul unui perete mai slab izolator (beton, sticla, etc), cu rezistenta termica, sa zicem, R=0,5 (Kxm)/kw, unde R=1/conductivitatea termica pe unitatea de lungime si unitatea de temperatura, exprimata in kw/(mxK)
              b) cazul unui upgrade de izolare termica, prin inlocuirea peretelui a cu un perete avand o rezistenta termica dubla (polimer, etc) R=2×0,5 (Kxm)/kw=1 (Kxm)/kw

              sporind izolatia termica reducem pierderea de caldura prin perete ?
              ce temperatura va fi in incapere in cazul a, respectiv b ?

              mai presupun doua cazuri:
              a) peretele exterior este un perete cu suprafata exterioara similara cu cea a solului si cedeaza catre atmosfera caldura absorbita de la soare
              b) la distanta de 1m mai adaugam un perete de sticla

              prin adaugarea peretelui de sticla reducem pierderea de caldura catre exterior ?

              nota:
              rezistenta termica se poate aproxima a fi constanta la variatii normale de temperatura;
              in general, rezistenta termica scade la temperaturi inalte, respectiv randamentul izolatiei scade pe masura ce ar tinde sa devina mai eficienta, exceptiile notorii fiind metalele si apa lichida

            • @Hantzy
              dvs. faceti referire la o redistributie a caldurii pe orizontala, chiar si atunci cand invocati transferul de la o masa de aer cald la o portiune de sol rece si este incontestabil ca atmosfera functioneaza ca un termostat; si bineinteles ca unele gaze asa zise cu efect de sera (mai corect ar fi efect de plapuma) pot introduce rezistente termice suplimentare, de ordinul miimilor, sutimilor sau poate zecimilor de grad, in cadrul transferului de caldura de la sol catre marginea troposferei;

              dar Terra este o minge cu masa de aproximativ 6 miliarde de trilioane de tone, care se misca cu o viteza de 30ori mai mare decat viteza glontului intr-un spatiu care nu este vid, ci este poluat in permanenta, de cel mai mare poluator din sistemul solar; motiv pentru care, mingea noastra pur si simplu este invaluita de o termosfera cu temperaturi de circa 1000C, iar aceasta zona trebuie sa fie strabatuta de acelasi flux termic ce strabate troposfera, emis de suprafete mult mai reci, cu temperaturi „doar” de ordinul zecilor de grade C la sol si de circa -55C la marginea troposferei;

              aveti vreun termen de comparatie intre poluarea antropica si poluarea solara ?

            • PF,

              Chestia cu peretele am mai discutat-o altadat. Analogia cu atmosfera ca perete izolator nu este insa corecta. De o parte si alta a peretelui camerei avem doua medii cu temperaturi diferite, peretele incercand sa mentina diferenta de temperatura dintre ele. in acest caz pierderea de caldura prin perete se desfasoara in principal prin conductivitate termica, iar viteza de Transfer termic depinde, invers proportional, de acea rezistivitate termica la care faceti referire.
              In cazul Pamantului in spatiul cosmic transferul termic este exclusiv prin emisie termica. Vidul cosmic desi nu e vid perfect, are o densitate de particule (distanta dintre doua molecule in vidul interstelar fiind cam de 400 m!!!) care face imposibila transmiterea caldurii prin contact termic.

              P.S. Teperatura de -55°C de la margine troposferei este, poate nu intamplator, egala cu temperatura medie selenara (TMS). Uite o constanta care e relativ usor usor de determinat si care. in contradictie cu TMG, pare ca are sens.

            • sorry, Hantzy, dar cand spui ca transferul termic depinde de o constanta, nu prea mai am ce sa comentez…
              voi, ecologistii, chiar si daca uneori ati avea si dreptate, lipsa de logica ar invalida-o;
              pentru ca si ceasul stricat arata ora exacta de doua ori pe zi, dar asta nu inseamna ca se bazeaza pe un mecanism viabil

              P.S. peretii pot fi compoziti, cu aer intre fetele laterale (o fereastra dubla sau chiar o sera)

            • PF,
              Sorry Fănele, dar dacă îmi puneti în gură ceva ce n-am afirmat niciodată, nu mai este doar neștiință, ci rea-credință. Scripta manent! Îmi puteți indica paragraful unde am scris ceea ce afirmați? Recitiți ce am scris!
              Dacă doriți să vă retrageți cât de cât onorabil dintr-o discuție, e mai eficient să nu mai scrieți nimic.
              Am evitat până acum să comentez insistența cu care repetați că aș vorbi despre un transfer termic pe orizontală, de încălzirea solului de la aerul cald, cu toate eu nu scrisesem niciodată despre așa ceva. Văd însă că nu a fost o neatenție, așa cum presupusem, ci o eroare intenționată.
              Și nu doar atât! Că aveți cu mine ceva, fie. Dar folosiți diferendul acesta pentru a lansa afirmații necontrolate asupra altor persoane sub apelativul „voi, ecologiștii”. Detestabil!

              P.S. Un ceas defect poate să nu arate niciodată ora corectă sau poate să o arate și de mai multe ori pe zi. Depinde ce fel de ceas este și ce defecțiune are.

            • @Hantzy
              ti se pare ca ai raspuns la vreo intrebare ? eu nu vad decat o poluare verbala irelevanta, care merita luata in seama cam in proportie de 0,04%

  15. „Tangent” la articolul de pură știință publicat de domnul profesor dar totuși relevant psihologicește în termeni de „ce i-a mînat pe ei în luptă” – liderii globalizatori, pro-islamici și apocalipso-încălziriști (da, toate aceste aberații sînt legate între ele).

    Recent am observat un zdrăngănit de scobitori (mai mult decît de arme) legat de o Armada europeană care să apere hotarele bătrînului continent – nu de hoarde de primitivi misogini, fanatici, violenți și intoleranți, cum ați crede – de, între altele, pericolul trumpian.

    Ce anume îi motivează pe așa-numiții lideri „liberali” (s-a roșit de rușine cuvîntul însuși) ai Europei haotic-muribunde? De ce le pasă de invadatori și de buzunarele „climatologilor” escroci mai mult decît de proprii copii?

    Pentru că nu au!

    Este politic incorect să o spui, dar asta este!

    Armata Europei? O armată de Mahomeți, condusă de Mareșalul Ahmed?

    Pentru că „liderii” (mă rog, așa e politicos să îi numim) vest-europeni sînt, mai toți, mai sterpi decît o biată văcuță iradiată fără vina ei.

    Angela Merkel.

    Emmanuel Macron.

    Theresa May.

    Paolo Gentiloni (pînă de curînd).

    Mark Rutte.

    Nicola Sturgeon.

    Stevan Lovfen.

    Simonetta Sommaruga.

    Leo Varadkar.

    Xavier Bettel (ăștia doi nici n-au încercat prea tare).

    . . . . .

    Nu sînt adeptul puirii forțate, copii pentru Partid sau pentru Biserică. . . Există multe persoane decente care nu au copii din diverse motive, unele obiectiv întemeiate, altele mai subiective, altele pur și simplu intime, în care nu pot să mă amestec. Treaba lor.

    Dar nici nu cred că a existat vreodată vreo epocă în istoria continentului european în care un asemenea escadron majoritar de *** „LIDERI” *** sterili – sterili și la propriu, și spiritual, și ideatic, și ca viziune, pardon, futuristă – să se încăpușeze cu ideile lor impotente, distrugătoare, de facto nihiliste pe soarta Europei… cu cine faci armata ta de Napoleon în mizerie, domnule Macron? Cu ai cui tineri? Așteptăm cumva vești bune de la nevastă? Ar fi un miracol de mari dimensiuni! De unde îți iei recruții? Și dumneata, Angela? Cum ai devenit dumneata Mutti la toți extremiștii musulmani? Numai pentru că nu ai fost real Mamă?

    …Nu deranjează pe nimeni așa-zisa armata europeană. Dimpotrivă, să se organizeze, facă, realizeze. Păcat că totul are o notă de ridicol. O fragranță lipicioasă de lider de buncăr mișcînd pe harta de hîrtie batalioane inexistente, în vreme ce totul se prăbușește împrejur.

    Nu bucură pe nimeni această catastrofă previzibilă, care se întîmplă sub ochii noștri, în vreme ce (I)responsabilii sterpi rearanjează scaunele pe puntea Titanicului.

    Chestiunea cu copiii nu este ad hominem. Explică însă cum e posibil ca grupul de „lideri” menționat să își deteste propriile țări cu o asemenea intensitate uluitoare, în vreme ce se închină la zeitatea calpă a religiei apocalipso-încălziristo-globaliste.

    • Bravo!Ati spus ceea ce am gandit de multe ori fara sa am curajul sa o spun nimanui!Curios ca acum cand ma tem cel mai tare sa spun ce gandesc am recunoscut asta!Multumesc!Numai bine!

    • Foarte interesanta observatia! Da, aveti dreptate. Sunt cu totii sterpi (sau starpituri?! :)) E si asta una din caracteristicile „progresistilor”. Marea majoritate sunt atat de ocupati cu salvarea omenirii, a planetei, a bufnitei dungate sau cu alte cauze marete, ca nu se mai incurca sa faca copii… Apoi nu trebuie uitat ca prostimea obtuza le incurca cauzele nobile si refuza sa se sacrifice pentru ideile lor generoase preferand sa se dedice unormaruntisuri meschine, precum familiile lor. Cum nu totate aceste starpituri ajung la nivelul lui Lenin si Hilter (starpituri de mare succes ce au putut rapune la scara mare) atunci is manifesta miantropia refuzand sa aiba copii. Nu putem totusi nega ca multi dintre ei sterpi in mod biloologic.

      E mai mare dragul sa-i vezi uitatim disperati, dispretuti si ignorati de toata lumea. Vegetand fara nici un scop in viata si inecati in furie neputinciosa, pe masura ce se apropie momentul in care ii inghite iadul.

    • Nu deranjează pe nimeni așa-zisa armata europeană. Dimpotrivă, să se organizeze, facă, realizeze.

      Aveti grija ce va doriti, fiindca e vorba de o armata imperiala, care va inlocui toate armatele actualelor state ale UE dupa desfiintarea tuturor granitelor interne. Ginditi-va doar la faptul ca Armata Romana (formata din romani) ar fi tras in bucuresteni in 21-22 decembrie 1989 daca ar fi primit ordin, asa cum a tras la Cluj in tot ce misca in centrul orasului.

      Un comentator care apare rar pe contributors, insa de fiecare data „cu treaba” (isi depune ouale si pleaca repede mai departe), scria acum 5 zile:
      Franța este plina de tineri “focoși” deciși să se arunce în aer. De ce sa o facă în orașul lor când o pot face pe diverse fronturi de lupta din lume?
      Nu știu când ați fost ultima data la Paris, dar eu am remarcat foarte mari afișele cu înrolarea in Liga Străină. Franța are deja o armata (chiar și pe străzi, nu e doar poliția, e armata cu arme semi-pretioaza) și trupe e război cu care activează în Africa numite “Liga Străină”. De ce nu ar fi ele incluse într-o Armata a Europei și plătite că atare?

      Interesanta idee, nu? Mai ales ca toata Europa de Vest, nu doar Franta, „este plina de tineri “focoși” deciși să se arunce în aer”, luptatori caliti in Siria, Iraq, Afghanistan, Libia etc.

      (Paranteza: Dupa cite tin minte, demolarea bisericii Sf. Vineri s-a inceput cu un excavatorist/buldozerist turc, adus de securisti de undeva din Dobrogea. Apoi cu puscariasi, militieni si securisti.)

      Dar, ca sa se poata desfiinta toate armatele nationale, mai intii ele trebuie aduse la un anumit nivel (cititi Gender Politics And The Sinking Of The KNM Helge Ingstad) care sa garanteze ca nu va fi nici o opozitie in momentul desfiintarii si inlocuirii acestor armate de opereta cu tineri “focoși” deciși să se arunce în aer.

      Care este adevaratul scop al infiintarii Armatei UE se poate intelege urmarind explicatiile lui Krzysztof Karón (clipurile video au subtitrare in engleza, dar am adaugat si o traducere in romana, fiindca e important ca lumea sa afle):

      https://mycontext.home.blog/

      It’s scary, to say the least…

    • Victor, l-am inclus la puncte-puncte.

      Cinci am folosit.

      …..

      à bon entendeur . . .

      Aș vrea să reiterez.

      NU vin de la Poliția Reproducerii. Oamenii AU dreptul să nu aibă copii, din motive inevitabile sau mai complexe, incluzînd opțiuni moderne.

      Rareori un proverb românesc este mai înțelept decît atît: cine are să-i trăiască cine nu . . .

      În același timp, îmi este imposibil să ignor sterillitatea mai mult sau mai puțin voită, mai mult sau mai puțin literală a unor oameni care pretind să fie lideri, să guverneze, să aibă viitorul Europei la suflet.

      NU îi cred.

    • Vezi VictorL, din păcate Harald s-a supărat pe dl profesor și nu mai comentează aici. Ar fi avut ocazia să vă spună câte ceva de normele morale ad-hoc.
      Cam tot așa ca Absurdistan procedează și cei ce îmbrățișează antisemitismul: fac liste și „descoperă” relații de corespondență între etnii și ideologiile politice. Astfel toți de la Marx la Lenin, de la Trotki la Stalin și de la Maurer până la Tismaneanu au fost comuniști pentru ca erau evrei, sau au fost evrei pentru că erau comuniști.

      Deși laudativi la articolele impecabile, mustind de date și trimiteri, ale dlui Crânganu, „argumentația” șchioapă prin care ne sugerează o relație de conditionalitate între lipsa progeniturilor și deciziile politice nu face trimitere la niciun studiu sau observații de specialitate. E doar o concluzie de genul „adolescenții au acnee, pentru că mănâncă ciocolată”. Iar unii se mai și entuziasmează.

      • Draga Hantzy, inteleg ca ai facut eforturi serioase sa gasesti ceva corespondente intre mine si antisemiti.

        Uite eu gasesc o corespondenta intre dumneata si martieni. Iac’asa. Pentru ca se poate.

        Aparati Planeta Pamint De Martiana Hantzy!

  16. Este industria schimbărilor climatice o industrie pe cont propriu?

    În aprilie 2015, cu circa nouă luni înainte semnarea Acordului Climatic de la Paris, Climate Change Business Journal a tras un semnal de alarmă pe nedrept ignorat:

    Industria schimbărilor climatice este o afacere de $1,5 trilioane dolari anual, ceea ce înseamnă că 4 miliarde dolari sunt cheltuiți zilnic pentru salvarea noastră de la apocalipsa schimbărilor climatice. Suma indicată include totul: creditele de carbon, consultanțele pentru carbon, sechestrarea carbonului, energiile regenerabile, biocarburanții, clădirile verzi și mașinile hibride.

    Pentru comparație, vânzările online cu amănuntul la nivel mondial sunt în valoare de aproximativ 1,5 trilioane de dolari. Deci toți banii pierduți pe climă sunt echivalenți cu toate bunurile cumpărate online.

    Industria schimbărilor climatice este singura industrie majoră din lume care depinde de consumatori și de ignoranța alegătorilor. Dincolo de dezbaterile politice sterile, se văd steroizii celor care sunt la butoane. Aproape că puteți auzi pe căpitanii industriei climatice: „Țineți-i în ignoranță și credință, ori banii dispar!”

    Industriile obișnuite se tem că un rezultat politic „rău” ar putea reduce profiturile cu zece sau douăzeci la sută și, uneori, cotizează la ambele capete. Dar industria climatică are literalmente un trilion pe masă, care depinde doar de politicile majore de guvernare și de rezultatele alegerilor. Ele sunt întotdeauna cu un documentar în prime-time înainte de dezastru, documentar care va speria de moarte din nou pe cei care-l vizionează (Vă mai amintiși isteria declanșată de Gasland?)

    Ce s-ar întâmpla dacă publicul ar vedea termometrele plasate lângă țevile de evacuare industriale? Dacă ar afla că modelele climatice sunt rupte de realitate, greșite și nefuncționale sau că 28 de milioane de baloane meteorologice arată că reducerea emisiilor de carbon este o activitate fără rezultate? Dacă ar ști că înregistrările istorice sunt ajustate din greu pentru a face ca vremea curentă să arate mai caldă decât ar trebui să fie?

    Pentru posibile răspunsuri:
    Climate Change Consulting Report, 2015, 200 p., $995

    sau puteți citi un raport aici:

    An inconvenient truth: ‘Climate change industry’ now a $1.5 trillion global business

  17. Spre deosebire de temperaturile medii globale, variatiile temperaturilor medii anuale ale solului, oceanului sau aerului, se definesc si se pot calcula cu precizie foarte ridicata in oricare pozitie de pe glob.

    De aceea variatiile temperaturilor medii globale ale aerului, oceanului sau pamantului de suprafata, sunt certitudini. Iar temperaturile medii globale, tocmai pentru ca pot fi aproximate doar grosier, au importanta doar in modelele matematice ale climei, nicidecum in calcularea variatiilor globale de temperatura.

    • Pentru uzul unor cititori mai puțin familiarizați cu topica articolului:

      Puteți detalia cum, când temperaturile medii globale sunt incerte, variațiile lor certe ajută studiile climatice? Pentru că modelele climatice – sperietorile noastre de toate zilele – se bazează pe folosirea exclusivă a temperaturilor medii globale cele incerte, nu a variațiilor anuale, decadale, centenare etc., pe care dvs. le considerați certe.

      • In modelele climatice se studiaza tendinte, familii de grafice. Oricare tendinta trebuie studiata in pasi incrementali ai parametrilor initiali. Dar nu numai temperaturile medii globale, dar si alti parametri se studiaza in pasi incrementali. Deci chiar daca am putea calcula cu precizie ridicata vreo temperatura medie globala, aceasta precizie n-ar putea schimba tendintele (predictiile) matematice ale modelelor climatice, intotdeauna determinate intr-o plaja de valori initiale.

        Cat priveste variatia anuala locala a unei temperaturi, aceasta se obtine prin scaderea a doua banale integrale din Tdt, calculate automatizat, unde T sunt temperaturile si t este timpul bineinteles. Dupa cativa ani de functionare a sistemului, avem variatiile anuale locale foarte exacte. Nu este nevoie de prea multe asemenea sisteme pentru a confirma cu certitudine sensul si valoarea variatiei de temperatura globala. Bineinteles, daca nu exista variatii globale, atunci nu vom regasi variatii de acelasi sens in sistemele noastre. Dar daca exista, si mai ales daca se reconfirma an de an, avem deja un set consistent de date pentru studiu, si se pot face aprecieri (validari) statistice tot mai precise privind cresterea temperaturii globale.

        De aceea nu este nevoie de precizie in determinarea temperaturilor medii globale. Pentru ca nu s-ar justifica cheltuiala. Beneficiul stiintific ar fi aproximativ nul. Este suficienta temperatura medie anuala a sistemului de senzori studiat. Ca aceasta temperatura nu este globala, sigur, e adevarat. Dar pe cine, unde, incurca? Preciziile variatiei de temperatura sunt foarte ridicate.

        • @DanielS

          Aproape că m-ați convins cu teoria dvs. bazată pe variații și nu pe valori absolute. Aproape. Ar fi totuși un mic inconvenient. Metoda poate da rezultate relevante dacă seturile de date se obțin folosind în mod constant, pe o perioadă lungă de timp, exact aceleași puncte de măsurare (stații meteo). Or, dl. profesor a arătat în diverse ocazii cum numărul de stații meteo la nivel mondial a variat în timp. Cum putem, așadar, estima tendințe pe o perioadă ce se întinde de la 1880 până azi, dacă numărul stațiilor din 1880 era infim față de cel de azi, care e la rândul lui mai mic decât acum 30 de ani ?!

          Spuneți că „Dupa cativa ani de functionare a sistemului, avem variatiile anuale locale foarte exacte”. Da. Dar variațiile astea vor avea relevanță strict pentru perioada celor câțiva ani. Ce-am putea afla în doar câțiva ani ? Că clima locală se încălzește în unele locuri, sau se răcește în altele ? Nimic senzațional aici, nici măcar dacă numărul locurilor unde clima e mai caldă e net superior numărului de locuri unde clima se răcește. Adică, în esență, clima se schimbă mai mult sau mai puțin ciclic, în intervale măsurabile în ani din viața unui singur om. Extraordinar ! Am redescoperit apa caldă și mersul pe jos ! Cum ne ajută asta în estimarea evoluției climatice față de acum 150 de ani ? Că de fapt asta ne propovăduiește IPCC-ul.

          • Daca e vorba doar despre variatii locale, ciclice sau accidentale, atunci datele releva exact asta. Dar daca e vorba despre incalzirea globala, cu o miime sau o sutime de grad pe an, atunci setul de date releva chiar si variatii de miimi de grad. Pe termen lung, fiecare senzor de temperatura releva daca e vorba sau nu despre incalzire globala, intr-un interval de timp suficient de studiu. Ori asta e cel mai important aspect al climatologiei. Tendinta actuala a temperaturii globale.

            Iar istoria climatologiei o putem dezbate in mai buna cunostinta de cauza daca intelegem ce si de ce se petrece acum ceea ce se petrece cu clima. Caci atentie! Vorbim strict depre clima, nu despre vreme.

            Indiferent de dezbaterea privind schimbarile climatice, studiul variatiilor locale ale temperaturii medii este un proiect fara sfarsit. Avem nevoie de tot mai multe seturi de date, preferabil din mediul privat, mai putin afectat de interesele politicii si dominatiei.

            • ok, sa zicem ca tendinta actuala e de incalzire cu miimi sau sutimi de grad pe an; de unde stim ca tendinta asta nu e remedirea unei tendinte nefavorabile de racire din trecut si abia dupa incalzirea cu cateva grade, in cateva mii sau sute de ani, vom ajunge la parametrii de referinta care definesc o clima „sanatoasa” (in caz ca se poate defini asa ceva) ?

  18. De ce modelele climatice sunt departe de realitate?

    Pentru că ele prespupun că:

    – Pământul este în echilibru termodinamic, altfel, calculele lor, care utilizează ecuațiile matematice ale termodinamicii, nu pot fi efectuate.

    – Asta înseamnă că parametrii folosiți de modele nu pot fi medii. Ei sunt constante. În particular, temperatura este o constantă, o proprietate intensivă a întregului sistem climatic și modelele computerizate o consideră identică pe întreaga suprafață a pământului.

    – Or, după cum am demonstrat în articol, o temperatură medie globală care să joace rolul de constantă în modelele climatice nu există sau nu are sens.

    – Concluzie: Ce mă fac cu toate predicțiile apocaliptice ale modelelor climatice, trecute, prezente și viitoare?

    Dacă nu le cred, devin unul din cei 3% cercetători „deniers” !!, nu sceptici.

    Dacă le cred, apar imediat invitații în diverse mass-media, posibile sponzorizări și contracte fără concurs pentru „aprofundarea și accelerarea studiilor climatice prin care să afirmați că nu mai este cale de întors și că Armageddonul climatic ne așteaptă după colțul străzii”.

    Grea dilemă…

  19. OFF TOPIC

    Acordul Climatic de la Paris și demonstrațiile violente din același oraș

    Știm cu toții că Franța fost prima țară care a interzis (cu oarecare hubris) fracturarea hidraulică pe teritoriul său. S-au evitat astfel evenimente tip Pungești.

    Anul acesta, președintele Macron a decis că Franța trebuie să-și îndeplinească obligațiile asumate prin Acordul Climatic de la Paris semnat în 2015.

    Pentru reducerea consumului de carburanți fosili, conducerea Franței a impus creșterea taxelor pe carburanți. Doar că energia nucleară și cea regenerabilă nu pot pune în mișcare milioanele de autovehicule care circulă pe străzile și autostrăzile Franței.

    Ceea ce am văzut cu toții în ultimele zile a fost Pungeștiul parizian.

    Anger over rising fuel taxes sparks fiery French protests

    • Demonstratiile nu sunt legate de acordurile de la Paris asa cum spuneti. Ele sunt legate de taxare excesiva.
      Oamenii nu sunt prosti si si-au dat seama ca grosul e taxa si protesteaza impotriva taxei, mai ales ca banii s-a devedit ca nu pleaca in fondul ecologic dar in bugetul de stat direct (o mare parte). Ca a numit Macron taxa ecologica si o leaga de acordurile de la Paris e o smecherie a lui, incearca sa impuste 2 iepuri. Ei nu mai pot mari taxele in alta parte, cel mai usor e sa colectezi asa taxele prin combustibil sau curent.

      Exista proteste si in Belgia, si aici protesteaza impotriva taxei. Guvernul a redus nitel taxele pe salarii dar a marit taxarea in alta parte. Mai ales a crescut pretul la motorina, costa mai mult ca benzina si mai mult ca in toate tarile vecine 1.62 euro/l fata de 1.1 in luxemburg, 1.3 olanda. Reforma purta numele de „taxshift” ei uite ca nu la toti le convine.

      Ei nici nu le mai numesc ecologice deja. Pur si simplu e jaf, fiindca se poate.

      Alternativa la masina diesel? Benzina, dar scorul energetic e mult mai rau. Electrica, dar sunt foarte scumpe. Lumea asteapta, producatorii nu se grabesc.

      In privinta nuclearului, vor sa inchida si in Belgia, au o problema cu vechimea, cica au crapaturi prin reactor si e mai ieftin probabil de construit unul nou decat de reparat. Oricum daca intra in reparatie nu functioneaza o perioada. Si aici trebuie facute investitii, cine le plateste?

      • Ai citit/inteles ce scrie?
        „Anul acesta, președintele Macron a decis că Franța trebuie să-și îndeplinească obligațiile asumate prin Acordul Climatic de la Paris semnat în 2015.
        Pentru reducerea consumului de carburanți fosili, conducerea Franței a impus creșterea taxelor pe carburanți.”
        „creșterea taxelor pe carburanți” asta inseamna, „taxarea excesiva”.
        Iar „taxarea excesiva” este pentru obligațiile asumate prin Acordul Climatic de la Paris semnat în 2015.

        • Tu citeste mai putin referinte traduse, dar vezi ce zic ei direct acolo. Vezi ce zice initiatoarea protestului, zice direct ca poveste cu clima e o prostie, ca e pentru colectare de taxe in mare parte, pentru primarii si consiliii locale direct, daca te uiti in buget. Si nu e de acord ca trebuie sa plateasca ea din buzunar aceste taxe. Protestul e impotriva taxelor, care sunt colectate pentru una si utilizate pentru alta, guvernele se joaca dea pisica si soarecele si toti sunt satui de asta.

          In belgia e si mai simplu au facut tax shift, au redus in anumite domenii si au marit accizele, ca omoara 2 iepuri zic ca uite tinem la ecologie si isi acopera si gaurile in buget. Doar ca se vede de la o posta ca banii nu se duc pe ecologie. In ambele tari motiveaza ca da, se duc la consilii locale sau la buget, dar aceste consilii locale le utilizeaza in scopuri ecologice, creaza locuri de munca. Numai ca nu se vede, si nu e nici o legatura intre locurile de munca si ecologie.

          • Eu citesc si citez ce ai scris tu despre ce au scris altii..
            Unde esti cam pe linga.
            Nu ma intereseaza opiniile tale favorabile protestatarilor.

            • Poti sa intelegi, sa scrii si citezi ce doresti, ca ei sunt langa mine aici, am contact direct cu ei, si asta e cea ce spun ei. Majoritatea nici nu au citit ce scrie in chestia acea de la paris, ei au inteles ca pretul e compus 60% din taxe, si nu vor ca ei sa plateasca taxa.

            • @ ion,
              esti mare :P
              – „ca ei sunt langa mine aici, am contact direct cu ei, si asta e cea ce spun ei”.
              Cred ca e mare galagie si harmalaie acolo unde esti de nu intelegi ca nu e vorba despre tine si protestatarii de linga tine.
              Te las…

            • @VictorL citeste atent comentariul meu. Presedintele Macron zici a marit taxele pe motorina ca sa nu stiu ce cu acordul de la paris? Asta spune propaganda oficiala la care tu pui botu. Numai ca uite banii colectati nu se duc pe ecologie ci se duc in buget si sunt redistribuite consiilor locale si primariilor, fiindca e nevoie banuti la cine il sustine si de voturi. Tu crezi ca el nu poate dormi de grija acordurilor, face economii chiar pe deplasari, a redus parcul auto al guvernului si presedentiei ca sa nu polueze, nu mai merge la conferinte le onoreaza doar cu prezenta online. In Belgia e si mai deschis, reforma se numeste tax shift, au marit taxele pe combustibil deschis se duce ca compensare pe reducerea taxelor pe munca, dar stii cum au redus taxa pe munca cu 50 euro si au marit restu cu 200.

  20. De ce au crescut emisiile de CO2, în ciuda angajamentelor semnate la Paris în 2015?

    Ieri, marile agenții de presă au publicat o știre alarmantă pentru țările semnatare ale Acordului Climatic de la Paris: emisiile de CO2, în loc să scadă conform graficelor aprobate, au crescut cu 1,7% pentru prima oară în ultimii patru ani. Ce să înțelegem din știrea asta? Că una semnăm și alta fumăm?”! Sau că mult trâmbițatul Acord Climatic a fost doar o altă fumigenă politică, ruptă de realitățile socio-economice ale lumii de azi?

    Un răspuns parțial, dar bine documentat, a publicat anticipativ ziarul The New York Times în articolul din 24 noiembrie intitulat The World Needs to Quit Coal. Why Is It So Hard?

    De ce este greu să renunțăm la combustibilii fosili? Simplu, pentru că menirea nu are suficientă energie regenerabilă pentru a satisface toate nevoile economice așa cum fac în prezent energiile bazate pe cărbuni, petrol și gaze.

    După cum am scris de mi s-au tocit tastele laptopului, combustibilii fosili sunt deocamdată unicele surse de energie ieftină, abundentă, densă, sigură și scalabilă. Dintre așa-numitele energii verzi, doar cea nucleară este prin apropiere, dar nu este pe placul ecologiștilor:

    Pe lângă închiderea ultimelor patru termocentrale pe cărbuni, președintele francez Macron a anunțat ieri decizia sa de închidere a 14 reactoare nucleare (dintr-un total de 58) între 2030 și 2035. Motivul: Să facem loc mai mult energiilor regenerabile!

    Probabil că actualele demonstrații din Paris nu sunt suficiente pentru trezirea la realitate a domnului Macron.

    În viitorul meu articol voi discuta o altă inițiativă climatică franceză fără sorți de izbândă.

    • Doua observatii:

      1.
      Este interesant ca sub Presedintele Trump, in 2017, Statele Unite au inregistrat cea mai mare reducere a emisiilor CO2 din lume (*1). Presedintele ales iubeste carbunele, a retras SUA din Acordul de la Paris dar tocmai sub mandatul sau centralele pe carbune se inchid la un ritm accelerat – 11.4GW capacitate doar in 2018 (*2).

      Deci cine e ‘de vina’ pentru aceasta situatie ? Trump ? Obama si al sau Clean Power Plan ?

      Se pare ca tocmai mana invizibila a lui Adam Smith. Centralele care functioneaza cu gaz natural sunt mai rentabile decat cele pe carbune. Au si emisii mai mici de CO2.

      2.
      Sigur, este greu sa renuntam la combustibilii fosili dar atat directia cat si sensul in care ne deplasam sunt cele bune. Mai ramane sa umblam nitel la viteza.

      Pentru a ilustra cele scrise mai sus am cautat pe Wikipedia (*3) ponderea energiei eoliene si fotovoltaice in productia totala de electricitate in SUA:

      1998 Wind:0.08% – Solar: 0.01%
      2017 Wind:6.63% – Solar: 1.32%

      In loc de concluzie: avem o solutie care sa inlocuiasca total combustibilii fosili ? Clar nu. Avem solutii care sa reduca semnificativ ponderea combustibililor fosili ? Clar da.

      Si pentru ca tot l-ati pomenit pe tanarul si impetuosul domn Macron: sa fim realisti si sa cerem imposibilul ;-)

      *1 – http://www.aei.org/publication/chart-of-the-day-in-2017-us-had-largest-decline-in-co2-emissions-in-the-world-for-9th-time-this-century/

      *2 – https://www.economist.com/united-states/2018/11/24/democrats-and-a-climate-change-dilemma

      *3 – https://en.wikipedia.org/wiki/Renewable_energy_in_the_United_States

      • Vă supun și eu atenției niște cifre.

        Le-am găsit în World Energy Outlook (WEO) publicat luna aceasta de International Energy Agency (IEA). Pentru mine, IEA a devenit tot mai mult o organizație schizofrenică: este, în același timp, o sursă de informații în domeniul energiei, dar și o propagandistă a agendei climatice a ONU privind dezvoltarea durabilă. Ca urmare, IEA trebuie să vorbească despre „tranziția la un viitor cu emisii scăzute de carbon” și să raporteze simultan că chestia asta nu se întâmplă.

        Cu acest disclaimer, vă supun atenției următoarele cifre, reprezentând cererile totale de energie primară globală pentru anul 2040, în Mtoe (milioane tone petrol echivalent):

        – Petrol – 4.894 Mtoe;

        – Gaze naturale: 4.435 Mtoe;

        -Cărbuni: 3.808 Mtoe;

        ––––––

        Energie solară + eoliană: 1.222 Mtoe.

        Un simplu calcul, folosind cifrele unei organizații acceptate de ONU, fără nicio legătură cu Donald Trump, arată că, în 2040, cererea globală de energii regenerabile va fi de doar 9% în comparație cu energiile fosile.

        Bazat pe raportul cerere-oferă, consider că epoca petrolului nu se va termina secolul acesta.

  21. „Incalzirea Globala” este cel mai bun test de inteligenta si cea mai buna solutie de turnesol intre cercetatori. Si jurnalisti, in general. Imbecilitatea se poate vedea extrem de clar, propaganda la fel, manipularea deja este facuta clar, pe fata, la lumina zilei. Nu mai e nevoie de nici un fel de coafare a realitatii, pentru ca idiotii au repetat minciuna pana cand a devenit dogma de necontestat.

    Suntem pe vremea lui Galileo, evul mediu ne asteapta dupa colt. Posibil si un Maunder Minimum (corelatie ce se va putea observa inclusiv din izotopii beriliului si oxigenului analizati de Curiosity pe Marte, proxy-uri ce se potrivesc la fix cu esantioanele extrase pe Pamant, dar si cu datele obtinute pe trunchiurile de copaci). E ironia suprema, mii de miliarde aruncate la cos, munca absolut inutila facuta de imbecili sadea, ce n-ar trebui sa aiba un job in mediul academic niciodata. Oglinda mediului infestat de politica, de fapt. Va fi cea mai mare palma data bugetarilor astora, un sut in bot, de fapt.

    http://joannenova.com.au/2018/10/first-audit-of-global-temperature-data-finds-freezing-tropical-islands-boiling-towns-boats-on-land/

    • Ei lasa ca nu e diavolul chiar asa de negru. Preturile regenerabilelor scad repede, tehnologiile se perfectioneaza permanent, banii cheltuiti in cercetare nu sunt deloc putini. Sunt o puzderie de stiri bune zilnic, din toata lumea. Recorduri dupa recorduri de productie din regenerabile. E un trend, e o moda patrunsa adanc in constiinta populara. Adu-ti aminte, nici nu visam la asa ceva in urma cu cativa ani.

      Dar daca urmarim zilnic numai stirile proaste, numai grohaiala propagandastica, evident ca ne imbolnavim de nervi. Sunt o multime de reviste stiintifice de urmarit, una mai buna decat alta. Exista multa presa in afara influentei mafiote. Eu nu zic ca n-ar trebui sa ne tinem la curent cu ideile propagandei. Dar mai usor cu ele.

      Nu mor caii cand vor cainii! Capul sus!

      • „Capul sus !” dar eu as adauga „ochii pe portofel !”; 1.5 trilioane trebuie scosi din buzunarele unora, uneori chiar si impotriva vointei lor. Pentru ca „noi stim mai bine ca ei”.

  22. As puncta mai multe inexactitati din articol.
    1. formula temperaturii. Este valabila pentru sisteme discrete, si pentru valori instantanee. Pentru sisteme mari, si evolutie temporala, trebuie folosita derivata substantiala:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Material_derivative
    Daca aplicati derivata substantiala, o sa vedeti ca exista temperatura medie globala.
    Ca sa folosesc exemplul dv. cu bucataria, putem fi de acord ca daca am (de ex.) 10 senzori de temperaura in camera, distribuiti uniform, pot face media lor si putem fi de acord ca aceea este temperatura medie. La fel pot face oricind in timpul experimentului.

    2. Paradoxul lui Simpson este bun pentru valori instantanee. In nici un caz nu se poate aplica la analiza statistica, nici macar la analiza unui trend.

    • 1. Cine aplică acea formulă pe care o recomandați? Citați niște studii de la NASA; NOAA, GISS, HadCRUT etc să vedem și noi ce rezultate se obțin.
      Dacă însă avem nevoie – așa cum formulați – de senzori de temperatură distribuiți uniform, v-ați pierdut mușterii, pentru că aici este călcâiul lui Ahile în climatologie: senzorii de temperatură NU sunt distribuiți uniform din multe motive: geografice, istorice, tehnice ș.a.m.d. Vă invit să reciți comentariul meu despre determinarea anomaliilor de temperatură din lumea reală (Cum se calculează anomalia de temperatură din Fig. 1?) și faceți o încercare personală să aplicați ceea ce recomandați și să ne spuneți și nouă ce rezultate obțineți.

      2. ?!?!?
      Paradoxul lui Simpson… in nici un caz nu se poate aplica la analiza statistica

      Poate vă faceți timp și recitiți măcar articolul original a lui Simpson* și veți realiza eroarea afirmației dvs. de la p. 2. Remarcați vă rog și titlul revistei în care a fost publicat articolul
      ________________
      *Simpson, Edward H., 1951, The Interpretation of Interaction in Contingency Tables, Journal of the Royal Statistical Society, Series B, vol. 13, pp. 238–241.

      • Formula pe care o recomand este fundamentala in ecuatiile Navier-Stokes, care descriu miscarea fluidelor. Sa citez articole? Orice carte de CFD (Computational Fluid Dynamics), sa nu mai vorbesc de orice articol CFD… inclusiv o tona de la NASA sau de la cine mai vreti dv. Va dau un singur exemplu: https://www.amazon.com/Computational-Mechanics-Transfer-Physical-Processes/dp/1591690374

        Relativ la senzorii de temperatura: pot fi distribuiti cum vrem, era doar un exemplu care subliniaza pur si simplu ca putem obtine o temperatura medie intr-un spatiu determinat. In ceea ce priveste exemplul dv., o temperatura intr-un anumit punct se poate obtine si altfel decit prin determinare directa. Pot avea senzori distribuiti aparent aleator, si sa ii folosesc fara probleme, cita vreme asigur o densitate minima.
        Haideti sa va spun de ce am spus ca nu puteti aplica paradoxul lui Simpson: presupunem ca aplicam paradoxul asa cum il ilustrati dv. (Figura 2) unor date oarecare (hai sa zicem Fig. 1). Dar, nu folosim intervale de lungime egala… si atunci, care e relevanta? E ca si cum am compara trendul pe 10 ani si trendul pe 30 ani, eventual din perioade diferite.
        /…/

  23. Essex, C. et al., 2007, „Does a Global Temperature Exist?”
    /…/

    Comentariile dedicate articolului de mai sus le puteți transmite direct autorilor, ale căror adrese de e-mail le puteți găsi pe siturile universităților unde lucrează.

    Cititorii articolului meu ar fi derutați, chiar confuzați, de aducerea în discuția de față a unor chestii care nu există în articolul meu: niște medii specifice pe care eu nu le-am folosit, o folosire diferențiată a măsurătorilor de temperatură în gradele Celsius și grade Kelvin, utilizarea unei definiții alternative a temperaturii etc.

  24. Este o doamnă mai sus care „esplică” cum că a observa faptul că egoistii lideri ai Europei sînt sterpi și fără viitor, literal, în vreme ce propovăduiesc „viitorul mai luminos” al Europei, un viitor în care ei înșiși nu au nici o miza personală … ar fi similar anti-semitismului.

    Cu alte cuvinte, îmbuibații incompetenți, la limita trădării, care distrug (au distrus) cu sîrg și entuziasm tovărășesc Europa sînt . . . noii evrei obijduiti.

    În cuvintele lui Iahve, „Mare mi-e grădina Mea!”

    • Nu are sens să vă autoflagelați /…/ Nimic din ceea ce presupuneți nu este în textul meu. Similitudini întâlnite în strategiile folosite de diverși manipulatori nu fac ca și scopurile urmărite de fiecare să devină similare.

      • Ar fi o idee bună să va citiți propriile texte înainte de a înnoura internetul cu ele.

        Analogia porcească cu antisemitismul nu vă face cinste. Negarea propriilor calomnii tîrăste nivelul discursului și mai jos.

  25. In decizia de a nu-mi publica raspunsul ati invocat 2 motive: obiectiile mele nu privesc articolul d-voastra si faptul ca doriti sa va protejati cititorii de confuzie?! Critica mea priveste in mod direct argumentele pe care le-ati invocat din studiile citate. Cititorii d-voastra sunt maturi si pot decide singuri. Ma indemnati sa contactez personal autorii sa le transmit criticile, cum ati reactiona daca editorul acestui site ar proceda in mod similar cu d-voastra? Publicati raspunsul si formulati contra-argumente.
    /…/

    ===========================
    Lăsând la o parte grosolănia ordinului pe care mi-l adresați, îmi calc pe inimă și vă mai acord un minut pentru ultima dată, pentru că și bunăvoința mea are o limită:

    Dacă nu vreți să trimiteți observațiile dvs. autorilor criticați, lăsați-vă păgubaș, sau încercați să le plasați în altă parte.

    Constantin Crânganu

    • De ce multe comentarii nu apar?

      Pentru că dialogul cu semnatarii lor este (practic) imposibil deoarece:

      -Nu pot dialoga cu oameni de rea credință.

      -Nu pot dialoga cu mincinoșii și calomniatorii.

      -Nu pot dialoga cu cei care îți lipesc etichete și te reduc la acestea.

      -Nu pot dialoga cu anonimi care nu își asumă măcar propria identitate.

      -Nu pot dialoga cu țopârlani care nu te respectă, te înjură, te iau de guler și știu ei mai bine decât tine orice.

      -Nu pot dialoga cu cretinii, nebunii, fixiștii, mitomanii (adesea anonimi) ai net-ului.

      -Nu pot dialoga cu cei incapabili să citească corect și până la capăt un text și care nu au disciplina intelectuală de a urmări un argument.

      Sau aș putea, dar e pierdere de timp și sursă de enervare.

      O actualizarea a listei lui Papahagi din 2013

      • Imi pare rau dar nu nu toate comentariile trunchiate se incadreaza in lista de mai sus.

        Utilizati si citati date din linkurile pe care chiar dvs le postati doar pentru a va sustine punctul de vedere.

        Mai sus am oferit un asemenea exemplu iar comentariul meu a fost trunchiat. Dvs ati postat linkul https://www.iea.org/weo/ care ofera doua scenarii: “New Policies Scenario” si “Sustainable Development Scenario”

        Ati folosit doar “New Policies Scenario” care este mai favorabil energiilor fosile si ati scris – va citez pentru a evita orice confuzie: Un simplu calcul, folosind cifrele unei organizații acceptate de ONU, fără nicio legătură cu Donald Trump, arată că, în 2040, cererea globală de energii regenerabile va fi de doar 9% în comparație cu energiile fosile.

        Ati omis sa prezentati si “Sustainable Development Scenario” care duce la 21% ponderea energiilor regenerabile in cererea globala.

        Dat fiind ca subiectul genereaza atate controverse ar fi util ca moderarea comentariilor sa fie facuta de un alt membru Contributors.ro

        PS: nu va obositi sa cenzurati/extrageti doar parti din acest comentariu. Mi-am invatat lectia si pastrez un print-screen al comentariului meu imediat ce este postat in asteptare. In caz ca apare iar trunchiar sau, mai rau, dispare cu totul, voi trimite imaginea pe email la editor[at]contributors.ro si voi posta si pe pagina fb a contributors.ro

        Comentariile trebuie sa ramana libere si necenzurate in mod arbitrar cat timp limbajul ramane unul normal si respectuos.

        • @Andrei P

          Dacă ați fi fost mai puțin impetuos în păstrarea unor print-screen-uri ale comentariilor aflate în așteptare și dacă ați renunța la amenințări că veți apela la administratorul platformei pentru a vi se publica cu orice preț orice vă trece prin cap, ați fi remarcat că IEA utilizează trei scenarii pentru prognozele energetice WEO 2018.

          Primul scenariu, NPS, cel ales de mine, este astfel justificat de IEA:

          New Policies Scenario (NPS)

          The NPS aims to provide a sense of where today’s policy ambitions seem likely to take the energy sector. It incorporates not just the policies and measures that governments around the world have already put in place, but also the likely effects of announced policies, including the Nationally Determined Contributions made for the Paris Agreement.

          Al doilea scenariu, SPS, cel pe care l-ați descoperit după ce am postat eu link-ul corespunzător, este descris astfel:

          Sustainable Development Scenario (SDS)

          This scenario outlines an integrated approach to achieving internationally agreed objectives on climate change, air quality and universal access to modern energy.

          O simplă comparație a definițiilor arată clar că scenariul folosit de mine este cel care corespunde cel mai bine situației actuale și celei din următorii 20-22 ani, pentru că incorporează nu doar ceea ce s-a implementat până în prezent, dar și – ATENȚIE! – politicile naționale anunțate de statele semnatare ale Acordului Climatic de la Paris prin așa numitele Nationally Determined Contributions (NDC).

          Scenariul care vă place dvs., pentru că indică o cerere mai mare a energiilor regenerabile, este un imens wishful thinking, cu sorți reduși de izbândă: Vedeți că anul trecut emisiile de CO2 au crescut în loc să scadă, așa că crededibilitatea scenariului SDS este sub limita unei menționări onorabile.

          Fiți convins că atunci când am postat link-ul pe care l-ați folosit și dvs., aveam calculele făcute și pentru scenariul SDS. Dar nu l-am menționat pentru motivele descrise mai sus.

          Așa că acum puteți apăsa liniștit tasta DELETE și să-l scutiți pe editorul platformei Contributors și pe cel al paginii FB de scânceli nefondate că nu vi se publică o „descoperire” epocală.

          După aceea, recitiți lista lui Papahagi. Zău că merită să descoperiți în categorie vă încadrați.

          • Problema cu „scenariile” produse de sinistrii șarlatani „ecologiști” (unii dintre ei cu catedre universitare sau sinecuri guvernamentale obeze!) este că nu sînt altceva decît scenarii, Sci Fi.

            Ditamai vice-președinte al SUA, escrocul patentat și îmbogățit din minciuni Al Gore, a produs în 2006 documentarul apocalipsist „An Inconvenient Truth”, în care, printre multe alte bazaconii, se prezicea că nu va mai fi zăpadă pe Kilimanjaro, că valuri de căldură de genul celui din 2003, în care au murit ~35000 de oameni (în mare parte datorită incompetenței și nesimțirii guvernelor europene socialiste, în Europa asta include și așa-zisele guverne de „dreapta”, socialist-light), vor deveni din ce în ce mai frecvente etc. etc.

            Bineînțeles că atunci cînd scenariile acestor paraziți nesimțiți și mincinoși nu se îndeplinesc, „they move the goalposts” și crează…. noi scenarii, la fel de false.

            Același modus operandi se poate observă și în scenarita regenerabilelor. Dacă acestea ar fi cu adevărat ieftine, accesibile, fiabile și profitabile, n-ar fi nevoie de paraziți profesioniști care să le promoveze pe premize false. Pur și simplu ar avansa prin legile pieței. Petrolul, gazele nu au dominanța pe care o au din cauza unor activiști tupeiști ci prin viabilitatea lor intrinsecă.

  26. Povestiri despre minunățiile „regenerabilelor”

    SOLYNDRA. Mulți dintre noi nici n-au auzit acest nume.

    Obama personal a împins guvernul american să dea 535 MILLIOANE de dolari acestor escroci ai energiei solare, care au falimentat oricum. Cele 500+ milioane de dolari din buzunarul contribuabilului american? S-au dus. Obama și complicii lui n-au zis nici scuze, nici forgive me, nici pupați-mă-n Doamne iartă-mă.

    Ce contează, la un boier pe banii altora, precum genialul 0bama? Obrazul obolian de șoric cu cheltuială se ține.

    Cei de la Solyndra au mințit gros cînd au pretins împrumutul (o caracteristică tipică a industriilor regenerabile, a experților de gen, și a pseudo-savanților care le promovează) dar și Obama și complicii au refuzat a la Pristanda să se uite prea atent la condițiile împrumutului, din cauza (admis de ei!) presiunilor politice ale democraților de frunte.

    Dacă fondurile uriașe irosite/furate de Obola & Co. ar fi dispărut din cassa de bani a unei companii private, mulți ar fi înfundat pușcăriile, dar pentru că singurul păgubaș a fost cetățeanul american, rămîne așa cum am vorbit. Nothing to see here, move on tovarăși.

    Da, ăsta e un caz mai proeminent, dar exprimă perfect parazitismul, neonestitatea și frauda care definesc activiștii regenerabilelor.

    (În afara unei mînuțe de naivi care habar n-au despre ce e vorba, „the useful idiots” în expresia uneori atribuită lui Lenin, sau, într-o formă mai blîndă de la economistul von Mises, „useful innocents”.)

    https://www.washingtontimes.com/news/2015/aug/26/solyndra-misled-government-get-535-million-solar-p/

  27. @Absurdistan – vreti sa spuneti ca linkul oferit de dl prof Cranganu (https://www.iea.org/weo/) contine scenarii – produse de sinistrii șarlatani “ecologiști” ?

    Pe de alta parte nu putem sa discutam despre subventionarea regenerabilelor fara sa aducem in discutie sumele imense cu care sunt subventionati combustibilii fosili in lume.

    Fondul Monetar International (FMI) estima la nivelul anului 2015 ca subventiile totale acordate combustibililor fosili in intreaga lume se ridica la 5.3 trilioane dolari americani.

    O suma frumusica s-ar putea spune: 5 300 miliarde USD.

    Sau poate si FMI a devenit mai nou doar o sucursala a sinistrilor – șarlatani “ecologiști” – ?

    Mai rau, chiar administratia Trump a emis un raport care trateaza fenomenul „Climate change”. Iaca linkul aferent:https://nca2018.globalchange.gov/

    Citez doar paragraful de deschidere: Climate change creates new risks and exacerbates existing vulnerabilities in communities across the United States, presenting growing challenges to human health and safety, quality of life, and the rate of economic growth.

    Ce se intampla ? Chiar si Administratia Trump a intors armele si recunoaste ca pe undeva exista o problema ?

    Toate acestea fiind spuse inchei aici. La final, nu pot decat sa va dau dreptate: – Dacă acestea ar fi cu adevărat ieftine, accesibile, fiabile și profitabile, n-ar fi nevoie de paraziți profesioniști care să le promoveze pe premize false. –

    /…/

    • Încercați odată pentru totdeauna să înțelegeți că platforma Contributors nu are nicio obligație să vă publice in extenso comentariile. Rolul moderatorilor este de a asigura că doar cele mai pertinente informații – aducătoare de plusvaloare informațională – merită să fie publicate.

      Prin această prismă privind, amenințările cu care vă încheiați comentariile sunt total deplasate, improprii și nebinevoite. Dacă nu vă place, aveți oricând toată libertatea să vă postați „lucrările minții” pe alte site-uri – Grădina internetului este mare și câți mai sar gardul!

      • Printre dezinformarile proferate de dl. P se afla si ideea ca regenerabilele ar fi mai self-supporting decit combustibilii traditionali. Fara sa adauge in ecuatie nivelele imbecile la care combustibilii fosili sint taxati in mai toate tarile socialiste din vestul E. U., in vreme ce regenerabilele sint promovate cu scutiri de taxe si alte minarii.

        A se citi si asta:

        https://www.washingtontimes.com/news/2015/apr/27/obama-backed-green-energy-failures-leave-taxpayers/

        Solyndra nu a fost decit o parte din oceanul de coruptie si faliment inevitabil asociat cu socialistii imbogatiti de teapa lui Barack.

        • @Absurdistan – am 2 observatii:

          1. despre studiul FMI care cifreaza la 5300 miliarde USD (6% din PIB mondial) subventiile acordate la nivel mondial combustililor fosili la nivelul anului 2015 aveti ceva de comentat ?

          Nu de alta dar cred ca acest studiu se incadreaza cu brio in definitia adhoc oferita de dl profesor pentru comentariile care merita sa fie publicate: „doar cele mai pertinente informații – aducătoare de plusvaloare informațională – merită să fie publicate.”

          2. Ati scris mai sus: „Printre dezinformarile proferate de dl. P se afla si ideea ca regenerabilele ar fi mai self-supporting decit combustibilii traditionali.”

          Va rog sa precizati in care din cele 4 comentarii ale mele de pana acum am scris asta ? Concret, unde am scris asta ?

          3. Referitor la SOLYNDRA va rog sa notati ca marotele republicane/democrate nu ma preocupa.

          La final las un link catre studiul „Analysis of the Mean of Daily Maximum Temperature
          within the Romanian Plain(1961-2015)” al Conf. univ. dr. Vladut Alina Stefania – Universitatea din Craiova – http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2017/1/Vladut.pdf

          Studiul limitat la 8 statii de masura din Sudul tarii acopera perioada 1961-2010 si concluzioneaza: „Thus, we can consider that the increasing trend of the mean of daily maximum temperatures is confirmed within the entire plain area without highlighting significant temporal and spatial differences.”

          • Cele două observații văd că au devenit 3.

            1) „Studiul” de care vorbiți este un exercițiu în demagogie politică.

            https://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/2018/09/what-are-subsidies-basics.htm

            Citat relevant:

            Some subsidies can be harmful, such as those for fossil fuels. They are not only expensive but also at odds with environmental objectives, such as reducing deaths caused by local air pollution or meeting commitments under the 2015 Paris Climate Change Agreement to reduce emissions of carbon dioxide and other heat-trapping gases. In a broad sense, energy can be considered subsidized whenever its price does not fully reflect not just production costs, but also the full range of environmental costs. Using this more expansive measure, global subsidies in 2015 are estimated at a whopping $5.3 trillion, or 6.5 percent of global GDP (Coady and others 2017)—more than governments spend on health care throughout the world. These subsidies are pervasive across both advanced and developing economies. Subsidies were largest in China, at $2.3 trillion, followed by the United States, at $700 billion, and Russia and India, at about $300 billion each.

            Pentru că nu „meets (completamente arbitrare) commitments” de la escrocheria din Paris, ORICE este declarat subvenție, ca la alba-neagra. Definiții extinse („expansive”) fără nici o noimă, făcute să se încadreze în convingerile politice ale celor care au scris așa-zisul studiu. Faptul că apare pe site-ul FMI nu îl face mai puțin neonest. China „subvenționează” cu 2.3 TRILIOANE de dolari combustibilii fosili? Cine poate crede o asemenea gogomănie, în absența unei definiții a subvențiilor care practic declară combustibilii fosili absolut NECESARI funcționarii economiei și societății „subvenționați” oricînd sînt folosiți, fără excepție?

            2) Scrieți: „La final, nu pot decât să va dau dreptate: – Dacă acestea ar fi cu adevărat ieftine, accesibile, fiabile și profitabile, n-ar fi nevoie de paraziți profesioniști care să le promoveze pe premize false.”

            Implicați că cuvintele mele s-ar aplica combustibililor fosili, nu regenerabilelor. Așa că nu vă mai jeliti degeaba.

            3) Nu e vorba de republican sau democrat ci de corupția tipică sarlatanilor din regenerabile și de demagogia susținătorilor acestei sarlatanii. Pe dv. poate să nu vă „preocupe” expresia propriei neonestitati, dar asta nu o face mai puțin flagrantă și rău mirositoare.

            Aveți aroganța de a vă crede mai informat și mai călit în știință reală, nu articolașe de propagandă, decît profesorul Cranganu. Nici măcar nu știți ceea ce nu știți, în sensul socratic și în sensul decenței personale. Toată vorbăria anti-combustibili fosili are ceva de cult absurd de fanatici fără școală reală.

            Citiți mai mult și vorbiți mai puțin.

            • @Absurdistan

              3 observatii si de data asta. Promit.

              1. Doresc sa va semnalez ca in studiul FMI din 2015 (https://www.imf.org/external/pubs/ft/wp/2015/wp15105.pdf) exista un capitol intitulat sugestiv: Defining Energy Subsidies. Va puteti convinge chiar dvs. Il gasiti la pagina 10.

              2. Revin cu punctul 2 al comentariului meu anterior:

              [Ati scris mai sus: “Printre dezinformarile proferate de dl. P se afla si ideea ca regenerabilele ar fi mai self-supporting decit combustibilii traditionali.”

              Va rog sa precizati in care din cele 4 comentarii ale mele de pana acum am scris asta ? Concret, unde am scris asta ?]

              Deci ? Unde am scris asta ?

              3. Aici sunt doua chestiuni:
              3.1 – cand decretati ca regenerabilele sunt „o sarlatanie” pe ce va bazati ? Pentru a-l cita oarecum pe un personaj celebru. Chiar sunt curios sa aflu. Si incercati sa ilustrati cu un alt exemplu decat Solyndra ;-)
              3.2 – atacurile Ad hominem pe care le folositi din belsug si pe care moderatorii vi le tolereaza nu ma impresioneaza cu nimic.

      • Din cite observ linia rosie din graficul indexului de temperatura uscat-mare global rezulta pe baza unui interval de confidenta de 95% .

        Adica exista o probabilitate de 5% ca valoarea medie reala cautata sa depaseasca domeniul +-1,96 x abaterea standard calculata pt. valorilor inregistrate.

        Din cite cunosc ,in industrie se foloseste o siguranta statistica de 95%.Este oare suficienta aceasta valoare in cazul unor evaluari stiintifice pt evolutia temperaturilor medii globale pe o perioada de aproape 140 de ani?

        Pe de alta parte aceste date s-au inregistrat cu instrumente/aparate de masura diferite ,cu precizii diferite ,in epoci diferite ,in conditii diferite ,de catre diferiti observatori ,deci cit de aproape de valorile reale au fost aceste inregistrari? Cum si cind si pe baza caror norme/standarde au fost verificate si calibrate acele instrumente/aparate ,mai ales la sfirsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 ,cind revolutia industriala era ,sa zicem in faza de adolescenta?

        Cautind in Wikipedia germana ,la articolul legat de gradul Kelvin ,am gasit urmatorul paragraf interesant:

        „Am 16. November 2018 wurde auf der 26. Generalkonferenz für Maß und Gewicht beschlossen, das Kelvin mit Wirkung zum 20. Mai 2019 neu zu definieren. Die Neudefinition basiert auf einer Festlegung der Boltzmann-Konstanten, siehe Internationales Einheitensystem.Damit wird die Definition des Kelvins von der Definition der Sekunde, des Meters und des Kilogramms abhängen.“Traducerea ar suna astfel:

        „In data de 16.11.2018 s-a stabilit in cadrul celei de-a 26-a conferinte generale pt. Masuri si unitati ,ca gradul Kelvin sa fie redefinit si sa-si produca efectele incepind cu 20.05.2019. Redefinirea se bazeaza pe determinarea constantei Boltzmann ,vezi Sistemul International de Masuri si Unitati.Astfel Kelvinul va fi in relatie de dependenta de: secunda ,metru si kilogram.“

        Din cite stiim constanta Boltzmann are dimensiunea energie/temperatura: KB= 1,380 648 52 (79) x 10-23 J/K.Incepind cu 20.05.2019 va fi valabila valoarea: KB= 1,380 649 x 10-23 J/K.

        Mai departe ,pe baza temperaturilor masurate in °K si a constantei Boltzmann redefinita KB se pot calcula energia si entropia sistemelor termodinamice.

        Insa ,dupa acum ati demonstrat ,calculele sint valabile pt sisteme aflate in echilibru termodinamic ,iar clima planetei este un sistem termodinamic instabil.

        In consecinta pt a modela matematic clima planetei ,ne trebuie in primul rind :

        – Norme si standarde internationale pt masurarea temperaturilor in °K ,care trebuie intocmite pe baza constantei Boltzmann si a gradului Kelvin redefinit;

        – Aparate standardizate si foarte precise de masurare si inregistrare a temperaturilor ,inclusiv definirea metodelor de calibrare a acestora ,implementate la nivel mondial.

        Apoi datele colectate si centralizate trebuie analizate d.p.d.v. statistic pt a crea modelul sau modelele climaterice terestre probabile.

        Insa ,dupa cum spune legea numerelor mari (teorema lui Bernoulli) ,pt ca frecventa relativa de aparitie a valoriilor cautate reale sa varieze in jurul probabilitatii ,trebuie ca experimentul sa se repete de un nr. N suficient de mare. Pt. N-> infinit ,atunci probabilitatea de obtine valoarea reala cautata tinde catre valoarea 1.Cu alte cuvinte ,bazele de date cu media temperaturilor inregistrate/calculate pina-n prezent ar fi…cam bune de aruncat la cos si ca ,abia de acum inainte sa ne apucam serios de acesta tema .Insa ce inseamna N suficient de mare?Probabil ca inca cel putin 30-50 de ani? Si abia dupa decenii de citiri si inregistrari de date ,analize statistice si stabilirea nivelelor de precizie ,folosind metode ,norme si instrumente standardizate sa incepem modelarea matemática a climei planetei…Deci mai este mult pina sa tragem concluziile corecte.

        In alta ordine de idei ,oceanele si marile planetei au o inertie térmica uriasa. Apele marilor si oceanelor nu se incalzesc de azi pe miine ; nu este ca si cum am pune un ibric de ceai la fiert ,pe aragaz.Ele se incalzesc si se racesc in intervale timp de ordinul deceniilor pina la secole ,fiind vorba de trilioane si trilioane de tone de apa .Ajungem al notiuni de: caldura latenta de vaporizare (a apei) ,caldura latenta de topire (a ghetarilor).De exemplu entalpia (cantitatea de caldura) de evaporare a numai 1 Kg de apa (la 100°C) insumeaza 2257 KJ. Este o energie considerabila.Deci temperaturile apei marilor si oceanelor lumii ,inregistrate in prezent sint consecinte ale efectelor climaterice dintr-un trecut destul de indepartat ,daca este sa ne raportam la durata medie de viata a unei generatii.Deci noi am interpreta acum asa zisa “incalzire globala” ca si efectele unor epocii trecute ,preindustriale.

        Referitor la emisiile de CO2 ,nu am vazut nicaieri vreun studiu stiintific asupra cantitatilor rezultate din cauze naturale ,fara legatura cu activitatea umana ,ca de exemplu vulcanismul terestru.

        Pe planeta exista mii de vulcani activi ,dintre care cei mai multi sint submarini.A putut cineva ,vreo entitate stiintifica ,sa cuantifice cantitatile de CO2 emise de vulcanii terestrii ,intr.-o durata de timp data ,de exemplu 1 an de zile? Si daca cineva a reusit acest lucru a facut raport comparativ : emisii CO2 din cauze naturale/emisii CO2 din cauze artificiale (activitatea umana)?

        Dupa cum se stie ,vulcanismul terestru a avut o mare influienta asupra climei planetei ,de-a lungul erelor geologice si are in continuare.S-a stabilit stiintific ca ,cea mai mare extinctie din istoria planetei ,descoperita pina-n prezent ,a avut loc la finalul Permianului ,acum ca.250 milioane de ani ,cind un supervulcan situat in actuala Siberie a erupt ca.500.000 de ani.In acea perioada au disparut ca.95% dintre speciile care populau planeta.

        Deci ,care este influienta influienta noastra ,a oamenilor cu toate „fumurile” emise-n atmosfera in raport cu ceea ce fac vulcanii si activitatea solara? Ar putea cineva sa evalueze acest lucru ?

        Cu stima,

        Victor Marinescu

    • Pe lîngă ignorarea de catre dv. a porcariei ultra-costisitoare Solyndra (și altele asemenea), doar un exemplu de dezinformare voită și arogantă, printre multele la care vă pretați, dle P :

      NU „administrația Trump” a regurgitat clișeele mincinoase ale industriei apocalipsiste corupte, ci „leftover” birocrați de carieră din mafia lui Obama. ACEIAȘI politruci care deja erau angajați în această propagandă sordidă. „Deep State” este o realitate; nici un președinte nu poate concedia toate aceste otrăvuri parazitice cu „job [sinecure] security”, bine încăpușate pe banii statului și/sau ai sponsorilor din escrocheria regenerabilelor.

      Combustibilii fosili sînt ce vă permit să stați la căldurică și să bateți cimpii pe claviatura computerului (făcută din plastic provenit din combustibili fosili). Între timp, oribilii „petroliști” (între care nu mă număr nici pe departe) muncesc din greu pentru prosperitatea și luxul papagalilor demagogi.

      Sper că vă veți lămuri, într-un sfîrșit.

  28. èxcelent articol
    variatia numarului statiilor meteo s-a produs dupa colapsul imperiului sovietic. cele de la cucuietii din deal au disparut, au ramas cele urbane care dau o temp cu 2-3 grade mai ridicata-
    in rest, benzina contine aceeasi cantitate de energie ca bateria cu litiu, la o greutate de 20 de ori mai mica.
    dealul de la paris este un banc prost https://www.lomborg.com/
    co2 a variat masiv in epocile geologice, si putem spune ca se afla in perioada preindustriala la un nivel minim la scara geologica https://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_dioxide_in_Earth%27s_atmosphere
    ar fi de mentionat ca co2 e bun pt plante si ca nenorocitii de olandezi pompeaza co2 in serele lor care produc legume fara nici un gust

    alta bizarerie la capitolul masuratori ar fi milimetrul pe an https://en.wikipedia.org/wiki/Sea_level_rise cum naiba masori asa ceva

    ca sa incheiem rotund, cati dintre debatori au auzit de asta ?https://en.wikipedia.org/wiki/Global_warming_hiatus
    nimeni? doar a durat 14 ani chipurile. eu citii despre hiatus pe ste-ul radiodifuziunii suedeze, care altminteri la fel ca msm nu a vorbit decat ce groaznic e cu cresterea temperaturii in ultimii 14 ani.
    in cele din urma au luat cuvantul hiatus in gura, pt ca in fraza urmatoare sa ne linisteasca, hiatusu s-a terminat si anul trecut a fost cel mai fierbinte on the record

    cheers

  29. Din pacate partea cea mai interesanta a articolului e si cea mai scurta, si anume cea care spune ca tot carbonul emis in tarile dezvoltate contribuie cu doar 0,4°C la incalzirea globala pana in 2100. Asta lasand la o parte faptul ca nu exista o temperatura medie semnificativă fizic pentru întreaga planetă în contextul problemei încălzirii globale, cum spunea cineva – sau poate ca exista? Nu stiu. In orice caz, astea sunt lucrurile interesante. Pozele si pancartele cu fascistii si cu comunistii are cine sa le promoveze si sa le distribuie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultima carte publicată este Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro