vineri, martie 29, 2024

Minte-mă frumos, Gică Popescu!

A devenit celebru, de câteva zile, acel bloc din Craiova unde locatarii plătesc întreţinerea alternativ, la doi administratori: unul corect, iar unul impostor, acuzat de fals în documente şi delapidare, lucru cunoscut de toată lumea (aici). Întrebaţi de ce continuă să achite în­tre­ţi­ne­rea la impostor, deşi ştiu că banii lor vor fi mânăriţi, res­pectivii răspund, „pentru că e mai ieftin“. Fabulos, nu?

Nu vreau să cad în clişee de etno-psihologie, deşi aş stâr­ni cascade de comentarii (deci audienţă), publicul nostru ne­ştiind că această disciplină s-a perimat de cel puţin o jumătate de se­col. Totuşi, numai eu văd aici o legătură cu di­lema existenţială recentă, dacă să fie sau nu graţiat fotbalistul condamnat Gică Popescu, le­gătura nefiind neapărat aceea că şi el e tot de prin zona Craiovei? Nu vi se pare că, brusc, că­pătăm acces la resorturile intime ale ra­por­tării românilor la lege, la semenii lor, la ches­tiunile publice în general şi finalmente la sca­ra de valori într-o societate? Şi că ăsta e de fapt subiectul cu adevărat interesant aici, iar nu soarta unui fotbalist-afacerist?

Cazul e prea nou ca să se fi făcut vreun son­daj de opinie pe tema graţierii sale, deci nu ştim cu adevărat „ce cred românii“. Însă fap­tul că populiştii de serviciu ai ţării din ultimii ani (Antonescu, Ponta, ultimul sprijinit de Zgo­nea) au dat năvală să ia partea infractorului, cu tot cu televiziunile şi ţuţerii din dotare, in­dică unde simt ei că stă inima norodului. Gro­sul votează pentru „minte-mă frumos, Gică, fă-mă la por­to­fel cu stil, cu sprezzatura, că tu eşti modelul meu în viaţă, cum erai şi când jucai în iar­bă, cu tine mi-am trăit eu prin delegaţie cele mai importante victorii ale vieţii mele de lo­ser, identificându-mă cu tine – ca român! – am fost şi eu oleacă campion, de pe ca­na­peaua mea deşelată, cu PET-uri goale de aşa-zisă bere ieftină prin preaj­mă“. Nu-i ăsta miracolul sportului, în fond: livrează dramă, suspans, apoi extaz, deci un sens existenţei, unor mase de oameni me­dio­cri (noi toţi) care stau cu fundul pe scaun şi nu vor fi în stare vreodată să facă ceva ge­nial, semnificativ sau măcar îndrăzneţ în viaţă?

Sincer, m-aş încrede în instinctele îndelung exer­sate ale politicienilor cel puţin la fel de mult cât într-un sondaj valid. Colateral, asta ara­tă încă o dată ce păcat e că s-a rupt USL, din moment ce liderii săi au în continuare atât de multe lucruri fundamentale în comun. Faptele în sine nici nu contează prea mult: că marele Gicuţă n-a făcut evaziune fiscală pe niş­te venituri altfel corecte (precum cei cu care e comparat: Messi, tata lu’ Steffi Graf etc.), ci lu­cruri mai grave, de tip asociere mafiotă şi spă­lare de fonduri; că banii (o parte) i-a re­turnat la Fisc târziu şi inutil, sfătuit probabil de un avocat scump şi prost, aşa cum tind să aibă mafioţii, dar nu a recunoscut faptele din dosar, întinse pe ani de zile, alegând să ră­mâ­nă loial famigliei Becali.

Poporul simte instinctiv următoarele: aşa pro­ce­dau toţi în jurul lui în acest business sordid al fotbalului românesc, deci s-o fi gândit şi el că, dacă merge, de ce nu, că nu-i mai prost ca al­ţii? Dacă am fi putut, n-am fi făcut şi noi la fel, să punem deoparte nişte milioane? Iar acum, când a căzut, e corect să plătească oalele spar­te doar el şi gaşca lui (e drept, ma­re şi sem­ni­fi­cativă), iar nu toţi, de dinainte şi după? În plus, nu trebuie să-i dăm nişte cir­cumstanţe ate­nuante, pentru gloria pe care a adus-o ce­tă­ţii în arenă, precum vechii gla­diatori?

Mare chestie şi complet misterioasă în mecanismele sale gloria asta a unui individ ce se răsfrânge asupra întregii comunităţi. S-au scris to­muri întregi pe subiect de sociologi şi is­to­rici mai calificaţi decât mine. Are aerul că, la fel ca în Sicilia clasică sau alte societăţi tra­di­ţionale, ea rămâne neştirbită dacă înşeli şi furi comunitatea pe scară mare, cu condiţia să urmezi ti­pare consacrate: dai câte ceva îndărăt la să­raci; mergi regulat la biserică şi îi repari aco­perişul; păstrezi „onoarea“ şi omerta fa­ţă de tovarăşii de infracţiune, loialitatea de clan fiind mai importantă decât legea. An­tro­po­logul Edward Banfield, în cartea lui celebră Bazele morale ale unei societăţi înapoiate (1958), rezultat al cercetărilor de teren în (de­sigur) su­dul Italiei, numeşte asta „familism amoral“.

Însă Doamne fereşte ca gloriosul sportiv – în cazul nostru, gimnastă – să facă ceva perfect legal, dar controversat în comunitate, precum pozatul nud într-o revistă, că atunci este exclus de la sufletul poporului, a cărui onoa­re se cheamă că a fost mânjită inca­li­fi­cabil. Pentru această culpă nu există graţiere, iar performanţa trecută nu mai contează, deo­arece poporul nu se mai poate identifica emo­ţional cu fiica sa rătăcită. Aşa cum nu se poa­te identifica, la drept vorbind, nici cu pro­cu­rorul Ţuluş şi echipa lui, care, în ciuda pie­di­cilor şi a scepticismului general, a decapitat o mafie, cea a fotbalului, ce părea veşnică şi a oprit ca poporul să mai fie furat la buget.

La ur­ma urmei, câţi copii din ţara asta visează să fie Gică Popescu şi câţi visează să devină procurori şi să apere legea? Câţi spărgători de seminţe ar ieşi mâine în stradă la chemarea mafiei sportului şi a tovarăşilor din politică sub steagul Free Gică (să nu le dau idei, totuşi) şi câţi au ieşit în faţa DNA să-l apere pe Papici, Ţuluş şi ceilalţi de o demitere abuzivă, în condiţiile în care primii vor să le fure banii, iar ceilalţi să-i prindă pe hoţi?

Clar, nu? Atât doar mă mai întreb: ce-o fi în inima proas­petei ministrese de Finanţe, d-na Ioana Petrescu, devenită cunoscută în special prin omiletica sa cam patetică şi juvenilă con­tra evaziunii, fluturând datoria morală a ce­tă­ţe­ni­lor de a contribui la buget, când vede că şeful său, dl Ponta, face pledoaria in­ver­să, pen­tru graţierea unui evazionist bogat, cu ar­gu­men­tul foarte anti-social-democrat că e o ce­le­bri­tate, deci binemerită de la patrie mai mult decât hoi polloi? Oare îşi va depune demisia în mo­mentul când partidul care i-a făcut loc în gu­vern va trece prin parlament o lege a gra­ţierii şi am­nis­tiei ce va acoperi inclusiv astfel de cazuri?

(articol publicat in versiune integrala in Revista 22)

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. Eu ma simt jignit de o mistificare mare cat vocea lui Sebastian Domozina (ca sa ramanem in zona Craiova). Ce naiba am facut noi in fotbalul mondial sau macar european? Nimic. Evident ca gratierea individuala trebuie sa tina cont de alte criterii, nu de notorietate, dar asa, de dragul discutiei, nu pot sa nu ma intreb de ce un fotbalist mare intr-un fotbal mic ramane totusi „mare”.
    Sigur o sa apara unii care o sa ne aminteasca de Barcelona. Dar imi aduc aminte cum l-am facut „tradator” pe Nicu Vlad pentru ca a plecat sa reprezinte Australia. Asa ca as ramane in fotbalul asta mic, fotbalul lui Mitica, fotbalul lui Sandu, fotbalul fratilor, verilor sau altor rude cu familia Becali. Ori in acest fotbal, sa-mi fie iertat curajul, suntem foarte mici. Asa cum este si Gica Popescu. De ce sa gratiem un sportiv „mic”? Ce mesaj i-am transmite, bunaoara, Nadiei Comaneci? Ea cat ar avea voie sa fure? Niste zeci de milioane de euro, nu?
    PS: cat despre abordarea halucinanta de la Sinteza Zilei cu cele 11 case de la Vadu Rosca platite de Gica Popescu, asta e ceva ce trebuie sa ne sperie. Becali a facut mult mai multe case, iar Tiriac a donat un avion de 1 milion de euro. Semna deja gratieri in alb?

  2. Au existat, de-a lungul anilor, romani care au facut INFINIT mai mult pentru Romania decat, vai, a facut Gica POPESCU. Romanii din generatia lui MANIU sau MIHALACHE care au ramas in istorie…insa pe care o haita de criminali numiti comunisti i-au bagat in inchisoare, i-au torturat, pana i-au omorat….si apoi i-au aruncat in gropi comune, ca pe niste starvuri aruncate unor hiene de la gradina zoologica. Pe ei, artizani ai Unirii de la 1918…i-a gratiat moartea nu inainte ca istoria post-belica sa se cace pe ei. In comparatie cu acesti oameni in toata puterea cuvantului, si cu multi altii, de o rara calitate profesionala si morala, care au suferit ABSOLUT INUTIL zeci de ani de torturi si umilinte in inchisorile comuniste…Gica POPESCU e un smenar penibil. Un smenar care SI-A ALES CERCUL INFRACTIONAL DE SMENARI…fara sa fie constrans financiar si moral sa faca asta…Acum…n-are decat sa plateasca. Eventuala lui gratiere ar crea un precedent pe care toti ceilalti smenari care au distrus fotbalul romanesc l-ar putea invoca pentru propria gratiere. Si chiar ar fi pacat sa se intample asa…

    • Cita dreptate aveti!
      Dl. Antonescu si-a adus doar zilele acestea aminte de martirii liberali, pe care inaintasii lui ponta, (cu p mic, de la plagiat), i-au ucis prin inchisori. Pe cind trona arogant la putere alaturi de pasedisti, cind vota darimarea statului de drept si se temea, ca orice impostor, de Departamentul de Stat, oamenii aceia morti prin inchisorile comuniste se puteau roti in mormintele anonime de indignare, dl. Antonescu era orb si surd. Atinsese culmea puterii absolute.

      Ceea ce fac oamenii acestia, Antonescu, ponta, Zgonea prin sustinerea eliberarii unui infractor de drept comun, e reflexia visului lor: imunitate in fata legii. De aceea se vorbeste intens despre o lege a gratierii si amnistiei. Daca nu mai pot baga pumnul in deciziile justitiei pe cale normala, vor mutila legi, vor vota altele, care sa puna botnita oficial.

      Sper ca Presedintele sa nu umileasca justitia, prin gratierea unui om tinar, sanatos, care poate si trebuie sa-si execute pedeapsa cu barbatie, asa cum, tot cu barbatie a furat si inselat statul deja saracit de politicieni avizi de imbogatire rapida.

    • ptr mine ca ardelean,maniu nu reprezinta ce spunetzi dvs.Transilvania a fost distrusa dupa 1920.
      asta ca o observatzie acum la apropierea lui 15 martie,o alta problema a acestei tzari.
      dar legat de sistemul valoric al ruminului nou,imi aduc aminte ca in orashul meu,plin de constructzii vechi,nu,nu ctitorii,primaria a vindut casele proprietarilor deposedatzi inainte de 89 de ele,chiriasilor.intrebind o cunoshtintza,cum poate sa plateasca un lucru furat ?!,mi a spus ca asta pe el nu l intereseaza,el cumpara de la primarie.

    • Daca punem in balanta ce-a facut bun gica popescu pentru Romania si ce-a facut rau, primeaza ultima parte.
      Ca jucator, in strainatate este cunoscut de o mana de microbisti si chiar mai putini asociaza numele Romania de cel al acestui puscarias.
      Insa cand in toata presa internationala se aude ca o fosta „glorie” a tarii a fost condamnata la ani buni de inchisoare si ca niste corupti din parlament, printro ticalosie, vor sa incalce justitia si sa-l elibereze, cred ca asta duce faima, proasta.
      Deci ce atarna mai greu si mai puturos de gatul Romaniei, vestea buna, sau cea rea?

  3. Domnu’ Ionita, dumneavoastra credeti ca ii intereseaza pe banditi aceste chestiuni? No, domne. Romanasul vrea sa faca burta mare cu chifle, bere prosta si seminte, in timp ce se uita la televizor la mingicarii cu educatie de Ferentari sau Brailita. Filonul moral nu apare din neant. Pentru asta este nevoie de alte ingrediente nu de jmecherie a la Ponta, Zgonea & Antonescu. Din fericire, banditi ca Gica Popescu & fratii Ber(b)ecali au ajuns unde merita. Tine-i Doamne acolo pana la ispasirea pedepsei!

  4. Soarta lui Gica Popescu a fost pecetluita in clipa in care Ponta a declarat ca l-ar gratia. Este un motiv suficient pentru presedinte sa nu mai ia in considerare optiunea de a-l gratia vreodata . Iar pe de alta parte presedintele nici nu-l poate considera gratiabil deoarece marea glorie a fotbalului romanesc nu si-a recunoscut vina si a declarat mereu ca nu este vinovat…

  5. Declaratii inconstiente ale unor politicieni populisti despre profesionisti (in acest caz fotbalisti) supra-platiti… Mi-e greata… Nu mai avem cale de iesire… Se apropie alegerile si nimeni, dar absolut nimeni, indiferent de culoarea politica, nu discuta despre problemele reale ale tarii: economie, invatamint, sanatate… Atacuri la persoana, rotirea cadrelor intre televiziuni, ministere si partide… Platformele partidelor sint vagi si ingropate adinc pe paginile de internet ale partidelor… Eu cu cine sa votez?

  6. Citii pozna cu platitorii la cei 2 administratori de asociatie.
    Si acum cred. Cred ca ala care a fost la gradina zoologica, dupa ce a vazut girafa, a zis pe bune ” asa ceva nu egzista”.
    Campania asta de „free, Gica” are, cred eu, si o alta tinta.
    Presedintele nu va da curs petitiei, si ura se va intoarce impotriva sa: „noi am vrut, dar nu vrea capcaunul”.
    NB,
    cre`ca o banuiti pe Ioana Petrescu preocupata prea mult de meandrele concretului ;)

  7. Cica Gica Popescu ar pregati un mesaj public cum ca nu doreste sa fie gratiat, dupa cum spun sursele: http://www.gsp.ro/gsp-special/anchetele-gazetei/gica-popescu-pregateste-o-scrisoare-deschisa-ce-mesaj-are-fostul-international-pentru-opinia-publica-421404.html
    Foarte frumos daca-i asa, cinste lui. Veti observa insa ca problema importanta in acest articol nu e ce face Gica, ci cum ne raportam noi, societatea, la ce face el. Problema asta, cred, nu dispare.

    • Eeeexact, Sorin, problema e alta. Si nu, nu esti singurul care o sesizeaza (desi nu suntem destui nici pe departe). Si nu esti singurul care „Sincer, m-aş încrede în instinctele îndelung exer­sate ale politicienilor cel puţin la fel de mult cât într-un sondaj valid”. Sincer, si eu m-as increde, avand in vedere ca ce constata/intuies ei, constat si intuiesc eu zi de zi (in viu, nu in virtual, sa ne-ntelegem). Si nu e (problema) neaparat etno-psihologica. Eum, vezi, m-am saturat de delicateturi ( le-am practicat prea multi ani, cu efect zero) si-s mai directa (unii zic ca brutal de directa): http://ihincu.wordpress.com/2014/03/11/guvernare-prin-obnubilare-i-contractul-social-infractional/

      Si ce-i inspaimantator e ca merge. Uns merge. Eu altceva ma intreb: o fi asta apogeul? Adica de aici incolo, mai rau nu se poate, si the only way is up? Adica urmeaza trezirea ( moralei suspendate a neamului, a majoritatii neamului) la realitate? Sau se poate si mai rau? In perspectiva larga ( nu neaparat retrospectiva, caci, sa zicem, suntem la inceput de nou secol, nou mileniu), daca imi arunci ochii pe alte „regiuni” (orientale) sau continente (Venezuela) mi-e teama ca se poate.

      De aia nu mai am „delicateturi”. Avem probleme enorme la morala neamului – care e fie subtire, fie lipsa, fie suspendata. Iar calamitatea de care suntem guvernati acum, si tot ce ni se intampla ( lasa ca nu se inteleg chestii complicate, institutii politice, democratice, sisteme si ordini economico-sociale, capitalism gen) ramane in esenta o problema morala. Aia simpla, elementara. Morala neamului ( majoritatii).

      • Stii, redeschid periodic Minima moralia a lui Andrei Plesu ( acum cativa ani am reluat obiceiul asta, asa, instinctiv, intuitiv, fara sa ma uit initial pe vreun studiu). 1988. Acolo-i miezul problemei. Lucrurile nu s-au schimbat ( in bine) deloc.

      • Dacă s-a ajuns în punctul în care ”the only way is up”, atunci situația se află la perigeu, nu la apogeu. De la apogeu, the only way is down, technically speaking :P

        Pe de altă parte, situația poate degenera la nesfârșit. Până la urmă, Ponta nu e decât o copie a lui Adrian Năstase, însă o copie de calitate mult mai proastă. AN era lipsit de morală, dar nu și de educație. Adică AN avea totuși niște limite pe care Ponta nu le are, lui Ponta trebuie neapărat să-i fie impuse limite din exterior. Iar comparația rămâne valabilă și între Vosganian și Tudor Chiuariu, de exemplu.

    • Domnule Sorin Ionita, de ce sunteti atat de sigur ca romanii (majoritatea!?) doresc ca Gica Popescu sa fie gratiat si gandesc de maniera: trebuie sa il eliberam ca e celebru, a facut imagine buna tarii, nu a stiut saracul in ce se baga? Eu nu gandesc asa si marea majoritate a comentariilor pe care le-am vazut pe internet la diverse publicatii (Hotnews, Gandul si chiar Cotidianul) criticau aceasta logica si erau impotriva gratierii. Eu zic sa nu ne luam dupa ce vedem la televizor,… oamenii astia au propriile agende manipulatoare!

  8. corect articolul.
    din pacate, ca natie, nu ne putem compara nici macar cu ukrainienii.
    poate un pic cu gracii, si asta asa, cu indulgenta.

  9. Dupa deceniili de faurire a omului nou iata ca se vede succesurilii: mentalitatea cozilor (statul la coada ca ala-i locu’ unde se da ceva) si a cateilor (legea-i lege doar pt catei, nu si pt dulai).

  10. Gratierea nu se va intampla, indiferent cat zbiara masele populare… Intr-adevar, articolul este despre cum mentalul colectiv romanesc functioneaza in astfel de situatii – sau mai bine spus cum NU functioneaza, cat de primitiv si lipsit de logica este – si nu atat despre penalul fotbalist-om de afaceri dambovitean. Trimiterea la mititca a celor opt din fotbalul romanesc este un pas inainte al statului de drept, legii in general, in Romania. Au sfidat destul, ne-au oripilat cu stilul banditesc si prostul gust general al felului lor de a fi. Sunt niste neamuri proaste cocotate pe scara valorica stramba romaneasca, niste anti-exemple sociale. Prin alte locuri, stimabilii ar fi luat chiar mai multi anisori, dar asta e, ne multumim cu atat. Celor care aduc argumente de genul „a facut si bine”, „a gresit numai odata” le aduc la cunostinta ca nu pentru astfel de lucruri au fost condamnati dragii lor idoli. Ci pentru faptul ca au incalcat legea. Si legea trebuie sa fie aceeasi pentru toti, de la vladica la opinca. La cat mai multi anu la racoare! Urmeaza Voiculescu.

    • Pai poate ii infierezi si pe cei care cer, in scopuri total murdare, gratierea: antonescu, ponta, zgonea, dragnea. Am uitat, pt tine Basescu e de vina

  11. M-a impresionat (si nu numai azai, ci adese ori) mult o declaratie a presedintelui Basescu, facuta azi, nu a fost una pregatita, ci a fost un raspuns la o intrebare. A spus in privinta unei actiuni de gratiere a lui gica popescu si cuvintele sunt aproximative: intre o persoana pe care o cunosc mai mult sau mai putin, sau o admir mai mult sau mai putin si un judecator, am ales sa stimez judecatorul.
    Punct.

    Avem un singur om politic de mare calibru si o adunatura de jigodii (cum si dna Pora i-a denumit). Cei multi sunt poporul

    • Din păcate, nu a folosit termenul „aleg” sau „am ales”, ci „prefer” – ceea ce găsesc este și mai nepotrivit. Legea e lege, chiar și pentru președinte, care NU are ce alege în problema grațierii unui infractor ordinar. Terbuie să se supună deciziei definitive a justiției.

      • Exprimarea, mai aproape de adevar a fost PREFER SA RESPECT. Si trebuie privita in contextul mai larg a ceea ce a spus. A inceput cu intre o persoana pe care o cunosc… si o respect… si un judecator, prefer sa respect judecatorul.

        El ca presedinte poate gratia, deci are preferinte, sa elibereze, sau nu. Nu vad nimic deplasat, nimic ne la locul lui.
        Gresesti profund, una este nimeni nu este mai presus de lege si alta este actul gratierii, altfel nu era prevazut in con

        • Chiar daca Constitutia prevede posibilitatea gratierii, NU pricep cum președintele țării -iubitul dvs. Băsescu sau „omul politic de mare calibru” (LOL)- apare la tv și neîntrebat declară ce „a preferat”. Comentează niște pretenții ale prostimii. Este ridicol! Nici nu se punea problema grațierii în cazul unui infractor de drept comun, stimabilul Gică Popescu, condamnat definitiv. Din păcate, președintele Băsesc nu a învățat când trebuie să tacă și cum să își aleagă bătăliile.

          • Uite ca se „punea problema”. Cum sa nu se puna, cand vorbeste toata lumea? Va oripileaza si faptul ca un om, oricare ar fi el, vorbeste neintrebat. Sunteti militar sau fost militian?

            Iar in ce priveste gratierea, e simplu:

            „GRAȚIÁ, grațiez, vb. I. Tranz. A acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr-un act emis de șeful statului. [Pr.: -ți-a] – Din fr. gracier. Cf. it. graziare. ”

            Nu poate fi gratiat decat un condamnat definitiv, parol. Deci sunteti in eroare.

            • Mersi pentru detalii. Cunosc ce este grațierea… Problema grațierii -parțiale sau totale- a unui individ condamnat (definitiv) precum este Gigi Becali sau cum este Gică Popescu, se pune numai într-o țară primitivă cum este din pacate România. Rămâneți cu pretențiile prostimii și reacțiile ridicole ale președintelui Băsescu, premierului Ponta, penalilor de parlamentari și toți deștepților, scandalagiilor care vă conduc de 24 de ani. Oricum, suma este nulă.

          • Am in fata un nou gadea. Chiar ai avut apa in urechi si nu ai auzit ca a fost intrebat de o ziarista daca il va gratia pe gica popescu, puscariasul, idolul dumitale?
            Sa inteleg ca te atrage mai mult modelul mincinosului ordinar, ponta, care vad ca are multe oi pe care le duce la pascut?

            • Greșit stimabile! Logica dumitale este binară, la fel de toxică ca cea a lui Gâdea: bășism sau anti-bășism. Trăiți într-o lume guvernată de trusturile media, o lume bi-coloră, orbiți fiind fie de resentiment, fie de adulație. Nu ați priceput nici până la această oră că președintele și prim-ministrul unui stat civilizat, de drept, nu au ce comenta public despre grațierea unor penali ordinari. Nici nu se pune problema de a răspunde unor pretenții ridicole ale mob-ului needucat. Sau unei ziariste. La conferințele de presă de la Victoria sau Cotroceni sunt momente când se discută ca la tavernă. Nicăieri în lumea liberă o decizie definitivă în justiție în relație cu bandiți dovediți gen: Adelu’, Popescu, Becali, Borcea, Fenechiu, Vântu, etc. nu este comentată de șeful statului sau premier. Chiar dacă Constituția prevede o procedură de grațiere în cazuri excepționale. Mai aveți mult de parcurs până la normalitate. Din fericire pentru români onești, cei fără voce și care sunt sătui până peste cap de scandalurile clasei politice, justiția a început să funcționeze. Dacă România nu era în UE și NATO acum jucați în ligă cu Ucraina, Albania și Serbia…

            • Lupule, esti din ce in ce mai rau pe langa subiect.

              1. Basescu nu a comentat o decizie a unei instante de judecata, de unde ai scos-o? A comentat ce a facut el in primul mandat si de ce nu a mai acordat gratieri in al doilea si care-i sunt unitatile de masura: judecatorul inainte de toate. Nu a spus daca va gratia un gica sau nu. Unde vezi comentarea unei decizii judecatoresti in discursul lui Basescu?????
              Care-i adulatia, unde-i patima? Cel mult o vad la tine, inventezi lucruri care iti convin.

              2. Justitia inca nu functioneaza, sunt inca multe oi negre si cel mai bun exemplu este ce s-a intamplat cu Danilet, cand majoritatea dintre colegi au votat excluderea, ca sa vezi cat de curati si neinfluentati sunt.

              3. cei pe care ii vezi români onești, cei fără voce și care sunt sătui până peste cap de scandalurile clasei politice, sunt la fel de putini ca si judecatorii curati, nemanjiti, deci deocamdata nu conteaza. Asa ca nu-ti inteleg entuziasmul excesiv. Deocamdata Romania este jalnica, pe ultimul loc la nivel de trai, declarata cu cel mai corupt parlament, cu penali pe banda rulanta, ceea ce o face vulnerabila la coruptie

            • Deci il vezi pe Basescu gartiindu-i pe gigi, gica. Ca doar nu o sa-l lasi pe gica, care nu si-a recunoscut fapta si-l scoti pe gigi care a recunoscut tot…
              Infailibile argumentele din discurs. Vorba lui Basescu: vorbim sci-fi?

            • @Doru… orice este posibil… dacă o face își va trage singur un glonț în picior și se va compromite. În acea situație nu va mai putea spera la niciun viitor politic post-2014 iar istoria îl va consemna ca pe un președinte al dublului standard.
              Repet, un președinte nu discută public astfel de lucruri, nu dă amănunte despre procesul de grațiere (chiar dacă în Constituție există o procedură în această direcție). Nu dă apă la moară prostimii și unei prese avide de senzațional și circ. Indiferent cine sunt subiecții discuției -în cazul de față niște bandiți. Este de neconceput așa ceva prin alte părți, să consideri grațierea unor ordinari care au făcut jonglerii financiare incălcând legea. Puțină discreție nu strică.

  12. „familism amoral“, sa fie relatia ce sta la baza unui credit luat de cate o fiica (care nu a lamurit niciodata TVA la o garsoniera din Baneasa …, desi tat-su promisese ca „sigur, Ioana o sa lamureasca…” ), pentru 300 ha. de teren (undeva in josu’ tarii), taticutul ei iubit dorindu-si netarmuit acest teren, de aceasta suprafata, si cam (fix) pe aceasta valoare ?
    „Jenibil”! Cu atat mai mult, cu cat in spiritul nemoralitatii, chiar taticul recunoastea la TV ca moralitatea creditului este intr-adevar discutabila. Daca nu e moral, dle. Ionita, cum poate fi? Amoral? Sau imoral? O fi existand a treia cale?

  13. Reactiile de timp „emotiv” nu sunt o noutate pe la noi ca de altfel nici politicienii care incearca sa castige capital din asemenea momente. Mediatizarea excesiva a subiectului va duce la o dezbatere indelungata care va avea ca efect refuzul cererii (daca ea va exista).
    Referitor la intrebarea autorului din partea introductiva, logica mea gaseste greu analogia asa incat i-as raspunde d-lui Ionita – poate nu suteti doar Dvs. dar nu cred ca sunteti multi iar expunerea de argumente mi s-a parut ca nu face altceva decat forteaza analogia pentru a motiva articolul.
    De ce sunt multi cei care empatizeaza cu fotbalistul in cauza si de ce sunt altii multi cei care spun ca e normal ca fiecare sa plateasca pentru faptele sale – as spune sa ne bucuram ca traim intr-o lume in care o asemenea dezbatere e posibila!
    Subiectul mi se pare ca a ocupat peste masura paginile ziarelor si net-ul desi sunt multe alte subiecte infinit cu mult mai fierbinti, in actualitate.

  14. Tu te minti si minti deja zi de zi
    Ce rost sa te mai minta si Gica Popescu?
    Iti place si minciuna plagiata ?
    Daca da, ai gresit numarul : aici nu e Gica Popescu…
    Suna la Piata Victoriei si cere cu Ponta..
    El iti va satisface toate dorintele pentru catre militezi cu avant

  15. Lui Popescu ii este frica daca DNA rascoleste si prin firmele in care apare si numele lui alaturi de ale fratilor Becali,Gini Iorgulescu,Ponta ,etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sorin Ionita
Sorin Ionitahttp://www.expertforum.ro
Paleo-liberal (adica din soiul cel vechi) Partener fondator la EFOR (www.expertforum.ro) think tank independent Citeste si preda teorii ale dezvoltarii si sectorului public Consultant pe reforma institutionala si descentralizare in Europa de Est si Balcani

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro