Belu Zilber n-a gresit catusi de putin: comunismul din Romania a purtat pecetea geniilor contopite ale lui Ion Luca Caragiale si Iosif Vissarionovici Stalin. Din nefericire, post-comunismul persista in a mentine adevarata trista butada a autorului “Monarhiei de drept dialectic”. In zelul sau distructiv, Victor Viorel i-a cerut lui Gigel Sorinel sa stirbeasca patrimoniul national. Mai precis spus, a pornit atacul impotriva unui loc sacru al culturii romanesti, Muzeul Taranului Roman. Impulsul herostratic pare sa fie in cazul sau de nedomolit.
La inceputul anilor 80, Elena Ceausescu si-a convins sotul ca nu e nevoie de atatea muzee de arta in Bucuresti, le-a reunit in Muzeul Colectiilor. “Le ce bun Muzeul Simu?”, racnea savanta de renume mondial, iar membrul de onoare al Academiei RSR, doctor honoris causa al Universitatii din Bucuresti, se conforma imediat. Har Domnului, dupa revolutie, au renascut muzeele anihilate (ori macar unele dintre ele, intre care bijuteria care este Muzeul Zambaccian, devenit, in anii dictaturii, ambasada unei tari africane). MTR a fost gandit de marele pictor care a fost Horia Bernea drept spatiu de eternitate (“vesnicia s-a nascut la sat”, scria atat de frumos Lucian Blaga). Ei bine, aceasta eternitate cade victima transformismului stalinist al unui piroman. Toti cei pentru care conteaza spiritul, traditia, cultura in ansamblul ei, trebuie sa protesteze impotriva actiunilor lui Herostrat Ponta.
Intre timp, Gigel a declarat ca nu va indeplini porunca de comasare data de Viorel, din care se poate deduce ca Gigel are mai multa minte decat Viorel:
Concluzie: Cum sa nu-i dai dreptate lui Andrei Plesu cand spune: „Romania se caracterizeaza la ora asta prin invazia personajelor de mana a treia si a patra. Sunt oameni care in mod normal nu ar fi ajuns niciodata in posturile si in posturile in care se afla. Sunt oameni care vorbesc prost romaneste, care au o cultura submediocra, care au un tip de comportament grosolan, care au o insuficienta de toapa potentata, sigura pe virtutile proprii si asta se intampla si in Guvern, si in Parlament si peste tot”.
Las’ ca explica maine mai pe-ndelete el, Mirel…
Reloaded:
Sau poate-i tocmai invers, adica Viorel
E mai putin la minte decat este Gigel
Noroc ca poate maine ne lamureste el
Cum cine? Al treilea personaj: Mirel
De acord intru totul, dar mi se pare ca mizeria este si mai mare, pentru ca PSD nu se multumeste sa distruga MTR, probabil pentru a valorifica in interes propriu cladirea acestuia, ci doreste sa faca exact acelasi lucru cu Muzeul Antipa, care ar urma sa fie preluat de Ministerul Mediului (!). Eu nu exclud ca apoi acelasi minister sa mute Muzeul Antipa intr-o constructie noua si uite asa impusti doua institutii dintr-odata si poti sa folosesti cele doua cladiri in scopuri mult mai profitabile pentru partid si clientela sa. Recunoaste ca Elena Ceausescu nu s-a gandit si la Muzeul Antipa!
Comasari au loc intotdeauna si sub orice guverne. Recent au fost centralizate chiar si institute. La ce bun prea multe?! IICCMER este un exemplu
Domnule Profesor
Invocand existenta unor categorii (patru) distincte de oameni, profesorul Andrei Plesu recurge la un stereotip care il dezonoreaza.
Potrivit profesorului Plesu, oamenii din categoriile inferioare (cei de mana a treia au a patra), vorbesc prost romaneste, au o cultura submediocra si un comportament grosolan. Tonul si substanta clasificarii reamintesc pagini triste din istoria discriminarii in Romania interbelica, care au contribuit la consecintele cunoscute.
Cu respect,
Peter Manu
Hofstra University
Ma scuzati ca intervin, dar este vorba despre „(…) invazia PERSONAJELOR de mana a treia si a patra” etc.
Aceste PERSONAJE, umplute (ca sa zic asa) cu „oameni care vorbesc prost romaneste, care au o cultura submediocra, care au un tip de comportament grosolan, care au o insuficienta de toapa potentata, sigura pe virtutile proprii”, aceste PERSONAJE, cum ziceam, iar nu OAMENII, reprezinta tinta spuselor/scriselor D-lui Plesu. Cred ca e o nuanta importanta.
In plus, cred ca sunteti de acord ca oriunde in lume si in orice domeniu exista, inevitabil, niste ierarhii. Ierarhiile au la baza niste criterii. Criteriile sunt facute de oameni. D-l Plesu e si el un OM. In aceeasi masura, insa, exista si un PERSONAJ cu acelasi nume. Si astfel cercul se inchide :) …
Domnule Peter Manu,
Tonul si substanta clasificarii pe care o faceti reamintesc pagini triste din istoria confruntarilor ideologice sau mai exact, a epurarilor ideologice. Prin comunism, de exemplu, era blamata folosirea unor anumite cuvinte si expresii, pentru ca limba de lemn nu reusise sa le perverteasca sensul lor natural. Ceea ce e uimitor este nu atat apelul actual la arme ideologice in confruntari declamate ca fiind rationale, cat cameleonismul interesului intr-o retorica vadit inabila. Privitor la categorii am fost tentat sa apreciez eroarea dumneavoastra ca fiind data de necunoasterea limbii romane, a unei unei inabilitati de a percepe figuri literare sau unei pozitionari clasice si gresite a instrumentului numit logica („Eroarea incepea si incepe in clipa cand procesul de abstractiune logica e ridicat la rangul de cunoastere conceptuala; prin urmare, cand se face mai mult decat o logică abstractiva: o epistemologie abstractiva”) . Numai ca „ de mana a doua” este o expresie care are deja o raspindire si o pozitionare clasica in mai multe limbi, iar substratul liric este aproape absent. Cheia intelegerii „categoriilor” de „mana a treia sau a patra” se afla prin raportare la intelesul sintagmei „ de mana a doua”, adica cu mult mai jos fata de aceasta, nicidecum printr-o clasificare a speciilor anume ordonate dupa diferente specifice foarte exacte. Pentru a puncta pozitionari extreme, se mai intilnesc si alte genuri de exprimari, cum ar fi sintagma „ om de 50 de bani”, cu variante numerice, fata de clasica „ om de doi lei”. De aici pina la a crede ca astfel ar lua nastere categorii distincte de oameni, cum ar fi cei de 75 de bani si cei de un leu, e o cale lunga. Cale care, in mod evident, nu cunoaste onoarea. Pe de alta parte, romanii care vorbesc prost romaneste, au o cultura submediocra si un comportament grosolan pot face parte, logic vorbind, dintr-o specie anume apartinand genului cetatenilor acestei tari. Iar faptul ca acestia exista nu poate fi contestat. Si tot de necontestat este libertarea celorlalti cetateni de a se delimita de continutul si interesele acestei specii, fara insa a le dori extinctia. Este insa greu de conceput ca in caracteristica speciei „blamate” ar intra si capacitatea de a concilia corect intre interese contrare, fiind mult mai plauzibila ipoteza ca la apelul la ratiune acestia vor raspunde prin violenta. Argumente in istorie.
Mihai Ionescu
Ce este mai trist: nu exista nicio explicatie pentru o astfel de comasare.
OK, o astfel de comasare a fost facuta si de comunisti, asta nu inseamna ca este neaparat gresita. Doar ca, daca propui asa ceva trebuie sa ai capacitatea de a explica ce aduce bun o astfel de comasare. Dincolo de faptul ca MTR si Muzeul Satului sunt doua concepte diferite, strict logistic: unde inghesui exponatele din MTR si cum reorganizezi expozitia? Si care este plusvaloarea?
Daca adaugam si trecerea muzeului Antipa in subordinea ministerului mediului si schimbarilor climatice, amenzile pentru cei care iau autostopisti, neimpozitarea veniturilor din jocuri de noroc, mi se pare ca asistam la scrierea unui capitol din Aventurile lui Habarnam.
Volo, cred că îi faci totuşi o nemeritată onoare numindu-l Herostrat. Acela era un personaj mistuit de o pasiune rea, arzând în focul propriei vanităţi şi nebuniei faimei cu orice preţ, care, nefiind în stare de fapte bune, a dorit să se eternizeze prin comiterea unei fapte abominabile, incendiind un loc sacru. Din familia lui Herostrat, epitom al dezastrelor cauzate de mediocritatea veleitară şi fără scrupule, ar putea fi Hitler, un mărunt pictor ratat, cu uriaşe complexe oedipale, sau – păstrând proporţiile – chiar Ceauşescu. Herostratic este un mediocru, doar atunci când este animat şi de o sămânţă de nebunie veleitară, o pasiune a grandorii şi splendorii.
Victor Viorel Ponta nu cunoaşte pasiuni, nici măcar rele. Este un submediocru căruia lipsa structurii caracteriale îi permite mimarea oricărei atitudini şi plierea pe orice situaţie: o marionetă lipsită de combustie internă, reacţionând doar la impulsuri exterioare.
În cazul Muzeului Tăranului Român impulsul i l-a imprimat Grupul Infracţional Organizat de la Putere, doritor să facă speculaţii imobiliare până şi pe seama unor instituţii fundamentale pentru identitatea naţională, cum sunt MŢR, Muzeul Satului.
O mânărie imobilară a unor derbedei criminali cu ajutorul ministresei mediului, Rovana Plumb şi a primului ministru Ponta.
Nu Herostrat, ci o puşlama infractoare.
Excelentă completare! Aveți rotundă dreptate: Ponta nu e cineva alimentat sufletește de o manie romantică, de un ideal macabru, de o agendă luciferică. Din contră, e o meduză surîzătoare, amestec de gelatină și fatuitate, un prîslea de mîna a paișpea… Mie începe să-mi pară că îl recenzăm generos (fie și-n cheie negativă), că îi fabricăm o avanscenă abuzivă (chiar dacă dominată de pamflet ori scîrbă). Da, știu, e vătaf peste cele românești, are ditamai fotoliul, e o figură de neevitat. Dar totuși… Cît să mai umblăm cu evidența neagră în preajma acestui sfîrîiac? Cîte texte să mai facă Tismăneanu (și alte spirite congenere) despre vacuitatea rîzăcioasă a acestui Ponta? Mie, cel puțin, superfetația de pontolalie îmi dejoacă serile, cheful, pacea domestică. (Dincolo de acest neajuns, recunosc că actuala administrație trebuie veștejită tenace, fără rețineri, fără dileme. Trece, însă, muștruluiala lucidă dincolo de anturajul restrîns al acestui forum?)
excelente comentarii, subscriu! Aproape nu-mi vine sa cred ca am ajuns sa discutam asemenea personaje, sa ne exprimam simpatia pentru ca agramatul Gigel nu e pe deplin sinistru in comparatie cu lipsitul de caracter Viorel! Si foarte bine ati punctat, Vali, prin ultima intrebare, si eu ma intreb acelasi lucru adeseori.
Trece, draga Vali, sunt convins ca la agapele lor nocturne, de-alde Ponta si Sova scrasnesc amarnic din dinti :) De altfel, negationistul Bolcas m-a atacat direct in clipa cand a explicat (so to speak) de ce a renuntat la candidatura ptr CCR.
http://www.revista22.ro/scapare-antisemita-a-lui-bolcas-dupa-retragerea-candidaturii-la-ccr–35455.html
Multumiri cordiale. Am revenit la analogie in noul text. Da, ai dreptate, Herostrat avea „anvergura”, la fel Caligula sau Nero. „MIcul Titulescu” e un poltron de mahala. Dar are instincte bolsevice…
Citez: ** Belu Zilber n-a gresit catusi de putin: comunismul din Romania a purtat pecetea geniilor contopite ale lui Ion Luca Caragiale si Iosif Vissarionovici Stalin. Din nefericire, post-comunismul persista in a mentine adevarata trista butada a autorului “Monarhiei de drept dialectic” **
Fără a pune la îndoială adevărul acestei afirmaţii, mi se pare potrivit să fac o completare. Moştenirile „caragialiană” şi stalinistă au fost, în perioada post-comunistă, nu numai menţinute, contopite şi perfecţionate, ci şi supuse unui adevărat salt calitativ.
În comparaţie cu ce vedem acum, Miticii, ţaţele şi politicienii lui Cargiale erau, în naivitatea şi cu măruntele lor găinării, aproape simpatici.
Mie post-comunismul mi-a dezvăluit o faţă chiar mai hidoasă decât a dictaturii comuniste, pentru că nu mai are nici măcar idealurile de pe hârtie. Represiunea barbară de pe vremuri nu mai are loc, dar asta nu din convingere, ci doar prin forţa împrejurărilor. Putem să fim convişi că ar putea fi reluată oricând, dacă s-ar schimba situaţia.
Politrucul ignorant, violent, corupt şi lipsit de umor de altădată şi-a păstrat toate aceste însuşiri, a învăţat doar să le folosească într-o nouă societate -aşa zis capitalistă -, dominată în realitate de legea junglei, în care corupţia a atins dimensiuni de neîchipuit.
S-a inversat scara valorilor, azi se recompensează frauda.