joi, martie 28, 2024

Homeopatia: și cu slănina-n pod, și cu varza unsă

Dacă vrem să numim remediile homeopate „medicamente”, atunci să le testăm clinic, exact ca pe medicamentele obișnuite. Altminteri, să le numim suplimente alimentare. Sau ritualuri alimentare.

Până în prezent, remediile homeopate au beneficiat de o confuzie uimitoare. Ele sunt numite „medicamente”, stau pe aceleași rafturi în farmacii, dar urmează o „procedură specială de autorizare simplificată” care este la fel cu cea a medicamentelor obișnuite… „cu excepția dovedirii eficacității terapeutice” (L95/2006, art. 715). Acesta este un fapt, nu o glumă – fiind sesizat de USR cu ocazia proiectului de lege privind etichetarea medicamentelor homeopate [1].

Nu găsim aghiasmă pe rafturile de medicamente – deoarece nu acolo este locul apei sfințite. Organizația producătoare nu a trecut-o prin teste clinice, așadar aparține unei alte logici de însănătoșire, unui alt spațiu și ritual de administrare.

Companiile producătoare de remedii homeopate și terapeuții doresc să fie și cu slănina-n pod, și cu varza unsă. Așadar, ni se spune, remediile homeopate să rămână „medicament”, dar să fie autorizate pe vorbe și promisiuni, fără a măsura eficiența terapeutică și efectele adverse ale fiecărui produs. De ce?

Aflăm că remediile homeopate nu ar putea avea efecte adverse, ci numai efecte pozitive. Foarte convenabil. De unde această fascinantă asimetrie? Să fie oare pentru că ingredientele active sunt diluate până la dispariție? Dar atunci cum de sunt posibile efectele benefice? Dacă acceptăm forța terapeutică specifică  a remediilor homeopate (mergând dincolo de auto-vindecare prin placebo), urmează logic și posibilitatea unor efecte nedorite, a unor interacțiuni neanticipate cu alte substanțe și condiții. Acestea trebuie să fie măsurate și comunicate publicului.

De altfel, chiar terapeuții homeopați susțin posibilitatea unor efecte negative. „Agravarea homeopatică” a simptomelor bolii este parte din reacțiile așteptate ale intervențiilor homeopate, fiind considerată, cum altfel, un „semn bun”. De exemplu, apropo de bolile cronice de piele: „Când încep un tratament homeopat, primul efect la care te aștepți este de agravare a simptomelor, de reapariție a erupției pe piele, așa cum a fost înainte de începerea tratamentului sau chiar puțin mai puternic” [2].  Așadar, remediile homeopate trebuie studiate pentru a determina amploarea și frecvența acestor agravări pentru diferite tipuri de pacienți.

Mai mult, câteva sinteze alte literaturii științifice au detectat posibilitatea anumitor efecte adverse ale remediilor homeopate administrate în lumea reală, chiar în afara agravării homeopatice [3]–[6]. Aceste efecte adverse sunt de regulă mici și incerte, datorită calității și comparabilității slabe a rapoartelor analizate ca materie primă – o trăsătură frecventă a studiilor privind homeopatia. Acestea fiind zise, avem motive atât teoretice cât și empirice pentru a suspecta fiecare remediu homeopat de o diversitate de efecte adverse posibile – unele datorită erorilor de fabricație, altele datorită… forțelor misterioase pe care substanța activă diluată la infinit le pune în mișcare.

Apărătorii homeopatiei propun analogii care să clarifice cum Oscillococcinum, sau un ficat de rață diluat într-un ocean [7], ar putea să vindece gripa, sau cum o substanță, dizolvată de sute de ori până la dispariția oricărei molecule, ar putea avea vreun efect oarecare. De exemplu, poate că „informațiile” conținute în ficatul de rață, mercur (Mercurius solubilis) sau arsenic (Arsenicum album)  sunt transferate apei prin procesul de diluare (sau „potentizare”), apoi fiind preluate de organism. Dar să ducem analogia până la capăt: cum rămâne cu riscul dez-informării? În viața reală, informațiile pot fi și toxice. Orice analogie am folosi, este necesară evaluarea eficienței clinice și efectelor adverse ale fiecărui remediu homeopat autorizat, ca și în cazul medicamentelor biomedicale obișnuite. Pentru punerea pe piață nu sunt suficiente analogiile sau justificările generice prin evaluări ale terapiilor homeopate publicate de diferiți cercetători.

Altminteri, să scrie pe prospect că remediile homeopate sunt suplimente alimentare, fără atestare medicală. Dacă vrem să le folosim, vom înțelege că responsabilitatea informării și intensitatea speranței ne aparțin.

Așa numitul „proving” prin care este descoperit și descris inițial un remediu homeopat este doar o aproximare a fazei 1 de testare clinică (ulterioară testelor pe animale), fază ce implică un grup redus de subiecți umani sănătoși și voluntari [8]. Dacă vrem să mai vorbim de „medicamente” homeopate, ar fi corect ca firmele producătoare să treacă, pentru fiecare produs pus pe piață, prin întregul proces contemporan de autorizare a medicamentelor – adică și prin faza II (subiecți care au nevoie de acel remediu), faza III (testare pe sute sau mii de participanți) și faza IV – testare continuă, pre- și post-autorizare. Atunci mai stăm de vorbă.

Referințe

[1]          Uniunea Salvați România – USR, „Expunere de motive,” 2018.

[2]          G. Niță, „Efectul initial de «agravare» a simptomelor ii sperie pe pacienti, insa pentru medic este un semn bun” Medlife, 2011.

[3]          S. Grabia and E. Ernst, „Homeopathic aggravations: a systematic review of randomised, placebo-controlled clinical trials,” Homeopathy, vol. 92, no. 2, pp. 92–98, 2003.

[4]          P. Posadzki, A. Alotaibi, and E. Ernst, „Adverse effects of homeopathy: a systematic review of published case reports and case series,” Int. J. Clin. Pract., 2012.

[5]          C. Endrizzi, E. Rossi, L. Crudeli, and D. Garibaldi, „Harm in homeopathy: Aggravations, adverse drug events or medication errors?,” Homeopathy, vol. 94, no. 4, pp. 233–240, 2005.

[6]          F. Dantas and H. Rampes, „Do homeopathic medicines provoke adverse effects? A systematic review,” Br. Homeopath. J., vol. 89, pp. S35–S38, 2000.

[7]          C. Rughiniș and S. Matei, „Homeopatia în Țara Minunilor. Partea I: Oscillococcinum,” Contributors.ro, 2016.

[8]         APAA – Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, „Studiile clinice”.

Distribuie acest articol

58 COMENTARII

  1. Gresiti doamna.

    Homeopatele NU sunt suplimente alimentare, nu aduc nimic organismului.

    O etichetare corecta ar fi cam asa:

    Homeopate: produsul nu aduce beneficii terapeutice dovedite mai mult decat placebo
    Suplimente: produsul nu este un medicament si nu vindeca o boala
    Dispozitive medicale (daca n-ati bagat ochiul in farmacie, sunt TONE): produsul nu este un medicament.

    • Totuși, remediile homeopate aduc organismului speranță – și o tentă de mister. Dar vă dau dreptate. Mulțumesc pentru observație.

      • Daca ati plecat de la premisa sa faceti o dezbatere, puteti lua in calcul parerile pro si cele contra. Daca ati plecat de la premisa ca veti fi contra tuturor celor care sunt pentru, atunci discutia este inutila. Undele de ironie superioara pe care le afisati nu va sustin deloc. Daca nu ati inteles principiile de functionare este foarte usor sa spuneti ca homeopatele nu sunt bune, ba chiar sunt nocive. Homeopatia nu este pentru oricine si mai ales nu este pentru cei care nu cred in ea pentru ca sunt limitati in intelegerea ei.
        Ca sa fim corecti, mi se pare corect ca fiecare sa aiba posibilitatea de a-si alege remediile. Reamintesc faptul ca nu exista boli, exista bolnavi.
        Va spun asta in calitate de pacient, nu sunt medic si nu am alte interese.

        • Dragă Eva, argumentul pe care îl susțin este că remediile homeopate trebuie să fie testate individual pentru a detecta eficiența terapeutică și posibilele efecte adverse – exact ca în cazul medicamentelor alopate. Studiile științifice de tipul meta-analizelor, fie că sunt pro sau contra existenței unui efect specific al homeopatiei, nu sunt suficiente pentru a pune pe piață un medicament anumit.
          Efectele adverse nu înseamnă „nociv”; aspirina are efecte adverse dar nu e nocivă. Pentru orice medicament trebuie să știm care sunt acestea, ce probabilitate au, care sunt grupurile de risc – pentru a le evita.
          Prin urmare, susțin nevoia evaluării științifice riguroase a remediilor homeopate, similare cu cea a medicamentelor, înainte de a fi puse în vânzare în farmacii.
          Mulțumesc pentru întrebare.

        • „Homeopatia nu este pentru oricine si mai ales nu este pentru cei care nu cred in ea”
          Spre deosebire de homeopatie, medicina si medicamentele sunt si pentru cei care cred in ele, dar si pentru ceilalti. Un atibiotic va distruge o bacterie fie ca dumenavoastra credeti, fie ca nu. O va distruge si daca sunteti in coma, de exemplu, fara sa aveti posibilitatea sa credeti in ea. Locul remediilor care se bazeaza pe credinta este in magazinul bisericii, nu in farmacie.

          • antibioticul distruge o bacterie sau crează bacterii multirezistente. te scapă de nişte bacterii şi te umple de altele. dacă să zicem că plângi majoritatea timpului cât iei antibioticul, sau te aştepţi la ce-i mai rău, pot să pun pariu că nu te vindeci.

      • Nu vorbesc de sperante si filozofie, ci de definitiile din legi si directive.
        Suplimentele alimentare – produsele alimentare al căror scop este de a suplimenta regimul alimentar şi care reprezintă surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutritiţional sau fiziologic.

        In nici un fel un homeopat nu se incadreza aici, nici prin ceea ce este/contine, nici prin ceea ce arata studiile ca face/nu face, nici prin ceea ce pretind suporterii ca ar face.

    • Corect scrieți, ceea ce nu-nseamnă că va fi și citit corect, apropo de asimetrie invocată de autoare. Părerea mea este că faptul că nu aduc nimc organismului este forța homeopatelor, pentru că-și propun, dimpotrivă, să extragă(boală în general; simptome, cauze de orice natură, în particular)

      • Informeaza-te inainte ;)
        Eu folosesc un „medicament” homeopat din extract de muguri de coacaz negru in alcool. Organismul meu apreciaza ambele :)

        • Informeaza-te tu de cate ori a fost diluat si cat a mai ramas din extractul ala. Asta daca nu cumva confunzi „medicament” homeopat cu „medicament” naturist. Ca nu e tot aia.

          • Și dacă tocmai ăsta e scopul diluării, să elimine tot ce se poate elimina din extractul inițial?

            Se poate imagina un scenariu în care ficatul de rață din Oscillococcinum e doar ”mediul de cultură” pentru cine știe ce molecule rare (sau tulpini de viruși, de ex?), iar diluarea păstrează (sau se dorește ca ea să păstreze) o concentrație convenabilă de molecule exotice (sau de viruși) în timp ce mediul de cultură ”consumat” sau ”contaminat” este diluat până la dispariție.

            Există o poveste oarecum similară privind intoxicațiile cu vitamna A în urma consumului de ficat de urs polar. Nu orice ficat de urs polar consumat duce la intoxicație și încă și mai puține cazuri duc la deces. Pentru că vitamina A nu se găsește, în general, în cantități toxice, dar uneori se mai întâmplă. Morcov nu putem mânca în cantități care să ne intoxice cu vitamina A, ne facem portocalii mult înainte de asta :) dar ficat de urs polar putem consuma în cantități care să ne aducă decesul în urma intoxicației cu vitamina A.

            Un proces asemănător de ”decontaminare” ar putea necesita tocmai diluările exteme practicate în homeopatie.

            • Evident ca se poate imagina. Asta e si problema, se poate imagina orice. Se poate imagina de exemplu, ca locul moleculelor initiale este luat de ingerasi, care vindeca. Si teoria asta explica foarte bine si complet de ce dilutiile avansate sunt declarate mai potente.

  2. Buna ziua,
    noi am testat cu succes homeopatia sub indrumarea unui medic. Daca este numai apa chioara sau efect placebo, tin sa spun ca este mai bun decat medicamentele alopate care distrug flora intestinala a copiilor (care se reface intr-o perioada mult mai lunga decat crede majoritatea). Noi am ajuns intr-un impas cu medicina alopata dupa cateva spitalizari repetate si ture de antibiotice care se repetau aproape lunar. Atunci am decis ca nu este in regula ceea ce se intampla si am cautat alternative. Si nu ne-am reintors de atunci la medicina alopata (au trecut peste 5 ani). Asta nu inseamna ca in caz de urgenta am refuza un tratament alopat, ci doar ca prima oara incercam aceasta varianta care pana acum a functionat. Un alt motiv pentru care am ajuns in impas a fost faptul ca medicul de familie dadea copiilor PREVENTIV antibiotice pentru orice raceala, chiar daca nu era cazul, iar organismul nu mai lupta, ci astepta acest ajutor suplimentar. Si al doilea motiv e, ca spre diferenta de medicii alopati, un medic homeopat incearca sa discute cu pacientul/parintele (cel putin in Romania mereu NU ni s-a explicat problema, eventuale reactii adverse sau altele ci ni s-a spus luati reteta si atat. Asa ca, indiferent ca se vor vinde cu denumirea de REMEDII HOMEOPATE (medicii nici macar nu le numesc medicamente) sau APA DE PLOAIE noi le vom folosi in continuare intr-o prima instanta. Sanatate tuturor

    • O raceala tratata trece in 3 zile, una netratata trece in 3 zile… „Medicamentele” homeopate fiind de fapt apa de ploaie, nu produc nici un efect advers, asa ca dau impresia ca functioneaza… mai ales cand sunt comparate cu medicamente prescriese dupa ureche care de multe ori fac mai mult rau decat bine!
      Un doctor de familie care prescrie antibiotice pt orice raceala ar trebui sa isi piarda licenta!

    • Cu tot respectul dar daca nu exista vreun motiv neprecizat aici pentru care medicul a recomandat antibiotice atunci e un dobitoc si ar trebui sa schimbati medicul. Antibioticele nu au cum sa ajute la gripa, care e o infectie virala nu bacteriana. Cat despre antibiotice pentru preventia gripei…

      Cu privire la homeopate, nu va deranjeaza ca (presupunand ca functioneaza) nu exista o explicatie cap coada despre cum functioneaza? Ca in mijlocul explicatiei apar tot felul de concepte absurde si nedovedite? Ca nu exista studii clinice? (dovedite cu date exacte si replicabile)

      • Nu totul poate fi documentat, explicat și reprodus. Asta e doar o idee neroadă a unor religioși care își spun oameni de știință. N-am experiențe cu homeopatele, deci nu am nicio părere pro sau contra. Însă în urmă cu vreo 25 de ani, în Germania, am avut ocazia să aflu că unii medici germani evitau să opereze în zilele cu Lună Plină, dacă nu era vorba de operații urgente (unele operații sunt lejer programabile, pe intervale de săptămâni sau chiar luni întregi).

        Efectul Lunii Pline asupra unui pacient operat nu poate fi documentat, explicat și reprodus. Dar companiile de asigurări medicale țineau scorul pentru fiecare medic, din motive de malpraxis. Iar pacienții operați în zilele cu Lună Plină dezvoltau statistic mai multe complicații, vindecarea era mai dificilă și mai costisitoare etc Așa că un medic necontaminat cu religia dovezilor științifice absolute prefera să aibă grijă de scorul lui în materie de malpraxis și evita să-și programeze operații în zilele cu Lună Plină.

        P.S. Până la urmă, fazele Lunii pot fi considerate doar o formă de calendar (deși mareele demonstrează că e ceva mai mult de-atât). Însă nu orice corelație cu calendarul ar trebui respinsă a priori pe motiv că nu e documentată, nu e explicată și nu e perfect reproductibilă.

      • Dragă Florica, mă bucur că ați găsit o metodă convenabilă și eficace de a gestiona problemele de sănătate.
        Cred că discuția, în acest caz, nu este dacă homeopatia este bună sau nu – în general. Medicamentele nu sunt aprobate și puse în vânzare pe considerente generale sau filosofice. Întrebarea este dacă remediul pe care l-ați cumpărat dintr-o farmacie a trecut prin acele teste clinice prin care trebuie să treacă toate medicamentele normale, caz cu caz.
        Ca orice medicament, și remediile homeopate ar trebui să fie avizate după ce dovedesc prin metode științifice (teste clinice pe eșantioane mari) că sunt eficiente dincolo de autovindecarea prin placebo, și că au efecte adverse reduse. Aceasta ar fi în folosul publicului dornic să folosească această abordare terapeutică.
        Mulțumesc pentru experiența povestită.

        • @Cosima Rughinis – îmi cer scuze pentru ignoranță, dar ce face ca un medicament să fie considerat drept medicament, legal vorbind? De exemplu, cineva care vrea să vândă apă plată cu lămâie presupun că nu are nevoie de teste medicale pentru acel produs. Iar dacă mai adaugă și câte cristale de sare (NaCl) presupun că tot nu are nevoie de teste medicale. Unde e linia de demarcație, când începe un medicament să fie considerat medicament și să aibă nevoie de teste, legal vorbind?

            • Deci problema are de-a face cu eventuala publicitate falsă, nu cu compoziția chimică și dozajul produsului oferit spre vânzare?

            • In majoritatea cazurilor pur si simplu nu exista compozitie chimica sau dozaj. Treaba e ATAT de diluata incat statistic nu mai exista nici o molecula din produsul de start. Vorbim de dilutii de tip 10^-200 10^-400. Teoria homeopatica de baza zice ca de ce e mai diluat, de aia e mai puternic.

              Sunt documentate insa situatii de preparate mai putin diluate care contin ca atare suficient din produsul initial ca sa te preocupi. Mai ales cand produsul respectiv e un toxic bine cunoscut.

              E interesant de citit despre domeniu…

            • @Leo – dar nu e nevoie să existe vreo moleculă din produsul inițial, am imaginat mai sus – 18/05/2018 la 2:23 – un scenariu bazat tocmai pe diluare până la dispariția produsului inițial.

              Eu am întrebat cu totul altceva: cum definește legislația românească un medicament? În ce text de lege se găsește o formulare gen ”în sensul prezentei legi, un medicament este acel compus care …”?

              Impresia mea este că ”medicament” e un termen generic, folosit fără restricții de publicul larg. Scrie undeva în vreo lege ce se poate numi ”medicament” și ce nu? Pentru că articolul la asta se referă, la măsurile legale care ar trebui luate, nu la existența în sine a preparatelor homeopate, pe care legea n-o va putea controla vreodată.

            • Asta spun. Devine medicament in momentul în care este folosit pentru tratarea unei boli. De exemplu, vitamina C, poate fi înregistrată ca supliment alimentar sau ca supliment. Legal, se folosește ca medicament pentru tratarea unei boli, cum e scorbutul. Se poate folosi ca supliment atunci când se considera ca aportul din alimente e insuficient. Ca medicament, e verificat. Ca supliment nu. Definițiile sunt în legea sănătății și directivele europene relevante

  3. Eu nu sunt medic deci nu pot fi susceptibil de a fi luat cominioane si/sau alte beneficii de la marile concernuri farma pentru a promova medicamente scumpe si trecute prin toate fazele alea de verificare si totusi fara nici un efect (vezi vaccinul anti gripa aviara de acum vreo 15 ani)
    Prima mea experienta cu homeopatia a fost cu multi ani in urma cand am capatat o sinuzita acuta (febra, [uroi si toate cele) si mi s-a propus sa fac punctie. M-am tratat homeopat si m-am vindecat si nici n-am mai avut vreo problema de atunci.

    • Dragă Zolan, nu este adevărat că verificările scumpe ale medicamentelor „nu au niciun efect”. Verificările sunt făcute tocmai pentru a preveni incidentele care ar apărea altminteri mult mai des. Faptul că aveți doar câteva exemple de medicamente care au fost retrase de pe piață ca urmare a efectelor nocive, și nu mii sau zeci de mii, este chiar efectul verificărilor – ce previn punerea în circulație a remediilor cu efecte adverse probabile sau ridicate.
      Mulțumesc pentru gând.

      • Din punctul meu de vedere, informatii de pe prospectele medicamentelor avertizand despre posibile efecte adverse in cazuri extrem de rare/in caz de boli existente rare pot proveni doar din urmarirea efectelor _dupa_ punerea in vanzare – testele inainte de vanzare nu pot fi atat de extensive

    • ”Logica homeopată” ar putea să explice la modul total aiuristic un proces real, pe care la momentul de față nu-l înțelege nimeni. În urmă cu peste 2 200 de ani, Aristarh din Samos înțelesese că Pământul se rotește în jurul Soarelui, dar pentru încă 15 secole punctul de vedere al lui Aristotel a avut câștig de cauză.

      Cam în aceeași perioadă, Pytheas din Massalia (Marsilia de azi) povestea că ocolise Marea Britanie pe la nord, descoperise mareele din Atlantic și se prinsese că au legătură cu Luna și relata că văzuse Soarele încă pe cer, deși era miezul nopții. Pentru secole întregi, lumea a preferat să-l creadă pe Strabon, care era o autoritate științifică și declarase relatările drept ”povești negustorești” și nu pe Pytheas, care văzuse Soarele pe cer la miezul nopții cu ochii lui.

      P.S. Mai e o lună până la solstițiu, oricine poate merge în Norvegia să vadă Soarele pe cer la miezul nopții.

      • Exemplele dvs sunt gresite. In ele se face apel la autoritate ca argument si aratati de ce este gresit. Ceea ce e corect, dar nu despre asta e stiinta. In stiinta adevarata de azi poate sa vina si cel mai necunoscut cercetator, daca rezultatele obtinute sunt verificabile si reproductibile vor fi luate in seama.

        Da, stiinta nu este definitiva. Cunostintele evolueaza, ce stiam ca a fi adevarat poate (teoretic) deveni fals peste 10 ani. Dar cu dovezi. Insa asta nu inseamna ca luam de buna orice bazaconie, doar pentru ca nu e imposibila.

        • E decizia fiecăruia dacă ia de bună orice bazaconie, iar calificarea drept bazaconie e tot decizia fiecăruia. Nu e treaba vreunei autorități să dea sentințe, la asta se referea comentariul meu precedent. Faptul că autoritățile au capacitatea de a impune norme, proceduri și sancțiuni nu înseamnă acele autorități au vreo competență reală în valida sau invalida ”bazaconii”.

    • @ Mihai Munteanu

      Findca ati adus in discutie apa, va sugerez sa cititi despre experimentele facute de Masaru Emoto.
      Experimentele sunt sustinute de fotografii elocvente.
      Sunt energii pe care stiinta nu poate, inca, sa le explice…

  4. O solutie generala ar fi ca fizicienii/chimistii sa confirme ca „informatia” exista (adica mai ramine ceva dupa diluari succesive)

    O solutie particularizata ar fi testarea, asa cum sugereaza autoarea.

    Oricum, afirmatia „homeopatia nu lucreaza daca nu crezi” nu face doua parale. Asta nu mai e homeopatie, e rugaciune… e si mai ieftin.

  5. In opinia mea, proiectul de lege USR la care faceti referire este foarte util, si sunt surprinsa ca aceasta reglementare nu exista inca, in timp ce produsele se vand deja in farmaciile din Ro, alaturi de medicamente! Este o anomalie.
    Produsele homeopatice intra in categoria „remedii”, sau „leacuri”, deci AU UN EFECT, care poate fi pozitiv sau negativ, in functie de o multitudine de factori.
    A crede insa, ca un produs este eminamente eficace pentru ca e diluat, sau natural, si ca pentru aceleasi motive nu are niciun efect contrar, este ilogic! Ca sa nu zic prostesc…
    Oamenii trebuiesc educati, mai ales cei convinsi ca stiu tot, si asta nu e simplu…De aceea, este foarte important sa nu se iste confuzie chiar de la intrarea in farmacie, sau prin lipsa informatiilor clare si utile inscrise vizibil pe ambalaje.
    Normal este ca produsele homeopate sa fie vandute de specialisti in homeopatie, in farmacii propunand exclusiv acest tip de produse.
    Factorul psihologic fiind esential in tratament si in vindecare, e esential ca oamenii sa fie corect informati.

  6. JB : Autoarea articolului ignora situatia din tari ca Marea Britanie , Germania , Franta , Noua Zeilanda , tari in care drepturile pacientilor sunt tratate cu mult mai mare responsabilitate decat in tara noastra . In aceste tari , numarul cetatenilor care apeleaza la homeopatie este in crestere . Oare de ce ? In Marea Britanie se estimeaza ca cca. 30% din cetateni apeleaza la homeopatie , inclusiv casa regala . Acest lucru reduce semnificativ profiturile trusturilor farmaceutice , situatie care justifica campaniile impotriva homeopatiei . Principalul argument pentru sustinerea homeopatiei este dat de milioanele de pacienti care s-au vindecat sau si-au imbunatatit starea de sanatate apeland la aceasta ramura a medicinei. In tarile amintite mai sus , in interesul pacientilor , se dezvolta colaborarea intre medicina alopata si medicina homeopata . In plus , homeopatia utilizeaza termenul de remedii , pentru produsele utilizate , nu de medicamente .

    In Romania , principala problema a homeopatiei este data de usurinta cu care se obtine certificarea de medic homeopat . E suficient un curs destul de superficial si gata…esti declarat medic homeopat . Comparati acest lucru cu modul in care se poate obtine , in tarile amintite mai sus , dreptul de libera practica in homeopatie . Oare cati dintre medicii romani , care au competenta in homeopatie , deci pot practica aceasta ramura a medicinei , ar primi dreptul de libera practica in tarile in care homeopatia este dezvoltata . Poate Ministerul Sanatatii ar trebui sa rezolve aceasta problema , iar homeopatia sa poata fi aplicata doar de cei care au , cu adevarat , cunostintele necesare

    • Pai daca vorbim de drepturile pacientilor, hai sa ne uitam si la dreptul la informare. Ca nici nu costa mult. Mi se pare o idee foarte buna ca pacientul/cumparatorul sa fie informat ca asa zisul medicament nu e dovedit clinic. Sa stie omul pe ce da banii si ce baga in el.

  7. Poate imi explica si mie cineva dintre adversarii homeopatiei cum se face ca fiul meu pana la 12 ani a fost bolnav foarte frecvent(tratat asa cum s-a mai spus,cu antibiotice la greu) si dupa trecerea la homeopatie nu mai are probleme sau problemele de sanatate sunt minore(raceli in forma usoara)?Acum are 27 de ani.In acelasi timp a inceput si sotia, cu exact aceeasi evolutie.Eu nu am fost in stare sa trec(fumez, mananc multa carne, mai beau un vin sau o bere) si totusi, in afara de Parasinus la semnele de raceala, nu iau decat tincturi de aloe sau propolis, turmeric sau salvie.Tot de 15 ani.Un alt exemplu este soacra mea care are de 5 ani cancer pulmonar si care in paralel cu chimioterapia a mers cu homeopatia.Este clar pentru mine ca homeopatia sau tratamentul naturist nu are efect asupra bolilor foarte grave care necesita interventie punctuala, in forta, dar poate fi folosita cu succes constant, la semne incipiente ale unei suferinte, putand astfel diminua efectele nefaste.

    • Si eu am avut ceva probleme de sanatate pana la 14 ani. Operatie de polipi, raceli mai serioase (nu chiar de spital dar…), boli ale copilariei. De pe la 15 ani cel mult o raceala usoara odata la cativa ani. Fara homeopatice. Cum explici asta? Ca n-am facut nimic special. O explicatie ar fi ca sistemul imunitar s-a intarit si sunt in perioada a vietii in care e normal sa fiu sanatos tun. Poate si alimentatie ceva mai de calitate sa aiba o influenta. Matur dar totusi tanar. Vedem cat o tine si cum o sa fie dupa ce trec de 35 de ani.

  8. Pentru cei ce apeleaza la remediile homeopate, cred ca este mai putin important daca sunt numite „medicamente”, „suplimente” sau „remedii”. Vor apela in continuare la ele, fiindca au incredere in ele. Si au incredere in ele fiindca le considera eficiente. Mai putin conteaza ca omul s-a vindecat prin autosugestie, daca remediul homeopat a generat acea autosugestie. Nu sunt de acord ca remediile homeopate ar fi „apa de ploaie”, fiindca scemele de tratament provoaca reactii in organism, unele neplacute (caz in care homeopatul modifica schema de tratament).
    Senzatia mea este ca toata vanzoleala asta cu remediile homeopate este starnita de producatorii de medicamente de sinteza.
    Gandind simplist, companiile de medicamente certificate ar putea sa produca remedii homeopate. Dar, probabil, n-ar putea sa practice marje comerciale la fel de mari ca cele practicate la medicamentele de sinteza. Razboiul cu homeopatia (si cu medicina naturista) este pur comercial, n-are legatura cu binele consumatorului, zic eu.
    In concluzie, eu as fi de acord sa se scrie, cu litere mari, pe remediile homeopate, „Nu are efect asupra sanatatii”, cata vreme se scrie cu litere mari, pe medicamentele de sinteza „Are efecte secundare nocive asupra sanataii”. NB, cu litere mari, nu cu litere minuscule in prospectul la care se face trimitere, pe repede-nainte, in reclamele de la radio si televizor. :)
    P.S.1. Ca votant USR, pe mine ma dezamageste aceasta initiativa a lor. As zice ca si-ar putea folosi timpul si oamenii in scopuri mai corecte. Asa o initiativa legislativa as fi asteptat-o de la PSD, nu de la USR. Dar, cum stim, nepatrunse sunt caile lobby -ului companiilor pharma… :)
    P.S.2. Fizica cuantica va obliga, la un moment dat, multe stiinte sa se reformeze fundamental. Si cred ca medicina se va numara printre ele. Si, poate, vom „redescoperi” medicina holistica… ignoranta nu e o virtute…

  9. Am avut numeroase discutii cu mai multi medici homeopati si nici unul nu a reusit sa-mi explice cum poate verifica daca apa distilata folosita pentru dilutii este pura sau nu, atita timp cit nici dilutiile homeopate foarte mari nu pot fi verificate in nici un fel cu metodele de laborator uzuale. Si in ce masura impuritatile deja prezente in apa cu care se prepara remediile afecteaza bolnavul sau eficienta remediului. Asta este o mare enigma pentru mine.

    SI TOTUSI, toti acesti medici au multe cazuri clinice de vindecari sau ameliorari in evidentele lor. Sint medici pe care ii cunosc, stiu cum tin evidenta in foile de observatie si am incredere in ei. Pe linga cazurile in care in mod evident se poate suspecta un efect placebo (care, apropos, nu trebuie niciodata subestimat sau neglijat ca adjuvant terapeutic), exista si cazuri in care efectul placebo poate fi exclus cu mare certitudine, de exemplu disparitia parazitilor intestinali din coprocultura la sugari sau copii foarte mici, la care medicamentele antiparazitare uzuale sint chiar contraindicate. Si mai sint si altele.

    In concluzie, ma asteptam la alte initiative din partea USR, nu cred ca asta era urgenta majora in sistemul sanitar din Romania.

  10. Stimata doamna, am un respect deosebit pentru dumneavoastra (in mod indirect, nu ne-am intalnit niciodata) si imi permit sa fac un comentariu. Demersul dumneavoastra porneste dintr-un punct de vedere absolut corect: eficienta tratamentelor trebuie sa fie supusa experimentelor verificabile si analizei statistice. Nu am timp sa caut in literatura stiintifica de incredere in ce masura astfel de studii s-au facut, insa mi se pare absolut normala o astfel de cerinta.

    Pe de alta parte, in cazul acesta situatia pare a fi ceva mai complicata. Va recomand o carte:

    Michael Brooks: 13 Things that Don’t Make Sense: The Most Baffling Scientific Mysteries of Our Time

    Unul dintre capitole se refera la homeopatie si ideea este, pe scurt, ca homeopatia nu are sens din punct de vedere al rigorilor stiintei moderne dar ca functioneaza cam la acelasi nivel de eficienta cu medicina alopata si cu avantajul ca nu are efecte secundare. Autorul este un reputat om de stiinta de o onestitate remarcabila. Un alt capitol se refera la celebru „efect placebo” care intra si el printre celebrele fenomene care nu au sens. Fizicienii folosesc termenul „fenomenologic”: nu stim de ce se itampla dar se intampla.

  11. Personal nu cred in medicina homeopata, dar am vazut cazuri in care pare ca da rezultate. Si asta printre cei apropiati. Am spus pare pentru ca personal nu inteleg cum functioneaza si n-am auzit de studii riguroase si experimente verificabile si repetabile. Asta nu inseamna ca astfel de studii nu exista, pur si simplu sunt un nespecialist cu ceva educatie stiintifica.
    Un fapt este insa sigur, medicina homeopata ca si cea alopata sunt afaceri foarte profitabile. Din aceasta cauza este greu sa gasesti studii care nu sunt finantate de cei interesati. Si sunt foarte suspicios cand cineva scrie, obsesiv, patru articole pe aceiasi tema.
    Multe dintre studiile care promoveaza efectele benefice ale unor medicamente alopate si ale suplimentelor alimentare sunt finantate, direct sau indirect, de cei care produc sau vand aceste substante. Autorii acestor studii trebuie sa declare sursa de finantare si eventualele conflicte de interese. Din pacate asta nu este valabil si pentru cei care scriu pentru sau contra produselor homeopate.

  12. Am dorit sa cumpar de la farmacie un ,,supliment alimentar ,, ( asta este denumirea acceptata de institutiile abilitate ale statului care imi reprezina interesele si au grija de mine ). La recomandarea farmacistului am optat pentru un ,,produs standardizat,, ( dupa ce farmacistul mi-a explicat ce inseamna asta . Mi-a aratat un raft intreg de produse care contineau aceeasi substanta dar nu erau standardizate . Apoi un raft aproape minuscul unde se aflau trei astfel de produse ,, standardizate ,,.
    Ma intreb si va intreb ;
    1. De ce sint acceptate la vinzare produsele nestandardizate ? ( De ce au liber la vinzare de la institutiile publice care imi reprezina interesele ?)
    2. Daca unui cetatean care foloseste produse ,,standardizate ,, i se intimpla sa aibe complicatii datorate acelor produse ,,grijulii,, din insitutiile abilitate ale statului raspund penal si pecuniar ?

    M-am saturat de savanti si oameni de stiinta care spun omenirii cum sa traiasca ; m-am saturat de institutii publice ( multe si pline de neaveniti ) care , in majoritate , sint pline de capuse pe corpul social sanatos al poporului care trudeste ; bipezi incapabili sa isi cistige piinea intr-un mediul firesc , concurential ; abonati la anul public luat cu japca legala din rodul muncii privatilor .

    • Va pot raspunde eu la ambele intrebari.

      1. Produsele nestandardizate sunt pe piata exact din cauza persoanelor ca dvs, care s-au saturat sa le spuna altii cum sa traiasca. Ideea nu e cu totul gresita: vreau extract de usturoi exact asa cum iese din planta, indiferent daca luna asta contine mai mult sau mai putin activ decat luna trecuta. Presupun insa ca se vede imediat dezavantajul: nimic nu-l impiedica pe un producator necinstit sa dilueze preparatul si sa sustina ca asa a fost natural. Vedeti cazul laptelui, care e pe piata in principal in 3 concentratii de grasime: 0.1, 1.5 si 3%. Se ajunge acolo prin degresare sau adaos de grasime.

      2. Ma intorc la cazul laptelui. Daca dumneavoastra va innecati cu lapte standardizat sau aveti intoleranta la lactoza, nu raspunde nimeni. Daca laptele este contaminat, raspunde cine e de vina: producatorul, transportatorul, distribuitorul, vanzatorul. Abia daca laptele este sistematic contaminat se discuta de raspunderea institutiilor statului. Nu exista produse de serie mare controlate individual.

      In rest, e fireste alegerea dvs.

      • @Leo – cel puțin cu adaosul de grăsime în lapte ați dat-o în bară big time. Ar trebui să vă informați câtă grăsime are laptele muls de la vacă, atât ca valoare medie (laptele de la 500 de vaci se amestecă în practică) dar și ca valori individuale.

      • Inteleg perfect ce spuneti dar daca cetateanul este pe cont propriu ( caci in definitiv asta e realitatea ) de ce trebuie sa plateasca institutii publice ordinare si inutile ?

        Cit priveste usturoiul ; de ce sa nu folosesc usturoi si sa ma indrept catre extract de usturoi ?
        Cei care guverneaza au sau nu au responsabilitatea de a educa cetateanul roman in spiritul firescului ? Un popor needucat consuma mizerii ( alimentare , vestimentare , farmaceutice , tehnice , culturale , …..) . Dar , de h ! Consumul este benefic unor imbecili care inteleg sa constitutie bugete publice pe consum . Asta numai in mintea ordinarilor poate sa existe .

        Va multumesc pentru raspunsuri . Din pacate le primesc numai de la oameni simpli . De la institutii ale statului si de la parlamenari am primit raspunsuri in 5 % din cazuri . Iar atunci cind am solicitat sa schimbe legislatia ( pentru ca ei au drept de initiativa legislativa ) in asa fel incit sa ma simt si sa fiu protejat nu am mai primit nimic . Vreau sa am posibilitatea sa ii concediez ; vreau sa am posibilitatea sa nu le platesc salariul . Bugetari multi , scumpi si ineficienti .

  13. Observ ca multe comentarii sunt (vehement) contra iar altele putin mai relaxate sau chiar pro. Asa-i in democratie.

    Mai exista si medicina chinezeasca : se pare de milenii si cu rezulate bune. Dupa cum poate unii dintre dvs. stiti sistemul medical din Canada este de stat, unde se practica „western medicine”.

    De asemenea sunt admise (si controlate prin lege si certificare) atat medicina homeopatia cat si cea chinezeasca.

    Primul meu medic de familie a fost o romanca (a plecat in USA) si de vreo 20 de ani este un chinez (din Hong Kong) si practica „western medicine”.

    L-am intrebat si mi-a explicat cate ceva despre medicina homeopata si chinezeasca, concluzionand ca pacientul este cel care decide.

    Am remarcat ca intotdeauna, bazat pe simptome, mi-a recomandat ceva actiuni/activitati (exercitii fizice, regim alimentar, mers pe jos etc), inainte de a scrie vreo reteta cu pilule/injectii din ratiune de a nu crea dependenta si a „forta” organismul sa se autoregleze/autoprotejeze.

    FESTINA LENTE.

    • Multi medici occidentali practica si elemente de medicina chinezeasca, mai ales acupunctura si presopunctura. Personal am fost la un doctor chinez educat la Guangzhou in medicina traditionala, dar cunostintele lui de limba engleza erau cam limitate si am reuntat sa-l mai vad.
      Am fost acum multi ani la o conferinta in China si am vazut cum arata ineficienta: la o farmacie de stat din Beijing erau vreo 15 farmacisti/vanzatori si cu toate acestea servitul nu avansa foarte rapid.
      Chinezii folosesc fara ezitare medicina europeana pentru afectiuni grave, dar nu se reped sa ia piramidoane si Nurofen la cea mai mica durere de cap. Si totusi si acolo practica criminala a difuzarii de reclame pentru medicamente a ajuns si acolo si, ca si in Romania, consumul de medicamente este in crestere rapida.
      Mai grav este ca multe reclame sunt mincinoase si asta nu numai in Romania sau China.
      Ma asteptam sa vad pe Contributors discutat subiectul legalitatii si moralitatii practicii reclamelor pentru medicamente, in special medicamente pentru copii, dar cred ca nu se gasesc autori care au curajul sa ia tarurul de coarne. A existat o tentativa acum cativa ani de interzicere a reclamei pentru medicamente si, spre surpriza mea, presedintele Iohanis a returnat legea la Parlament, pentru ca probabil au venit presiuni mari de la marii producatori. Nu stiu daca pana la urma s-a ajuns la vreo solutie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosima Rughinis
Cosima Rughinishttp://contributors
Cosima Rughiniș este profesoară în Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială și directoare a Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro