Home » Analize »Cultura »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Implicarea Elenei Ceauşescu în acordarea unor burse şi achiziţionarea de licenţe de fabricaţie şi avioane

Petre Opris septembrie 16, 2018 Analize, Cultura, Sinteze, Societate/Life
8 comentarii 4,114 Vizualizari

Nu ştia mare lucru, dar vorbea ca să se afle în treabă. Lipsită de cultură generală şi de o pregătire tehnică necesară pentru a înţelege ceea ce se propunea în şedinţele la care participa, Elena Ceauşescu a devenit încă de la mijlocul anilor ’70 ţinta ironiilor şi a glumelor nesărate făcute de români pe seama sa.

La reuniunea din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., consoarta preşedintelui României a reuşit să confunde cu nonşalanţă Sri Lanka (stat şi insulă în Oceanul Indian) cu Sierra Leone (o ţară situată în Africa de Vest, cu o deschidere majoră la Oceanul Atlantic). Fără să exprime vreun regret faţă de Cornel Burtică (ministru al Comerţului Exterior), care a încercat să o corecteze, ea a replicat: „Păi Sierra Leone, tot aia este”[1]. Apoi, a încercat să îl convingă pe soţul său să micşoreze numărul de burse şi de locuri de studii acordate de statul român pentru diverşi cetăţeni străini, în anul de învăţământ 1978/1979 – deşi o parte dintre aceştia urmau să îşi achite singuri şcolarizarea, în valută.

Deoarece Iugoslavia era un stat întreg la vremea respectivă, Elenei Ceauşescu nu i-a venit ideea să spună în mod public „Priştina” în loc de „Podgoriţa”, aşa cum a făcut doamna Vasilica-Viorica Dăncilă în cursul vizitei sale în capitala Muntenegrului (25 iulie 2018). Există, totuşi, cel puţin o asemănare la cele două personaje feminine: ambele au ajuns în guvernul României fără să aibă un merit personal în acest sens. Tovarăşa Elena Ceauşescu a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru până la 22 decembrie 1989, iar doamna Vasilica-Viorica Dăncilă s-a cocoţat cu o treaptă mai sus decât soţia primului preşedinte al României.

Dar să revenim la şedinţa de pomină din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., unde Elena Ceauşescu s-a amestecat într-o discuţie despre nişte probleme tehnice înregistrate în industria constructoare de maşini din România, astfel: „Dacă motorul nu este bun, nu poate să meargă. Cum poate să meargă un motor dacă nu este bun?!”[2].

La punctul 4, aflat pe ordinea de zi a şedinţei, s-a discutat despre posibilitatea achiziţionării unei licenţe de fabricaţie oferite de compania olandeză „Stork” pentru o maşină de imprimat ţesături (cu maxim 16 culori), echipată cu şabloane rotative şi uscător. Valoarea totală a licenţei, a documentaţiei şi a asistenţei tehnice (inclusiv know-how) era de 4,855 milioane lei valută (Vest). Reprezentanţii Ministerului Industriei Uşoare au propus firmei olandeze ca 20% din valoarea contractului să fie plătită cu bunuri oferite de partea română în contrapartidă.

Acel import de licenţă fusese prevăzut în planul cincinal aprobat la Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, la o valoare estimată de 10 milioane lei valută (Vest). După trei ani de la începerea producerii maşinii respective în România, gradul de asimilare a acesteia în fabricaţie urma să ajungă la 80% şi reprezentanţii Ministerului Industriei Uşoare doreau să mărească gradul de integrare până la 95%, după ce primeau de la firma „Stork” documentaţia de execuţie.[3]

Anterior, autorităţile de la Bucureşti şi-au trimis reprezentanţi la diferite companii din Olanda, Italia, Franţa şi Elveţia pentru a cunoaşte ofertele firmelor concurente şi condiţiile puse de acestea pentru contractul de licenţă.[4]

Partea română a obţinut de la comania „Stork” dreptul de a exporta 10 dintre cele 32 de maşini prevăzute pentru a fi realizate în România, în cei cinci ani de valabilitate a contractului de licenţă – în condiţiile în care Ministerul Industriei Uşoare avea nevoie de 28 exemplare pentru fabricile de ţesături din România. În consecinţă, pentru export rămâneau, de fapt, doar patru maşini şi acestea puteau fi comercializate în 39 de state din Europa, Asia, Africa şi America de Sud, în ultimii doi ani de valabilitate a contractului de licenţă. După expirarea sa, partea română avea dreptul să exporte maşina respectivă fără restricţii şi fără să achite vreo taxă de proprietate intelectuală impusă pe licenţa de fabricaţie.[5]

În documentele trimise la 12 octombrie 1978 de Manea Mănescu (prim-ministru) şi Gheorghe Oprea lui Nicolae Ceauşescu s-a menţionat despre „şcolarizarea personalului român în uzinele partenerului (800 zile-om) şi asistenţă tehnică acordată în România (200 zile-om). Pentru transportul, diurna şi cazarea specialiştilor se vor suporta în plus, faţă de costul licenţei, cheltuieli în valoare de 1.461 mii lei, din care 285 mii lei valută devize libere”[6]. Elena Ceauşescu nu a înţeles textul respectiv şi a încercat pe diferite căi să blocheze aprobarea cumpărării acelei licenţe de fabricaţie la reuniunea din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.

În cursul discuţiei care a avut loc la şedinţa din 30 octombrie 1978, Lina Ciobanu (ministru al Industriei Uşoare) a insistat pentru cumpărarea licenţei de fabricaţie şi a afirmat că inginerii români au demontat maşina respectivă pentru o operaţiune de „reverse engineering”, însă au eşuat în tentativa de a o copia în mod fraudulos deoarece era utilajul era prea complicat pentru ei. Nicolae Ceauşescu a fost de partea Linei Ciobanu, în disputa pe care aceasta a avut-o cu Elena Ceauşescu, iar membrii Biroului Permanent au fost de acord să fie cumpărată licenţa de fabricaţie propusă.

Probabil enervată de faptul că soţul său nu a hotărât cum dorea ea, Elena Ceauşescu a intervenit în problema burselor şi a locurilor de studii pe care statul român le acorda în anul de învăţământ 1978-1979 unor cetăţeni străini, precum şi în cazul achiziţionării a două aparate BAC 1-11 (în variantă VIP) pentru Flotila 50 Aviaţie Transport. Încă o dată, soţia preşedintelui României demonstra că se băga în seamă şi vorbea fără să cunoască realitatea. De exemplu, ea a afirmat că modelul BAC 1-11 (seria 475) era mai mare decât BAC 1-11 (seria 500).[7] Analiza dimensiunilor celor două aparate de zbor britanice demonstrează contrariul.

Acest caz ne-a adus aminte de un alt personaj de poveste, Liviu Marian Pop, fost ministru al Educaţiei, Cercetării și Tineretului – care s-a făcut de râs în momentul în care a susţinut că 12 este mai mare decât 16.

Stenograma şedinţei din 30 octombrie 1978 a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (extrase).

STENOGRAMA

şedinţei Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din ziua de 30 octombrie 1978

Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Elena Ceauşescu, Iosif Banc, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Constantin Dăscălescu, Paul Niculescu, Ion Păţan, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Ştefan Andrei.

Au fost invitaţi tovarăşii Lina Ciobanu, Ludovic Fazekaş, Angelo Miculescu, Ion Ursu, Ioan Avram, Neculai Agachi, Mihail Florescu, Traian Dudaş, Vasile Muşat, Suzana Gâdea, Vasile Voloşeniuc, Gheorghe Costea, Constantin Olteanu, Ion Hortopan, Petre Gigea, Nicolae Constantin, Marin Enache.

Tov. Nicolae Ceauşescu: [...]

PUNCTUL 4

Achiziţionarea licenţei de fabricaţie a maşinilor de imprimat cu şabloane rotative – inclusiv uscătorul.

[Nicolae Ceauşescu:] Ce reprezintă asta? De unde vreţi s-o luaţi?

Tov. Lina Ciobanu: Din Olanda, face parte din programul de asimilări.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Noi nu avem în ţară?

Tov. Lina Ciobanu: Avem 15% şi vreau să vă raportez că împreună cu licenţiatorul facem o parte din maşină, însă în 1979 am contractat 5 maşini (sic!)[8] şi în continuare construcţia de maşini îşi va aduce aportul realizând 25% din subansamble, însă trebuie să cumpărăm licenţa, că în continuare avem nevoie de 25 de maşini.

Tov. Elena Ceauşescu: De ce s-o luăm după ce ai licenţa, ne dau banii afară, de ce? Licenţa se plăteşte? Nu faci maşina? Nu înţeleg de ce vreţi să luaţi licenţa dacă aveţi maşina?

Tov. Lina Ciobanu: Nu avem.

Tov. Elena Ceauşescu: Dar faceţi?

Tov. Lina Ciobanu: Numai o parte din subansamble.

Tov. Elena Ceauşescu: Dar nu aveţi una întreagă. Nu este în stare construcţia de maşini să facă?

Tov. Lina Ciobanu: Ne trebuie documentaţia.

Tov. Elena Ceauşescu: Chiar aşa, cercetătorii de la construcţia de maşini nu fac nimic?

Tov. Lina Ciobanu: Noi am dezmembrat însă aceasta este o maşină foarte complicată. Se dezvoltă foarte serios industria şi avem nevoie de aceste maşini. Tovarăşii ar trebui să spună ce pot să facă la construcţia de maşini.

Tov. Paul Niculescu[-Mizil]: Vreau să spun că m-am ocupat şi eu de această maşină. Este în măsură să sporească competitivitatea produselor noastre pe piaţă. Fac repede produse. Dacă vrem să facem noi această maşină, putem să mergem pe două căi: s-o facă construcţia de maşini sau, dacă nu, s-o importăm. Dacă face construcţia de maşini, o face peste 5 ani, dacă construcţia de maşini se angajează s-o facă repede atunci este bine. Este o maşină completă. Merită s-o facem [pentru] că facem o economie mare. În orice caz, maşina trebuie s-o avem într-un fel sau altul.

Tov. Ioan Avram: Este în plan şi ce este în plan este un număr destul de important, 25 de asemenea instalaţii. Acum facem 8 instalaţii pe an. Am vrut ca să luăm această documentaţie ca să putem din al doilea an să dăm pentru industria uşoară. Am socotit că putem ridica gradul de integrare în ţară.

Ministerul de Finanţe şi C.S.P.-ul au fost de acord.

Tov. Elena Ceauşescu: Dar este în valută, 4 milioane în valută ori 5 = 20 milioane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Da, să fim de acord.

Tov. Elena Ceauşescu: Eu am ceva de întrebat. De ce spun tovarăşii că trebuie 800 zile lucrătoare om pentru asistenţă tehnică mers la furnizor şi 200 zile om venit la noi în ţară. Ce asistenţă tehnică trebuie dacă cumperi licenţa şi la ce să meargă pentru asistenţă tehnică? De ce dacă cumperi licenţa mai ai nevoie să-i trimiţi pe ai noştri în Olanda şi să-i aduci pe olandezi aici?

Tov. Ioan Avram: Cei 800 sunt trimişi pentru instruire în uzinele furnizorului, iar cei care vin aici sunt pentru asistenţă tehnică. 200 care vin aici sunt pentru primele maşini ca să verifice practic cum funcţionează maşina. Asta înseamnă 10 oameni pentru 20 de zile.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să fim de acord, tovarăşi?

- Toţi tovarăşii sunt de acord.

PUNCTUL 5

Propunerile privind desemnarea unor reprezentanţi ai Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie în conducerea Conferinţei Permanente a Inginerilor din Sud-Estul Europei (COPISEE).

De acord cu cei care se propun aici?

- Toţi tovarăşii sunt de acord.

PUNCTUL 6

Raportul cu privire la utilizarea burselor şi a locurilor pentru studii pe cont propriu valutar, acordate de statul român pe anul de învăţământ 1978/1979.

În fond, tovarăşi, aici se propune ca să mărim la un şir de ţări. Au fost cereri şi se propune să dăm.

Tov. Elena Ceauşescu: A refuzat Shri Lanka (sic!) şi propunem să-i dăm. În anexa 1 se spune şi, apoi, este şi în anexa 2.

Tov. Cornel Burtică: Este Sierra Leone.

Tov. Elena Ceauşescu: Păi Sierra Leone, tot aia este.

Tov. Suzana Gâdea: Sunt unele specialităţi unde nu le-am dat posibilităţi, în domeniul tehnologic nu le-am dat.

Tov. Elena Ceauşescu: Dar au refuzat.

Tov. Suzana Gâdea: La alte specialităţi.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Daţi în numărul acesta, ce parcă am aprobat pe specialităţi. Ceea ce cer ei aici în plus sunt pe Iordania, Siria, Iran, Irak şi alte ţări.

Tov. Elena Ceauşescu: Prea multe burse dăm la unele ţări. Dăm 40-60 de burse. Mi se pare că este mult.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aceştia sunt toţi din Orientul Mijlociu.

Tov. Elena Ceauşescu: Şi ce dacă sunt din Orientul Mijlociu, ce, îi luăm la noi?!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Hai să le dăm.

Tov. Gheorghe Rădulescu: Este prea mult.

Tov. Elena Ceauşescu: Prea mult.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Să dăm 50 Perului, 100 Iordaniei. Dacă sunt pe bani, să le dăm. Să le dăm, dragă, că nu se încurcă. Hai să le dăm aşa cum este propus.

PUNCTUL 7

Propuneri privind înlocuirea unor avioane din dotarea Flotilei 50 aviaţie transport.

Având în vedere că noi începem să producem avionul acesta BAC [1-11, seria] 500, să mergem numai pe BAC, nu are rost să mai luăm şi Bo[e]ingul mic.

Tov. Elena Ceauşescu: BAC-ul 500 este mai mic decât BAC[ul 1-11 din seria] 475 (sic!).

Tov. Nicolae Ceauşescu: Sunt cam la fel. Sunt cam aceleaşi, numai cu mai puţini pasageri. Să mergem să discutăm numai cu BAC-ul, să nu ne mai angajăm şi cu alţii. Noi avem Bo[e]ingul mare, nu are rost să-l mai luăm şi pe cel mic.

PUNCTUL 8 [...]

NOTE_______________


[1] Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 80/1978, f. 32 (verso).

[2] Ibidem, f. 22.

[3] Ibidem, f. 81.

[4] Ibidem, f. 82.

[5] Ibidem, f. 82-83.

[6] Ibidem, f. 82 (verso).

[7] Ibidem, f. 33.

[8] Corect: A fost semnat un contract pentru livrarea a cinci maşini de imprimat textile în anul 1979.

  • A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 80/1978, f. 30-33.
  • Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



    Currently there are "8 comments" on this Article:

    1. Cosmin spune:

      Despre ce Boeing era vorba? 727, 737?
      Ceausescu avea 707, banuiesc ca la el se referea cind spunea “cel mare”
      Multumesc

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        A refuzat Boeing-ul 737.
        Într-adevăr, cel mare era B 707.

      • Harald spune:

        Modelele derivate din 707 mai zboară chiar și în zilele noastre. Vara trecută (2017) am văzut un E3 Sentry Awacs care a făcut câteva ture în jurul aeroportului East Midlands, deși în mod normal nu operează de-aici.

        Multe 707 au fost echipate ulterior cu motoare turbofan moderne CFM56, exact motorul care e și pe Boeing 737, dar acele 707 reechipate au totuși 4 motoare. A existat și o versiune de pasageri cu motoare turbofan, era numită 720 și a zburat chiar și după 2000.

    2. victor L spune:

      Ooo, da, am fost obraznic cu tovarasa Savant, Inginer, Doctor, Academician (blestemul cu chimia era o gluma care circula la vremea aia, dar daca nu e voie, cu placere) :P

    3. Tagon spune:

      Femeia asta mai mult incurca decat ajuta in acele sedinte. De observat ca nimic nu-i convenea, trebuia sa bage “strambe” la orice.

      • donquijote spune:

        Macar actuala e “neconflictuala”.
        Dar daca reusesti sa privesti din afara … e haioasa si asta.

    4. Cinicul spune:

      Articolul curent conține o mica greșeală, nu cred ca glumele romanilor pe seama nefastei Elene erau “nesarate”. Romanii anilor 70-80 făceau glume f inspirate, talent pe care și l-au cam pierdut astăzi. Nu stiu daca povestea cu codói in loc de CO2 este adevărată dar chiar dacă nu este cred ca reflecta bine personajul.



    Comenteaza:







    Do NOT fill this !

    Autor

    Petre Opris


    Petre Opris

    A absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri de Artilerie şi Rachete „Ioan Vodă” (Sibiu, 1990) şi Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (1997). Doctor în istor... Citeste mai departe


    Rugaminte Contributors.ro

    Profesorul Vintilă Mihăilescu, este internat la Fundeni și are nevoie de transfuzii de sânge. __________________ Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu - internat la Sptalul Fundeni”. O listă a centrelor din București se găsește aici: http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/

    E randul tau

    Actul de adminitrare a trebuirilor tarii este unul esentialmente politic. Chiar decizia de a cres...

    de: Dedalus

    la "Dupa 29 de ani de cautari - o posibila reforma a Romaniei digitale. Scrisoare intredeschisa"

    Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

    Cauta articole

    septembrie 2018
    Lu Ma Mi Jo Vi Du
    « Aug    
     12
    3456789
    10111213141516
    17181920212223
    24252627282930

    contributors.ro

    Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
    Contact: editor[at]contributors.ro

    MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

    "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

    (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)