vineri, aprilie 19, 2024

Impresii: Sarutul celenteratelor

Este vara, mergem cu totii, ori cei mai multi dintre noi, la mare. Ne simtim minunat, uitam de griji, ne bucuram de soare, de valuri, de clipele de fericita nepasare. Euforia se termina insa in clipa cand apar meduzele: gelatinoase, insinuante, lipicioase, cu transparenta lor inselatoare. De ele nu ai cum sa te feresti. Sunt mieroase, se strecoara insidios in spuma marii, sunt agentii perfecti ai neantului.

Meduzele nu vorbesc, ci susura. Nu sunt capabile sa fie rechini. Sunt doar, vorba cuiva, plevuscile de la masa stapanilor. Isi prezinta mizerabilul venin drept elixir al iubirii. Meduzele nu stiu ce inseamna o batalie cinstita. Sunt invizibile, omniprezente, tentaculare si abjecte precum Securitatea.

Meduza are un nume in literatura: Polonius. Ori, daca preferati, Iago. Poate ca ma insel: Polonius si Iago nu actionau “in grup”, nu se supuneau “logicii colectivelor”, cea atat de draga, in ultimii sai ani de viata, unui cunoscut filosof interbelic pe care, evident, meduzele pretind ca il detesta. Meduza se conformeaza voluptuos acestei “logici,” cum imi spunea un bun prieten, par vocation et conviction — sans le savoir, parce-que au-delà de son concevoir.

Nu s-a descoperit inca, din cate stiu, leac impotriva lor. Intre creaturile oceanului, meduza este simbolul ratarii (sa-mi fie iertata antropomorfizarea!). Meduza nu are decat un scop: sa produca durere si dezgust. Nu groaza, ci greata. Meduza are infioratoare complexe. Nu te poti lupta cu sufocantul, infectul, nerusinatul sarut al celenteratelor. Prefer lupii, sacalii, hienele.

In Reading gaol by Reading town
There is a pit of shame,
And in it lies a wretched man
Eaten by teeth of flame,
In burning winding-sheet he lies,
And his grave has got no name.

And there, till Christ call forth the dead,
In silence let him lie:
No need to waste the foolish tear,
Or heave the windy sigh:
The man had killed the thing he loved,
And so he had to die.

And all men kill the thing they love,
By all let this be heard,
Some do it with a bitter look,
Some with a flattering word,
The coward does it with a kiss,
The brave man with a sword!

(Oscar Wilde, “The Ballad of Reading Goal”)

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Dincolo de simbolistica pe care o atasati meduzelor si de lirismul interesant din textul dvs., eu sunt de parere ca ele au totusi o frumusete aparte atunci cand sunt captive intr-un acvariu.

  2. Meduzele sunt super misto in acvariu. Dar inteleg ceva din scopul textului (nu pot sa-i spun logica ca se bazeaza in principal pe senzatii) :)
    Cand ma duc cu caiacul in golful meduzelor maro unde sunt cu miile esuate pe plaja si inoata in apa si stiu ca sunt otravitoare si nu e deloc placut sa ai de-a face cu ele, inteleg un pic despre ce e vorba.
    Pe de alta parte tot mi se par fantastice pentru felul in care s-au adaptat la mediu si practic lasa apa sa le „ghideze”.

      • Poate meduzele nu, dar consilierii meduzelor cu siguranta…
        PS. Fiti cu ochii-n patru domnule Tismaneanu, una dintre cele mai periculoase, se-aude ca e off leash pe malurile Potomacului (ii plac apele tulburi in general…norocul dv e ca e foarte lenesa, doarme mai tot timpul…da’ oricum e destul de periculoasa…mai ales cind se trezeste (rar ce-i drept) e destul de confuza si de buimaca (aceasta stare e foarte apropiata de ceea ce Bob Dylan numeste starea de „stoned”, una dintre putinele caracteristici mostenite de la legendara Gorgona :-)… imediat cum se uita in oglinda ajunge in starea asta, si se uita destul de des, ca e si narcisista pe deasupra….daca nu cumva chiar o fi stoned, caz in care teoria de mai sus pica!)…nu mai tine cont de nimic…foarte veninoasa in aceasta stare, mai ales ca nu intelege mai nimic din ce se petrece in jurul ei…

  3. Din păcate, precum gândacii de bucătărie, fac parte din biodiversitatea speciilor. E oricum mai sănătos să înnoți în piscină…

  4. Frumoasă alegorie! Simbolistica ei însă înfiorează precum atingerea gelatinos-veninoasă a meduzei. Regret că nu stăpânesc subtilităţile englezei literare pentru a înţelege adâncimile poemului lui Oscar WIlde.

    Dincolo de topic, permiteţi-mi să semnalez aici articolul ,,Avangardele utopice” din ultimul număr al revistei Orizont. La fel, şi celelalte articole pe care le-aţi publicat neîntrerupt, din luna februarie încoace, la rubrica Polis din această revistă. Poate că există cititori interesaţi, ţinând seama că arhiva se poate accesa online.

  5. Eu voi aborda acest subiect „la propriu” si nu la „figurat”.In timp ce rechinii omoara mai putin de 10 oameni intr-un an de zile, meduzele omoara 50. Astfel de comparatii sunt insa fortate. Sa nu uitam ca cei mai mari ucigasi sunt tantarii femela care omoara cam 1 milion de persoane intr-un an (paludism). Ceea ce au insa in comun rechinii si meduzele este vechimea lor pe planeta. Sunt dintre cele mai „batrane” fiinte cunoscute pe pamant. Faptul ca au rezistat si ca s-au adaptat la toate schimbarile pe care le-au trait , personal, imi starneste respectul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro