Home » Cultura » Citesti:

Institutul Cultural Român pe drumul liniştii şi al progresului

Ioan Stanomir septembrie 16, 2014 Cultura
13 comentarii 2,199 Vizualizari

Există, în România guvernată înţelept şi vizionar de Victor Ponta, nenumărate motive de optimism. Criza economică este depăşită, încrederea în viitorul patriei restabilită, un debut de an şcolar început sub cele mai bune semne, cu manuale ce îi aşteaptă, în băncile mirosind a vopsea proaspătă, pe şcolarii dornici de cunoaştere. În tot, se simte un aer al împlinirilor, de parcă vremurile în care România Socialistă înflorea s-ar fi întors, dar încă şi mai luminoase.

Între cei care sunt arhitecţii acestei Românii care rupe lanţurile dictaturii băsiste şi se avântă spre cer, ca o pasăre măiastră, domnul Lilian Zamfiroiu deţine un rol central. Lui şi echipei din jurul său li se datorează naşterea acelui climat de calm şi de încredere care a repus Institutul Cultural Român în poziţia de echilibru şi de patriotism pierdută în vremea vechii conduceri antinaţionale.

Epoca de tristă amintire a experimentelor care şocau pe românii de bună-credinţă a trecut. A revenit acel bun-simţ secular pe care îl regăsim în tezaurul de înţelepciune românească.Modestia noului ICR este semnul acestei noi direcţii pe care nu putem decât să o aplaudăm. Mai puţină risipă, mai puţină căutare ostentativă a noului radical, mai mare atenţie la acel izvor nesecat pe care îl reprezintă folclorul . Şi, înainte de toate, o înţelegere a priorităţilor strategice pe care România social-democrată este chemată să le urmeze. O ştire recentă a Mediafax transmite acest sentiment de optimism contagios, consemnând şi admiraţia sinceră pe care un umanist al finanţelor, precum vrednicul Gheorghe Gherghina, o resimte la vederea abordării pragmatice a preşedintelui Zamfiroiu.

“ “Unul dintre obiectivele propuse de la preluarea mandatului a fost acela de a aduce ICR acolo unde îi este locul, nu pe prima pagină a ziarelor, şi mă refer la eveniment de tip scandal, ci al calităţii programelor pe care le organizează. Programele sunt singurul nostru obiectiv, nu ne interesează ce se întâmplă pe scena politică”, a declarat Lilian Zamfiroiu, mulţumind senatorilor din Comisia de cultură că îi protejează de “astfel de ingerinţe”.
Preşedintele ICR a spus că bugetul institutului pentru anul în curs este “sensibil redus”, respectiv de 28 de milioane lei, şi a adăugat că, înainte de rectificarea bugetară din iulie, secretarul de stat Gheorghe Gherghina i-a felicitat pe reprezentanţii ICR, pentru că este “pentru prima dată de când face bugetul când ICR are o execuţie bugetară foarte bună”.
“Până la această dată s-au aprobat virările bugetare în sumă de 17,7 milioane de lei. Ideea este că cheltuim banul public cu băgare de seamă şi în deplin acord cu scopul atribuit”, a declarat Zamfiroiu.”

Şi dacă atenţia la gestionarea banului public este demnă de aplaudat, încă şi mai generatoare de optimism este vestea pe care ICR o pregăteşte, după o muncă tenace şi harnică. Urmând drumul lui Victor Ponta spre China, în căutarea acelui elixir economic care să ne regenereze economia, ICR se va afla, la rândul său, în această patrie a erudiţiei şi libertăţii care este China Populară. O filială a ICR se va deschide, cât de curând, la Beijing, iar locul în care se va afla este simbolic,un veritabil omagiu adus energiei de dezvoltare a R.P. Chineze. ICR Beijing va fi cazat în spaţiul unui mall, nimic mai firesc pentru o instituţie care se adaptează noului. Vecină îi va fi instituţia omoloagă a Ungariei, un alt stat care strânge legături de prietenie cu statul şi poporul chinez. Imaginea viitorului este memorabilă. Putem spera ca inagurarea noii filiale să fie acel semn de deschidere aşteptat de atâţia dintre noi.`

ICR se îndreaptă, cu paşi decişi şi curajoşi, pe acest drum remarcabil al liniştii şi progresului. Timpurile care vin stau sub semnul energiei şi al tinereţii. Ca şi vechii constructori ai socialismului, ctitorii ICR de azi au o inimă cutezătoare, dar şi maturitatea acelor meşteri anonimi din trecutul românesc. Să le urăm succes şi reuşite pe acest şantier al patriei noastre!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Marius spune:

    Traiasca patria noastra, republica democrata socialista Romania in frunte cu tovarasul Nico , scuze victor ponta !

    Vom merge pe cai nebanuite spre a cladi socialismul , impreuna cu prietenii si fratii nostrii , RPC , URSS si Cuba ( macar pe tricouri ) !

    Moarte burghezilor si capitalistilor care duc la exploatarea omului de catre om !

  2. Liviu spune:

    Desi sint multe alte criterii de evaluare, din punct de vedere strict managerial, mai bine un buget depasit si un loc pe prima pagina a ziarelor. As da afara orice subaltern care nu isi asuma riscuri si nu isi depaseste bugetul.

  3. Chiar eu spune:

    Deja se vad rezultatele. Pe langa multele scandaluri, decapitari, concursuri aranjate, sinecuri si inscaunarea marelui carturar si manager Lilian in fruntea ICR, Centrul National al Cartii (decapitat si el) nu mai organizeaza anual 2 sesiuni de jurizare pentru traducerea de literatura romana in alte limbi. In anul 2012 a doua sesiune de jurizare a cuprins numai 7 carti, iar in 2013 a fost o singura sesiune de jurizare. Pana in momentul de fata nu avem jurizarea pentru 2014… cine stie? Poate reducem la zero:

    http://www.cennac.ro/anunturi/tps-1/sesiuni-de-jurizare-15

  4. Ela spune:

    Din fragmentul de declaratie redat aici, am inteles mai mult decat din intregul articol, si asta nu din vina dlui I.Stanomir caruia-i multumesc pentru un text remarcabil, ci datorita dlui L. Zamfiroiu!
    Reiau pasajul cu spusele dlui responsabil CULTURAL : “Unul dintre obiectivele propuse de la preluarea mandatului a fost acela de a aduce ICR acolo unde îi este locul, nu pe prima pagină a ziarelor, şi mă refer la eveniment de tip scandal, ci al calităţii programelor pe care le organizează.”…pe care l-am citit de cateva ori inainte sa-mi recunosc ignoranta: nu inteleg aceasta (lunga!) fraza!
    Poate ca dl L.Z mizeaza pe indiferenta care o suscita si deci pe inatentia eventualului (?) cititor al randurilor pe care le produce, cert este ca m-a bagat in ceata cu sintagma :(
    Ma explic rezumand la ceea ce-mi pune problema : locul ICR este “nu pe prima pagina…” ci “al calitatii programelor”??? De ce, brusc si fara nicio coordonare semantica, acest genitiv?
    Raspunsul meu este: ca sa nu ne facem iluzii…
    ICR si seful sau sunt in perfect acord! Omul care se exprima incalcit, dorit pretios si in final patetic (!) reprezinta esenta actiunii sale, si implicit a institutiei pe care o conduce : un bricolaj cultural poleit cu staniol ieftin!

  5. Mitzu`Beciuklistu spune:

    “Există, în România guvernată înţelept şi vizionar de Victor Ponta, nenumărate motive de optimism. Criza economică este depăşită, încrederea în viitorul patriei restabilită, un debut de an şcolar început sub cele mai bune semne, cu manuale ce îi aşteaptă, în băncile mirosind a vopsea proaspătă, pe şcolarii dornici de cunoaştere. În tot, se simte un aer al împlinirilor, de parcă vremurile în care România Socialistă înflorea s-ar fi întors, dar încă şi mai luminoase.”

    Sigur, D-le Profesor, doar ne conduce nepotul politic al tovarasului Ivan Ilici Iliescu, reabilitatorul socialismului si al comunismului, ponda, unicul, de neinlocuit. Traim si inflorim! Viitorul de aur incepe in decembrie.

  6. victor L spune:

    Eu sint mic nu stiu nimic, dar pe Lilian Zamfiroiu l-a girat, la numire, cu un articol gen apa sfintita, chiar dl N. Manolescu.

  7. Darrell spune:

    Aceasta institutie parazitara ICR trebue defiintata, proprietatile ce le detin si administreaza vindute sau dat in folosinta comunitatilor romane din tarile respective iar fondurile bugetare alocate returnate in intregime platitorilor de taxe.
    ICR e apendixul guvernului si a agentiilor de securitate ce au facut foarte mult rau romanilore si probabil ca fac in continuare cea ce ele au facut intotdeauna de la infiintarea sa si bineinmteles sa dea locuri de munca fara prestatie dar bine platite nomenclaturii si sa publice lucrarile sau capodoperele impostorilor.
    Daca Tismanescu, Papatapecu sau Plesu vor sa fie publicati sa se pezinte cu manuscrisele la orce case de publicare si cu siguranta ca daca cea ce scriu merita publicat va fi publicat.

    • Imi ingaduiti sa va intreb cu ce drept schiloditi numele lui H.-R. Patapievici si pe al meu? Sunteti constient ca sfidati bunul simt? Ca procedati precum Vadim si altii ca el? Ca poluati acest spatiu public? Ca un forum nu este o groapa cu laturi?

  8. DanSu spune:

    Frumoase timpuri de Cântarea României.
    Câtă armonie, ce mai freamăt ce mai zbucium sublim. Pace, Liniște progres. Fără scandaluri, fără dictatură, armonie și întelegere. Toată lumea își iubea conducatorii, conducatorii își iubeau conducătorul. În fine totă lumea iubea.
    Oamenii se adunau spontan pe stadioane, în parcuri, în fața blocului, în fața magazinelor, uneori chiar și în spatele magazinelor se făcea coadă.
    Ca să vadă și securitatea că vorbește frumos despre țara sa, într-o scrisoare către un amic din străinătate, cineva scria:
    „La noi carnea e atât de ieftină, încât cu leafa pe o zi poți cumpăra un elefant. Dar noi nu mâncam elefanți, așa că strângem, și eu și nevastămea, leafa pe două luni și cumpărăm o găină din care mâncăm toată familia o zi.”

  9. Elena Damian spune:

    Savuroasă lectură! Totuși, ce-are dacă-i într-un mall? E China, despre care, de aici, cu toții avem o imagine distorsionată. Mai mult decât sediul, m-ar interesa agenda de proiecte a noii filiale. Eu aștept desfășurarea primelor acțiuni acolo și dup-aia mă pronunț.

  10. RazvanM spune:

    Victoria prostiei trebuie sa fie deplina. Din nou. Dupa care prostii vor cauta vinovati pt. dezastru. Din nou.

  11. cineva spune:

    Nu cunosc îndeaproape activitatea institutului, aşa că nu mă voi lansa într-o pledoarie în favoarea actualului ICR, dar am identificat în pamfletul de mai sus câteva ironii care nu par în regulă mai ales venind de la un om de dreapta.
    Ce este de râs în promovarea folclorului?
    O astfel de atitudine ar fi de aşteptat de la revoluţionarul Florin Poenaru, alergic la imn şi la rugăciuni, nicidecum din partea dreptei.
    Nu este vorba de geniul poporului român şi alte elucubraţii, dar dacă te ocupi cu promovarea culturii e normal să excluzi folclorul?
    N-aş vrea să cred că nu e de bon ton să cheltui banul public altfel decât promovând autori în viaţă şi posibil recunoscători.
    De ce ar fi mai puţin onorabilă această activitate decât promovarea pe bani publici, adică şi ai mei, a unor personalităţi despre care în viaţa mea n-am auzit şi mai mult ca sigur acelaşi lucru îl poate spune toată populaţia globului afară poate de câteva mii de inşi în cel mai fericit caz?
    Este normal ca ICR să fie un fel de întreprindere de stat organizatoare de evenimente pentru diverse persoane şi personalităţi? Mă rog, cu adevăratele personalităţi să zicem că n-aş avea o problemă, dar cu persoanele “vândute” ca personalităţi am, pentru că în acest caz nu se promovează cultura română.
    Sigur, personal regret multiplele succesuri de public ale artei homoerotice pe teme sado-maso precum Zilele culturii române de la Bochum sau participarea României la Bienala de Artă de la Veneţia.
    Poate, dacă regimul pontocratic va fi înlăturat şi democraţia reinstaurată, viitoarea conducere reformistă şi pro-europeană a ICR va face pasul înainte şi va organiza, la zilele culturii române, piese de teatru cu scene live de acest tip. Succesul la publicul străin iubitor de cultură ar fi garantat!
    Dar nici folclorul nu trebuie dispreţuit.
    Nu ştiu cum de fostei conduceri i-a scăpat încărcătura oedipiană a basmului Pipăruş Petru şi Florea Înflorit sau mult mai explicita Poveste a ştiţi dumneavoastră cui a lui Creangă (mă rog, asta nu-i folclor dar tot din înţelepciunea poporului îşi trage seva).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)