Home » Analize »Cultura »Dezbatere » Citesti:

Institutul Cultural Român şi revoluţia tehnico-ştiinţifică

Ioan Stanomir octombrie 3, 2012 Analize, Cultura, Dezbatere
7 comentarii 3,104 Vizualizari

Site-ul ICR este, din momentul în care echipa  preşedintelui Andrei  Marga a preluat conducerea, un spaţiu virtual extrem de instructiv. El devine laboratorul în care se alcătuieşte şi se rafinează viziunea despre cultură şi naţiune a guvernării actuale. Nimic nu poate fi mai dramatic decât acest contrast dintre intervenţiile echipei actuale a ICR şi ceea ce rămâne din vechea imagine grafică şi intelectuală a instituţiei lichidate  prin intermediul ordonanţei de urgenţă. Trecerea de la interfaţa prietenoasă la inflexibilitatea de limbaj de lemn a gazetei de perete s-a realizat, aproape instantaneu. Poarta de comunicare a ICR a fost redusă la poziţia de canal colector în care se adună, cu meticulozitate, comunicatele  acestui ICR schimbat la faţă, regândit spre a gestiona provocările “ societăţii cunoaşterii”.

Apogeul acestei strategii  de eliminare programatică a oricărei linii de continuitate cu echipa anterioară şi cu trecutul demonizat de propagandă pro-prezidenţială, ( spre a relua sintagmele  dominante în mediile culturale şi politice ce au salutat şi legitimat decapitarea ICR) este apariţia unui lung manifest, cu titlul “ Măsuri pentru consolidarea cunoaşterii şi prestigiului culturii  române întreprinse de ICR de la 1 octombrie 2012”.  În cele 33 de puncte pe care le enumeră, planul de măsuri  este un manifest  în care se poate întrevedea autentica miză legată de adoptarea  Ordonanţei de urgenţă- codificarea misiunii ICR de oficină de propagandă a regimului actual.

Recursul la frazeologia specifică ultimelor săptămâni, ( de la obsesia relativă la societatea cunoaşterii până la elogiul ştiinţelor tari ) maschează inabil ţinta esenţială asumată de acest program ideologic -  concentrarea exclusivă pe eforturile de promovare/ cosmetizare a imaginii României în lume. Identitatea naţională va fi gestionată, centralizat, de către  noua instituţie. “ În fiecare Institut Cultural Român amplasat în alte țări se asigură: a) dezbateri tematice cu participarea intelectualilor din ţară; b) prezentarea preocupărilor creative, a experimentelor culturale ale noilor generaţii; c) etalarea operelor autohtone validate în pictură, sculptură, urbanism, arhitectură, muzică, literatură, știinţe, filosofie, teologie și în alte domenii; f) prezentarea adecvată a oportunităţilor de turism cultural pe care le oferă România. Fiecare institut trebuie să-și organizeze Biblioteca Culturii Române și să o pună la dispoziția celor interesați” (6).

Metamorfoza ICR nu ar fi fost completă fără înscrierea  în misiunea sa oficială a sarcinii de  alcătuire a portofoliului de documentare privind imaginea României. ICR-ul de astăzi  poate fi apropiat de strămoşiii săi instituţionali patronaţi de regimurile autoritare, de la monarhia carlistă la autarhia ceauşistă.  Păşunismul retoric traduce regresul către abordarea dominată de pitorescul etnografic. Epoca traducerilor din autorii experimentali şi  “ cosmopoliţi” a trecut. Este clipa ca autenticele valori, validate  secular, să fie codificate vizual, sub semnul  tradiţiei şi al patriotismului. “ Institutul Cultural Român, în cooperare cu uniunile de creaţie și instituţiile respective, realizează și distribuie seria de filme documentare de istorie, geografie și civilizaţie intitulată Comori ale Carpaţilor”. ( 12).

Ţară a comorilor din Carpaţi, dar şi societate a cunoaşterii, România la care visează  Institutul Cultural Român în octombrie 2012 este o naţiune ce -şi exportă, cu mândrie, propriul model democratic. În pofida criticilor duşmănoase, în pofida tentativelor de amestec în  treburile interne, România a pus la punct o viziune proprie asupra pluralismului, de unde şi obligaţia ICR de a gândi o serie de manifestări ce au ca obiect popularizarea acestor inovaţii autohtone. Rezultatele anticipate nu pot fi decât unele  generatoare de optimism. “ Se organizează seria de conferințe „Democrația ca formă de viață. Abordări românești“ în diferite institute culturale din rețeaua Institutului Cultural Român” (21)

Institutul Cultural Român este, în acord cu această lectură  a viitorului, principala entitate ce administrează exportul versiunii politice  girate de actuala majoritate.  Scrierea istoriei contemporane nu mai poate fi  lăsată la îndemâna energiei inviduale. Se impune un efort de echipă, coordonat şi controlat de stat, astfel încât imaginea anilor de post-comunism să fie una în deplin acord cu canonul ideologic  elaborat de România oficială. “Împreună cu Academia Română și instituţiile de istorie contemporană, Institutul Cultural Român publică seria de scrieri România de azi, care prezintă, la nivelul istoriografiei actuale, evoluţiile din România de după 1989” (13).

Mutilarea  ICR  în lunile din urmă nu a fost decât prologul pentru o nouă construcţie instituţională. Edificiul care se ridică, sub ochii oricărui observator lucid şi interesat,  îşi are, o dată cu acest program- manifest, conturul trasat.  Înlăturarea vestigiilor  anilor din urmă este realizată.  Opera de propagandă naţională şi patriotică poate, în fine, să înceapă cu adevărat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. io spune:

    Felicitari, domnule Stanomir, pentru claritatea expunerii.
    Propun actualilor guvernanti schimbarea denumirii institutiei
    in Antena 4 sau mai bine Antena International.
    Chiar ma intrebasem care ar putea fi sensul includerii in spectrul ICR a
    unor activitati din domeniul stiintelor tehnice.
    Acum e clar: pentru a permite activistilor din UPB, UBB, UMF Iasi accesul in afara,
    pe banii statului.

    • Dorin Ionescu spune:

      Tezele din 1 Octombrie
      Se mai poate adauga: “Traiasca Frontul Democratiei Socialiste!” si de ce nu? “Luptam pentru pace!”

  2. serban filip spune:

    Vad ca dl Horia Garbea nu sta degeaba. Dupa ce a scos bani frumosi din faimoasa (in rau…) revista Prostitutia acum a considerat ca e “copt” sa se ocupe si de ICR. Mandatat de nimeni altul decat de insipidul domn Marga, cel mai jalnic ministru de externe de dupa Revolutie. Un pornograf si un diletant, ce combinatie frumoasa…presupun ca cei doi vor descoperi cot la cot comorile Carpatilor. I-as sfatui sa scxrie impreuna si un tratat despre Viata de zi cu zi in imperiul dac al lui Burebista. Sigur ar fi un best-seller….

  3. dusu spune:

    de oameni ca marga are nevoie acest stat.cu politici ca acestea a fost el construit.
    Transilvania,impinsa cu 50 ani in trecut prin alipirea cu regatul,trebuie sa fie rasa ptr ca omul nou sa iasa victorios

  4. marin spune:

    Nu vreau sa fiu rau ci doar malitios, dar ma tem ca de oameni precum dl Marga nu are nevoie…nimeni, nici macar propria nevasta!

  5. Sile spune:

    Au unii un talent deosebit in a se face de bafta. Cred ca asa o sa-i ramina numele : MARGA CALORIFER.

  6. Vasilescu spune:

    Va rog sa cititi interviul in Observator cultural. S-a vorbit despre intelectualii puterii… Iata-i.
    Ovidiu Simonca isi imagineaza ca mai e un personaj frecventabil dupa o asmenea scamatorie (inca una) subtire. Oare de ce ne crede atit de stupizi?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)