vineri, martie 29, 2024

VIDEO Lidia Bodea, directorul editurii Humanitas: „Despartirea omenirii de cartea tiparita ar fi o despartire fatala”

De fiecare data cand vrem sa cumparam o carte ne intrebam, oare o sa am timp sa o citesc? Sa citesti e ca si cum ai avea grija de tine, este luxul unei intimitati cu tine insuti prin intermediul unui autor bun. Daca vrei sa afli doar informatii despre un subiect intri pe internet. Daca insa vrei sa citesti un autor va trebui sa pui mana pe cartea pe care a scris-o, sa o parcurgi ca pe un drum. Din perspectiva editorului oare cum se vad lucrurile acestea?  Lidia Bodea, directorul editurii Humanitas, despre piata de carte din Romania, ebook si noile volume aparute la editura Humanitas:

„Ceea ce conteaza cu adevarat in cresterea vanzarilor in totatul targului de carte este programul editorial, oferta, noutatile cu care vin editurile si programul de evenimente. Publicul venind acolo gaseste cartile pe care si le doreste si are priviliegiul de a asista la ceva mai mult decat o simpla lansare de librarie – la ceva ce incepe sa semene a spectacol, masa rotunda, dezbatere.”

„Romania nu se lauda cu un tiraj mediu foarte bun, suntem la multe mii de exeplare distanta de tirajul mediu din Franta, Polonia, Ungaria. Exista din fericire si varfuri care reusesc sa treaca stacheta tirajului mediu, devenind apoi ceea cu adevarat bestseller, adica trecand de 5 mii, 10 mii de exemplare.”

„A avea o oferta de ebook este obligatoriu. Este si pricina pentru care avem 300 de titluri in format ebook in oferta Humanitas Digital. Insa cred si voi ramane convinsa ca despartirea omenirii de cartea tiparita ar fi o despartire fatala. Nu vorbim despre un obiect oarecare, despre un suport oarecare pe care omenirea sa-l abandoneze, sa-l dea la spate asa cum a dat de pilda patefonul sau telefonul cu manivela. De la Gutenberg inoace cartea si-a gasit in formatul acesta tiparit, legat forma perfecta, indraznesc sa spun. Sigur, vor veni fanii digitalului care imi vor spune ca nimic nu se compara cu perfectiunea pe care o poate atinge un eReader sau o tableta. Iar eu am sa le spun ca nimic nu se compara cu senzatia pe care o decalnseaza numai atingerea unei carti, niciodata atingerea unui ecran.”

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Am cautat traduceri din A. Smith, Hayek , Friedman, von Mises, Ricardo, de Soto, Keynes, Krugman etc. Nu am gasit nimic. Nu exista cerere pentru asa ceva?
    Una este sa citesti un pdf, alta cand „miroase” a carte si nu a tastatura prafuita. Cred ca se poate face o colectie pe tema asta.
    De asemenea nu se gasesc carti de analiza tehnica: despre Elliott wave, scrise de Prechter, Neely, despre Dow Theory, sa zicem, rafinata de Robert Rhea, carti scrise de Gann , Hurst, Jenkins, Gilmore etc.
    Si aici se poate face o colectie, segmentul de potentiali clienti este mai mic, dar preturile sunt mai mari. Daca ar fi traduse ar fi si mai bine, pe net se gasesc doar variante in engleza.
    Este interesata editura Humanitas de aceste segmente? Macar primul, si tot ar fi ceva…

    • In primul rand as vrea sa va multumesc pentru intrebarile dvs. cu atat mai mult cu cat ele vin in deschiderea discutiei noastre de astazi si fac dovada ca exista in Romania cititori interesati de domenii care nu sunt doar domeniile „clasice”. De fapt, intrebarea dvs este in sine si un raspuns, si un comentariu caci dvs numiti una dintre absentele de care se face vinovata piata de carte din Romania, si anume absenta unei colectii coerente care sa ofere publicului posibilitatea de a-i intalni deopotriva pe parintii fondatori ai gandirii economice (Smith, Hayek) si pe autorii contemporani, de acum mai fiecare specializat pe cate un subdomeniu (cazul Dow Theory, de care vorbiti).
      Sper ca sugestia dvs se va concretiza intr-un portofoliu editorial la Humanitas. Deocamdata, pot sa va semnalez primele titluri aparute in noua noastra colectie „Povestea banilor”, colectie care deja are un cititor pasionat in persoana lui Moise Guran. De asemenea, parte dintre autorii amintiti de dvs se regasesc cu texte traduse pe site-urile Institutului Ludwig von Mises, Romania, si ECOL – Centrul pentru Economie si Libertate.

      PS Va multumesc si pentru ca iubiti mai mult cartile tiparite!

  2. Cand se vor ieftini cartile in Romania ? Aveti in plan un lobby pt scaderea impozitelor/taxelor in domeniul editarii/comercializarii de carte ?

    • Imi vine sa intreb, la randul meu, cand credeti ca se vor ieftini in Romania pantofii, tricourile, bicicletele etc? Sau curentul electric, motorina si alte o mie de lucruri sau servicii?
      Simpla comparatie cu preturile de oriunde din Europa ne arata ca, in timp ce la cele mai multe dintre produse si servicii „alinierea” a avut loc (cand nu s-a intamplat sa depasim de fapt linia din alte tari) pretul mediu al cartii in Romania abia daca este la jumatate din pretul mediu al cartii in Franta, de exemplu. Imaginati-va pretul de pe coperta unei carti ca pe un cerc, apoi incepeti sa taiati rand pe rand urmatoarele felii: costuri de tipar, costuri de corectura, redactare, tehnoredactare si grafica, rabatul retinut de librarii, drepturile de autor, costurile de depozitare, transport si difuzare, costuri administrative, timbrul literar (inexistent in alte tari) si TVA-ul ( noua la suta in Romania, fata de sapte la suta in Franta).
      La capatul acestui exercitiu, vin si va spun ca, atat cat mai ramane vreo felie, editurile o investesc in viitoare carti, in dezvoltarea editoriala, in programe de promovare a lecturii.

  3. De ce cartile electronice, de la Humanitas, sunt asa de scumpe? Pretul lor e vag redus fata de o carte pe hartie. In S.U.A. cartea electronica costa cam 30 % din pretul cartii pe hartie.

    • Ciudat, pe Amazon preturile la ebook sunt mai mari decat in Romania, procentual vorbind. Peste 50%. Inainte erau 100% din pretul paperback, chiar mai mult.

    • In primul rand, dati-mi voie sa nu subscriu la comparatia cu Statele Unite, cel putin nu atata vreme cat piata de ebook din Romania nu depaseste 0,5 – 0,7 la suta.
      Daca tinem cont de structura pretului cartii pe care am incercat-o mai sus, vedem destul de limpede care sunt de fapt costurile care dispar in cazul ebook-urilor; ceea ce numiti pret vag redus e pana la urma pretul matematic posibil la capatul producerii unui ebook.

    • Tot de laAmazon cumpar pe un Kindle carti digitale. Spre exemplu am cumparat G.Orwell, All Art Is Propaganda-Critical Essays, cu $1.99, cand pretul initial pentru cartea printata e de $15.95.

  4. Stimata Doamna,

    vreau sa va intreb despre implicarea directa AER in piata de carte si in promovarea unor proiecte. Ca asociatie a editorilor, in afara targurile de carte, ce alte activitati si proiecte mai are? Sunteti multumita de felul cum fuctioneaza? Ar trebui o alta instutie patronala a editorilor?

    • Desi imi propuneti sa trec peste implicarea AER in organizarea targurilor de carte, imi ingadui sa ma opresc fie si numai cat sa amintesc ca vorbim despre doua editii Bookfest la Bucuresti si despre editiile Bookfest din tara (Cluj, Iasi, Timisoara). De la negocierea contractelor si a tarifelor pentru spatiile de expunere, a parteneriatelor media, pana la structurarea calendarului de evenimente, aceste targuri presupun un efort deloc neglijabil, iesirea din rutina, entuziasm si, nu de putine ori, incapatianarea de a merge mai departe, ba chiar de a face ca de la un an la altul Bookfestul sa arate tot mai bine, sa ofere mai mult cititorilor. Toate acestea le face o echipa constanta de numai cativa oameni, coordonata de Mihai Mitrica, directorul executiv AER.

      Despre celelalte activitati si proiecte ale AER puteti afla din rapoartele anuale ale Adunarii Generale.
      La intrebarea legata de nevoia de a avea o alta „institutie patronala a editorilor” va raspund ca vad obligatorie nu infiintarea unei noi structuri, ci definirea statutului de editor. Gasesc cel putin primejdios si percep ca pe un simptom grav faptul ca in Romania oricine se poate „juca” de-a cartile.

  5. De ce sunt tiparite mai multe carti pentru copii?
    Trec deseori prin librarii si intotdeauna ma opresc la raftul de carti pentru copiii. De fiecare data, carti istorice, sau volume mari cu povesti, aproape aceleasi cu cele pe care le citeam cand aveam noua ani. Desori realizate in culori tipatoare si cu un straniu prost gust. Mai sunt si cele cu personaje de desene animate, dar parca as dori altceva de la o carte pentru copii, mai multa fantezie, mai mult bun gust.
    Am intrat intr-o asa-zisa librarie, mai mult papetarie, si am fost neplacut impresionat de calitatea fizica si estetica a cartilor pe care le-am gasit. O atmosfera de butic al anilor 90.

    • Pentru ca tot am vorbit despre targuri, va invit la Bookfest Junior, un program de evenimente dedicat copiilor, program care implica cateva dintre editurile consacrate in piata de carte de profil. Bookfest junior se desfasoara in cadrul Salonului Cartii Bookfest, intre 28 mai si 1 iunie. Sunt sigura ca veti gasi cu acest prilej altceva decat trista „atmosfera de butic a anilor 90”.

  6. Vedeti in curand aparand un nou val de ebook? Ultimii ani ne-au dovedit ca in materie de produse electronice si de inovatii digitale cel mai mult conteaza al doilea val.

    • Cred ca nu productia propriu-zisa de carte electronica trebuie sa fie de tip primul val, al doilea val, samd. Daca insa vorbim despre device-uri, despre suportul care gazduieste continutul de carte electronica, atunci, da, inclin si eu sa cred ca se va verifica teoria care spune ca un al doilea val de produse il va intrece pe primul.

      Revin la statisticile pietei de carte din Franta si va spun ca tinerii cu varste in 7 si 15 ani sunt in proportie de 11% utilizatori de tablete si numai in proportie de 1% utilizatori de eReader.

  7. Aveti in pregatire vreun volum al lui Mircea Cartarescu? Ce autori romani vor aparea in curand la Editura Humanitas? Mi-as dori sa fie cat mai multi.

    • Da, Mircea Cartarescu pregateste un nou roman. Alaturi de alte cateva sute de ascultatori am avut privilegiul de a-l asculta intr-o lectura publica la Libraria Humanitas de la Cismigiu. Ne-a citit din acest viitor roman, care poarta titlul de lucru „Anomaliile mele”. Dar, pana la intalnirea cu noul roman al lui Mircea Cartarescu, va invit sa descoperiti noua carte a lui Andrei Cornea, „Miracolul. Despre neverosimila faptura a libertatii”, amintirile Antoanetei Ralian, chenzinele literare ale Taniei Radu, vorbele de duh antologate de Radu Paraschivescu, romanul lui Claudiu Soare si amintirile despre „Casele vietilor noastre”, semnate de Ioana Parvulescu, Dan C. Mihailescu, Gabriel Liiceanu, Monica Pilatt, Barbu Cioculescu, Victor Ieronim Stoichita etc.

  8. As vrea sa reiau o intrebare din articol, reformuland-o. Se citeste mai putin oare acum, decat cu 20 de ani in urma? Nu vorbesc doar de Romania, ci si de Europa si de America. Lucian Boia s-a citit extraordinar de bine, in fond, in Romania.

    Cred doar ca scriitorii si-au pierdut statutul in societate si ca exista un curent de anti-intelectualism, nociv. Cred ca nu cititul, ci reconstructia statutului intelectualului public este problema. Iar aceasta este treaba mass-media si a lor insisi, a intelectualilor.

    A doua intrebare:
    exista oare o incongruenta intre asteptarile publicului ce scriu tinerii romancieri romani?

    Seria A Song of Ice and Fire, cuprinzand o naratiune dificila in realitate, este realmente infulecata de tineri. Exista, cre eu, apetit pentru lectura. Sa fim increzatori si optimisti.

    • Din pacate, statisticile ma obliga la un raspuns pe cat de scurt, pe atat de transant si intristator: da, se citeste mai putin. In Romania doar 51 la suta citesc o carte pe an. Sa ne uitam la jumatatea plina sau la cea goala a paharului cu carti? Exemplul Lucian Boia, pe care-l amintiti, tine de exceptie, caci tiraje de peste 50 de mii de exemplare pentru o carte reusesc sa aiba, la noi, cu adevarat numai autorii exceptionali.
      Glumind (oare?), in continuarea comentariului dvs as spune ca „treaba mass-media” a fost mai curand aceea de a sparge in bucati statutul intelectualului. Reiau recomandarea facuta si va propun sa cititi din „Miracolul” lui Andrei Cornea partea intitulata „Lumea” si, in special, capitolele „Media” si „Cercul vicios al shoppingului”.

  9. As vrea sa citesc poezie romaneasca scrisa in ultimele decenii. Ce poeti imi recomandati?
    Ati publica o antologie de poezie romaneasca, cu poeti care ar merita poate sa fie mult mai cunoscuti decat sunt acum? Un poet ca Virgil Mazilescu practic ramane necunoscut inca marelui public.

    • Ioana Nicolaie, „Autoimun”, Bogdan O. Popescu, „Cartea dragostei”, Emil Brumaru, „Rezervatia de ingeri”, Marius Chivu, „Vintureasa de plastic”. Sunt cateva dintre lecturile mele din ultimul an.

      Virgil Mazilescu a fost publicat intr-o buna editie de Opere complete, la Editura MLR. Altfel, desigur, aveti dreptate sunt nu putini poeti care ar merita mai multa recunoastere. Din nefericire, aflu ca tocmai ne straduim, prin alesii nostri, sa il „recunoastem” pe Adrian Paunescu si sa-i facem o statuie in Parcul Copou. Inca mai sper intr-o farama de bun simt si bun gust care sa opreasca entuziasmul intiatorilor.

  10. Ce sanse dati consumului de carte in randul generatiei de tineri/adolescenti nascuti in primul deceni dupa 1989? Le-ati pregatit ceva la Bookfest-ul de anul acesta? (Apropo, felicitari pentru promovarea evenimentului, eu cel putin am mers de doua ori saptamana trecuta cu botul masinii intr-un autobuz cu colant Bookfest)

  11. De ce editura Humanitas are o oferta atat de redusa de ebook-uri? Care sunt cauzele pentru care o carte tiparita nu este insotita si de oferta in format electronic?

    • Exista 300 de ebook-uri in portofoliul Humanitas si pe masura ce contractele specifice la care obliga digitalizarea vor fi incheiate, speram sa reusim sa oferim in format ebook intregul nostru portofoliu.

  12. Care vedeti ca va fi rolul jucat de librariile mici in industria de carte? Vor continua sa existe? Va exista vreun parteneriat intre edituri si librariile mici care le vor ajuta sa reziste in fata marilor distribuitori de carte?
    Cum vedeti vanzarea de carte a librariilor online. Cele mai multe dintre ele isi bazeaza strategia de marketing pe reducerea preturilor, lucru care genereaza adevarate probleme librariilor si micilor distribuitori. Exista posibilitatea ca vreo lege sa reglementeze preturile de vanzare a cartilor si mai ales politica de discount?
    Multumesc

    • Cum poate stiti, in Romania nu functioneaza asa-numita lege Lang, legea pretului unic al cartii. Prin urmare, exista librarii online care, cum spuneti, abuzeaza de libertatea de a stabili politica de pret si in special de discount. Nu vad insa aici cea mai mare dintre primejdiile care pandesc o librarie mica. Si sunt convinsa ca, daca vor reusi sa fie mai mult decat simple magazine care vand carti, daca vor reusi sa decupeze in spatiul urban comercial obisnuit un spatiu cu identitate culturala, librariile si mici/si mari vor continua sa isi joace rolul esential in industria de carte.

  13. Solutia nu cred ca sunt ebook-urile ci audiobook-urile.

    Nu mai avem timp sa citim carti. Stam 9-10 ore la serviciu si 1-2 ore in trafic. Este dificil sa citesti o carte pe tramvai, autobuz sau masina, dar o poti asculta.

    1 ora pe zi inseamna mult. Intr-un an se aduna cateva carti.

  14. Spre deosebire de domnul MirceaM, eu unul as dori sa vad mai multe carti publicate in limba in care au fost scrise. Desigur, le pot cumpara de pe Amazon dar preturile sunt altele, se adauga transportul, uneori TVA deci achizitia devine dificila (mai ales atunci cand vorbim de autori mai putin cunoscuti).
    De ce doresc acest lucru? Nu din elitism ci din simplul motiv ca unele dintre traducerile unor carti „clasice” mi-au lasat un gust amar: parca erau facute cu Google Translate, si numai faptul ca citisem cartea in original mi-a permis sa inteleg ce dorea sa „exprime” traducatorul.

    • Dupa cum stiti foarte bine se gasesc pe net, chiar free, variante originale. Eu le cam am. Dar, cartile pe care le consider importante mi le cumpar si pe hartie. e mai placut,de fapt mult mai placut, nu te dor ochii… e si un pic de orgoliu, sa fim sinceri. Preturile cartilor de hartie, de afara, dupa standaredele lor de viata, nu sunt mari, undeva intre 20 si 80$ (ce-am cumparat eu), dar pentru noi sunt uneori prea mari, Si atunci mai tai din cumparaturi.
      Cartile noastre sunt un pic mai ieftine, am gasit cativa „Krugmani” (65 lei), Stiglitz(89), si ceva Friedman(dar nu Millton) 40 lei., preturile sunt mai mici…dar nu foarte mici. In plus fiind traduse segmentul de potentiali clienti creste.
      Avantajul este evident, poti citi si politicienii, nu?
      Dar lipsesc nume grele, de aceea ar fi excelent daca s-ar face o colectie echilibrata, sa zicem liberalii, pe caprarii, scoala austriaca, de la Chicago, etc.Un fel de istorie a liberalismului, cu caritile celebre traduse, accesibile, poate unele introduse si in programa scolara, subventionate de stat, na, cred ca aici sunteti de acord cu interventia statului?
      Desigu trebuie si „contrapartea”, chiar Marx, trebuie sa stii bazaconiile socialisto-comuniste ce baza au avut. Ca sa nu mai spun de Keynes, toata lumea vorbeste de el..dar cati l-au si citit?
      Or daca ar fi numai in engleza ar fi mai greu…

      • Domnule MIrceaM, recunosc, m-am amuzat – cu apreciere si simpatie: cand statul va subventiona cartile lui Mises si Hayek (ca sa nu vorbim de Rothbard) declar sincer ca ma voi angaja ca functionar la stat… Si nu din alt motiv ci pentru a avea ocazia sa fac parte in mod nemijlocit dintre angajatii ultimului stat roman. ;)

  15. “Despartirea omenirii de cartea tiparita ar fi o despartire fatala”-spuneti Dv. Desigur,afirmatia este 100% valabila pentru editura. Pierd si cei ce au o aplecare spre cititul unei carti,dar in anii acestia sint multe forme de suplinire. Nu cred ca generatiile urmatoare vor fi pline de idioti,din cauza ca nu citesc o carte tiparita. Instruirea poate fi facuta divers. Desigur,eu,care am crescut-parintii fiind dascali-cu biblioteca linga cap, va inteleg perfect !. Cititu7l era nu doar o forma de cunoaste,dar si de educatie !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro