vineri, martie 29, 2024

VIDEO Cum alege Denisa Comanescu cartile pe care le publica

Denisa Comanescu este cel mai bun editor de carte de literatura din Romania. De-a lungul ultimilor 20 de ani, majoritatea cartilor bune din literatura universala pe care le-ati citit i se datoreaza intr-un fel sau altul – ea le-a ales pentru dvs.


Foto: Radu Sandovici


Din 2007 este director general al editurii Humanitas Fiction si cu un an inainte lansa, la aceeasi editura, prima colectie de carte personalizata, „Raftul Denisei”, dedicata fictiunii straine.

Denisa Comanescu a fost in redactia Contributors.ro pentru a discuta despre meseria de editor, despre piata de carte si copyright, despre sincronicitatea aparitilor editoriale intre Romania si Occident. Si despre cum e sa fii cititor profesionist.


  • Cam la 30 de ani, oricat de buna a fost o traducere e bine, pentru ca limba se schimba, sa ai o traducere noua.
  • Ma intereseaza de multe ori sa mizez pe scriitori noi. E foarte riscant sa publici un debut literar. Nu stii cum va evolua acel autor. Miza este foarte mare. Vrei sa-l faci autorul tau, sa mergi cu el mai departe si uneori se intampla sa renunti.
  • Ce conteaza? In primul rand valoarea literara, dar si criteriul vandabilitatii. Am in colectiile Humanitas Fiction autori grei, autori mari despre care nu sunt sigura ca se vor vinde, dar cred ca trebuie publicati.
  • Public bestselleruri. Printre acestea public mai ales romane care se adresaza femeilor, Femeile citesc mai mult decat barbatii.  Femeile au o aplecare spre literatura cu secrete de familie, spre literatura cu o tenta gotica, spre literatura care se centreaza mai ales pe revelatiile din microcosmosul familial.
  • Amos Oz, precum un Cehov al zilelor noastre, reuseste sa trateze magistral temele din gineceul mic, ca sa punem asa, a ajuns sa fie foarte prizat in Romania.
  • Am perseverat sa-l public pe John Fante, un mare scriitor american, desi romanul lui anterior nu s-a vandut foarte bine in limba romana. Sunt convinsa ca va avea din ce in ce mai multi cititori.  „Vise pe Bunker Hill”  este ultimul sau roman, o mica capodopera, o carte scrisa pe cand era orb si ciung, pentru ca avea diabet inca din 1957.  Cartea  i-a dictat-o sotiei sale. A pus in el cat a putut din biografia sa fictionalizata.  Charles Bukowski declara, Fante este zeul meu.  Influenta lui Fante asupra lui Bukowski a fost covarsitoare.
  • Am publicat un scriitor rus, mort in timpul terorii comuniste, Leonid Tipkin, „O vara la Baden-Baden”, un roman formidabil despre Dostoievski. Am crezut ca in Romania se va vinde tocmai pentru ca avea un astfel de personaj care ca scriitor era iubit de cititorii romani. Nu s-a vandut.
  • Exista carti pe care ti le doresti si pe care ti-e greu sa le obtii. Daca si le doresc mai multi editori se face o licitatie. Si sumele la licitatie cresc, dupa mai multe runde se ajunge la last best offer. Si atunci hotarasti, te abtii sau ai incredere in cartea respectiva si mergi mai departe.
  • In America nu se traduce mult. Sunt edituri americane de elita care sunt edituri mici sau medii si care au tiraje de inceput pe carti europene de doar  trei – patru mii de exemplare. Literatura europeana patrunde destul de greu in America si nu sunt foarte multi scriitori europeni bestselleristi, ca sa sa le spun asa. In schimb, in Europa se traduce masiv literatura americana.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Buna ziua,
    am cumparat cartea Atlasul Norilor acum vreo doi ani de la Libraria Humanitas, la intamplare, fara sa stiu altceva despre ea decat ce scria pe coperta din spate. Am citit-o intr-o saptamana. A fost o surpriza foarte placuta. Mi-a placut enorm, atat de mult incat nu intelegeam de ce nu se vorbea despre ea. Apoi a aparut filmul si toata lumea din jurul meu a inceput sa o citeasca in editia noua. Eu am fost multumita ca am cumparat-o cu mult inainte ca ea sa devina populara. De atunci am inceput sa cumpar des carti din „Raftul Denisei” despre care nu stiu nimic, doar dupa intuitie. N-am fost absolut niciodata inselata in asteptari. Nu pot decat sa va multumesc.
    De ce nu exista un sistem prin care sa se faca mai multa publicitate, sa se vorbeasca mai mult despre cartile acestea? Cred ca lumea ar citi mult mai mult daca ar stii ce tine in mana la librarie. Poate un fel de pliant pentru fiecare carte din care sa afli mai mult despre autor, despre carte, mai multe opinii si recenzii.
    Eu m-am observat cand cumpar carti, de obicei sunt obosita, abia astept sa ajung acasa si atunci caut lectura facila, sa pot sa ma relaxez. Si, apoi, de obicei, cand ajung sa fiu odihnita ma plictisesc de romanele proaste pe care le-am cumparat si le abandonez. (Apropo de asta, mai urmeaza sa apara volume cu Fandorin, de Boris Akunin? Sunt cele mai simpatice romane politiste pe care le-am citit vreodata?)

    • La Editura Humanitas Fiction, atat cartile din colectia “Raftul Denisei”, cat si cartile din cele opt serii de autor beneficiaza de destula vizibilitate. In primul rand pe Internet, avem portalul Humanitas in care exista site-uri pentru fiecare editura din Grupul Humanitas, pentru cartea prin posta, LibHumanitas (libraria on-line) si pentru e-bookuri. Informatiile sunt la zi, cu detalii ample despre fiecare carte publicata si despre autorul care o semneaza, cu fragmente din cartea respectiva, cronici, filmulete.
      De asemenea, pagina de Facebook Humanitas Fiction. Newsletter-ele noastre se trimit si la media, si la cei inscrisi in baza de date. Catalogul Grupului Humanitas se editeaza de doua ori pe an, la Bookfest si la Gaudeamus. Atat in Librariile Humanitas, cat si in celellalte librarii trimitem cataloage, pliante, afise, leaflet-uri.
      De curand, din pagina de Facebook Humanitas Fiction se poate accesa Clubul Cartile Denisei in care vom pune mai multa informatie despre cartile publicate.
      Din pacate, colectia Thriller&Mystery, in care apareau cartile lui Boris Akunin, si-a stopat aparitia odata cu criza din 2009.

    • Personal, public numai literatura straina.
      Sansele scriitorilor romani depind de concursurile de debut ale diferitelor edituri care publica literatura romana. In momentul de fata, ofensiva tinerilor autori romani pe Internet mareste sansele de publicare. In SUA, spre exemplu, tot mai mult marile edituri isi selecteaza noi autori de pe bloguri, de pe site-uri in care acestia se autopromoveaza. In SUA e la moda autopublicarea si autopromovarea pe Internet.

  2. Care este proportia intre literatura americana comparativ cu literatura din alte spatii culturale, inclusiv America de Sud pe care o publicati?

    Care sunt scriitorii europeni care au in acest moment cel mai mare succes in Romania?

    De ce credeti ca nu mai apar scriitori importanti in America Latina astazi?

    Va multumesc pentru raspunsuri,
    Ilina

    • Statistic, din cele 25 de titluri noi care au aparut la Editura Humanitas Fiction din ianuarie pana la finele lui mai, 8 apartin literaturii anglo-americane.
      Va pot enumera in primul rand scriitorii europeni de succes pe care-i public. Eric- Emmanuel Schmitt (15 000 de exemplare vandute din volumul “Cea mai frumoasa carte din lume” intr-un an si jumatate), Herta Müller (“Inca de pe atunci vulpea era vanatorul” – peste 35 000 de exemplare in doi ani), Nikos Kazantzakis, Patrick Süskind, Ismail Kadare, Alexandr Soljenitin, Fernando Pessoa (10 000 de exemplare din ” Cartea Nelinistirii” si “Opera Poetica” impreuna in trei ani ), Ludmila Ulitkaia, Alessandro Baricco etc.
      Literatura care se scrie acum in America Latina este foarte interesanta. Se traduce mult mai putin astazi din aceasta literatura. Se tiparesc si se retiparesc, si se fac traduceri noi din operele celor patru mari scriitori argentinieni ai secolului XX , Borges, Cortazar, Bioy Casares, Sabato. Chiar ieri a aparut in seria de autor pe care Humanitas Fiction i-o dedica lui Ernesto Sabato, capodopera “Despre eroi si morminte”, intr-o excelenta noua traducere semnata de Tudora Sandru Mehedinti. Editura Humanitas a publicat de curand doua volume noi, “Orgia perpetua” si “O mie si una de nopti” in seria de autor Mario Vargas Llosa, marele autor contemporan peruan, Premiul Nobel pentru Literatura in 2010.
      De asemenea, apar in Romania in continuare cartile reprezentantilor realismului magic in frunte cu cele ale columbianului Gabriel García Márquez. O revelatie recenta este opera scriitorului chilian Roberto Bolaño.

  3. Cand vom gasi cartile Humanitas si pe Amazon (ma intereseaza mai cu seama Amazon Kindle)? Locuiesc in strainatate si promovarea cartilor romanesti aici peste ocean (si implicit accesul meu la ele) este aproape inexistenta. Cand vine vorba despre alte literaturi europene, inclusiv cea maghiara sau sarbo-croata, traducerile in engleza si / sau accesul la carti in original este mult mai facil (sunt cititor de engleza, franceza, spaniola si maghiara). Reprezentati cea mai mare si mai serioasa editura din Romania, exceptand poate Polirom-ul, ati putea sa-mi explicati aceasta tendinta de enclavizare, daca imi este permisa exprimarea, a literaturii romane?

    • Autori romani publicati de Editura Humanitas in format electronic pot fi cumparati de pe site-ul editurii.
      Mircea Cartarescu este tradus in peste 20 de tari, inclusiv in limba engleza.
      Nu cred ca exista o enclavizare a literaturii romane, tinand cont mai ales de faptul ca prin promovarea si subventiile acordate de ICR, sub Horia Roman Patapievici, s-a tradus masiv din scriitorii romani contemporani.

    • Sper sa nu o luati drept publicitate, dar vorbiti de lipsa unor carti in limba romana in America de Nord. Daca dati o cautare pe Google, veti vedea ca exista la Montréal, in Canada, o librarie romaneasca foarte mare, unde puteti gasi cateva mii de titluri de carte romaneasca, dintre care o mare parte sunt editate de Humanitas. Dar nu numai… Se poate cumpara online de pe site-ul lor, de la http://www.cartiromanesti.ca
      Serviciile si livrarea sunt impecabile.

  4. Buna ziua,

    Care este parerea dumneavoastra despre ebook-uri si de ce sunt asa putin raspandite in Romania?

    As dori sa stiu daca aveti in vedere sa publicati si in format electronic cartile editurii.

    Daca da, imi puteti spune cand si daca aveti in vedere publicarea editiilor electronice fara a fi protejate prin DRM? In lume exista edituri mari care au renuntat la protejarea editiilor electronice (O’Reilly, de exemplu).

    Va multumesc!

    • Vad din ce in ce mai mult tineri citind pe tablete electronice. Sunt convinsa ca ebookurile vor lua amploare si la noi si se vor dezvolta paralel cu cartile tiparite.
      Primesc in format electronic de la editurile si agentiile straine manuscrisele cartilor pe care le cer pentru a-mi alege titlurile pe care urmeaza sa le public si cel mai usor imi e sa le citesc pe tableta.
      Am raspuns mai sus, consultati site-ul Humanitas, cartile noastre noi exista in format electronic.
      Cartile autorilor romani, in marea lor majoritate, sunt pe site si sunt si cartile multor autori straini.

      • Si daca un roman despre care nu se stie nimic a scris un roman SF foarte bun,i-ati oferi o sansa?Multi dintre debutantii care participa la concursuri organizate de edituri nu au lucrari impresionante dar sunt anumiti oameni pentru care scrisul este modul lor de a ignora rautatea si egoismul din jur dar cand vor sa faca ceva in aceasta privinta,sa imparta cu ceilalti pasiunea lor,se lovesc de ziduri si porti inchise.Dumneavoastra ati promova un astfel de om?

  5. Cum faceti ca sa va dati seama daca romanele pe care le veti publica vor fi apreciate de cititorul din Romania? Vi se intampla des sa doriti pur si simplu sa publicati o carte numai fiindca v-a placut foarte tare?

    • Visul oricarui editor care se respecta este sa publice literatura de calitate care sa se vanda. Pentru mine e foarte important criteriul vandabilitatii unui titlu, pentru ca, dupa cum stiti si dvs, daca publici carti care nu se vand trebuie sa-ti iei adio de la acest business.
      Atunci cand aleg o carte, tin cont de doua lucruri importante, valoarea si vandabilitatea.
      Chiar acum am publicat in seria de autor T.S. Eliot, volumul ala doilea, “Eseuri alese. Critica literara”. Nu ma astept sa aiba vanzari spectaculoase, dar aceste eseuri au insemnat un moment de rascruce in ganduirea secolului XX si chiar pentru asta am riscat si am tinut sa-l public.

  6. Care este potentialul real de crestere a pietei de carte in Romania? Si, mai ales, ce poate face o editura din Romania pentru a castiga cititori si a incuraja vanzarea de carte? Va intreb fiindca perceptia mea este ca tirajele mici inseamna si preturi mari, si ma gandesc ca suntem si intr-un cerc vicios: o buna parte din cei care ar citi/cumpara carti nu o fac fiindca sunt scumpe, iar cartile sunt scumpe fiindca sunt prea putini cititori…
    Multumesc anticipat!

    • La nivel de editura, marketingul inteligent e mama vanzarii. La nivel general, discutia este mai ampla si tine si de o politica la nivel national de incurajare a lecturii.
      Uite: in 2009 eram la Viena, cu o bursa de creatie, si m-a impresionat un proiect al primariei orasului. A fost ales romanul “Plansul lui Nietzsche” de Irvin D. Yalom – roman despre Viena–fin de siècle al unui scriitor strain, nu austriac! – care a fost tiparit in mai multe sute de mii de exemplare si pus gratuit la dispozitia publicului in biblioteci, restaurante, cafenele, librarii, holuri de teatre si cinematografe. Proiectul se numea chiar “Incurajarea cititului”. Editura care il publica pe Yalom a tiparit in acelasi timp o editie cartonata din opera lui incluzand si “Plansul lui Nietzsche”, o editie eleganta care s-a vandut foarte bine.

  7. Mai functioneaza Clubul de lectura de joi de la Libraria kretulescu? As vrea sa vin, mi se pare o idee foarte buna. Puteti sa-mi povestiti mai multe despre acest Club?

    • In fiecare Joi, la Libraria Humanitas-Kretzulescu are loc un eveniment dedicat cartii. Joia trecuta, am initiat Clubul Cartile Denisei, un club de carte lunar. La prima intalnire am discutat despre romanul “Orele indepartate” de Kate Morton.
      La sfarsitul lui iunie, vom vorbi despre romanul “Sotul meu, Michael” de Amos Oz iar pe 30 iulie, despre “Caietul Mayei”, de Isabel Allende.

  8. Lumea vazuta prin cartile d-voastra, Denisa Comanescu, este diversa, colorata, vie, samd.
    Aveti regrete legate de carti pe care le-ati fi dorit publicate si nu ati reusit inca?
    In plus, cred ca sunteti la curent cu diversele manifestari discretionare de orientare a textelor din presa scrisa-audio-video. Ati intampinat, in acest sens, rezistenta unor filtre care sa limiteze colectia ‘Raftul Denisei’?

    Sanatate si perseverenta va doresc!

    • Va multumesc pentru apreciere si urari.
      Sigur ca da, e normal sa fi dorit sa public carti la care nu am reusit sa cumpar drepturile de autor. De pilda, “Cararea pierduta” de Alain Fournier.

  9. Ce va place sa gasiti intr-un roman? Ne puteti da un exemplu de roman care v-a surprins mult?
    Ce parere aveti de competitia venita din partea scrierilor „non-fiction” care acapareaza tot mai multi cititori?

    • Ma intereseaza atat romane care te captiveaza prin magia povestirii, cat si romane experimentale. Cand am citit romanul lui Jonathan Safran Foer, “Extrem de tare si incredibil de aproape”, m-a surprins si mi-a placut melanjul de text si imagine. Intai am avut reticienta daca va prinde sau nu pe piata noastra de carte. Deja am publicat a treia editie.
      Se publica lucruri interesante in domeniul naratiunilor non-fictionale. Am publicat si public in continuare carti care se afla chiar la zona de granita intre fictiune si nonfictiune. De curand, a aparut Jon Krakauer “In aerul rarefiat”.
      Exista o tendinta in romanul contemporan, mai ales american, de inglobare a non-fictiunii in fictiv. Desi este o tendinta venind din America e practicata cu brio si de scriitori europeni, spre exemplu, Ludmila Ulitkaia, “Daniel Stein, traducator”.

  10. Am vazut aseara la TV discutia ref „cate carti citesc romanii” -unul dintre invitati era d-nul Liiceanu. Am fost surprins neplacut de faptul ca nu stie cam cate tablete sunt in Romania (ar fi trebuit adaugate in discutie si netbook-urile, etc.) dar placut surprins ca a accentuat rolul cartii in ruperea rutinei unei vieti banale (ca a multora dintre noi).

    Nu cred insa ca situatia romanilor care citesc carti este corecta numai privind din perspectiva cartilor cumparate din librarii. Exista carti cumparate din anticariate, exista carti pe care oamenii le imprumuta de la biblioteci – nu au fost luate in considerare in analiza facuta la TV. Pe partea cartilor electronice a fost deplans faptul ca se cumpara putin in Romania (nimeni nu a zis de problema TVA -ului sau de pretul lor ridicat/costuri). Nu a fost cuantificata folosirea cartilor electronice disponibile gratuit (legal sau nu) pe internet – pentru cartile romanesti – vezi Liternet; pentru cele publicate in alte limbi vezi Scribd (sunt multi romani ce au cont pe acea platforma).

    Intrebare: cum vedeti, in lumina celor spuse mai sus, obiceiul cititului la romani? sa fim oare pe ultimul loc in Europa? cum intelegeti sa stimulati accestul la versiunile electronice ale cartilor pe care le detineti, stiind fiind faptul ca acestea au rol complementar -cui ii place o carte citita in e-format deseori o va cumpara si pe suport de hartie?

  11. Humanitas a pierdut -se pare – cursa pt noul val de scriitori romani… Polirom se remarca prin curajul de a sustine o astfel de directie. Va incerca Humanitas sa faca ceva semnificativ pt a se pozitiona ca un competitor serios in aceasta directie? Cum vor fi stimulati si promovati scriitorii care debuteaza la Humanitas?

  12. Sunt câteva bloguri strălucite în limba română. Mereu m-am întrebat dacă Humanitas știe de ele, dacă le-a contactat autorii etc. Probabil că nu…

    • Humanitas Fiction este in contact permanent cu bloggerii care recenzeaza literatura straina. Cu unii dintre ei chiar avem concursuri de recenzii in parteneriat. Noaptea, cat imi ramane timp de la cititul manuscriselor venite de la edituri straine si agentii literare si de la poezia (care mereu imi este aproape), fac incursiuni pe bloguri romanesti si de multe ori am surprize destul de placute.

  13. D-nul Liiceanu la emisiunea de aseara nu era deloc impresionat ca o carte scrisa de un roman a fost donwloadata de peste 10.000 ori. Dansul crede ca daca e gratuit nu insemna nimic. Dar probabil ca minim 1000 din cei ce au citit-o online ar cumpara-o… logica dansului pare a fi in afaceri strict preocupata de legaturi directe, pe termen scurt (doar daca se monetizeaza imediat conteaza – sa citeasca cum a crescut Coelho in Rusia dupa ce a fost citit online, carte postata online chiar de PC ).

    Intrebarea 1 este, de ce preturi asa mari la cartile Humanitas (preturi mai mari decat ale altor edituri cunoscute din Ro)? Si, va rog, nu veniti cu scuza d-lui Liiceanu ca sunt cele mai mici preturi din Europa… raportati va rog la puterea de cumparare!

    Intrebarea 2: Nu am vazut o strategie de promovare pe scriitori (cu rare exceptii)… de ce folositi doar numele Humanitas pt promovare, fara stimularea interesului pt o carte/scriitor ? nu va e teama de uzura si de pierderea unor potentiali consumatori tineri?

  14. As dori sa stiu daca si anul acesta la Noaptea Institutelor Culturale la Institutul Cervantes va fi un eveniment dedicat lui Ernesto Sabato cum a fost si anul trecut si daca da, cine va participa?

    Exista posibilitatea editarii unor editii bilingve ale operelor lui Ernesto Sabato?

    Seria dedicata acestui autor va contine si „Nunca más. Informe de la Comisión Nacional sobre la desaparición de personas” sau „Romance de la muerte de Juan Lavalle. Cantar de Gesta”?

    Multumesc

  15. Extrem de interesante cartile de pe raftul Denisei.
    Extrem de atenta selectia de carti si de autori care face ca, fara sa stii prea multe, cu ochii inchisi, sa alegi intotdeauna o carte buna de pe raftul ei. Mai rar asa ceva!

    Multumesc Denisa!

  16. Buna seara, doamna Comanescu. Acum vreo 4-5 ani, cand mi-am deschis un website, scriam acolo ca am ales sa public doar pe net, fiindca nu cred ca e nevoie sa ucizi copaci, din ambitia de a-ti vedea numele pe o coperta. Sincer, nici acum nu cred altfel. Dar s-au strans vreo sase manuscrise, la care mi-am facut singura si copertile, iar sotul meu si foarte putinii mei prieteni si cititori fideli ma bat la cap sa public. Admitand ca as fi acceptata vreodata, pe la vreo periferie a lumii noastre literare, mi-e cam teama sa intru in ea. E o jungla pe-acolo, cu creaturi marete si ambianta pe masura… Coplesitor! E atat de placut, de linistitor in schimb, in lumea personajelor mele, mai ales dupa ce ajungem sa ne cunoastem reciproc, iar ele incep sa-mi povesteasca si eu sa scriu dupa dictare. Tot subiectul e dat peste cap si-ncepe distractia. Niciodata nu stiu cum se va sfarsi. Se spune ca suntem de foarte multe ori singuri, in mijlocul unei multimi de oameni. Doar cand scrii, e invers – esti inconjurat de-o multime, atunci cand toti te cred singur.
    Mi-ar place sa va conving sa-mi cititi un e-manuscris (care-o fi termenul corect?), chiar constienta fiind, ca ma desfasor intr-un gen literar departe ca sa zic asa, de ”your cup of tea” . De ce indraznesc? Deoarece pentru mine, scrisul e un soi de refulare in fata unei lumi in care nu intotdeauna reusesc sa ma inserez. Nu stiu nici unde mi-e exact locul, dar si mai grav, nu stiu daca as vrea sa-mi gasesc unul. Putinii mei prieteni simt de multe ori, la fel. Ca urmare, trama politista a cartilor mele e aproape de fiecare data, doar un pretext…
    Vedeti, e si acesta un paradox. M-am simtit mereu in largul meu, prin Raftul Denisei si iata-ma cautand un refugiu, unde altundeva decat pe langa el. In mod normal, ar trebui sa-mi manifest recunostinta, nederanjand acel pretios Raft.
    Va multumesc, in primul rand pentru Raft! Apoi, nu stiu…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro