Home » Cultura »Opinie » Citesti:

Intimitatea extremelor și excomunicarea moderației

Tereza-Brindusa Palade august 8, 2015 Cultura, Opinie
23 comentarii 2,917 Vizualizari

Gîndirea dualistă pare moda cea mai răspîndită a zilelor noastre. Peste tot apar tandemuri alb-negru de genul stînga/dreapta, progresiști/conservatori, socialiști/libertarieni. De la criza economică pînă la religie, aproape toate domeniile par a fi fost acaparate de aceste dihotomii – relevante, la drept vorbind, doar în sfera ideologiilor politice cu terminații economice.

Și, cum maniheismul în discuție circulă rapid, cu viteza de conectare la Internet, ne trezim cu el chiar și într-o societate nebuloasă ideologic ca a noastră, ou tout est pris à la légère. Ne-ar fi încîntat, poate, puțină claritate ideologică în campaniile electorale autohtone, în locul contorsionismelor la care se supun diverse partide, coaliții și (mez)alianțe. Ne-am fi bucurat să vedem un partid de dreapta preocupat într-adevăr de conservare (de pildă, a monumentelor și a vechilor biserici expuse ruinei) și un partid de stînga realmente implicat în politici sociale, în locul unor partide ce favorizează construcții grandomane precum Catedrala Neamului sau funestele blocuri-turn ce amenință Biserica Armenească și Catedrala ”Sf. Iosif” și al unui partid ”social-democrat” preocupat doar de prosperitatea clasei politice.

Nu avem, însă, parte de o asemenea izbăvire de confuzii ideologice în spațiul politic. Ne trezim, în schimb, cu obsesii ideologice aplicate schematic și rudimentar în mai toate celelalte sfere ale discursului public. Încerci să susții, de pildă, un disconfort față de industria pornografică ce umilește mii de femei – e clar că ești un conservator ”îngust la minte”, care nu pricepe sensul libertății de exprimare. Evoci, în alt context, niște dezbateri ce au condus la o luare de poziție autoritară a Bisericii în probleme sexuale – evident, ești un progresist care își culege toate datele de pe situri pro-choice.

Și, cum dihotomiile afectează și poziționările metafizice sau teologice, clasificările grăbite se extind și aici. Mai crezi încă, în secolul XXI, în ”mistere” și ”paradoxuri” – desigur, te complaci în ”iraționalul religiei”. Nu subscrii, pe de altă parte, la toate aserțiunile unor filosofi sau teologi din care citezi – e clar că ești un neserios, care nu ia în seamă ”adevăratele fundamente” ale domeniului, fiind, pe undeva, tot un ”irațional”. Fundamentalismul secular și cel religios își dau mîna, respirînd într-o armonioasă intimitate.

Această ultimă afirmație poate fi ilustrată și dacă privim scena globală a celor două tipuri de fundamentalisme (secular și religios). În ultimii ani, sub pretextul ateismului rațional, Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens au avansat o agendă tot mai anti-islamică, ce instigă fără discernămînt la ură față de musulmani. Dar un discurs islamofob este îmbrățișat și de creștinii republicani din SUA, desigur cu argumente diferite. Se pare că, în Statele Unite cel puțin, se poate coagula o nouă grupare, pe care o putem numi, ignorînd principiul non-contradicției, ”gruparea fundamentalist-seculară-religioasă-anti-islamică”. Nu anti-islamistă, anti-ISIS sau anti-teroristă, ci anti-islamică.

Fundamentaliștii mai au un obicei. Independent de contextul în care cineva face o afirmație, ei trebuie să o citească mergînd pînă la presupozițiile sale ultime. Face Papa Francisc o glumă în avion – fundamentalistul își suflecă mînecile și începe o analiză laborioasă a substraturilor sale adînci, care merg pînă la răstignirea lui Cristos (de care Papa n-a ținut cont în gluma sa). Un creștin admite relaxat, într-o discuție informală, că Biblia a fost scrisă de oameni care au dat uneori dovadă de limite culturale. Raționalistul ateu deduce răspicat de aici că ”cea mai mare parte din conținutul Bibliei este fals”. În orice caz, creștinul glumeț sau nuanțat riscă să iasă mereu cu capul spart.

Moderația pare să fi căzut, așadar, în desuetudine. Dacă nu ai o vocație militantă și nu te poți înrola nici la ”atei progresiști”, nici la ”credincioși conservatori”, se pare că trebuie să fii afurisit de ambele tabere. Crezi în prezența supranaturală a lui Dumnezeu – rezultă cu necesitate că ești asemenea ”pocăiților” sau ”creștinilor renăscuți”, ce sînt marota favorită a disprețului ateist. Citești intertextual Scriptura și privești Biserica nu doar teologic, ci și istoric, sociologic și cultural – semeni leit cu un profesor de marxism de la o universitate leninistă.

Evident, fundamentaliștii au în comun și faptul că absolutizează lucruri ce sînt, prin natura lor, finite și imperfecte. Ateii militanți se închină de obicei la facultatea rațiunii umane, la fel cum, de pildă, fundamentaliștii creștini exaltă zelos imaginea propriei biserici. Și unii și alții omit failibilitatea unor lucruri finite, ce rămîn, indiferent cît de ”sacralizate” ar fi, niște realități omenești. Logica fundamentalismului secular a condus, de pildă, la totalitarismele atee ale secolului XX. Închinarea la o biserică grandioasă și atotputernică a dus la masacrarea  ereticilor și, ulterior, la Inchiziție. Catarii și albigenzii care au murit în regiunea Languedoc, ca victime ale ”cruciadei albigenzilor” lansate în 1208 de Papa Inocențiu al III-lea cu concursul coroanei franceze ce dorea control asupra sudului Franței, nu au suferit o persecuție mai puțin crudă decît mulți din evreii exterminați de Hitler sau Antonescu după 1940.

Fundamentaliștii de toate culorile și religiile au în comun și altceva: obsesia pentru culpabilități exterioare. Fără a părea tulburați de propriile păcate și neajunsuri, ei se avîntă în corijarea iacobină a tuturor celorlalți. Ceilalți nu sînt credincioși așa cum vor ei, nu au stilul de viață pe care îl doresc ei, nu le împărtășesc ortodoxia. Această alteritate detestată are păcate ireductibile, de neiertat. Fundamentaliștii pornesc de obicei campanii și cruciade împotriva heterodocșilor – dacă nu reușesc să-i convertească, țelul lor următor este de obicei să-i extermine.

Ideologiile fundamentaliste par a fi maladia cea mai contagioasă a acestui început de secol. Ea seamănă, întrucîtva, cu ”rinocerizarea” deplînsă de Eugen Ionescu într-o piesă celebră. Și ideologiile în speță nu se găsesc, evident, numai în arsenalul teroriștilor islamici. Ne place sau nu, fundamentalismul, ca insistență asupra literei unui text sacru ce justifică o atitudine anti-modernă și o mentalitate monistă și intolerantă, a pornit din creștinism.

O glumă ce îi avea ca protagoniști pe doi sfinți catolici spanioli, Sf. Dominic de Guzman și Sf. Ignațiu de Loyola evoca ”misiunea” anti-eretică a ordinelor întemeiate de fiecare dintre ei: dominicanii s-au luptat cu albigenzii, în timp ce iezuiții s-au confruntat cu protestanții. Și, pentru a sublinia succesul fiecăruia din cele două ordine, gluma se încheia cu întrebarea: ”Ați mai auzit astăzi de albigenzi?”. Firește însă, de dominicani (ordinul autorizat să administreze Inchiziția papală pentru a-i lichida pe albigenzii ce scăpaseră de masacre) auzim și astăzi… Și nu doar de ei, ci și de ucenicii lor de toate culorile, care se străduie în prezent să excomunice moderația.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "23 comments" on this Article:

  1. euNuke spune:

    “În ultimii ani, sub pretextul ateismului rațional, Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens au avansat o agendă tot mai anti-islamică, ce instigă fără discernămînt la ură față de musulmani. ”
    Această aserţiune reprezintă o acuză gravă, la limita calomniei. Nu există nicio îndoială, niciun dubiu, niciun tremur in vocea autoarei. Nu există nicio probă, niciun indiciu, niciun temei pentru sentinţa amprentată de fundamentalism islamic, de spirit dihotomic şi maniheism radical. Ai criticat religia? Atunci, in mod clar, eşti o bestie care îndeamnă oamenii să urască pe criterii religioase, numai bună de pus la stâlpul infamiei.

    Interesant cum un termen iraţional creat de propaganda islamistă -islamofobia- este preluat fără discernământ şi aruncat ca o anatemă pe capul ateilor care îndrăznesc să critice religiile [iar anatema îl scoate pe împricinat nu din sântul comunităţii de credincioşi ci chiar din umanitate]. Mă întreb de ce autoarea -probabil creştină- nu a remarcat creştinofobia acestor căpcăuni iraţionali pentru care raţiunea e un pretext. Aa, cumva pentru că nu există termenul politic creştinofobie? De asemenea, mă întreb de ce atâţia autori locali, creştini închipuiţi, perorează îngrijoraţi şi furioşi despre ateii ‘islamofobi’, dar nu scot o vorbuliţă despre creştinofobia manifestă a tuturor regimurilor islamice. Poate pentru că or fi afectaţi de islamofobie? Poate pentru că le este frică şi să privească realitatea islamului ce ţine captive state şi populaţii? Oare pentru că sunt cuprinşi de spaimă când gândul li se împiedică de ştirile cu apostaţi, infideli, liber-cugetători, creştini şi musulmani moderaţi decapitaţi pentru vina de a fi deschis gura ca să critice islamul, imamul sau monarhul teocratic? Oare pentru că raţiunea a fost excomunicată pentru a lăsa vintrele să vorbească in locul minţii?

  2. lucid spune:

    “”O, daca ai fi rece sau fierbinte! Dar fiindca esti caldicel, nici rece, nici fierbinte, am sa te vars din gura Mea!”
    Demonii genialului epileptic si-au pus astazi masca “moderatiei”, numai ca pot insela doar pe cei caldicei.

  3. adrian rusu spune:

    Mai puteti adauga cateva simptome: Ponta zice „Ce poti sa le faci ? sa-i impusti ?” – GDS-ul si „Dilema” conchid ca i-a amenintat cu moartea. La fel in cazul Breban licențios: Liiceanu se simte AMENINTAT (a treia oara !!) cu impuscarea. Procedeul este cel al lui Catavencu strigand „Mă omoară vampirul! Prefectul asasin !” cand e fugarit de Tipatescu. „Mâncate-ar mama” ar fi deci, la d-nii intelectuali, o indicatie sigura de canibalism. Se poate zice ca e mare lipsa de nuanțe…dar se pot face si supozitii complet descalificante, ca ….simplitatea – sa-i zicem asa, ca sa nu jignim. Caricaturizarea adversarului, pentru ca asta e, inclusiv in chestia religioasa, spune intotdeauna ca esti inapt sa-i raspunzi, ca ai pierdut partida, de fapt.

  4. DanT spune:

    Totalitarismele nu au nimic de-a face cu rationalismul. Din contra, sunt fundamentate pe ideologii similare credintelor religioase.
    Seamana mult si ca organizare. In cazul comunismului de ex. Partidul e Biserica, Marx, Engels si Lenin sunt Profetii, liderul partidului, infailibil, e Papa, locul lui Dumnezeu e luat de Legile Istoriei, exista martiri, eretici si Inchizitie (politia politica).
    Diferenta ar fi ca se promite Paradisul pe Pamant, nu in viata de apoi.

  5. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Un psiholog ar spune poate că extremiștii de toate felurile sunt imaturi, că nu au o graniță clară a propriului eu și invadează spațiul alterității în încercarea permanentă de a “salva” oameni care preferă să își rezolve singuri ce au de rezolvat așa cum cred ei de cuviință. De aici frustrări perpetue…

    Pentru moderați un răspuns terapeutic dat extremiștilor, de un real folos pentru aceștia, ar fi că nu au nevoie de ajutor lor.

    gânduri bune,

    • Ovidiu spune:

      Au si aceste fapturi extraordinare “oamenii”, limitarile lor. Disonanta cognitiva, evitarea incertitudinii, bandwagon effect si multe altele. Ma gandesc cumva ca si fundamentalistii au nevoie de ceva fie alb fie negru.

      Si atunci da, cum spuneti dumneavoastra ei vin sa ne ajute, sa ne “salveze”.

      Trebuie sa fie ceva cert pe lumea asta.
      Altfel, nu se poate.

  6. Vlad spune:

    Fundamentalismul asa cum ii spuneti dumnevoastra nu are nicio legatura cu crestinismul. Orice ancorare in niste prejudecati din trecut fie din mentalul colectiv fie individual creeaza o anumita rigiditate de raportare la realitatea prezenta. Daca schimbam tara si mergem in China in mentalul colectiv nu exista nicio referinta la crestinism ci la budism. Daca mergem in Arabia Saudita vom vedea referinte la islamism si asa mai departe. Religiile reprezinta doar o mica parte din mentalul umanitatii. Educatia, cutumele sociale, traumele personale, judecatile, tiparele comportamentale, obiceiurile sunt alte parti ale acestui mental.

  7. Serban spune:

    Socialiștii si libertarienii sint un tandem alb-negru?
    De genul stînga/dreapta, progresiști/conservatori??
    Asa se vad lucrurile de la SNSPA???

    “Ne place sau nu, fundamentalismul, ca insistență asupra literei unui text sacru ce justifică o atitudine anti-modernă și o mentalitate monistă și intolerantă, a pornit din creștinism.”

    Asa se vad lucrurile de la SNSPA???

    Dumneavoastra ati auzit de Talmud, de Torah? De Tanach (Hebrew Bible)? De cind dateaza scrierile astea? Sint mai noi sau mai vechi decit Noul Testament? De scolile rabinice (Yeshiva) si de insistența (specifica acestor scoli) “asupra literei unui text sacru ce justifică o atitudine anti-modernă” ati auzit?

    Altfel spus: cite mii de ani are crestinismul? Dar iudaismul? Si de unde ziceati ca a pornit “fundamentalismul, ca insistență asupra literei unui text sacru ce justifică o atitudine anti-modernă și o mentalitate monistă și intolerantă”?

    De evreii ultra-ortodocși stiti ceva? Cind au aparut astia? Inainte sau dupa Cristos? De ultra-ortodoxul Yaakov Litzman, fost ministru al sanatatii in Israel, care refuza in Anul Domnului 2012, sa dea mina cu ministrul sanatatii din Belgia pe motiv ca era femeie ati auzit? (Google: Belgian health minister cries foul over Israeli counterpart’s refusal to shake hands. Ultra-Orthodox Yaakov Litzman considers it forbidden to touch women)

    Dupa ce se plinge ca “gindirea dualista” a patruns pina si “într-o societate nebuloasă ideologic ca a noastră”, in paragraful urmator autoarea afirma contrariul: “Nu avem, însă, parte de o asemenea izbăvire de confuzii ideologice în spațiul politic.” Doar pentru ca, in fraza urmatoare, sa deplinga obsesiile ideologice “aplicate schematic și rudimentar în mai toate celelalte sfere ale discursului public”. Deh, tara mica, mese putine si prea putini oameni educati la SNSPA care sa se incoloneze si sa o ia pe drumul luminos.

    Ideea articolului, fara multa vorbarie, e ca: “gindirea dualista” e pernicioasa, din pacate a patruns si in spatiul public romanesc, dar de fapt nu a patruns. Dar ar fi fost bine sa fi patruns pe ici pe colo, prin zona partidelor. Insa a patruns unde nu trebuia.

    Un text la fel de inutil, chinuit, confuz si plin de afirmatii aberante si de greseli ca si precedentele. Se vad consecintele deformarii profesionale cauzate de obisnuinta de a spune nesanctionat orice traznai de la o catedra de universitate ultramediocra (cind aud de SNSPA zic imediat Stefan Gheorghiu). Si se vad din nou aceleasi obsesii specifice neomarxistilor de universitate (de acvariu) de a privi lumea de undeva de sus, cu condescendenta, facind parada de o inchipuita eruditie (vezi, in acest sens, lamuririle lui Seraphim de la articolul precedent).

    Si toate astea doar pentru placerea personala benigna si inocenta de a perora doct si suficient in fata unui auditoriu imaginar si docil?

    Se pare ca asta e doar o aparenta cautata, pentru ca un comentator atent a intrezarit zilele trecute misterul interesului subit al acestei serii de articole in chestiunile catolice: o tentativa care s-ar vrea subtila de a face putina propaganda (“Publicul catolic si ortodox trebuie impins pe calea schimbarii”). Posibil. Ar fi o dovada in plus ca autoarea se supraestimeaza grosolan.

    • Vlad spune:

      Daca textul se intelege in litera ideea e ca moderatia e la moda dar fundamentalismul e o maladie. Adica moderatii care vor excluderea fundamentalismului normal ca ajung ei insisi fundamentalisti ceea ce o contradictie logica.

      Deci in cheie ad literam textul nu are sens.

      In schimb printre randuri transpira moderatia, adica cu alte cuvinte cine va intelege textul ad literam are cumva o polarizare mai putin moderata ca sa zicem asa iar cine ii intelege sensul are o gandire moderata.

      Textul se incadreaza ca si multe altele, unele aparute chiar recent, chiar aici pe site, care apar la anumite momente, stiute numai de autori, care parca se vorbesc intre ei :) sa testeze putin in ce ape se scalda publicul cititor.

      Adica de genul: ia sa vedem avem ceva fundamentalisti ?

  8. George Gafencu spune:

    Multumesc doamnei Palade pentru articolul curent, cu care nu pot fi decat de acord.

    Prin articolul asta se face o legatura cu articolele domnului Tismaneanu, care trateaza problemele totalitarismului dintr-un alt unghi.

    Nu am vazut niciodata un articol al domnului Tismaneanu asupra totalitarismului religios (ar putea sa imi fi scapat daca a fost vreodata unul) insa as fi curios asupra punctului de vedere al dansului.

    Devreme ce articolul curent nu face altceva decat sa arate elefantul din camera, probabil ca nu o sa fie foarte dezbatut.

    Singura nota pe care vreau sa o fac colateral la articol este prezenta ipocriziei si de o parte, si de alta a baricadei.

    Tocmai am citit un articol despre un reprezentant Tea Party in congresul american, ultra-conservator religios de dreapta si moralist notoriu, care a incercat sa isi ascunda o relatie extra-conjugala cu o colega de Camera Reprezentatilor pornind un scandal sexual fals in privinta sa pe care sa il demonteze. In momentul in care scandalul adevarat ar fi pornit, ar fi fost din start lipsit de credibilitate.

    Mai a mai fost un scandal legat de alt parlamentar ultra-conservator mai acum vreo cativa ani, mare oponent public al dreptului la intrerupere de sarcina, care si-a obligat fosta sotie si vreo doua amante sa aiba intreruperi de sarcina… Scandalul a izbucnit la divort, cand au fost aduse dovezi in tribunal. Omul s-a tinut de scaun in cel mai pur stil pontist si numai noi alegeri l-au maturat din scaun.

    Decat asa lupi in blana de oaie, mai bine lipsa. Astia sunt oamenii care vorbesc in numele religiei crestine. Probabil ca sunt multi ca acestia si prin Romania.

  9. AT spune:

    CS Lewis observa in “Screwtape Letters” ca la vremuri diferite gandirea omenirii este dominata de anumite idei supralicitate in detrimentul altora si in detrimentul echilibrului. Pericolul este mult mi mare de a luneca in extremism de partea dominanta decat de partea contraculturala. In evul mediu, claritatea doctrinara si teama de erezie erau preocuparea la ordinea zilei. Astazi lucrurile stau pe dos. Mediul universitar a ajuns incapabil sa faca judecati morale clare, cu exceptia, evident, a chestiunilor sexuale (si evident, vechea moralitate a fost rasturnata cu susul in jos). Ilustratie: dialog intre comentatorul conservator Dennis Prager si un profesor universitar de la Universitatea California Los Angeles.

    https://www.youtube.com/watch?v=oGXnKBW89wE

    • Peter Manu spune:

      Profesorul de la UCLA a “castigat” dezbaterea, argumentand documentat si cu bun simt, in timp ce Prager si-a repetat, obsesiv si arogant, cliseele.

      • AT spune:

        Profesorul respectiv s-a ascuns dupa tot felul de sofisticarii cand a fost vorba de palestinieni/Israel, dar n-a avut nici un dubiu moral cand a fost vorba de arabi si crestini in evul mediu vis-a-vis de tratamentul evreilor.

      • AT spune:

        In plus, nu a fost o dezbatere propriu-zisa. Myers a fost invitatul in talk showul lui Prager pentru a-si expune punctul de vedere, Myers a zis ca nu are mai mult de 10 minute la dispozitie, asa ca Prager l-a lasat sa vorbeasca.

    • AT spune:

      Inca una de la Dennis Prager si David Horrowitz, despre cum se invata “moderatia” in universitatile americane:

      https://www.youtube.com/watch?v=FeYgGQ5YwMA

      • Peter Manu spune:

        Va pierdeti vremea. Callibrul intelectual al ljui Prager e neglijabil. Omul exista pentru o audienta de radio pe care o imparte cu alti ganditiori la fel de remarcabilii, ca Limbaugh, Hannity si Savage. Nu e nici Allan Bloom, nici Norman Podhoretz.

        • AT spune:

          Din pacate nu Alan Bloom si Norman Podhoretz fac audienta pe MSNBC si CNN.
          Este de-a dreptul remarcabil cum tot ce spune acest nesofisticat de Prager despre stanga americana este confirmat de fiecare data: aroganta, elitismul, acuzatiile ca daca nu esti de acord cu ei esti ori malefic ori prost.
          Dar cine stie, aruncatul cu mancare in cap o fi noua masura a moderatiei intr-un campus american.

  10. Falstaff spune:

    Extremisti au existat mereu si in toate domeniile vietii insa, dupa parerea mea, ei au reprezentat acel “rau necesar” in evolutia speciei noastre “superioare”,indispensabil tocmai ca sa ne intelegem forta de care dispunem prin gandirea noastra, in vederea confirmarii respectivei superioritati. Fara ei, n-am fi stiut astazi ce inseamna moderatia, sau cat sunt de daunatoare extremele, indiferent de modul lor de concretizare!
    Mi se pare absolut firesc sa existe fundamentalisti de toate felurile si de toate anvergurile, tentatia absolutismului rezidand in mintea umana, nu in cladirea bisericii sau a parlamentului!
    Datorita dualitatii (sau ambivalentei, daca privim partea plina a paharului ;) ) modului nostru de functionare, maniheismul este cel mai la indemana procedeu de educatie, in ciuda limitelor si a pericolelor pe care le prezinta. In orice societate, cat ar fi de primitiva sau de evoluata, binele si raul sunt clar definite ca precepte de baza, in jurul carora se construieste viata.
    Nuantele nu sunt accesibile oricui, ca sa le recunoastem trebuie mai intai sa le cunoastem! Or, majoritatea populatiei globului este needucata corespunzator, si asta nu din vina presupusei sale ignorante sistemice, ci din cauza “distribuitorilor” de invatatura si a intereselor lor personale!
    Astazi, pericolul extremismului religios SI politic (!), este infinit mai mare decat in urma cu numai 50 de ani, datorita usurintei cu care se face comunicarea intre oameni, fara nicio conditie prealabila de varsta, cultura sau nivel social, fara niciun filtru si nicio restrictie, si asta IN CONTEXTUL saraciei si al ignorantei, galopante!
    Contrariul extremismului este tot extremismul!

  11. DanielT spune:

    “În ultimii ani, sub pretextul ateismului rațional, Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens au avansat o agendă tot mai anti-islamică, ce instigă fără discernămînt la ură față de musulmani. ”

    Acesta nu este un argument, este doar o propoziţie emoţională prin care şcoala de gândire creaţionistă creştină deplasează culpabilitatea în curtea ateismului şi a islamismului încercând să deturneze atenţia dinspre problemele grave ale religiei creştine. În fond e chiar e absurdă asocierea.

    Datele şi faptele lipsesc, alăturarea este complet falsă.
    Până acum ISIS face victime în numele religiei, religia catolică în numele principiilor sacre( banarea unor tehnologii ca şi creaţii imaginare a unor diavoli imaginari , procreaţia forţată ideologic şi răspândirea HIV în Africa.

    Inimaginabil, dacă la nivel USA discursul a ajuns pe tema pericolului inteligenţei artificiale, în România persistă discursul de secol XIX, despre pericolul altor religii, orientări diferite.
    Confortabil, doar nu sursele de inspiraţie se găsesc printre manuscrisele rătăcite ale trecutului, pe când descoperirile prezentului anulează automat multe din prejudecăţile secolelor respective.

    Între a crede şi a şti este o diferenţă de la cer la pâmânt. În timp ce societăţile care
    au evoluat merg pe o abordare a şti, cele mai puţin evoluate sunt în stadiul a crede.

  12. rucs spune:

    Omul modern este relativist, nu fundamentalist. Fundamentalismele sunt fie niste regretabile si accidentale devieri, fie denumiri dispretuitoare sub care omul recent il eticheteaza dispretuitor pe cel care inca mai are repere si radacini. Omul de azi este in schimb adesea fundamentalist, radical si agresiv in discurs doar pt a-si justifica relativismul si a se acomoda drepturilor pe care si le invoca, uitand de indatoriri. Este felul lui de a se acomoda filosofiei de tipul “totul este permis”, anything goes, sau whatever goes. Vezi splendida lucrare Omul recent, a lui Patapievici.

  13. rucs spune:

    Totusi, exceptand completarea de mai sus (sau concomitent cu ea), articolul este foarte bine scris si interesant.

  14. ion adrian spune:

    Dar cu ast fundamentalism ce sa facem?
    http://www.directproprietar.ro/Institutul-Elie-Wiesel-a-eliminat-la-Sighet-placa-comemorativ-a-unui-fost-deinut-politic
    PS Se pare ca Mircea Vulcanescu deocamdata a scapat. Pana cand?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tereza-Brindusa Palade


Tereza-Brindusa Palade

Profesoară de Filosofie și Etică Politică la Facultatea de Științe Politice (SNSPA, București), eseistă, publicistă și poetă. A publicat numeroase volume de eseistică f... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)