marți, martie 19, 2024

Intre Groza, Guevara si Putin: Mineriada lui Ponta continua sau nebunia cu metoda (Updated)

Pare nebunie, dar, vai, exista metoda in ea, spre a relua un rand celebru. Victor Ponta si patronii sai fac tot pot spre a readuce Romania la ceasul democratiei totalitare. Este ceea ce avea in vedere marele ganditor politic Jacob Talmon cand vorbea despre dictaturi intemeiate pe entuziasm de masa. Un entuziasm efemer, bazat pe populism cras si dispret pentru statul de drept, dar util pentru manipulari cinice. Nu trece zi de bunul Dumnezeu in care premierul si oamenii sai sa nu mai adauge o fila la noua antologie a rusinii. Cea mai recenta : ministrul de interne, Ioan Rus, l-a demis, fara explicatii, pe istoricul Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale ale Romaniei. Tehnic este vorba de incetarea unei detasari, practic este o demitere. Semnificatia este limpede: are loc un asalt sistematic impotriva adevarului, competentei, memoriei si a istoriei. Cristian Preda nu greseste: Victor Ponta nu este „micul Titulescu”, ci micul Petru Groza.

Ministrul Corlatean proclama ritos ca presedintele tarii nu este seful statului. Doctorul in drept Victor Ponta cheama la revizuirea statutului Curtii Constitutionale. Cred ca se petrece o putinizare fatisa si lipsita de orice urma de rusine. Ceea ce-a inceput odata cu decapitarea conducerii IICCMER continua cu o viteza si cu o inversunare ametitoare. Se urmareste, ca si in Rusia, deturnarea si obliterarea memoriei, etatizarea discursului istoric, reinchiderea arhivelor, revenirea la sistemul in care un numar de favoriti ai puterii aveau acces nelimitat, cata vreme cercetatorii si cetatenii interesati erau tratati ca intrusi indezirabili.

Cine spune ca actul de condamnare a dictaturii comuniste a fost unul “doar” simbolic, fara efecte palpabile, se inseala. Democratizarea Arhivelor Nationale a fost una dintre consecintele cele mai importante ale acelui act. Mi-e teama ca vom asista la o reinchidere a arhivelor si la radicalizarea revansei celor care nutresc nostalgii comuniste. Oare ce are de spus istoricul Crin Antonescu, semnatar al Declaratiei de la Praga? Dorin Dobrincu este membru al Consiliului Stiintific al IICCMER. Ce au de spus colegii sai?

Nu este de ajuns sa fii consternat, perplex, revoltat. Aceste justificate sentimente trebuie traduse in protest public, intern si international. Au mai existat tentative de demitere a lui Dorin Dobrincu, comunitatea stiintifica globala raspuns cu deplina solidaritate pentru istoricul roman. Dorin Dobrincu este un cercetator de un remarcabil echilibru al rezistentei anticomuniste si al colectivizarii din Romania, studiile sale sunt recunoscute pe plan international, este un spirit onest, un democrat sincer si un excelent organizator. A editat, impreuna cu Cristian Vasile si cu mine, „Raportul Final” al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania (Humanitas, 2007) si a editat, impreuna cu Mihnea Berindei si cu Armand Gosu, doua volume de documente utilizate de comisie (primul a aparut la Humanitas in 2009, al doilea la Polirom in 2012). Inlaturarea lui Dorin Dobrincu din fruntea Arhivelor Nationale ale Romaniei este o sfidare a eforturilor de asumare cinstita, in spiritul Declaratiei de la Praga, a unui trecut traumatic. O spun cu deplina raspundere profesionala, este o palma data tinerei generatii de istorici romani, celor care nu accepta diktatul politic in lumea spiritului si refuza complicitatile sordide cu diverse interese conjuncturale.

PS Inteleg ca in weekend premierul Victor Ponta se va afla in Polonia unde va asista la un meci de fotbal si va vizita complexul memorial Auschwitz-Birkenau. Il indemn sa-i ceara prietenului sau Crin Antonescu textul Declaratiei de la Praga privind necesitatea condamnarii crimelor celor doua totalitarisme gemene (comunismul si fascismul) si a ideologiilor care le-au motivat si inspirat. Poate ca va intelege ca orice lovitura data Arhivelor Nationale este o lovitura data istoriei nationale. O istorie necosmetizata si nefalsificata, emancipata de mituri si utopii auto-glorificatoare, de viziuni conspirationiste, in care stiinta si constiinta sunt fundamentul unor abordari riguroase si oneste.

http://declaratiadelapraga.ro/

Update:Este halucinanta perseverenta intru Rau a acestui guvern. Iata ca a aparut „Ordonanta de urgenta”. Aflam si de este atat de presanta eliminarea lui H.-R. Patapievici si a echipei sale de la ICR. Cu vorbe scremute si facand din non-sens argument juridic, Ordonanta ii reproseaza unuia dintre cei straluciti si demni intelectuali ai Romaniei ca prezenta sa in fruntea ICR ar periclita „sentimentul de apartenență la națiunea română a celor stabiliți vremelnic în alte state”. In ce hal a putut sa decada PNL-ul daca a ajuns sa gireze adoptarea intr-o hotarare de guvern a fetidelor calomnii vadimiste! Ce vor fi simtit ministrii Marga si Helwig cand au citit aceste randuri siderante? Toti cei care credem in valorile adevaratului liberalism, in pluralism, in societatea deschisa, avem datoria morala sa nu tacem.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12532815-patapievici-revocat-maximum-15-zile-toata-conducerea-dupa-guvernul-schimbat-legea-icr.htm

Nu cred semnificatia distructiva (as fi spus absurda, dar absurdul nu are sens) acestui moment poate fi exprimata mai limpede decat o face regizorul „Mortii domnului Lazarescu” si al „Aurorei”, Cristi Puiu:

Această Ordonanţă nu este altceva decât una din expresiile provincialismului nostru multifaţetat. Institutul Cultural Român este cu adevărat singura instituţie a statului român care a reuşit performanţa de a ne restitui bruma de demnitate atât de necesară însănătoşirii noastre că naţie. Dacă noi am început să fim asociaţi şi cu altceva decît Ceauşescu, Dracula sau copiii străzii, acest lucru i se datorează în mare măsură echipei conduse de Horia-Roman Patapievici, care a muncit vreme de opt ani de zile la resuscitarea identităţii noastre culturale. Nu grija pentru bunul mers al Institutului Cultural Român i-a îndemnat pe iniţiatorii acestei Ordonanţe să purceadă la mazilirea conducerii ICR, ci doar banala, păcătoasa şi lipsită de glorie INVIDIE. Iar invidia, din păcate, pare a fi consubstanţială spiritului politicienilor noştri, care, iată, nu au reuşit să depăşească momentul Mioriţa.

Mai grav este că, fiind atât de prezentă în viaţa şi relaţiile noastre şi aflându-se la originea celor mai multe gesturi (politice sau nu!), această invidie mioritică a reuşit să se adapteze şi să-şi modifice atât de bine structura, încât cu greu mai poate fi identificată ca atare – şi, deci, eradicată. E o chestiune care ţine de o diagnosticare greşită: politicienii au denumit-o „interes national” şi o tratează, deci, cu surle, trâmbiţe, coroane de flori şi monumente… Poate şi mai grav e faptul că cei mai mulţi dintre noi nu ne dăm seama…

Sigur, nu doar invidia a reuşit să-şi piardă urma, ci şi setea de putere, care, în mod bizar, tot „interes national” se cheamă în jargonul politicienilor noştri.

Revin: nu interesul naţional şi grija pentru bunul mers al Institutului Cultural Român i-a determinat pe iniţiatorii ordonanţei să recurgă la această sinistră execuţie cu iz de fratricid, ci invidia.

Ii indemn pe cititorii acestui articol sa semneze protestul lansat de Alianta pentru o Romanie Curata:

http://www.romaniacurata.ro/

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Bine spus.
    Sa remarcam insa ca noua stanga romaneasca independenta (Critic Atac, Ernu etc) sunt o alta mancare de peste pe tema ICR. Stiu ca nu sunteti de acord cu ei dar merita laudat efortul de a se comporta ltfel decat staga ex-FSN.

  2. Domnule Tismaneanu , aveti dreptate .Ne asteapta vremuri f. grele,iar daca si JUSTITIA va capitula prevad ca nu vom mai putea schimba acest regim [Voiculescu ,Iliescu ,Nastase ,Ponta] decat prin revolutie.

    • Daca va capitula? Nu crezi ca toate schimbarile astea in forta sunt facute si pentru a bate saua sa priceapa iapa, acolo unde nu se poate interveni direct? O sa vedem pe 20 iunie in ce stare e iapa.

  3. Domnule Tismaneanu,

    in opinia dvs. domnul Patapievici trebuie eternizat la ICR (deja este acolo de peste 8 ani), iar daca este schimbat (politic cum a fost si numit) este dictatura, revolutie bolsevica. Opinia dvs. este simpla: cand sunt destituiti altii (Oprea) nu conteaza, este reforma, cand sunt destituiti cei pe care dvs, ii stimati, este teroare rosie. Umila mea opinie nu conteaza, dar parca prea va vad inversunat. Scrie in Dostoievski: Jupiter de ce este furios? Inseamna ca nu ai dreptate.

    In fond, diferenta dintre PDL si PSD este una simpla: fiecare are sinecuristii de serviciu. Unii mai capabili, altii mai rai. Depinde de capacitati. In rest aceeasi goana dupa privilegii si bani. Detestabila noastra intelighentie.

    • Nu cer eternizarea nimanui. Cer, ca si atatia altii, recunoasterea valorii si respectul pentru norme si proceduri. Manadul actualei conduceri a ICR se sfarseste in decembrie 2012. De ce a fost nevoie de acesta graba? Nu mai puteau suporta domnii Ponta si Antonescu inca sase luni sa-i aiba acolo pe cei care au creat un model de eficienta si transparenta institutionala? Presa clientela doritoare de functii? As pretui daca nu mi-ati atribui ganduri si vorbe care nu sunt ale mele. In orice caz, locul acestor alegatii nu este pe acest forum.

      • Domnule Tismaneanu,

        va multumesc ca nu s-a sters mesajul meu. E un pas. Sunt un om de stanga, profund de stanga. Va apreciez parintii, pe dvs. mai putin. Sunteti prea inversunat in luarile de pozitii si prea avid dupa functii si glorie imediata. In rest sa aveti parte numai de bine.

        • Mai degraba decat un om de stanga .. fiti OM. Si aveti putina decenta si respect pt cineva de talia interlocutorului. Chiar daca aveti idei diferite, nu e cazul sa dati in badaranii.

  4. Dobrincu nu este cel care a făcut vraiște Arhivele Naționale, desecretizând de-a valma lucruri ce meritau desecretizate (arhiva PCR) cu altele care aduc atingere siguranței naționale? Acum, cineva s-a sesizat în sfârșit și l-a zburat pe acest om afară. Este un început. Cine îl apără pe trădătorul de Dobrincu înseamnă că ori face parte din aceeași tagmă, ori este inconștient.

    • Va sunt indatorat :) pentru acest mesaj care clarifica, neintentionat, motivele probabile ale d-lui ministru Ioan Rus in a-l demite pe istoricul Dorin Dobrincu. „Tradatorul Dobrincu”, iata o formula extrasa din rechizitoriile staliniste ale anilor 50. Inapoi la era Scurtu si a succesorului sau Lungu (chiar asa se numesc cei doi fosti directori ai Arhivelor)! Opriti cercetarile pe domenii care „aduc atingere sigurantei nationale” asa cum o definesc magnatii USL! In genere, „sfarsiti odata cu trecutul negru”!

      • Am alta opinie despre profesorul Ioan Scurtu ca director al Arhivelor Nationale. A facut multe lucruri bune, in cotextul politic de atunci (regimul Iliescu). A modernizat cat de cat lucrurile acolo. In plus,a obtinut de la guvernul Stolojan o mare suma in valuta, pentru copierea pe microfilm a unei mari cantitati de documente din arhivele rusesti, deschise atunci strainilor. A sprijinit publicarea mai multor volume de documente, fara nicio cenzura.

        • Regret, dar experienta mea este foarte diferita, ca si a altor numerosi cercetatori, din Romania si din strainate. Profesorul Scurtu a impus ideea ca detinatorul de arhiva judeca si decide ce trebuie si ce are dreptul sa citeasca cercetatorul.
          Aceasta viziune exclusivista este contrazisa de intreaga dezvoltare a arhivistii internationale. Accesul la arhive trebuie sa fie neingradit, transparent si necenzurat.

          Experienta mea, departe de a fi singulara, cu Arhivele Statului in perioada Scurtu este sintetizata in capitolul „In cautarea arhivelor pierdute” din cartea mea „Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc”. Polirom, 2005. As aminti ca dl Scurtu a fost consilier de stat al lui Ion Iliescu (2001-2004) si inca se afla, daca nu ma insel, in conducerea Institutului creat pentru si condus de presedintele de onoare al PSD, eternul si inamovibilul Ion Iliescu. Grabit sa-i acuze pe altii de „rollerism”, dl Scurtu simbolizeaza exact logica monopolista a rollerismului.

  5. Epictet si Astion , primii Crestini din Europa … – la umbra anonimatului oricine isi poate asuma orice …. vizitati Manastirea hramului Epictet si Astion de la Murighiol…. cred ca asta era numele lor adevarat, la vremea aceea … mormintul este foarte adevarat si castrul Roman la fel.

    Domnule Profesor,

    Unul dintre instrumentele cele mai performante ale politiei politice comuniste este delatiunea, informarile anonime „ale unor oameni profund de stinga”, ei de fapt nu stiu nici unde este inainte, sensul sau directia …. pentru ca nu au repere … fara busola (la figurat, ca se pare ca unii inteleg amprenta genetica foarte la propriu ))) … e cam greu sa stii cine esti si unde te duci .

    Eu cred ca atit timp cit cei care comenteaza cu sau fara temei (numai Dumneavostra puteti judeca), „locul acestor alegatii nu este pe acest forum” in nici un caz daca sunt anonime. De ce anonimi … mereu anonimi ….

    Fara arhive, fara institutii independente, „algoritm politic” …. adica o masa indobitocita (zic cu drag ,ca vorbesc si de rudele mele directe care pina mai deunazi citeau Romania Mare si imi explicau ca Ceausescu nu a fost atit de rau ca Basescu si ca am plecat ca prostu’ din tarisoara lui tatucu’ Iliescu pe vremea lu’ Ceausescu), dupa zeci de ani de comunism, obositi si scosi la pensie sau asistati cit mai social pentru a fi controlati cind voteaza drept masa genetica pentru legitimitatea unora ca Ponta si papusarii si papusile lor din Consiliile de Administratie alcatuite pe baza de algoritm politic, ca sa poata „conducerea” fura statul pina la disparitia acestuia.

    Mi-am permis sa mai scriu despre acest subiect, cu luni bune inainte sa se dovedeasca ca din pacate si cele mai pesimiste scenarii pe care le-am facut au fost generos depasite.

    Actiunile pe care Ponta secondat de „profesionisti” devotati cauzei cum e Ioan Rus le intreprind sunt extrem de civilizate si democratice fata de ce au facut colegii lor Catalin Voicu si altii in 2000 Decembrie cind au venit din nou la putere directa si vizibila (- se pare ca orice fel de pozitiie in opozitie creeaza frustrari majore unor adevarati campioni ai revolutiilor mineresti si ai asasinatului politic in masa drept garantie a terorismului cu fata umana spre o democratie originala … din Strehaia, Tartasesti, Calarasi, Caracal, si alte redute ale libertatii, egalitatii, justitiei, etc.), acestia au intrat in Cotroceni si au scos pistoalele pentru a ii convinge pe colegii lor din SPP sa plece instantaneu din cladire.

    Cladirea mica de la poarta din spate care da spre Gradina Botanica a fost rechizitionata de Cico Dumitrescu, Catalin Voicu, Mitica Iliescu, Gabi Naghi si alti „pretorieni”.

    Ceea ce se intimpla in prezent si foarte accelerat in viitor nu face parte din politica salamului ci din politica bashtanului – cine are pixu dat de algoritmul obtinut in urma manipularii lasitatii, prostiei, indiferentei, fricii umane in fata unor teroristi – dicteaza politic legea.

    Singura lor legitimitate este faptul ca cei din PDL care au facut la fel ca cei din USL, au fost pina la urma obligati sa-si asume feliile din placintele pe care le-au tot digerat (la figurat).

    Vorba chinezului „sa ne fereasca Dumnezeu de vremuri interesante” … nici nu am inceput sa vedem ceva inca …. nici nu vom vedea , oamenii lui Nastase si Iliescu se misca cu precizie, forta si viteza militara …. nu mai folosesc TABuri , folosesc blaturi si vorba lu’ Voicu tehnici de guerrilla urbana.

    Se recreaza reteaua …

    Ginduri bune … si triste

    • Am permis acel comentariu pentru ca este un revelator al acestor mentalitati pe care le mobilizeaza restauratia. In rest, de acord cu Dvs, minciunile si delatiunile definesc anti-ethosul comunist. Va multumesc pentru comentariu si va doresc numai bine.

    • Domnule Dragos Riscanu,

      va inteleg revolta aristocratica (dvs. nu sunteti din Strehaia, Caracal, Mizil) si prin urmare nu va amestecati cu plebea. Inteleg si ca sunteti deranjat ca domnul Patapievici este/va fi eliminat din ICR. Asa este, functiile politice se pierd politic, daca asa sunt numiti tot asa pleaca, alta administratie (avida si lacoma dupa putere, ca si precedenta) isi urmareste interesele marunte. Domnul Tismaneanu spune de restauratie si ca eu as fi un bun exemplar din acest punct de vedere. Am dreptul sa ma apar, nu? Nu am votat niciodata cu FSN-ul (nici acum la locale si nici in anii 90), nici cu PRM sau alte bizarerii partizane romanesti. Nu am detinut nici o functie publica ever never. Mi-am castigat salariul muncind ca profesor in invatamantul romanesc. Am un doctorat in stiinte sociale, asa ca sunt la curent cu alegerile din tari precum Romania (si liota de sinecuristi care misuna in jurul partidelor; am citit suficient despre clientelism si alti demoni incat sa-mi pot exprima o opinie). Bunicilor mei li s-a confiscat pamantul de catre comunisti si nimeni din familia mea (mama, tata, buncii, eu, fratele) nu avut carnet de partid (nici in comunism, nici in postcomunism). Cat despre anonimat? Stiu bine cum functioneaza in Romanie claustrarea celor care au opinii contrare mainstream-ului, asa incat nu pot risca. Stiu bine cum functioneaza clentelismul in tara numita Romania.
      Numai bine!

      • Va multumesc pentru raspuns.

        Eu sunt nascut in Braila si am locuit in Bucuresti intre 1961-1983, si dupa ’90 destul (prea mult)timp. Intr-o scriere viitoare va voi povesti despre Republica de la Strehaia. Nu am veleitati aristocratice si numesc locuri geografice doar din punct de vedere al simbolurilor pe care le reprezinta (la Mizil nu ma gindisem … dar il voi adauga cu siguranta pe lista simbolurilor relevante))).

        Inteleg ceea ce spuneti si sunt pe deplin de acord cu Dumneavoastra.

        Ceea ce nu inteleg este ce numiti a fi „profund de stinga”. Profund de stinga era Pantiusa si mai toti tovarasii sai din CEKA, proufnd de stinga nu a fost nici macar Securitatea lui Ceausescu, ei erau (sunt) doar administratorii monopolului patriot(ardic)…. din ciclul mie bene ibi patria.

        Cit mai mult bine

  6. In Romania se instaureaza o gasca de inculti, cum rar s-a mai vazut. Astfel Ponta confunda programul unei conferinte cu o invitatie personala, Corlatean descopera ca Romania nu are sef de stat ci doar reprezentant al statului, iar ministrul Educatiei, Pop, spune ca nu intelege de ce un elev incearca sa copieze la un examen (BAC) pe care nu-l poate pica! Distrati-va cu cateva perle de la Vanghelie:

    „E inadmisibil ca nişte cetăţeni ai României să nu aibă acces la studiile superioare doar din cauză că nu ştiu să scrie sau să citească”, a spus Vanghelie. „Vrem învăţământ şi manuale universitare într-o limbă pe care şi analfabeţii să o poată înţelege. Nu e vina lor că sunt analfabeţi, aşa s-au născut, nu au ales să fie în felul acesta”.

  7. Semnificatia este limpede: are loc un asalt sistematic impotriva adevarului, competentei, memoriei si a istoriei. Cristian Preda nu greseste: Victor Ponta nu este “micul Titulescu”, ci micul Petru Groza.

    Pentru fruntașul PSD-ist, a guverna o țară înseamnă, pare-se, a redimensiona peisajul social, instituțiile, valorile după meteorologia umorilor proprii. În judecata cadetului Ponta, România fusese, până mai ieri, teatrul de huzur al democrat-liberalilor, iar acum se impune o veritabilă schimbare la față, adică o defrișare integrală urmată de construirea tenace a unei noi epoci a trandafirilor. Pârjol și demiurgie, care va să zică…

  8. Domnule profesor,
    Schimbarea unor oameni fara motivatie explicita nu este cea mai buna solutie, chiar daca este evident ca aceste schimbari au loc pe motive de simpatii politice si modul de numire al celor care pleaca. Deocamdata n-am vazut sa se scimbe ceva in orientarea institutiilor in care au loc schimbari. Se intampla blocaje, dispare transparenta functionarii lor, apar abateri de la o functionare democratica ? Daca raspunsul este da, atunci este ceva grav, dar daca se schimba doar oamenii si nu si functionarea institutiilor nu-i chiar asa de alarmant, chiar daca unii din cei care pleaca ne erau amici sau erau apreciatii de unii dintre noi.

      • urgenta = disperare

        define the define )))

        eufemisme – http://nastase.wordpress.com/2012/06/12/disperarea-macoveilor/

        „Pentru gasca Monicai Macovei ….

        .. Monica Macovei și de echipa ei, infiltrată în ONG-uri, mass-media și, probabil, în justiție …

        … nici șmecheriile incredibile …

        „Si acum, la incheierea celor 4 mandate ale sale la conducerea DNA, Morar are nevoie, cu orice pret, de o condamnare a mea, pentru a justifica eforturile facute, cheltuielile imense dispuse, in incercarea de a gasi un temei pentru acuzatiile si dosarele de hartuire judiciara fabricate impotriva mea. De aici, presiunea publica enorma pe care o face aspra judecatorilor, prin santajul cu MCV-ul si cu Comisia Europeana,”

        Pentru a realiza aceste obiective, s-a aliat cu cei pe care i-am denumit ”deontologi abjecți”, cei care au încercat să transforme procesele penale în care mă lupt, de opt ani, cu echipa de procurori de la DNA, în evenimente capitale pentru justiție.

        Pentru gașca Monicăi Macovei nu contează lipsa probelor din dosar ori nevoia desfasurarii corecte a procesului. Acestea sunt detalii care, în logica unei justiții totalitare, sunt lipsite de importanță. “Chichite avocatesti”. Important este ca „dușmanul de clasă” (definit de judecătorul Ionuț Matei și de cea care a fost transferata de la DNA la Inalta Curte pentru a intra in completul care ma judeca, Ioana Bogdan, drept „simbol al corupției”) să fie pedepsit pentru a fi dat drept “exemplu”. Exemplu pentru cine? Nu-mi cereti sa dau nume…”

        Combate bine viguors acest infractor „ordinar”, intr-un limbaj asemanator celui folosit de Catalin Voicu, Florin Costiniu, Sorin Ovidiu Vintu, Ovidiu Artopolescu, Elisei Craciun si altii cunoscuti noua …. Nu-mi crereti sa dau nume …. nu e nevoie le voi da indiferent de ce se intimpla !

        Este interesant cum in permanenta se face apel la shantaj , nu-mi cereti sa dau nume ca mergem cu totii la pushcarie si nu se cade mai cuseama acum cind am ajuns din nou la putere totala (ca de la putere nu am plecat niciodata … Blaga, Paun si altii stiu de ce … si noi si Dumneavostra mai ramine sa afle si publicul larg).

        Eugen Cristescu fostul sef al Sigurantei , spunea in pushcarie inainte sa fie asasniat dupa ce a predat reteua Amadeo Lazarescu si Quintus Cimpeanu Komisarului Gisela Vass : ” Comunistilor le este frica doar de un singur lucru de Adevar”.

  9. Domnule Tismaneanu mai aveti multe perle de genul „democratiei totalitare” sau „lovitura paralamentara” Nu sunt un expert in domeniu dar aceste asocieri de cuvinte „suna ca dracu” ca sa-l citez pe Petre Roman .

    Cat priveste „putinizarea” Romaniei sa avem pardon. Cred ca mai degraba Presedintele basescu a avut ca metoda de lucru metodele Putiniste chiar daca uneori cel putin la nivel de intentii a avut intentii bune .

    • In mod cert nu sunteti expert. Va indemn sa mergeti la biblioteca. Cartea clasica a lui Jacob L. Talmon se intituleaza „The Origins of Totalitarian Democracy”. De conceptul de illiberal democracy ati auzit? Deci, mai putine lectii si mai multe lecturi :)

      • Ei, domnule Tismaneanu, pe blogul pe care creste intelectual si moral domnul Virgil nu e nevoie de lecturi, ci numai de adeziuni fierbinti. Si ce fierbere se anunta, cred ca or sa dea in clocot azi. Intrebarea e: le da sau nu le da? Le da acum sau le da dupa alegeri?

        @Virgil, vezi ca s-a dat adunarea, nu rata momentul sa te afirmi. E subiect gras, frustrare maxima, durere mare :-)

    • @ virgil

      Stimabile, nițică lectură din Hayek poate v-ar stinge arțagul:

      By the insistence on a law which is the same for all, and the con sequent opposition to all legal privilege, liberalism came to be closely associated with the movement for democracy. In the struggle for constitutional government in the nineteenth century, the liberal and the democratic movements indeed were often indistinguishable. Yet in the course of time the consequence of the fact that the two doctrines were in the last resort concerned with different issues became more and more apparent. Liberalism is concerned with the functions of government and particularly with the limitation of all its powers.

      Democracy is concerned with the question of who is to direct government. Liberalism requires that all power, and therefore also that of the majority, be limited. Democracy came to regard current majority opinion as the only criterion of the legitimacy of the powers of government. The difference between the two principles stands out most clearly if we consider their opposites: with democracy it is authoritarian government; with liberalism it is totalitarianism. Neither of the two systems necessarily excludes the opposite of the other: a democracy may well wield totalitarian powers, and it is at least conceivable that an authoritarian government might act on liberal principles.

      Liberalism is thus incompatible with unlimited democracy, just as it is incompatible with all other forms of unlimited government. It presupposes the limitation of the powers even of the representatives of the majority by requiring a commitment to principles either explicitly laid down in a constitution or accepted by general opinion so as to effectively confine legislation.

      (Hayek, F. A – New Studies in Philosophy, Politics, Economics and the History of Ideas, Routledge & Keagan Paul, London and Henley, 1982, Chapter IX, pp. 119-151)

  10. Domnule Tismaneanu,

    se pare ca ne stau in fata niste ani in care democratia si statul de drept vor fi din nou puse la incercare.

    Vor fi ani in care analizele si luarile dumneavoastra de pozitie vor fi esentiale pentru formarea si canalizarea unei alternative politice.

    Va apreciz si va voi urmari cu interes.

  11. Domnule Profesor-in sensul riscului de putinizare invocat, oare nu si ascensiunea sustinuta si incurajata a „sindicatului” cadrelor militare in rezerva si retragere condus de acel trist personaj Dogaru – trebuie luata in seama? cele scrise de presa centrala relativ la promisiunile si afirmatiile acestui individ si asumarea pastrarii „calde” a demonstratiilor „promise” psd-ului , totul corelat cu spusele lui hrebenciuc (cu litara mica-deliberat) care afirma ca s-a incercat mobilizarea pe internet a celor care populau piata demonstrantilor,nu pot face subiectul unei investigatii macar analiatice ca fenomen? sau-de ce nu – ca tendinte de evolutie a „democratiei” romanesti de tip ponta/antonescu?

  12. Domnule Tismaneanu, va respect, va citesc, in mare parte impartasesc opiniile dvs. Insa, treaba cu democratia totalitara e complet fortata. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt de stanga (de fapt care stanga in Romania de azi?), nu am votat si nu am sa votez vreodata cu partide gen PSD…, sunt aproape de valorile democratiei reale, dar va asigur ca gresiti. Guvernarea Ponta nu urmareste vreo dictatura, ci pur si simplu preluarea functiilor, resurselor, contractelor etc. E vorba aici de CIOLAN si nimic mai mult. Va fi, in buna parte, ceva de genul „pleaca ai nostri, vin ai nostri”, adica clientela PDL (stiti si dvs. ca exista asa ceva) e inlocuita cu clientela USL. Sigur, cad victima din motive de politizare totala si oameni onesti si seriosi, dar… nu se ajunge la totalitarism, nu precum cel din anii 30 sau 50-80. Noi avem „totalitarismul” nostru si se numeste politizare, situatie intalnita si inainte de impunerea comunismului.
    INSA, sunt de acord ca e nevoie sa reactionam! Societatea civila (cea reala) trebuie sa arate ca exista! Nu mai merge precum in 2000, vor nu vor USL-istii, Romania a mai evoluat. Sunt mai optimist decit dvs.

    • Va multumesc pentru mesaj. Imediat dupa mineraida din 13-15 iunie am publicat in „Romania Literara” un articol cu titlul „Romania la ceasul democratiei totalitare”. Au mai urmat ani lungi si teribil de costisitori in timp social si moral de regim Iliescu. Observ un pattern de tip Chavez, Evo Morales, Correa, Lukasenko, Putin. Conceptul de democratie totalitara nu se suprapune semantic cu acela de totalitarism. Dar nici cu acela de democratie. Ganduri bune.

  13. Am râs ca la comediile lui Caragiale.
    Erau la un loc Conu’ Leonida, Rică Venturiano (bate-n ciocoi!), Raoul Gregorashko (nu putem merge la cafine), Caţavencu (noi să n-avem faliţii noştri) şi mai ales Coriolan Drăgănescu. El este geniul nostru tutelar:
    Că toţi suntem români mai mult sau mai puţin oneşti!
    Domnule Tismăneanu sunteţi geambaş de politologi, ce Dumnezeu!
    Pleacă-ai voştri, vin ai noştri!
    Asta-i logica democraţiei!
    Şi ca să punem capac să-l cităm pe Faulkner, săptămânal în Dilema veche:
    Adevărul nu se confundă întotdeauna cu dreptatea!.

  14. Nu mai plangeti atata dupa arhive. Exista lacate in oras, care se vor pune pe depozite, iar la documentele vor putea sa le studieze numai cei care au permis de la I. Rus, ministrul de la Interne. Lasati, ca nu trebuie sa stiti despre trecut mai mult decat va dau ei voie. Ajunge ca stiu activistii din USL, in special din PSD. Iliescu poate fi multumit. A castigat inca o data. Trista tara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro