vineri, martie 29, 2024

Ipoteza Salem și posibilele ei consecințe: inginerii anti-Darwin și inginerii Jihadului

Ingineri din toate țările, spuneți-vă părerea!

Inginerii anti-Darwin

În timpul documentării pentru articolul Despre filosofia analizelor științifice cu un exemplu de caz: Ce fel de teorie este darwinismul? și viitoarea mea carte[1], am dat peste o informație depreciativă[2] la adresa inginerilor  – ipoteza Salem. Și cum eu însumi sunt inginer de meserie, m-am simțit puțin atins în amorul profesional. Despre ce este vorba?

Formulată inițial de Bruce Salem[3], ipoteza care-i poartă numele are două versiuni:

Versiunea moale:

Într-o dezbatere despre evoluție vs. creație, o persoană care pretinde că are o pregătire științifică și este de partea creației, va fi cel mai probabil un inginer.

De ce oare un inginer ar fi înclinat să fie creaționist? Un posibil răspuns se găsește într-o scrisoare[4] publicată pe un blog al inginerilor electroniști (EE Times):

Evoluția naturalistică este antiteza ingineriei. Inginerii înțeleg că structurile complexe sunt concepute inteligent, nu sunt produse ale unor variații aleatorii. Inginerii trebuie să fie primii care să recunoască faptul că o structură optimizată de mare complexitate, precum ochiul sau urechea umană (ca să nu mai amintim complexitățile celulelor individuale) nu este rezultatul probabil al relației timp + șansă + selecție naturală

Datele care să suporte această ipoteză sunt mai degrabă anecdotice decât solid științifice. Și, totuși, unele explicații sunt necesare. De exemplu, este posibil ca inginerii cu vederi creaționiste să fie mult mai vocali decât confrații lor, non-creaționiști. Sau, precum în scrisoarea citată mai sus, unii creaționiști, cu o pregătire inginerească la bază, se simt mai îndreptățiți să-și afirme credința lor, invocând cunoștințele și calitățile profesionale oferite de această pregătire.

Versiunea dură:

O educație în disciplinele inginerești formează o predispoziție pentru puncte de vedere creaționiste

Această ultimă formă a ipotezei Salem are nevoie de un solid suport statistic, care să o valideze prin evidențierea unui nivel semnificativ de adepți anti-Darwin printre ingineri.

Un articol publicat în 1996 descrie o situație semnificativă: inginerii sunt cel mai religios grup printre toți absolvenții cu studii superioare – 66,5%, urmați de economiști (61,7%), cercetători științifici (49,9%), lucrători în domenii sociale (48,8%), doctori (46,3%)  și avocați (44,1%). Inginerii și economiștii sunt, de asemenea, cei care se opun cel mai puțin religiei (3.7% și 3.0%, respectiv)[5].

Există date semnificative și despre alte meserii, printre ai căror practicanți se găsesc suficient de mulți creaționiști.

Plecând de la datele obținute de Carnegie Commission National Survey of Higher Education: Faculty Study Subsample, 1969 pe un eșantion de 60.000 profesori universitari americani, Stark et al. (1998) au calculat  următoarele procentaje de persoane religioase din mediul academic american (Tabel 1)[6]:

TABEL 1. Religiozitatea pe baza domeniului academic

Un studiu[7] publicat de profesorul R. V. Short, din Departamentul de Fiziologie al Universității Monash din Australia, una dintre cele mai bune școli medicale din țară, prezintă următoarea  situație:

Din cei peste 150 studenți pe care i-a chestionat la începutul unui curs medical, Prof. Short a descoperit că 27% credeau că Darwin a greșit în legătură cu selecția naturală ca mijloc de evoluție a speciilor, iar 27% nu credeau că omul a putut evolua dintr-un strămoș de tip maimuță africană. În timp ce numai 11% dintre studenți au considerat că specia umană va supraviețui permanent, alți 54% erau convinși de existența vieții după moarte.

Profesorul a luat cele mai bune măsuri pentru „remedierea” acestei situații, adică să-i aducă pe viitorii medici în tabăra evoluționistă: manuale evoluționiste de prima mână, vizită la zoo, filme documentare evoluționiste etc. La câteva săptămâni după terminarea cursului, le-a cerut studenților să răspundă la același chestionar ca cel de la deschiderea cursului. Spre marea lui uimire și neplăcută surpriză, nu au fost schimbări statistice semnificative la nici unul dintre răspunsurile date!

Un studiu asemănător[8], efectuat printre studenții cursului de biologie evoluționistă de la Universitatea din Cape Town (capitala Africii de Sud), a demonstrat că nu există schimbări semnificative statistic între viziunea studenților înainte și după curs, în cazul întrebărilor care se refereau la creație, biodiversitate și design inteligent.

Ce factori ar putea explica tendința unor oameni educați către idei pe care comunitatea științifică (în majoritate) le consideră false? Printre multiplele răspunsuri încercate, mi-a atras atenția recenta contribuție[9] a cercetătorului John S. Wilkins, Honorary Research Fellow la University of Melbourne și Research Scholar la Ronin Institute, din Montclair, New Jersey.

Wilkins propune constituirea unui spațiu conceptual, cu n dimensiuni, dintre care cel puțin patru sunt importante: gândirea esențialistă, rezistența la noutate, prejudecata deductivă și prejudecata de autoritate. Combinarea acestor patru variabile independente formează un spațiu al gândirii în care se pot distinge diferite regiuni, caracterizate prin diferite stiluri cognitive. Una din aceste regiuni este numită de Wilkins regiunea Salem:

Ocupantul regiunii Salem va tinde să se bazeze pe cunoștințe obținute anterior și să accepte adevărul științei într-un anumit moment, cel mai probabil momentul educației sale…El va tinde să se bazeze pe autorități din interiorul și exteriorul științei și va opune rezistență oricărei încercări de a pune la îndoială consensul sau valorile culturale acceptate de comunitatea sa. Valorile „comunității” ar putea fi sociale, religioase, politice și profesionale. El va permite ca influențele externe să treacă peste consensul oferit de știința profesională…

Exemple de locuitori ai unei regiuni Salem (apud Wilkins): creaționiștii și adepții Designului Inteligent, scepticii încălzirii globale, cei care sunt împotriva vaccinărilor, opozanții medicinii științifice și diverșii susținători ai unor teorii conspiraționiste (mișcarea „Truther” 9/11, asasinarea lui J. F. Kennedy    și altele asemenea).

Existența unei regiuni Salem va conduce la crearea unei mentalități specifice, caracterizate inițial de o lipsă de încredere în fața noutăților. Ulterior, neîncrederea se va transmite urmașilor și aliaților, nu pe calea Principiului lui Plank (noile teorii triumfă pentru că mor oponenții lor), ci pe o cale opusă: vechile teorii și idei sunt apărate și adoptate cu încăpățânare de noile generații de locuitori din regiunea Salem. În final, lipsa de receptivitate la nou a locuitorilor din regiunea amintită va genera o problemă crucială: rezistența la modernism.

Inginerii Jihadului – De ce așa de mulți ingineri devin teroriști islamiști?

O carte[10] – Inginerii Jihadului – apărută anul acesta în luna martie aruncă o lumină nouă asupra ipotezei Salem printr-o întrebare care neliniștește: De ce așa de mulți ingineri devin teroriști ai Jihadului?

Autorii cărții sunt Diego Gambetta, profesor de teorie socială la European University Institute în Florența, Official Fellow la Nuffield College, University of Oxford, –  o autoritate în domeniul misiunilor suicidale -, și Steffen Hertog, analist politic la London School of Economics.

Punctul de plecare al cărții sunt datele compilate, pe o perioadă de trei decenii și de pe trei continente, despre cele mai notorii atacuri teroriste, comise de extremiști musulmani, asupra unor civili din Europa, Statele Unite, Israel și alte locuri. Firul roșu, care străbate toate aceste atacuri teroriste, este preponderența inginerilor printre teroriști.  Câteva exemple semnificative:

Mohamed Atta (egiptean) și Khalid Sheik Mohammed (kuwaitian), principalii lideri ai atacurilor din 11 septembrie 2001, au avut amândoi studii inginerești: primul, planificarea urbană la Universitatea Tehnică din Hamburg, al doilea, ingineria mecanică la North Carolina Agricultural and Technical State University. Mai mult, dintre cei 25 indivizi implicați direct în atacurile din 11/9, opt erau ingineri. Însuși Osama bin Laden, fondatorul organizației Al-Qaida,  a fost inginer constructor.

Umar Farouk Abdulmutallab (nigerian) a încercat, în ziua de Crăciun 2009, să detoneze o bombă, ascunsă în chiloți, la bordul unui avion care se îndrepta către Detroit. Cu un înainte, Umar absolvise University College London cu o diplomă de inginer mecanic.

Pe 13 octombrie 2009, Mohamed Game (libian), a detonat două kilograme de nitrat la intrarea cazărmii Santa Barbara din Milano. Game avea o diploma de inginer electronist.

Pe 13 iulie 2009, un tribunal german l-a condamnat pe Aleem Nasir (pakistanez și german) la opt ani de închisoare pentru rolul său de recrutor pentru Al-Qaida în Europa. Se crede că Nasir a recrutat un număr de musulmani germani pentru Jihad, printre ei pe germanul-marocan Bekkay Harrach, cel care a devenit infam pentru amenințările cu Jihadul la adresa guvernului german. Nasir este inginer mecanic, iar Harrach începuse studii de tehnologie laser și de matematică.

Faisal Shahzad (pakistanez), care a lăsat un SUV umplut cu explozibil în Times Square în Manhattan pe 1 mai 2010, avea o diplomă de inginer informatician de la University of Bridgeport din Connecticut.

Abdul Subhan Qureshi, liderul Mișcării Studenților Islamici din India, căutat de autoritățile indiene pentru diferite atacuri teroriste, incluzând pe cel asupra trenurilor din Mumbay de pe 11 iulie 2006, a obținut o diplomă de inginer electronist în 1995 și o specializare în menținerea software-urilor de la CMS Computer Institute în Marol, India.

Wadih El-Hage (libanez), condamnat pe viață în SUA pentru implicarea sa în bombardarea ambasadelor americane din Africa în 1988, deține o diplomă în planificare urbană de la University of Southwestern Louisiana.

Yahya Abd-al-Latif Ayyash (născut în Rafat, West Bank) a fost  principalul producător de bombe al organizație Hamas și unul din liderii Brigăzilor teroriste al-Qassam, ramura militară a Hamas-ului palestinian. Supranumit „Inginerul” pentru talentul său în fabricarea de explozive. Considerat erou al Palestinei, are străzi și alte locații care îi poartă numele. A fost inginer electric, absolvent al Universității Birzeit de lângă Ramallah.

Anwar al-Awlaki (american și yemenit), senior recrutor al Al-Qaida, imam, primul cetătean american ucis de o dronă SUA. Considerat mentorul spiritual al lui Nawaf al-Hazmi (unul din teroriștii de la 11 septembrie 2001). A fost inginer constructor, absolvent al Colorado State University. A început un program PhD la George Washington University.

Pe 30 iunie 2007, un Jeep Cherokee, încărcat cu canistre cu propan, a fost condus prin ușile de sticlă ale terminalului principal al Aeroportului Internațional din Glasgow, provocând un incendiu puternic, dar fără victime. Autorii atentatului au fost Bilal Talal Samad Abdullah, doctor, născut în Marea Britanie din părinți irakieni, și Dr. Kafeel Ahmed, un inginer indian, cu un doctorat în dinamica fluidelor, obținut în cadrul Departamentului de design și tehnologie de la Anglia Polytechnic University.

Dr. Azahari Husin (malaiezian), considerat autorul tehnic principal al atacurilor cu bombe din 2004 și 2005 din Bali, era un inginer cu PhD de la University of Reading și preda la Technical University of Malaysia.

Bărbații prezentați până aici au vârste, țări de origine sau adopție, contexte socioeconomice, situații familiare și profesionale – toate diferite. Singurul aspect pe care îl au toți în comun este o pregătire universitară, în particular o diplomă inginerească.

Gambetta și Hertog au analizat 497 membri ai unor grupuri violente islamiste, active în lumea musulmană din anii 1970. Dintre aceștia, 207 au educație universitară,  93 (45%) fiind ingineri (Figura 1).

Figura 1. Extremiștii islamiști clasificați pe baza studiilor universitare.

Lista nu include teroriști afiliați cu Talibanii din Afganistan, Boko Haram și ISIS   (modificat după Gambetta și Hertog, 2016)

* “Inginerie” include informatică și arhitectură. Ultima a fost inclusă pentru că este o disciplină comună în facultățile inginerești din țările Orientului Mijlociu, precum și în unele țări europene.

** “Studii islamice” includ diferite subiecte islamice, precum „Legea islamică”, „Studii coranice” și „Religie”.

*** “Altele” includ agricultură, educație, engleză, științe alimentare, farmacie, servicii sociale și științe tehnice militare.

Considerând specializarea universitară a activiștilor islamiști, violenți și non-violenți, din majoritatea țărilor musulmane, dar și a militanților născuți și crescuți în țări vestice, cei doi autori au găsit „o masivă supra-reprezentare” a inginerilor  (de 17 ori mai mare decât media) în comparație cu celelalte meserii ale populațiilor din care provin. Medicii sunt, de asemenea, supra-reprezentați, de 10 ori mai mare decât norma.

Pentru Steffen Hertog „Nu există nici o îndoială că radicalii islamiști violenți sunt cu mult mai educați decât populația generală, născută și educată în lumea musulmană, iar inginerii sunt in mod dramatic supra-reprezentați”.

Gambetta și Hertog propun și investighează patru posibile cauze ale acestei ipoteze Salem sui-generis:

1)     Este proeminența inginerilor printre islamiștii violenți un accident al istoriei amplificat prin rețele de contacte?

2)    Abilitățile lor tehnice îi fac să devină recruți atractivi?

3)    Au inginerii o „stare de spirit” care îi face să fie foarte potriviți pentru islamism?

4)    Este viguroasa lor radicalizare explicabilă prin condițiile sociale pe care le-au îndurat în țări islamice, în special țările MENA?[11]

Cei doi autori consideră că o interacțiune între ultimele două cauze este cea mai plauzibilă explicație a rezultatelor cercetării lor. Este vorba de un efect comun produs de mobilitatea socială (sau lipsa acesteia) pentru inginerii din lumea musulmană și o anumită mentalitate, iubitoare de ordine și ierarhie, care poate fi mai frecvent găsită printre ingineri.

Jihadul îi atrage pe inginerii musulmani printr-o ordine socială „corporatistă, mecanicistă și ierarhică”, combinată cu „rutine zilnice bine stabilite“. De aici ar rezulta, conform autorilor, și supra-reprezentarea lor în grupurile extremiste.

Concluzii

Ipoteza Salem, care atribuie o propensiune creaționistă inginerilor, poate fi extinsă la fundamentarea unei regiuni Salem și poate explica (chiar dacă parțial) predispoziția unor ingineri musulmani către terorismul islamic de tip Jihad.

Locuitorii unei regiuni Salem (sensu Wilkins) sunt acei indivizi ale căror mentalitate este tipic esențialistă (abordare binară de tip inclus-exclus a fenomenelor), conservatoare, deductivă și respectuoasă față de autorități religioase (textele sacre, tradiția). Ei se caracterizează prin neîncrederea inițială în noutăți (științifice, economice, culturale, sociale etc.), urmată de tendința de a urma autoritățile din comunitatea lor și sfârșind printr-o rezistență îndârjită în fața ideilor moderne (de ex., teoria evoluției prin selecție naturală).

Nu este greu să includem în această regiune (cu unele diferențe specifice) și pe inginerii (în principal) și medicii musulmani, care militează violent în numele Jihadului. Un elementul comun cu inginerii anti-Darwin este prezența unei mentalități similare, în care cele patru elemente descrise mai sus se regăsesc cu mici diferențe specifice.

Apartenența la o astfel de regiune Salem aruncă o lumină nouă asupra surselor de extremism islamic și oferă factorilor decizionali, la micro-scară, o perspectivă inedită privind radicalizarea unor indivizi și motivațiile lor pentru violență, iar la macro-scară, o mai bună fundamentare a teoriilor despre natura și emergența terorismului.

NOTE_______________________


[1] Science, Quasiscience, Pseudoscience, and Science Falsely So-Called – Revising the demarcation criteria (in preparation)

[2] Depreciativă, pentru că, în climatul contemporan de political correctness, un inginer cu vederi anti-Darwin este etichetat imediat drept un intelectual anti-establishment, anti-știință, adică, un retrograd opus progresului științific reprezentat de teoria evoluției prin selecție naturală.

[3] http://rationalwiki.org/wiki/Salem_Hypothesis. Nu am putut descoperi anul exact al formulării ipotezei, se pare că ar fi înainte de 1990.

Deși ipoteza Salem îi vizează în primul rând pe ingineri ca fiind înclinați spre creaționism, agenda anti-știință sau pseudoștiință conține adesea și dentiști, chirurgi și alte profesii medicale.

[4]Evolution Debate Engages Readers on Both Sides of the Argument, EETimes Connecting the Global Electronics Community, 20 februarie 2006,  http://www.eetimes.com/author.asp?section_id=36&doc_id=1265156

[5] Stark, Rodney, Laurence R. Iannaccone și Roger Finke, 1996, Religion, Science,

and Rationality, American Economic Review Papers and Proceedings, vol. 86, no. 2, p. 433-437.

[6] Stark, Rodney, Laurence R. Iannaccone și Roger Finke, 1998, Rationality and the

“Religious Mind”, Economic Inquiry, vol. 36, no. 3, p. 373-389.

[7] Short, R. V., 1994, Darwin, Have I Failed You?, The Lancet, vol. 343, no. 8896, 26 Februarrie 1994, p. 528-529.

[8] Chinsamy, Anusuya și Éva Plagányi, 2008, Accepting evolution, Evolution, v. 62, no. 1, p. 248-254.

[9] Wilkins, John S., 2013, The Salem Region, în Massimo Pigliucci și Maarten Boudry (Eds.), Philophy of pseudoscience Reconsidering the Demarcation Problem, The University of Chicago Press, p. 397 – 416.

[10] Gambetta, Diego și Steffen Hertog, 2016, Engineers of Jihad: The Curious Connection between Violent Extremism and Education, Princeton University Press, 208 p.

Embrionul cărții (90 p.) poate fi găsit în studiul „Engineers of Jihad”, publicat de autori în 2007 în cadrul Departamentului de Sociologie al Universității Oxford.

[11] MENA = Middle East and North Africa. Țările incluse în MENA sunt Algeria, Arabia Saudită, Bahrain, Djibouti, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Iran, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Malta, Maroc, Oman, Qatar, Siria, Tunisia, West Bank – Gaza, și Yemen. Etiopia și Sudan sunt incluse uneori.

Distribuie acest articol

61 COMENTARII

  1. :) daca ochii si urechile sint inteligente, atunci cum sint cei / cele care le poarta ? ochi au si melcii, urechi si liliecii. ce defineste atunci un OM ? compasiunea, iubirea de semeni, aprecierea frumosului dintr o floare sau giza, imaginatia care naste un lucru ce ne simplifica viata sau o opera de arta ce ne umple sufletele ? la ce s buni vinzatorii de minciuni si iluzii ?

    • Mai mult decât atât, nu există o versiune unică pentru ochi și nici o versiune unică pentru ureche. Dacă tot sunt creații inteligente, de ce-a fost nevoie de ”n” versiuni pentru fiecare și toate puse în practică?

      Până și modul de așezare al fiecărei frunze într-un copac ar necesita un nivel de proiectare inaccesibil zilelor noastre, numai că în realitate locul fiecărei frunze nu derivă din proiectare individuală.

  2. Instinctiv, ma gandesc ca inginerii ar fi inclinati, mai degraba, catre „design -ul inteligent” si n-as pune „si” intre acesta si creationism… Ma rog, o ipoteza ramane o ipoteza si orice rationament este valabil pana in momentul in care se prabuseste.
    Din datele prezentate in articol deduc (daca n-am socotit gresit) ca, de fapt, cam 19% dintre teroristii analizati ar fi ingineri – adica unul din cinci. Habar n-am cat de reprezentativ era esantionul de 497 de teroristi si cat de actuale pot fi rezultatele din 1970.
    Ca si la sondajele (stiintifice) de opinie (politica), exista mai multe moduri „stiintifice” de a sustine un „adevar”… :)

    • A. Designul Inteligent este, de fapt, o formă de creaționism în care numele creatorului nu este menționat.

      B. Eșantionul analizat cuprinde 497 teroriști, identificați începând din 1970 și până la începutul anului 2010.

      Din cei 497 de indivizi, autorii au găsit informații biografice (unele, sporadice) pentru 436 și informații educaționale pentru 335. Dintre aceștia, 231 au avut o educație universitară completă sau parțială.

      Pentru 207 indivizi, autorii au putut identifica tipul de studii universitare efectuate (inginerie, medicină etc.)

  3. Cred ca este o proportionalitate normal de ingineri. Nici mai mult si nici mai putini decat distributia clasica intre studentii de Universitati Tehnice si studentii celorlalte Universitati (de Stiinte Fundamentale, de Economice, de Medicina, de Arte …). 45%-55%
    [Cautand rapid distributia de student la Universitatea Bucuresti si Politehnica Bucuresti, gasesc aproape aceeasi distributie de student: 30.487 vs. 25.382 (date din 2014, primul link google).]

    Sigur, datele noastre sunt strict pe Ro, din 2014, doar cele 2 Universitati, studiile lor din 1970 samd, o multime de erori in comparatie. Dar Ingineria, in graficul de mai sus, nu este defalcata pe Facultati, ceea ce ii induce ponderea foarte mare comparative cu … Medicina, de exemplu.

    Faptul ca autorii provin din domeniul umanist scuza putin generalizarea „Ingineri” care cuprinde toate ariile Universitatilor Tehnice. Dar si inginerii i-ar putea grupa foarte bine pe ceilalti in non-Ingineri si raportul nu ar mai parea atat de mare.

    Nu am citit cartea si nu as dori sa ii suspicionez pe autori ca vor sa induca o idee anti … ingineri. Dar, ca inginer electronist, ma simt cam amestecat si generalizat in cei 45% :)). De partea cealalta – umanistii si medicinistii si altii, se pretend distincti. :)

    • Nu este vina autorilor, ci a mea: Nu am menționat diversele specilități inginerești pentru a nu lungi textul prea tare. Dar deja, în articol se găsesc câteva exemple de specializări ale teroriștilor amintiți.

      Autorii (la p. 13 a cărții lor) prezintă specilizările inginerești analizate, în ordine descrescătoare.

      Cei mai numeroși teroriști-ingineri au fost:

      – constructori;
      – electricieni;
      – informaticieni.

      Urmează apoi, tot în ordine descrecătoare, următoarele categorii de ingineri:

      – mecanici;
      – agronomi;
      – chimiști;
      – mecatronici (mecanici + electroniști);
      – alții (urbaniști, telecomunicații, aeronautică, construcții navale, energie termică, tehnologie medicală).

      • Poate ca procentul mai mare de teroristi e dat de faptul ca, spre deosebire de umanisti, inginerii chiar stiu sa faca bomba, nu doar isi doresc sa o detoneze :) Daca nu cumva unii se duc la inginerie chiar in acest scop.
        E adevarat, si eu cred ca ingineria e un fel de „imitatio dei” deci punand problema invers, ar rezulta ca Dumnezeu e un inginer ceva mai priceput :)

  4. Provocator articol , cred ca e o gluma sau o ironie .Conspiratia inginerilor.Carevasazica, antievolutionistii, creationistii in general, au oarecare tendinte sau latente teroriste , jihadiste , ar trebui monitorizati cu cea mai mare atentie ( daca statisticile o confirma , fireste , sint de asteptat masuratori mai exacte ) , conservatorii sint cei pasivi , inchisi la minte , cei care respcta orbeste ,autoritatile, , superstitiosi , refractari la ,nou, , ceilalti , revolutionarii evolutionisti , poarta stindardul progresului si civilizatiei . Dl Salem ar putea fi banuit de putin terorism intelectual ,de stinga, ( nu ca nu ar fi si de dreapta ) , daca ridicolul ipotezei dlui nu ar fi atit de evident , mostra de prostie cu metoda , stiintifica .

    ,The demonization of people holding unscientific beliefs is a bigger problem. First of all, it is contraindicated by personal experience: many people find that antiscience advocates are often intelligent, educated and clever individuals in other respects. Moreover, demonizing too easily permits proscience advocates to wash their hands of their opponents by assigning them to a lost cause. This neither deals with the problem of irrationality nor has any long term utility for the advancement of science in society. Finally, it is rude and uncivil. We should not just assume that people are stupid simply because we think their views are silly, especially if, as I asserted, all of us have rational deficits of some kind or another (and that it is a mark of the self-unaware to assert that they do not). All of us should assume we have made mistakes, including silly ones, and seek to find them out. , etc,etc.
    The Salem Region: Two mindsets about scienc John S. Wilkins,University of Sydney ,in Philosophy of Pseudoscience: Reconsidering the Demarcation Problem
    editat de Massimo Pigliucci,Maarten Boudry

  5. La primul punct, cel cu antidarwin-istii, punctul de plecare e, cred eu, acela ca numarul inginerilor a depasit numarul intelectualilor. (btw, si eu sunt P.ing. si cunosc problema din interior)

    La cel de-al doilea, cu inginerii teroristi. Ingineria fiind o stiinta exacta ce explica multe fara nici o legatura cu divinitatea, cred ca le adanceste angoasa prin relevarea unei alte perspective asupra vietii in raport cu care dogmele religioase devin irelevate, totul pe un fond schizoid.
    Aceasta dihotomie incearca sa o respinga nu numai prin negarea realitatii „ingineresti” si apoi refuzul ei (realitate inginereasca pe care a bazata lumea noastra modera), ci, in faza ultima, prin incercarea de a o distruge (atentate, suicid etc.).

    • Problema ar fi că înclinația spre religie se datorează experiențelor din copilăria mică, în timp ce înclinația spre inginerie apare mult mai târziu, probabil nu mai devreme de vârsta de 12-15 ani. Deci e oarecum deplasat să inversăm lucrurile și să presupunem că profesia de inginer aduce anumite înclinații spre idei de sorginte religioasă (anti-darwinism, pro-intelligent design etc.). Profesia de inginer este rezultatul a ceea ce-și dorește individul să fie, nu cauza.

      • Nope.

        Cred ca e exact invers. De obicei parintii care incearca sa le impuna copiilor lor o eduactie religioasa de la o varsta frageda obtin contrariul. E mult mai potrivit ca educatia religioasa sa inceapa dupa 10-11 ani, sau la varsta la care copi/adolescentiii chiar pot pricepe ceva. Oamenii care sunt realmente atasati de crestinism devin crestini abia de la varsta adoloscentei incolo. Eu cel putin nu cunosc nici un contraexemplu.

        Cred ca autorul are dreptate. Oamenii cu formatie tehnica sunt mult mai putin inclinati sa admita ca lumea inconjuratoare e exclusiv rezultatul hazardului. Noi stim din propria experienta ca lasand lucrurile la voia intamplarii nu se va produce mare lucru. Tot ce vedem in jurul noastru e reuzltatul unor eforturi stiintifice & tehnologice semnificative. Asta e poate unul din motivele pentru care cela putin 6 (de astea stiu sigur, despre celelalte, nu) din primele 10 companii americane ca nivel al investitiilor in dezvotare tehnologica au numeroase cercuri de studii biblice ale angajatilor. La fel capelele universitatilor tehnice (incepand cu MIT) nu sunt niciodata pustii.

        • Practica demonstrează altceva, stimate domn: copiii sunt duși la spovedanie și la împărtășanie încă înainte de a merge la școală. Dialog antologic la o astfel de spovedanie, copilul având aproape 6 ani. Popa:
          ”- Și ia spune, tu mai umbli prin buzunare pe la tata să iei bani pentru înghețată?”
          ”- Nu, da’ ar fi o idee bună” :P

          Nu știu cum s-o fi procedând la musulmani, dar cred că într-o manieră destul de apropiată de ortodocși.

          • Așa cum vă spuneam în postarea inițială educația religioasă (ca orice formă de educație) trebuie făcută la vârsta potrivită. Cea maimuțărescă, făcută de părinți săraci cu duhul, poate lăsa copiii cu sechele severe și diferite forme de handicap psihic pentru tot restul vieții. Asta mai ales atunci când cei ce au ghinionul să aibă niște părinți atât de tâmpi nu strălucesc nici ei la capitolul inteligență. Când spuneți „Practica demonstrează” presupun că vă referiți la experiența personală. Nu-i așa? :-D

            • Religia nu se predă copiilor cum se predă matematica, religia se trăiește în familie încă de pe la 3-4 ani: Copiii sunt învățați ”Tatăl Nostru” și ”Înger, îngerașul meu” încă înainte de a învăța ”Zdreanță”. Popa vine cu Ajunul, cu Botezul, la sfințit casa, la tot soiul de parastase și pomeniri etc. Adică face permanent parte din peisajul familial, devenind cât se poate de familiar.

              La vârsta aceea, copilul nu visează să devină inginer, dar despre Doamne-Doamne află chiar fără să-și dea seama :)

  6. despre calitatea pregatirii ingineresti a colegilor studenti din orientul mijlociu, noi pe-aici avem suficiente motive sa ne indoim;
    iar indoiala e o rutina inginereasca, fie ca e vorba de o modelare nou propusa sau chiar o demonstratie matematic impecabila, admitand aprioric relativitatea ipotezelor de sprijin;
    daca statistica se bazeaza pe un chestionar stereotip, la o intrebare superficiala de forma „esti religios ?”, raspunsul depinde de capacitatea de a reduce la absurd varianta contrara, iar rationamentul neexprimat „nu sunt 0% religios” determina matematic raspunsul „da” chiar si cu o masura infima;
    in practica inginereasca de zi cu zi, reticenta la o solutie inovativa ramane totusi o realitate specifica, constransa de standardizare si de cerinte obiective de minimizare a riscului; solutia noua are mai multe sanse sa se impuna mai mai intai neoficial, prin incalcarea perversa a normelor, iar un om educat gaseste mai usor o cale diplomatica de compromis intre propriile convingeri si etalonul social;
    pe de alta parte, nu cred ca vreo statistica actuala poate certifica fundamentalismul sinucigas cu stindard religios ca fiind neaparat o forma malign avansata a fanatismului sincer al pupatorilor de moaste

    • Tabelul 1 din articolul meu este o versiune prescurtată a Tabelului IV, p. 385, din articolul citat.

      Tabelul original conține răspunsurile celor 60.000 universitari la următoarele întrebări:

      “What is your present religion?”
      “How often do you attend religious services?”
      “How religious do you consider yourself?”
      “Do you consider yourself religiously conservative?”

      Răspunsurile au fost apoi tabelate sub următoarele titluri (headings):

      Is religious
      Attends regularly
      Religiously conservative
      Has no religion
      Opposes religion

  7. „Ce factori ar putea explica tendința unor oameni educați către idei pe care comunitatea științifică (în majoritate) le consideră false?”

    Comunitatea stiintifica in majoritate le considera false??? De unde informatia asta?
    Acel „in majoritate” strecurat acolo e manipulator si inexact.
    Ar trebui sa citiți macar „Science vs. Religion: What Scientists Really Think ” de Elaine Howard Ecklund. Si mai sunt si alte sondaje foarte credibile.
    De altfel, si tabelul 1 din articolul tinde tot catre o impartire aproape egala a celor care cred in existenta unui Dumnezeu si a celorlalti. Sau acolo nu e vorba de oameni de stiinta?

  8. Nimic nou sub soare. Cind eram student am participat la o disputa pornind de la provocarea lui Andrei Plesu ca intelectualii se impart in intelectuali si ingineri. Nu are rost sa povestesc dimensiunile disputei si efectele dezbaterii (poate cu alta ocazie), ci concluziile care ramin valabile si in cazul articolului de fata.
    Numarul absolventilor de stiinte umaniste este incomparabil mai mic ca cel al inginerilor. Deci statistica poate opera usor pe un segment in dezavantajul inginerilor. Populatia are in structura sa aceleasi proportii de oameni cu o anumita structura (indiferent de tara) asa ca ce a operat in America este valabil si in Romania. Cea ce nu ia in calcul aceasta provocare este profunzimea actului gindirii (cea ce a pus capat si dezbaterii atunci). Procentele intelegerii spre exemplu a ecuației lui Schrödinger este superior pentru ingineri in comparatie cu cel al umanistilor. Si ce am realizat cu asta? Divizarea mi se pare falsa, tine de reflexe pierdute in negura altor vremuri. Exista varfuri printre intelectuali care sunt de formatie tehnica sau economica. Exista si o mare masa a celor cu studii tehnice sau economice care nu exceleaza in subtilitati dar care nu se dau in laturi privind dezbateri pertinente despre o carte ,un film sau un spectacol.
    Dupa cum exista o parte din umanisti cu care greu poti sa dezbati probleme fundamentale ale sensului vietii,spre exemplu. Generalizarile nu sunt bune nici de o parte nici de alta.
    Sa ne acceptam unii pe altii asa cum suntem. In fond intelectual (cu o definitie simplista) este oricine consuma idei.

    • „Sa ne acceptam unii pe altii asa cum suntem.”- E prea mult,va asigur!
      De ex eu nu pot sa accept pe cei care excizeaza fetite in Africa,ma straduiesc sa respect traditiile tuturor,uneori cu mai mult succes decat alteori…Barbarii si barbariile insa,nu voi reusi niciodata! Never!!!!!!
      Cred ca daca ne-am rezuma doar la RESPECT reciproc,neuitand sa incepem cu noi insine :) , n-ar fi nici greu,nici rau si nici putin…!?

      • Nu e vorba de ”cei”, e vorba de ”cele”. În general bunicile își asumă sarcina de a-i face și nepoatei ceea ce i-a făcut ei bunică-sa. Psihologii știu și de ce.

  9. Cred ca in „ecuatie” trebuie introduse si alte variabile, una ar putea fi ca recrutori sa aibe recomandari ale comandirilor spre studenti/absolventi de inginerie. De pilda nebunia din 11 sept. 2001, nu putea fi executata fara cunostinte de pilotaj/navigare/etc. Nu exclud probabilitatea ca in pregatirea si executarea unei actiuni teroriste, sa conteze semnificativ ..rigoarea,, data de instructia tehnica si observatia personala ca atat pe parcursul diferitelor etape de pregatire si practica eminamente tehnica, exista un deficit de comunicare, interactionare, raportare activa la alte medii decat cele profesionale.
    In modesta mea opinie, partial generata de traiul pe perioade relativ lungi in mediul islamic, am fost in delegatie de serviciu in Orient, asistenta tehnica si economica pentru tractoare & mas. agricole, acestea au avut loc in prima jumatate a anilor ’80, in conditi practice de omoginizare cu populatia, beneficiari serviciilor noastre. Cred ca radicalizarea activa si mai putin in subsidiar terorismul se va produce in circumstantele relativ comune ale acestor timpuri. Simbolistica religioasa este partial amplificata de confortul gandiri nostre.

  10. Asta cu statisticile ref. la ingineri e înşelătoare. E oarecum logic să nu pui să detoneze un echipament un prof. univ. de filosofie de 60-70 ani, ci om cu condiţie fizică bună, care înţelege ceva tehnică. Se vede însă clar că umaniştii, şi nu ing., sunt iniţiatorii şi planificatorii. (Nu sunt ing., nu îi apăr pe ing.)
    „The greatest evil is not done now in those sordid ‘dens of crime’ that Dickens loved to paint. It is not even done in concentration camps and labor camps. In those we see its final result. But it is conceived and ordered; moved, seconded, carried and minuted in clear, carpeted, warmed, and well-lighted offices, by quiet men with white collars and cut fingernails and smooth-shaven cheeks who do not need to raise their voice.” – C.S. Lewis, Screw Tape Letters
    Aşa că înainte de a ne uita la statistici, mai bine să ne uităm ce sunt şi la ce idoli se închină cei din birourile bine luminate şi încălzite. De obicei au studii umaniste puse în slujba răului. Nu o să iasă ei să pună bomba, dar o să îi dea azil politic ayatolahului Khomeini, care va şti el ce şi cum să facă cu bombele. Nu o să îl finanţeze şi instruiască personal pe Mohamed Atta ca să intre in WTC, dar o să încingă zeci de ani spiritele în lumea arabă până când apar zeci de Atta http://users.jyu.fi/~aphamala/pe/issue5/roots.htm .
    Întrebaţi umaniştii de la Univ. Buc. în ce cred. O să găsiţi tot felul de gnostici, agnostici, ocultişti (da, da), panteişti, deişti, etc. (frustraţi, cu nişte vieţi personale complet ratate). La Politehnică o să găsiţi inventatori duşi cu pluta, dar majoritatea au +/- capul pe umeri.
    Aşa că procentul ăla mic de umanişti care figurează în statistici are o responsabilitate f. mare.
    Cineva a zis din 1802: On est bien près de tout croire quand on ne croit rien ; on a des devins quand on n’a plus de prophètes, des sortilèges quand on renonce aux cérémonies religieuses, et l’on ouvre les antres des sorciers quand on ferme les temples du Seigneur – vicomte François-René de Chateaubriand, Génie du christianisme. (Suntem foarte aproape să credem orice când nu credem în nimic; avem prezicători când nu mai avem profeţi, vrăji când nu mai avem ceremonii relgioase, şi deschidem văgăunile vrăjitorilor când închidem templele Domnului.)

  11. Explicatia e mult mai simplă probabil de ce sunt mulți ingineri musulmani teroriști.

    Aș vrea să văd a statistică asupra procentului de absolvenți musulmani care devin ingineri. Nu prea vezi prea mulți musulmani doctori sau economiști, însă sunt o grămadă de ingineri.

    Având informație privată aproape de lumea musulmană din SUA, se pare că meseria de inginer e foarte populară în mediile musulmane, mai ales între bărbați. Meseria de inginer este extrem de bine plătită prin țările musulmane, și de aici popularitatea.

    Explicația ar putea să nu fie legată de nimic altceva decât de popularitatea profesiei între musulmani.

    • Autorii cărții amintite oferă următoarea explicație pentru posibila supra-reprezentare a inginerilor printre teroriștii islamici:

      Ponderea inginerilor din totalul populației bărbătești, care lucrează în țările de origine ale indivizilor din eșantion, ponderată cu numărul de extremiști identificați ca venind din fiecare țară, este de 1,3%.

      În schimb, chair dacă am considera că toate cazurile lipsă pot fi incluse în numitor, rezultă un procentaj de aprox. 19% (93/4977= 18,7%) de ingineri-terororiști.

      De aceea, am scris în articol că există „o masivă supra-reprezentare” (peste 17%) a inginerilor în comparație cu celelalte meserii ale populațiilor din care provin (18,7% – 1,3% =17,4%)

      • Aici mai e o chestie care explica procentul mare de teroristi islamici absolventi de scoala tehnica. O buna parte din umanioare le sunt practic interzise musulmanilor habotnici, pentru ca ele incalca automat preceptele islamului. Va imaginati un musulman practicant studiind filosofia?! Sau muzica? Sau artele plastice?! :-D :-D :-D

    • Este cunoscut ca inainte de examene studentii ingineri se roaga iar cei de la medicina joaca biliard prin baruri. Probabil creierul inginerilor este mai exact si mai rigid, mai putin dotat sa inteleaga subtilitatea incurcata a ecosistemelor. personal cunosc ingineri religiosi si inclinati spre medicina alternativa.

  12. Ca să nu se creadă că femeile nu pot fi și ele teroriste, Gambetta și Hertog (2016) au identificat, în lista lor de 497 teroriști islamici, și două reprezentante ale sexului frumos:

    Aafia Siddiqi, o biochimistă absolventă de la Massachussetts Insitute of Technology, care a lucrat cu Al-Qaida. A fost judecată în 2010 în Statele Unite și condamnată la 86 ani închisoare.

    http://www.bbc.com/news/world-middle-east-11484672

    Hila al-Qusair, o presupusă strângătoare de fonduri pentru Al-Qaida în Yemen și Arabia Saudită.

    http://www.bloomberg.com/news/articles/2010-09-29/saudi-arabia-has-prevented-220-terrorist-attacks-saudi-press-agency-says

  13. Inginerii reprezinta categoria cea mai numeroasa a celor care elaboreaza teorii stiintifice „revolutionare”, dupa cum pot fi ele gasite in cutiile din fiecare departament de fizica al universitatilor americane:
    https://www.youtube.com/watch?v=HXSgp755DSA

    Prelegerea de fata (o ora) propune ipoteza conform careia inginerii (chiar unii cu doctorat in inginerie) nu reusesc sa depaseasca unele dificultati in intelegerea principiilor fizice, si tocmai de aceea sunt mai duspusi unor interpretari „alternative”, care nu respecta rigorile stiintifice.

    • La capitolul ăsta mă ofer să depun mărturie :)
      Am întâlnit o mulțime de ingineri care de fapt nu înțeleg prea adânc domeniul în care profesează, ei doar repetă conștiincios ce le-au spus alții.

      • @Harald (07/05/2016 la 3:37)

        „Am întâlnit o mulțime de ingineri care de fapt nu înțeleg prea adânc domeniul în care profesează, ei doar repetă conștiincios ce le-au spus alții.”

        Despre acesti ingineri pe car i-ai intalnit cu siguranta nu sunt ingineri proiectanti (professional desgn engineer) ci doar ingineri cu diploma (degree) in diferite pozitii manageriale, de vanzari, polticieni etc., in general cei care nu au fost niciodata proiectanti.

        • @ Dorin B – am să-ți spun un secret: cineva simte nevoia să folosească expresia ”cu siguranță” tocmai atunci când pretinsa siguranța nu există. De aceea o și invocă :)

          Revenind la subiect: erau și destui proiectanți printre ei. Dar mărturisesc că erau români, cu ingineri musulmani nu țin minte să fi avut vreodată de-a face. Doar cu câțiva indieni, care erau mai rău decât românii :)

          • @Harald (08/05/2016 la 16:50)

            Am sa-ti spun un secret: pentru a-ti exprima o „opinie calificata” despre un profesionist (inginer, economist, medic etc.) trebuie sa indeplinesti cel putin doua conditii:

            1.- sa fii de aceeasi specialitate; exemplu un inginer automatist nu poate evalua un inginer mecanic (de motoare de aviatie) sau viceversa: cu atat mai putin un economist („om de afaceri”) despre un inginer. Si reciproca este adevarata.

            2.- ambii sa aiba cam aceeasi activitate inginereasca (ca vechime) si domeniu: un inginer electric (power generation and distribution) in aviatie nu poate fi comparat cu acelasi inginer electric lucrand tot in power generatio si/ sau distribution la o firma „de pe pamant”

            Daca sunteti inginer (nu doar cu diploma), incearcati sa aplicati pentru o pozitie ca cele din exemplele de mai sus avand experienta in celalat domeniu (industrie).Cred ca rezultatul va fi : nimeni nu e va contacta.

            Eu am ceva experienta in inginerie electrica nu stiu cata aveti dvs. si in ce domeniu ingineresc.

            Care era pozitia /calitatea dvs: human recruiter, business owner …….in care ati intalnit acesti ingineri ?

            “Am întâlnit o mulțime de ingineri care de fapt nu înțeleg prea adânc domeniul în care profesează, ei doar repetă conștiincios ce le-au spus alții.”

            Un inginer care nu intelege domeniul in care lucreaza (nici prea adanc sau mai putin adanc) nu profeseaza ingineria.

          • @ Dorin B – inginerii nu reprezintă pentru mine o categorie specială de oameni. La fel ca și în cazul majorității celorlalți oameni, nu dețin cunoștințele de specialitate pentru a le evalua în mod obiectiv competența reală, la fel cum nu pot evalua obiectiv nici competența medicilor sau a profesorilor. Este ideal când cineva competent are ocazia să-și aleagă colaboratorii / subordonații evaluându-le în mod direct competența, dar realitatea e că acel cineva va avea standarde mai reduse decât cele care au dus la angajarea lui.

            Din acest motiv, evaluez indirect competența persoanelor cu care am de-a face. Când nu e în stare să explice în 3 feluri diferite același lucru și doar repetă cele deja afirmate, e clar că nu înțelege ce repetă. Când face apel la autoritate, invocând părerea diverselor somități din domeniul lui, e clar că nu înțelege ce susțin acele somități și nici dacă ele au sau nu dreptate. Când recurge la comunicare patologică în loc să recunoască deschis că nu știe detaliul despre care este întrebat, e clar că nu gândește singur, ci doar învață pe de rost.

            Nu am și nici n-aș putea avea vreodată un nivel de competență atât de înalt încât să-i pot evalua pe toți cei cu care ajung în contact, iar cei mai mulți dintre ei erau oricum deja recrutați de altcineva, nu de mine. Însă am nivelul minim necesar pentru a înțelege dacă interlocutorul știe despre ce vorbește sau nu :)

  14. Excepția Saudită

    Arabia Saudită nu are o supra-reprezentare inginerească în rîndurile teroriștilor islamici.

    Din cei 33 de teroriști saudiți, răspândiți în diverse grupuri (497 persoane în total), 12 au educație universitară, dar numai 2 sunt ingineri.

    „Sărăcia” de ingineri saudiți este vizibilă și în educația extremiștilor, care au efectuat atacurile din 11 septembrie: printre cei 25 de indivizi implicați, 8 erau ingineri și 15 erau saudiți. 7 din cei 10 non-saudiți erau ingineri; numai un inginer era saudit.

    Explicația principală, propusă de Gambetta și Hertog (2016), este următoarea (p. 53):

    „Piața saudită a fost capabilă să absoarbă practic toți absolvenții universitari cu specializări tehnice prestigioase”.

  15. se pare ca si islamistii s-au prins ca humanities, nu ingineria, le cam strica ploile. uitati un pasaj dintr-o carte buna (pentru cine are rabdare pana la sfarsit):

    „Why did Islam blow its lead and fail to have an Age of Reason, an Enlightenment, and a Humanitarian Revolution? Some historians point to bellicose passages in the Koran, but compared to our own genocidal scriptures, they are nothing that some clever exegesis and evolving norms couldn’t spindoctor away.

    Lewis points instead to the historical lack of separation between mosque and state. Muhammad was not just a spiritual leader but a political and military one, and only recently have any Islamic states had the concept of a distinction between the secular and the sacred. With every potential intellectual contribution filtered through religious spectacles, opportunities for absorbing and combining new ideas were lost. Lewis recounts that while works in philosophy and mathematics had been translated from classical Greek into Arabic, works of poetry, drama, and history were not. And while Muslims had a richly developed history of their own civilization, they were incurious about their Asian, African, and European neighbors and about their own pagan ancestors. The Ottoman heirs to classical Islamic civilization resisted the adoption of mechanical clocks, standardized weights and measures, experimental science, modern philosophy, translations of poetry and fiction, the financial instruments of capitalism, and perhaps most importantly, the printing press. (Arabic was the language in which the Koran was written, so printing it was considered an act of desecration.) In chapter 4 I speculated that the Humanitarian Revolution in Europe was catalyzed by a literate cosmopolitanism, which expanded people’s circle of empathy and set up a marketplace of ideas from which a liberal humanism could emerge. Perhaps the dead hand of religion impeded the flow of new ideas into the centers of Islamic civilization, locking it into a relatively illiberal stage of development. As if to prove the speculation correct, in 2010 the Iranian government restricted the number of university students who would be admitted to programs in the humanities, because, according to Supreme Leader Ayatollah Ali Khameini, study of the humanities “promotes skepticism and doubt in religious principles and beliefs.”

  16. Una dintre confuziile care persista, chiar si printre cei cu educatie superioara, este aceea ca ingineria ar fi o stiinta. In universitatea in care lucrez sunt, printre altele, o facultate de stiinte, care cuprinde departamente de micro-biologie, chimie, fizica, si matematica, si o facultate de inginerie, care cuprinde departamente de inginerie industriala, mecanica, electronica, si calculatoare. Departamentul de matematica deserveste (aproape) toate cursurile de matematica ale universitatii, cei mai numerosi fiind studentii de la inginerie. Cateva cursuri de matematica sunt predate (oarecum incalcand reguli si cu ajutorul administratiei universitatii care este alcatuita in covarsitoare masura de ingineri). Am predat de mai multe ori cursuri studentiilor de la inginerie si atunci cand am avut nevoie sa utilizam cunostinte de la cursuri predate de ingineri a trebuit sa pierd ceva timp pentru a pune lucrurile in ordine. Studentii ingineri mai seriosi, prin asta inteleg studentii pentru care „argumentatie”, ca sa nu folosesc cuvantul magic „demonstratie”, inseamna ceva, au spus clar ca profesorii lor ingineri care predau cursuri de matematica in buna masura habar nu au de fapt ceea ce predau.

    Am intalnit ingineri cu care se poate purta o discutie la un nivel bun sau chiar foarte bun. Pe de alta parte, o observatie personala, dar impartasita si de altii, este ca inginerii au o tendinta clara de auto-suficienta: ei stiu „totul” iar, daca nu este chiar asa, ceea ce ei nu stiu oricum nu este important.

    • Intrebari pentru consonant :

      1) Daca ingineria nu e stiinta atunci ce-ar fi ea,magie,religie,parapsihologie,etc,etc ??

      E bine de stiut care-i parerea Dvs pentru ca multimea de ingineri de pe tot mapamondul sa stie clar in ce „ape se scalda”

      2) La ce universitate lucrati si in ce calitate ?

      • E ridicol să considerații ingineria o știință. Știința e domeniul în care profesează inginerul respectiv. Mecanica auto e tot o știință, după dvs.? :P

      • 1. Stiintele (naturii) sunt acele discipline care incearca sa explice lumea (concreta) in care traim, obiectul principal fiind acela de „descoperire” si care au reguli foarte precise (paradigme) de acceptare a acestor descoperiri. Ingineriile sunt acele activitati umane care au drept scop gasirea de solutii (inovative) in rezolvarea unor probleme practice. Exista relatii in ambele sensuri intre stiinte si inginerii: cea mai mare parte a solutiilor inovative ingineresti sunt bazate de descoperirile din stiinte iar cercetarea stiintifica se bazeaza in foarte mare masura pe instrumente puse la dispozitie de inginerie. O paralela se poate face, in linii mari asemanatoare, intre stiintele naturii si medicina (inginerie care are drept obiect rezolvarea problemelor concrete de sanatate umana).

        2. Lucrez la departamentul de matematica al facultatii de stiinte al unei universitati, clasificata in zona 300-400, din afara Romaniei.

      • Ingineria este suma disciplinelor tehnice si tehnologice ce se bazeaza pe teorii stiintifice si au ca obiect proiectarea si exploatarea de obiecte sau structuri. Stiinta este studiul sistematic (investigatie si rationament) al structurilor si comportamentului naturii – a tot ceea ce ne inconjoara.

    • …” inginerii au o tendinta clara de auto-suficienta „…
      Inginerii sunt doar o componenta a ” multimii oamenilor ” .
      Poate ca o formulare de genul ” oamenii au o tendinta clara de auto-suficienta ” ar descrie ceva mai precis Realitatea .

      • Afirmatia este observatia mea personala si se refera la populatia constand din oamenii care au o licenta (studii universitare). Bineinteles ca este o afirmatie care trebuie inteleasa in sens statistic, contraexemple individuale nu infirma afirmatia generala si, bineinteles, acestea exista din abundenta.

    • Este ingineria o știință?

      Depinde de definiția dată științei și de ce face inginerul respectiv.

      Folosind exemplul personal (inginer geolog și geofizician), am avut și am de-a face cu o știință „slabă”, deosebită de științele „tari” (fizica, chimia), bazate pe experimente pentru validarea/infirmarea unor predicții ale ipotezelor de lucru. În geologie/geofizică nu am posibilitatea, ca inginer, să efectuez experimente planetare pentru a-mi testa o ipoteză oarecare.

      De exemplu, am lucrat ca inginer geolog/geotehnician câțiva ani în Atelierul de Proiectări Județe Vaslui și am prins acolo marele cutremur din 4 martie 1977. După cutremur, am avut unele idei pentru îmbunătățirea siguranței construcțiilor din zonă și am elaborat o ipoteză științifică testabilă (în sensul Popper). Numai că testarea acelei ipoteze (era vorba de comportamentul rheologic al rocilor de suprafață, acolo unde sunt încastrate fundațiile clădirilor, podurilor, centralelor nucleare etc. din zona estică a României) ar fi necesitat declanșarea unui nou cutremur, de o anumită magnitudine, în zona Vrancea. Practic, ca inginer geolog în acea situație specifică, am fost redus la o poziție de tehnolog – cel care oferă soluții plecând de la ceea ce se cunoaște deja și are la îndemână.

      Dar mai am un alt exemplu din perioada Vaslui, care demonstrează că un inginer geolog poate face știință, dacă vrea și are resursele necesare.

      Cele mai dificile terenuri de fundare din zona estică a României sunt loessurile, roci sedimentare neconsolidate, poroase, predominant prăfoase, cu intercalații variabile de minerale argiloase. Fundarea în astfel de roci este periculoasă, pentru că loessul se poate prăbuși (colmata) în contact cu apa sau chiar sub propria-i greutate.

      Ca inginer geolog, trebuia să evaluez grosimea și extinderea laterală a depozitelor loessoide și să recomand inginerului constructor adâncimea și soluția optimă de amenajare a locului de fundare (coborârea nivelui hidrostatic prin pompare aciculară, compactarea gropii de fundație cu compresoare grele).

      Dar loessul mai înseamnă și altceva: fiind o rocă generată de vânturile glaciare, care au transportat și depozitat praful din câmpiile udate de râurile formate de ghețari, loessul este un foarte bun proxy pentru alternanța glaciație/interglaciație. Și cum, la sfârșitul anilor 1970, mantra ecologistă era despre global cooling, am început o serie de cercetări pentru evaluarea intensității ultimei glaciații din zona Moldovei (zonele Galați, Vaslui, Iași, Botoșani, unde am găsit date despre loess).

      Desigur, cercetarea mea paleoclimatică de la Vaslui nu era în fișa postului meu de inginer geotechnician, iar paleoclimatologia, în Romania post-1977, era practic inexistentă. Dar am fructificat aceste cercetări preliminare în primii ani de profesorat la Universitatea din Iași, când, împreună cu o parte dintre studenții mei de acolo, am abordat paleoclimatologia Moldovei bazată pe studiul loessurilor. Rezultatele au fost mai multe lucrări de diplomă și un articol publicat în 1985.

      • Faptul ca o persoana poate avea atat activitate stiintifica cat si inginereasca nu inseamnca ca trebuie sa confundam termenii. Diferentierea celor doua sfere de activitate umana este foarte importanta prin consecinte: nu se poate restrictiona utilizarea cunostintelor stiintifice (se poate doar clama prioritate asupra descoperirilor stiintifice) dar se poate restrictiona utilizarea inovatiilor ingineresti (prin patente).

        Cam asta a fost rolul comentariului meu fiindca in textul dumeavoastra am observat aceasta confuzie de termeni. Sa apelam la dictionar (Merriam-Webster):

        engineering: the application of science and mathematics by which the properties of matter and the sources of energy in nature are made useful to people

        science: a branch of knowledge or study dealing with a body of facts or truths systematically arranged and showing the operation of general laws

        Pentru fiecare termen mai sunt cateva sensuri definite cu usoare variatii, insa fara a schimba in mod esential sensul.

        Este iarasi important de facut diferenta intre stiintele naturii (science, in engleza) si matematica: pentru diferentiere trebuie sa apelam la criterii mai subtile, de exemplu legile din stiintele naturii sunt falsificabile (cf. K. Popper) pe cand teoremele din matematica nu sunt falsificabile.

        • Nu mi-am propus să includ ingineria (geologică, de exemplu) în cadrul științei numite geologie. BTW, pe când eram student la inginerie geologică și geofizică (IPPG, clădirea de lângă sala Dalles), peste drum funcționa facultatea de geologie a Universității București (cea cu celebrul balcon al Pieții Universității). Deci, chiar și în România, ingineria nu era parte a științei.

          Pe de altă parte, nu pot să nu observ tendințele de omogenizare dintre inginerie și știință, cel puțin în unele universități din America de Nord (studiile inginerești fără suport științific ar fi hazardate, iar descoperirile științifice fără aport ingineresc ar fi chestii pur academice).

          Iată câteva exemple:

          Engineering Science is a multidisciplinary honors program that emphasizes enhanced understanding and integrated application of engineering, scientific, and mathematical principles. (Penn State University)

          Engineering Science at the University of Toronto is one of the most selective and advanced engineering programs offered in the world.

          Our engineering science program prepares students for advanced study in engineering, science and mathematics. (University of California at Berkeley)

          Să fie vorba de un trend sau e o chestiune de confuzie a numelor?

          • Nu este niciun „trend”: este vorba despre eterna lacomie umana. Universitatile sunt si ele, la urma urmei, niste entitati care trebuie sa functioneze intr-un fel si pentru asta au nevoie de „clienti” pe care trebuie sa-i atraga intr-un fel, din pacate, chiar si in iesind din limitele eticii academice.

    • Este evident că ingineria nu este stiinta, altfel nu ne-am numi ingineri ci oameni de stiinta :) Dar educatia unui inginer este o educatie de tip stiintific, ea face apel la metodele si la teoriile stiintifice din domeniul de activitate specific ( fie el si mecanica auto, tot pe legile fizicii se bazeaza) . Sigur ca un inginer mecanic este tot atat de mult om de stiinta pe cat un profesor de istorie, istoric ori unul de română lingvist. . Probabil că există o tendinţă firească de a fi mai interesant de aspectele concrete sau rezultatele teoriilor in randul inginerilor dar nu cred ca e cazul sa generalizam, mai cu seama ca pot garanta prin marturie proprie ca acelasi lucru se intampla si in randul profesorilor de română, referitor la domeniile pe care urmeaza sa le predea ulterior la scoala. Stiintele sunt vaste si e loc pentru toti…

  17. Cred că „ipoteza” dvs. nu stă în picioare, pentru că:

    1. E vorba de doi autori, Hertog fiind al doilea.

    2. Primul studiu Gambetta&Hertog a fost publicat în 2007, când ambii autori erau la Oxford University. Cartea comentată de mine cuprinde mult mai multe date/interpretări decât studiul celor doi din 2007 (vezi mai jos)

    Gresesc sa suspectez “stanga” anti-progres, anti-occident, anti-semita?

    Pentru că nu vreau să vă stric plăcerea lecturii proprii :-), vă pot dezvălui doar că volumul publicat anul acesta are două capitole care vă vor oferi răspunsurile dorite:

    5. The Education of Other Extremists
    Left- wing Extremists
    Right- wing Extremists
    Are the Dividing Lines Robust?
    Extremists Compared: Islamists, Leftists, and Rightists
    Conclusions and Summary So Far

    6. Mind- sets for Extremists
    Traits for Types of Extremists
    The Three Traits among Graduates
    Enter Women
    One More Trait: “Simplism”
    Traits and Disciplines
    Conclusions

    • Mai este o concluzie care ar cam rezulta din pledoaria autorilor, o concluzie paradoxal anti-stanga, …chiar …crestineasca.
      Daca educatia conduce la acte teroriste, atunci:
      „Fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor este imparatia cerurilor”.
      Sper ca nu am gresit prea tare prin echivalarea lipsei de educatie cu „saracia de duh”.
      Sau poate ca stanga a incetat sa fie „progresista” si a devenit retrograda?
      Sunt astea intrebari gen …de la radio Erevan?

      • durak, in crestinism „sarac cu duhul” nu inseamna „prost” sau „needucat” ci inseamna „fara pacate”, „fara ganduri negative”.

        stii de ce este asa?
        pentru ca spre deosebire de civilizatia contemporana, in civilizatia antica si medievala – cand aceste fericiri au fost asternute pe hartie, virtutea suprema nu era „stiinta de carte” ca acum ci era „virtuozitatea morala”, „impacarea cu sine”.

  18. Se pleacă de la o premisă corectă : „Inginerii înțeleg că structurile complexe sunt concepute inteligent, nu sunt produse ale unor variații aleatorii.” și se trag concluzii greșite.

    Da, inginerii văd un plan inteligent în fenomenele pe care le studiază. Atât în cele simple cât și în cele complexe. Acest plan inteligent este chiar teoria științifică prin care le explică. În cadrul acestor teorii există legi pe care inginerii le folosesc în opera lor de interpretare/transformare a lumii înconjurătoare. Inteligența unui „plan inteligent” este de fapt coerența logică a unei teorii, nu o inteligență din spatele unor fenomene care le fac să fie asă cum sunt. Inginerii lucrează cu teorii confirmate practic, teorii care le spun cum se desfășoară un anumit proces/fenomen în natură, nu de ce se desfășoară așa și nu în altfel. Nu doar inginerii sunt într-o astfel de situație. Și cei de formație umanistă lucrează cu modele/planuri inteligente specifice profesiei lor. De fapt aceasta este esența oricărei profesii, utilizarea în practică a unor cunoștințe omenești acumulate în timp și organizate în teorii, planuri inteligente utile muncii de zi cu zi. Un umanist care aplică în munca sa un plan, o teorie, îi percepe inteligența în logica desfășurării lui, nu în spatele planului folosit. Atât inginerii cât și umaniști caută permanent să înțeleagă de unde vine coerența acestui plan, caută un nou plan care să extindă înțelegerea umană în domeniul respectiv, caută să vadă ce este în spatele acestei coerențe. Cei mai mulți crează noi teorii explicative, cu noi legi de aplicare. devin astfel oameni de știință, creatori de noi modele de înțelegere a lumii. Puțini dintre ei aleg calea metafizicii și astfel transcend profesiei avute. Acestora li se pot aplica cele scrise de autor. Marii oameni de știință, ca și marii umaniști au fost la fel de religioși și înainte și după ce și-au definitivat opera. Dacă există un Plan al unei inteligențe superioare, acest plan include inteligența umană, singura capabilă să îl cerceteze. Fie că este de natură inginerească ori umanistă, absolut…izotropă în răspândirea ei în cadrul profesiilor. Dacă această inteligență vine chiar de la Plan, atunci da, în orice plan/teorie/model/lege este o inteligență …modelatoare și una creatoare, doar că și această din urmă este cea a creatorului, omul de știință…inginer , ori umanist…E prea mult dacă spunem că și Planul există doar prin inteligența …acestora?

  19. Asta este exemplu concret despre cum poti sa „glazurezi” cu statistica orice idee si sa o publici ca „studiu stiintific”. (Ma refer la cei pe care ii citati, nu la dumneavoastra.)

    Adevarul este ca dintre toate meseriile cea de ofiter de armata este cea mai predispusa la terorism. Doar ca in studiile astea dintr-un motiv oarecare acest tip de calificare scapa studiosului.

    Sau mai degraba avem o problema de interpretare a cuvantului „terorism”. Daca am lua interpretarea cea mai generala, adica aia care combina in acelasi timp definitiile tuturor partilor implicate intr-un conflict, atunci este clar ca militarii sunt cei mai numerosi si sangerosi teroristi.

    Cred ca toate explicatiile din articol si din comentarii sunt valabile. Sau cel putin nu pot fi combatute cu metode „stiintifice”.

    As mai adauga si eu una, care mi se pare semnificativa:

    Ingineria este meseria lui „a face”, spre deosebire de orice alta meserie din lumea asta.
    Idei morbide sunt sigur ca exista in capetele ratacite ale multor profesionisti, numai ca singuri inginerii au instrumentele sa le transpuna in concret.
    Absolventii de arte vor picta o panza dadaista, absolventii de muzica vor face o trupa de death metal, absolventii de litere vor scrie teatru absurd, absolventii de filozofie vor scrie manifestul partidului extremist, teologii vor predica despre cum totul va fi facut arsice de mania Divinitatii, militarii vor pune pana pe arme si vor impusca, iar inginerii vor pune mana pe o agrafa de birou si o sticla de benzina si vor face o bomba (vezi filmele cu McGiver).

    Cred ca asta este explicatia K.I.S.S.

  20. Cred ca daca vrei sa demonstrezi ceva, nu conteaza ce, cauti acele date care-ti pot sustine cele afirmate, nu le bagi in seama pe cele care te contrazic si,…..pac, cu ele la revista.
    E vorba de aceste stiinte care nu prea respecta statutul unei stiinte.

  21. Nu e in topic si este la distanta de ultimul comentariu(1o mai), dar fiindca va ocupati de probleme de mediu inclusiv cu cele legate de schimbari climatice, postez o informatie interesanta:

    http://science.hotnews.ro/stiri-terra-20863975-temperaturile-globale-din-februarie-zdrobit-recordurile-anterioare-distanta-fara-precedent.htm

    Extrag:
    Temperaturile globale de la suprafata au fost in februarie cu 1,35 grade celsius mai mari decat temperatura medie a lunii, comparativ cu perioada de baza 1951-1980.
    Recordul global fusese stabilit cu doar o luna inainte, ianuarie deja fiind mai cald decat media lunii cu 1,15 C.

    si
    “Suntem intr-un fel de stare de urgenta climatica acum”, a spus Stefan Rahmstorf, de la Institutul pentru Cercetarea Impactului Climatic din Potsdam (Germania).
    “Este chiar naucitor… este absolut fara precedent”, a avertizat el.

    Numai bine

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro