Home » Analize »Cultura »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

La două secole după „anul fără vară” O lecție de geologie pentru prezent și viitor (updated)

Constantin Crânganu aprilie 24, 2018 Analize, Cultura, Sinteze, Societate/Life
113 comentarii 7,946 Vizualizari

Civilizația există prin consimțământ geologic

și este supusă schimbărilor fără preaviz

Will Durant

Opinia publică este puternic emoționată de calamități naturale teribile, precum tsunami-ul din 2004, cutremurul japonez din 2011 sau uraganele de anul trecut. „Mama” Natură, cea care ne „iubește” atât de mult încât ne-ar dori morți cât mai curând, ne mai „dezmiardă” din când în când și cu erupții vulcanice catastrofale despre care se vorbește, din păcate, prea puțin.

Astfel de erupții apar în diverse locuri și într-o varietate de magnitudini. Caracterizarea lor cantitativă se face folosind scara logaritmică VEI (Volcanic Explosivity Index), bazată în principal pe volumele de materiale erupte și ejectate. Cele mai distrugătoare evenimente se încadrează la gradele 7 și 8. Frecvența unor evenimente cu VEI 7 este de minimum 1 – 2 la o mie de ani.[1]

Ultimul eveniment cu magnitudinea VEI 7 a fost erupția vulcanului Tambora (insula Sumbawa, Indonezia) din 10 aprilie 1815 (Figura 1). Circa 100 km^3 de materiale piroclastice sau tefra (cenușă, bombe vulcanice, lapilli) și volume imense de gaze au fost ejectate în atmosferă. În primele ore după explozie, circa 12.000 oameni au fost omorâți din cauza materialelor piroclastice[2], cutremurelor și tsunami-ului. În jurul vulcanului, pe o arie de peste 25.000 km^2, câmpurile au fost acoperite cu straturi de cenușă groase de aproape 4 metri, iar apele au fost otrăvite cu gaze vulcanice (hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, sulf nativ ș.a.)

Figura 1. Caldeira vulcanului Tambora, insula Sumbawa, Indonezia. Enorma structură – 6,5 km diametru și 1.100 metri adâncime – s-a format  în 10 aprilie 1815 când vârful muntelui, înalt de 4.000 m, a fost distrus de o erupție de gradul 7 pe scara VEI. Imagine captată de Stația Spațială Internațională. (Sursa: NASA Earth Observatory)

După erupție, aproximativ 80.000 au murit de foame, iar alți 100.000 au emigrat pe insulele din apropiere, producând nemulțumiri și alimentând conflicte cu localnicii care sufereau și ei calamitățile erupției. La scară globală, numărul victimelor erupției din 1815 produse de foamete, epidemii și alte boli este estimat la 200.000.

Cenușa și aerosolii sulfatici, ajunși în atmosferă, au creat o răcire globală temporară: În anul următor (1816), temperatura planetei a scăzut cu 0,4 – 0,7°C, local chiar mai mult (3°C). Efectele climatice au fost dramatice în emisfera nordică: zăpezi abundente în iunie, înghețuri și furtuni de zăpadă în iulie, brume ucigașe în august. În Savannah, Georgia, pe 4 iulie 1816, temperatura s-a ridicat puțin peste 7°C.  Pe scurt, 1816 a fost „anul fără vară”.

Scăderea temperaturilor a condus la schimbarea direcției vânturilor și a regimului ploilor la scară globală. Iar zăpezile la sol și celelalte intemperii caracteristicii iernii au compromis recoltele din 1816 și 1817  în estul Statelor Unite, Europa și China. Prețul cerealelor s-a dublat pe ambele maluri ale Atlanticului, afectând milioane de oameni. Foametea a afectat largi zone din Irlanda, Țara Galilor și Anglia. Circa 60.000 de oameni din aceste țări au emigrat în Statele Unite, adăugându-se migrației interne a americanilor, care au părăsit statele din est, afectate de lipsa verii, pentru a găsi de mâncare în zona centrală, agricolă. Ca urmare, două noi state au apărut pe harta Americii: Indiana (în decembrie 1816) și Illinois (1818). Printre familiile care au migrat în Indiana în anul 1816 a fost și cea a unui copil de 7 ani, care se numea Abraham Lincoln.

Dezastrul agricol care a urmat erupției Tambora a fost descris drept „cea mai mare criză de subzistență din lumea occidentală”. [3]

În 1816, Europa se recupera după mai mult de un deceniu de războaie napoleoniene.  Pe acest fundal, creșterea masivă a prețurilor agricole a scos lumea nemulțumită în stradă. În părți din estul Angliei, protestatarii au cerut ultimativ „pâine sau sânge” și au comis numeroase jafuri, sabotaje și incendieri.

În următorii ani, epidemii de tifos au izbucnit în mai multe părți ale Europei. Malnutriți, oamenii au devenit o pradă ușoară paraziților. Un doctor de la Belfast’s Fever Hospital a estimat că 800.000 oameni au fost infectați în Irlanda, din care peste 44.000 au pierit din cauza unei combinații ucigașe de foamete, dizenterie și febră[4]. Doctorul a legat morțile raportate de recoltele proaste din 1816.

Între 1816 și 1817, mortalitatea a crescut cu 4% în Franța, 6% în Prusia și peste 20% în Elveția și nordul Italiei, unde mulți au murit de inaniție.[3]

Foametea a condus la intensificarea protestelor publice  și a tensiunilor politice în multe orașe europene: Würzburg, Frankfurt am Main (Figura 2), Bamberg, Bayreuth, Darmstadt, Karlsruhe, Mannheim, Koblenz, Köln, Bremen, Hamburg, Lübeck, Copenhaga, Amsterdam, Cracovia.

Figura 2. Rebeliunea Hep-Hep împotriva evreilor din Frankfurt am Main, unul dintre cele mai grave cazuri de violență urbană începută în Würzburg (Bavaria) pe 2 august 1819. Un val de proteste și violențe induse de foamete s-a răspândit peste tot în Confederația Germană și  părți ale Europei în anii care au urmat erupției vulcanului Tambora. (Sursa: Bildarchiv Preußischer Kulturbesitz)

Criza ovăzului (prețurile au crescut de opt ori) a produs moartea multor cai în Europa, îngreunând transporturile. Și atunci, ingeniozitatea umană și-a spus cuvântul: Baronul Karl Christian Ludwig Drais von Sauerbronn a inventat în 1817 Laufmaschine, primul tip de vehicul pe două roți, străbunica bicicletei și motocicletei de astăzi.  Presa germană a numit vehiculul Draisine, românii i-au spus mai târziu drezină (un mijloc de locomoție folosit intens de ceferiști).

În China, efectele climatice ale erupției Tambora au alterat sezonul musonilor, producând inundații și veri reci, care au decimat producțiile de orez din provincia Yunan. Consecința directă a fost o trecere masivă la producții mai profitabile, precum macii producători de opium, și o puternică stimulare a comerțul internațional cu droguri ilicite.  Peste două decenii, aveau să izbucnească războaiele opiului.

Dacă „anul fără vară” 1816 a fost catastrofal din multe puncte de vedere, nu mi se pare lipsit de importanță să menționez și un fapt pozitiv: pentru unii artiști, anomalia climatică s-a dovedit inspirațională. În 1816, Mary Shelley a scris Frankenstein, Lord Byron a terminat The Darkness, iar John William Polidori  a finalizat The Vampire (prototipul lui Dracula de mai târziu).  J. M. W. Turner a fost inspirat de apusurile neobișnuit de spectaculoase, intens colorate de cenușa vulcanului Tambora, atunci când a pictat Chichester Canal.

Este omenirea pregătită să înfrunte o nouă mega erupție?

Istoria recentă a mai înregistrat un eveniment climatic asemănător celui produs de erupția vulcanului Tambora, eveniment nu prea cunoscut de majoritatea oamenilor. Erupția vulcanului Krakatau din 1883 (VEI 6) a avut și ea un impact puternic asupra istoriei Statelor Unite: a fost probabil cauza apariției unor bandiți faimoși, precum Butch Cassidy și Sundance Kid. Vestul Statelor Unite era un loc destul de prosper și legal până în 1883. Cu toate acestea, începând din 1884, clima a devenit mult mai rece. Compromitea recoltelor a dus la o șomaj larg răspândit. Marea iarnă albă din 1886-1867 a cauzat moartea a trei sferturi din efectivele de animale din regiune. Robert Leroy Parker, a.k.a. Butch Cassidy, a jefuit prima bancă în 1889. Primul jaf al lui Harry Longabaugh, a.k.a The Sundance Kid, a fost în 1887.[5]

Până acum am fost norocoși (geologia a jucat în echipa noastră!). Nu am avut o mega erupție în ultimele două secole. Dar următoarea erupție VEI 7 va afecta o lume diferită de cea din 1815. După erupția Tambora, populația globului a crescut de la circa 1 miliard  la peste 7,6 miliarde oameni în 2018. În prezent, mai mult de 800 milioane oameni locuiesc pe o rază de 100 km în jurul unui vulcan activ. În timpul unei erupții VEI 7, fenomenele de tip nuée ardente vor anihila orice formă de viață pe o rază de 50 – 100 km. Valurile produse de tsunami pot traversa oceanele de-a lungul a sute sau mii de kilometri. În cazul unor zone dens populate, între 20 și 30 milioane oameni vor înfrunta hazarduri neașteptate și riscuri mortale.

Zonele din proximitatea erupțiilor violente nu pot fi protejate efectiv contra norilor arzători, iar apărarea împotriva valurilor tsunami este limitată (a se revedea datele dezastrului din 2004, Sumatra: 260.00 victime și $19,9 miliarde pagube materiale). Singura soluție ar fi o evacuare făcută cu mult timp înainte. Dar o astfel de măsură aduce cu sine nu doar probleme logistice de amploare, ci și posibile intensificări ale tensiunilor politico-sociale dintre refugiați și cei care ar trebui să-i primească pe refugiați: va fi nevoie de locuințe, hrană, spitale etc. pe o perioadă de timp nedefinită.

De asemenea, zonele afectate de o mega erupție se vor acoperi rapid cu straturi groase de cenușă, piatră ponce și alte produse piroclastice. Clădirile ar putea fi îngropate, iar infrastructura transporturilor rutiere, electrice și de comunicații va suferi distrugeri masive. Riscurile de otrăvire a apelor de suprafață cu cenușă și gaze toxice, precum și cele de producere a unor alunecări și destabilizări ale terenului vor fi prezente mulți ani, îngreunând semnificativ încercările de revenire a refugiaților la casele lor.

Pe lângă impacturile locale, descrise succint mai sus, o mega erupție de tip Tambora va cauza și hazarduri globale. Ceea ce diferențiază enorm civilizația din 1815 față de cea din 2018 este prezența transporturilor aeriene, a sateliților, GPS-ului, sistemelor financiare și de comunicație, toate inexistente cu două secole în urmă.

Efectele asupra traficului aerian (peste 100.000 zboruri comerciale zilnice) se pot estima plecând de la erupția vulcanului Eyafjallajökull, Islanda, 2010. Cenușa ejectată (doar cea troposferică) s-a răspândit sub forma unui strat subțire deasupra Europei și a cauzat, timp de opt zile, perturbări masive ale traficului aerian, afacerilor și altor activități de pe continent. O analiză efectuată de Oxford Economics (2010) a arătat că impacturile economice ale mal-funcționării traficului aerian în Europa au fost considerabile, circa $5 miliarde dolari în decurs de o lună.

Și a fost vorba doar de o erupție cu magnitudinea VEI 3 (volum de cenușă = 0.25 km^3), de 400 ori mai mică decât a erupției Tambora. Cum ar arăta traficul aerian internațional dacă ar erupe o nouă Tamboră? Cel mai probabil, va fi un dezastru cu consecințe greu de estimat, pentru că, în lumea de azi și cea de mâine, transporturile aeriene de mărfuri și persoane sunt activități vitale pentru funcționarea civilizației noastre.

Global Positioning System (GPS), este utilizat într-o multitudine de activități, incluzând navigația militară și civilă, sincronizarea precisă a ceasurilor și monitorizarea vulcanilor și a cutremurelor. Umiditatea atmosferică și cenușa vulcanică introduc decalări de fază în semnalele GPS, astfel încât locația aparentă a unui obiect poate fi alterată cu 30 cm sau mai mult. Similar, și ceasurile vor indica un timp incorect pentru că semnalul de timp GPS va fi și el întârziat puțin. Aceste mal-funcționări ale GPS nu vor crea probleme insurmontabile, cu excepția tranzacțiilor financiare internaționale care depind de semnalele de timp GPS.

Bloggerii care au raportat despre erupția din Islanda 2010 au notat cu îngrijorare faptul că unitățile GPS pe care le foloseau au avut nevoie de multe minute pentru a putea comunica cu sateliții GPS de navigație, iar alteori nu s-au cuplat de loc. Au mai fost raportate și alte incidente legate de GPS și toate ridică o întrebare legitimă: dacă o erupție VEI3 a produs atâtea probleme, ce se va întâmpla în cazul unei mega erupții VEI 7?

Efectele unei erupții VEI 7 asupra comunicațiilor moderne sunt puțin studiate din lipsă de date apropriate. Se știe că particulele de cenușă se pot încărca cu electricitate când sunt ejectate din vulcan. Pe măsură ce curenții de aer le dispersează în atmosferă, aceste particule pot perturba semnalele radio (prin interferențe), limitând astfel comunicațiile locale.

Efectele climatice ale unei noii mega erupții sunt numeroase și cu variați timpi de manifestare: reducerea ciclului diurn (1 -4 zile), răcirea imediată a climei (1 – 3 ani), creșterea absorbției de CO2 în oceane (1 – 2 ani), răcirea de lungă durată a climei prin reducerea fluxului termic către Oceanul Arctic (10 – 100 ani), reducerea precipitațiilor tropicale și a verilor asiatice și africane (~1 an), mărirea găurii de ozon, urmată de creșterea radiațiilor ultraviolete (1 -2 ani) etc.[1]

Efectele asupra sănătății oamenilor și animalelor, cauzate de cenușa și gazele vulcanice, nu sunt documentate pentru erupția Tambora. Dar după erupția vulcanului Laki, Islanda, din 1783[6], a cincea parte a populației a murit, probabil din cauza otrăvirii apei cu fluorină.

Efectele socio-economice ale unei erupții VEI 7 necesită expertiza unor non-geologi. Se pot face, totuși, unele aprecieri plecând de la realitățile curente.

Pentru că o erupție vulcanică majoră nu este bruscă, precum un cutremur major, se pot face planuri de evacuare cu câteva luni înainte, dacă vulcanul a fost intens și profesional monitorizat. Un exemplu fericit este evacuarea populației aflate la poalele vulcanului Pinatubo din insula Luzon, Filipine. La mijlocul lui martie 1991, vulcanologii locali au înregistrat un prim cutremur în zona vulcanului. Imediat, au alertat și chemat în ajutor specialiștii de la US Geological Survey. Cele două echipe au monitorizat cu atenție evenimentele precursoare ale unei erupții majore și au înștiințat autoritățile locale și pe comandantul fostei baze aeriene americane Clark, aflate la doar 37 km distanță de craterul Pinatubo. Circa 60.000 filipinezi au fost evacuați din proximatea periculoasă a erupției. Pe 12 iunie 1991, s-a produs a doua mare erupție (VEI 6) din secolul al XX-lea: o coloană de materiale piroclastice de 34 km înălțime cu un volum 10^3 km. Temperatura globală a scăzut cu în următorii 2 ani cu 0.6°C. 847 oameni au fost uciși.

Evacuarea populației unui mare oraș este mult mai dificilă. În cazul uraganului Katrina (2005), autoritățile statului Louisiana au reușit, totuși, într-o perioadă foarte scurtă de timp, să evacueze circa 1,5 milioane de locuitori din New Orleans. Între 150.000  și 200.000 de oameni au rămas în oraș din diverse motive și s-au înregistrat aproape 1.600 de victime.

Dacă se va produce o mega erupție, supraviețuirea în zona afectată de materiale piroclastice va fi aproape zero. Dincolo de această zonă, cenușa va acoperi ușor un mare oraș, precum Mexico City, Roma, Tokyo, Seul, Manila, Singapore or Jakarta și îl „va pune pe butuci” prin închiderea  șoselelor, căilor ferate și aeroporturilor. Suspendarea transporturilor pe perioade de 1 – 2 săptămâni va crea coșmaruri logistice pentru aprovizionarea cu hrană și apă, pentru buna funcționare a spitalelor și a altor necesități.

Dincolo de zonele sinistrate de mega erupție, efectele căderilor de cenușă și ale răcirii globale se vor resimți posibil la fel de dureros. Agricultura contemporană, deși mult mai eficientă decât cea din „anul fără vară”, depinde, totuși, de un sistem interdependent trans-frontalier. O perturbare a rețelelor și mijloacelor de transport va face  lanțurile de aprovizionare foarte fragile.

Care sunt zonele cele mai vulnerabile pentru următoarea mega erupție vulcanică?

O erupție cu magnitudinea VEI 7 este posibilă cu frecvența de minimum 1  – 2  per mileniu. Pare o probabilitate mică la prima vedere, dar vulcanologii avertizează că societățile moderne, cu o populație în continuă creștere, trebuie să planifice serios și să  adopte măsuri adecvate pentru a reduce riscurile asociate cu o mega erupție.

Newhall et al. (2018) au făcut o analiză comprehensivă a bazelor de date vulcanologice existente și au folosit șase criterii pentru a prezenta o listă cu posibilii candidați la o nouă erupție VEI 7.

Se remarcă prezența pe listă a vulcanului Taupo din Noua Zeelandă, care a produs o enormă erupție VEI 8 cu circa 26.500 ani în urmă, și care ar putea acoperi cu cenușă Auckland în caz de erupție. De asemenea, merită atenție și Campi Flegrei, o caldeiră la vest de Neapole, Italia, devenită activă anul trecut. Zona Neapole adăpostește în prezent circa 1,5 milioane oameni (Figura 3).

Figura 3. Campi Flegrei (la vest de Neapole) prezintă o serie de trăsături vulcanice active și este un potențial candidat pentru  a produce o viitoare mega erupție VEI 7 (Sursa)

Concluzii

Apărută acum 10 – 12 mii de ani într-unul din episoadele recurente al ciclurilor glaciațiune-interglaciațiune, civilizația actuală a depins întotdeauna de geologie pentru a supraviețui și a se dezvolta. Geologie înseamnă nu doar țărâna din care am ieșit și țărâna în care ne vom întoarce. Mai înseamnă apă și hrană, metale și materiale de construcție, uraniu și combustibili fosili și multe altele. Adevărata bogăție a unei națiuni constă în resursele pământului – sol, apă, păduri, minerale… (Rachel Carson, 1935).

Civilizația noastră s-a aflat de la începuturi pe o suprafață planetară care nu are liniște, se mișcă fără încetare, se scutură, se deformează, se rupe, ne împroașcă cu lavă, ne îngroapă în cutremure, ne acoperă cu ghețari sau inundații… Pe scurt, o civilizație aflată pe o linie de falie existențială.

Confruntați cu geologia, oamenii par să uite că existăm doar prin consimțământul ei și că, oricât ne-am strădui noi să fim cei mai mari iubitori de natură necontaminată de gaze cu efect de seră sau gaze de argilă, geologia ne poate schimba întreaga civilizație fără nici un preaviz. Este un memento mori, o respingere fără drept de apel a hybrisului nostru natural, al ideii noastre de constructori ai Turnului Babel, de stăpâni ai naturii și ai planetei. Privind înapoi la numeroasele lecții pe care ni le-a dat geologia, se impune, cred eu, o mai mare modestie, umilință chiar, atunci când ne judecăm mândria nemăsurată, supra-aprecierea forțelor proprii în confruntarea cu destinul și dorința de a-l domina.

Pentru un geolog, toată fața Pământului, pe care cei mai mulți calcă fără grijă, este o formă fluidă, iar omul se mișcă pe ea la fel de nesigur ca Petru mergând pe valuri către Iisus.[7]
=====================================
UPDATE

O lecție de geologie servită ziarului The New York Times

În ediția sa de vineri, 27 aprilie 2018, The New York Times a publicat în cadrul rubricii Climate articolul How Oman’s Rocks Could Help Save the Planet, semnat de Henry Fountain.

Nici n-am ajuns cu lectura la jumătatea articolului că am găsit o minciună gogonată: „carbon dioxide, the most prevalent greenhouse gas”. Oripilat, am scris imediat un e-mail autorului:

Dear Mr. Fountain,
When you write something like that:
carbon dioxide, the most prevalent greenhouse gas

what exactly do you mean by prevalent?

If ‘prevalent’ means most frequent or common in common English, then you simply mis-stated the reality. The most common greenhouse gas are the water vapors, or clouds, representing about 90% of total concentration of greenhouse gases.

Your carbon dioxide concentration reaches today about 400 ppm, or 0.04%, i.e., more than 2200 times less than water vapors. And that number includes large amounts of natural CO2 emitted by volcanoes, mid-ocean ridges, decomposition of carbonates, exsolution from the oceans etc., you did not mention at all.

I understand that you tried to make a politically correct statement – that anthropogenic carbon dioxide, produced by burning fossil fuels or cement manufacturing, has some role in the climate change equations. But your bare statement about CO2 is highly misleading.

I suggest you add an extra paragraph or a footnote to clarify your statement.

If you need more details, do not hesitate to contact me.

Sincerely,

Prof. Constantin Cranganu
Brooklyn College of the City University of New York
Dept. of Earth and Environmental Sciences
2900 Bedford Avenue, Brooklyn, NY 11210
tel. 718-951-5000 ext. 2878
fax: 718-951-4753
and
Ph.D. Program in Earth and Environmental Sciences
City University of New York, Graduate Center
365 Fifth Avenue, Room 4306
New York, NY 10016
Phone 212 817-8240; Fax 212 817-1513

Răspunsul ziaristului a fost prompt:

Dear Professor Cranganu,

You’re absolutely right, and I should have realized that was not correct. The language was inserted by an editor and I didn’t think about it. We’ll see about fixing it.

Thanks for reading,

Henry Fountain

Henry Fountain
Climate reporter, The New York Times
212.556.3930 (o) 914.584.0371 fountain@nytimes.com
Twitter Facebook Instagram
Author, The Great Quake: How the Biggest Earthquake in North America Changed Our Understanding of the Planet

Peste câteva minute articolul a fost corectat prin eliminarea gogomăniei din text și publicarea unei erate:

Correction April 27, 2018
An earlier version of this article described incorrectly the presence of carbon dioxide in the atmosphere. While it accounts for four-fifths of human-caused greenhouse gas emissions, it is not the most prevalent heat-trapping gas. Water vapor is more abundant.

Concluzia: Unii ziariști (de la anumite publicații) trebuie urmăriți atent pentru a se evita manipulări grosolane și intoxicarea publicului cu chestii politically correct, dar false.

NOTE__________________


[1] Newhall, C., Self, S. and Robock, A., 2018, Anticipating future Volcanic Index (VEI) 7 eruptions and their chilling impacts, Geosphere, vol. 14, no. 2, p. 572 – 603.

Autorii discută succint și erupțiile maximale VEI 8, de exemplu cele din Taupo (Noua Zeelandă), 26,5 mii ani în urmă, Toba (Indonezia), cca. 74 – 72 mii ani în urmă, și Yellowstone (vestul SUA), cca 640 mii ani în urmă. Perioada de recurență a unor erupții VEI 8 este de ordinul sutelor de mii de ani și sunt declanșate de procese semnificativ diferite de cele ale evenimentelor de magnitudine VEI 7.

[2] Aici trebuie incluse și fenomenele de tip nuée ardente: un nor incandescent de gaze, cenușă și fragmente de lavă ejectate în timpul erupției, care se rostogolește cu viteze de până la 700 km/oră pe pantele vulcanului, arzând totul în calea lui, distrugând sau aplatizând clădiri, copaci etc. pe o rază de 50 – 100 km.

De asemenea, trebuie menționate și avalanșele de noroi vulcanic, numite lahar (în limba javaneză). Laharii sunt extrem de distructivi: pot să curgă cu zeci de metri pe secundă (35 km/oră sau mai mult), având o grosime de 140 metri. Unele avalanșe mari pot distruge orice structură în calea lor și chiar să decimeze o așezare întreagă. Laharii notabili includ pe cei produși de erupția vulcanului Pinatubo, Filipine, 1991 și Nevado del Ruiz, 1985, Columbia. Ultimul a ucis peste 20.000 de oameni și a distrus masiv infrastructura din zona erupției.

În timpul erupției muntelui Vezuviu din 26 august 79 AD, orașele Pompeii și Herculaneum au fost acoperite cu 4 – 6  metri de cenușă și piatră ponce, majoritatea locuitorilor fiind uciși instantaneu. Pe 8 mai 1902, muntele Pelée din insula franceză Martinique a erupt exploziv și „norul arzător” a acoperit orașul Saint-Pierre, aflat la 6,4 km distanță. Din cei aproximativ 30.000 locuitori ai orașului, doar câțiva norocoși au scăpat vii, cu arsuri și traume profunde.

[3] Post, D. J., D., 1977, The Last Great Subsistence Crisis in the Western World, The Johns Hopkins University Press, 256 p.

[4] Harty, W., 1820, An Historic Sketch of the Causes, Progress, Extent, and Mortality of the Contagious Fever Epidemic in Ireland During the Years 1817, 1818 and 1819, London, Royal Geographical Society, Manuscript Collection, p. 113 – 115.

[5] O mențiune deosebită merită erupția VEI 7 a vulcanului Rinjani (Samalas) din Indonezia din anul 1257. Erupția Rinjani și efectele sale sunt relativ bine documentate și modelate. Este foarte probabil că erupția Rinjani, prin răcirea climei din anii următori (1258-1261), a declanșat Mica Glaciațiune (Little Ice Age) – un fenomen care a afectat teribil Eurasia, dar și Noua Zeelandă ori Patagonia, până în jurul anului 1850.

[6] Între 1783 și 1785, documente din Japonia și Statele Unite descriu secete teribile, ierni excepțional de reci și inundații dezastruoase. În Europa, vara excepțional de caldă a anului 1783 a fost urmată de ierni lungi și grele. Consecința a fost diminuarea drastică a producțiilor agricole, ceea ce a declanșat probabil una dintre cele mai cunoscute insurecții ale oamenilor înfometați în istorie – Revoluția Franceză din 1789.

[7] Am parafrazat pe autorul motto-ului, Will Durant, care, împreună cu soția sa, Ariel Durant, au analizat 5.000 ani din istoria civilizației noastre în cartea lor Lessons of History (1968).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "113 comments" on this Article:

  1. donquijote spune:

    “Și atunci, ingenuitatea umană și-a spus cuvântul: ”
    As zice “ingeniozitatea”

  2. ion spune:

    1. Trebuie bine monitorizat ce se intampla pe pamant
    2. Trebuie o educatie mai buna a oamenilor, sa stie sa sa supravietuiasca, sa stie sa se organizeze
    3. Ar trebui avut colonii pe luna, marte, etc.
    4. Ar trebui mutat, interzis orasele astea mari in zone periculoase
    5. Mai multe tehnologii care coexista e mai bine

    • Harald spune:

      Unul dintre cei mai mari super-vulcani adormiți, long overdue, e undeva în vestul Germaniei. Ar trebui interzis landul Nordrhein-Westfalen cu totul, cel mai sigur cu tot cu Belgia și Olanda. Ar fi incredibilă scăderea numărului de inepții, cu ocazia asta :)

    • donquijote spune:

      Dar cand te uiti de pe Vezuviu… ce splendoare!!
      Incearca sa-i convingi pe napolitani sa plece de acolo! La urma urmei poate sa nu se intample nimic nici in viata lor nici inca alte cateva generatii.
      Oare e folositor cuiva sa traiasca sub teroare de acest fel? Nu ajung cele iminente?
      Nu cred ca exista solutii pentru asa ceva.

    • ventidius spune:

      @Ion
      Coloniile pe Marte si pe Luna ar fi realizari laudabile, dar nu reprezinta cu adevarat alternative la viata pe pamant. Conditiile de acolo sunt infernale pentru viata. Chiar si dupa un razboi atomic total, pamantul tot ni se va parea un rai comparat cu Luna sau cu Marte. Doar in ipoteza unei coliziuni cu o alta planeta, urmata de pierderea atmosferei, ar putea fi considerate colonizarile astea drept alternative rezonabile.

      • ion spune:

        Daca ma uit atent oamenilor le place sa traiasca unde sunt conditii mai grele. Japonia de exemplu cutremure multe, stau inghesuiti pe niste insule iar mai la vest teren liber cat vrei.

        Inca nu se stie daca e mai bine pe luna sau martie, trebuie incercat, poate vor fi conditii mai bune, omul e ingenios cand trebuie. Eu de exemplu as participa la aventura.

        • ventidius spune:

          @Ion
          Oamenii nu se ingramadesc in jurul vulcanilor din spirit de aventura. Pur si simplu, terenurile din vecinatatea vulcanilor sunt printre cele mai fertile soluri din lume, tocmai datorita activitatii vulcanilor alora. Fapt care le-a permis populatiilor din jur sa se inmulteasca la un nivel neintalnit aiurea. Cand ai de ales intre a crapa de foame azi, fara nici un risc de cutremur si intre a trai in belsug cu oarecari sanse de muri la un cutremur major in deceniile urmatoare, nu cred ca ai cine stie ce dileme.

          • ventidius spune:

            Randamentul agricol in Campania atingea niveluri moderne inca din evul mediu, fara nici o revolutie agricola. Acest lucru a permis ca densitatea populatiei sa fie de pana la patru ori mai mare decat in zone ale continentului considerate prospere si dens populate. In conditiile in care populatia depindea de productia de hrana locala, posibilitatea de a produce fara efort pe aceeasi suprafata productii de 4-5 ori mai mari decat in alte parti era categoric decisiva. Mai ales daca pe terenurile obisnuite, in anii buni abia daca iti asigurai subzistenta iar in anii slabi nu iti recuperai nici samanta cultivata.

  3. mike spune:

    “Pentru un geolog, toată fața Pământului, pe care cei mai mulți calcă fără grijă, este o formă fluidă, iar omul se mișcă pe ea la fel de nesigur ca Petru mergând pe valuri către Iisus.[7]“— superb! Mi-ar fi placut sa va fi avut profesor la Facultatea de Geologie. Din pacate nu mai lucrez in domeniu de cativa ani, insa geologia ramane marea pasiune. Nu vreau sa-mi imaginez ce s-ar intampla in cazul unei eruptii VEI 7. Probabil ca o zona mai sigura de “refugiu” ar fi Africa de Sud sau Africa Centrala undeva cat mai departe de cercul de Foc al Pacificului, presupunand ca cele mai puternice eruptii ar avea loc acolo.

  4. stefan60 spune:

    Multumesc de articol domnule profesor.Foarte instructiv. Cum traiesc de decenii in ” cizma” aia numita Italia :) si cum am avut ” norocul” sa simt pe propria piele toate cutremurele mai intense din 1996 incoace , cu apogeul secventei sismice din 2016, am ajuns sa citesc mult despre geologie , cutremure , vulcani , falie . “mult” pentru unu care se ocupa de cu tot altceva
    :)
    Remarc ca dati exemplul mega zona numita” campi fregei”. Unde pamintul se ridica – coboara fara intrerupere . Documentat inca din epoca imperiului roman cu faimoasele 3 coloane din respectiva zona. Inaltarea si coborirea solului e de ordinul metrilor.Evident in timp iar acum sintem in o faza de ” ridicare” accelerata a solului .( din 2005) Cica sub presiunea lavei subterane care duce si la numeroase cutremure mici in zona. De remarcat ca zona e supravegheata permanent cu aparate specifice de catre institutul italian de geologie si vulcanologie in cooperare cu colegii americani. O explozie vulcanica in zona ar produce pagube colosale. Peste 200.000 persoane traiesc si muncesc direct in zona. Cit de ” influenta” ar fi o astfel de eruptie catastrofala asupra faliei apeninice care e intens activa generind cutremure dese superioare magnitudinii 4,5 ? In 30/10/2016 a fost un cutremur de 6,5 grade resimtit in toata Italia. Poate “campi fregei” declansa prin ” simpatie” o miscare telurica de amploare in centrul Italiei ? Stiu ca nimic nu e previdibil exact in sismologie dar in linie pur teoretica , care e parerea dumneavoastra ?

    • Cit de ” influenta” ar fi o astfel de eruptie catastrofala asupra faliei apeninice care e intens activa generind cutremure dese superioare magnitudinii 4,5 ? In 30/10/2016 a fost un cutremur de 6,5 grade resimtit in toata Italia. Poate “campi fregei” declansa prin ” simpatie” o miscare telurica de amploare in centrul Italiei ?

      Teoretic, este posibil ca stressul seismic acumulat să fie eliberat brusc datorită unei acțiuni de „simpatie” produse de detensionarea camerei magmatice. Ar fi vorba de o „inducție” la distanță (tip domino) a unor mișcări subtile ale fragmentelor de placă litosferică.

      Campi Flegrei a erupt de 3 ori în trecut. Acum 39 mii de ani, erupția a produs materiale piroclastice pe o rază de 70 km în jurul vulcanului. Problema care a apărut între timp este creșterea masivă a populației din zona adiacentă vulcanului. De exemplu, în momentul ultimei erupții din Campi Flegrei, zona metropolitană Neapole avea o populație de ~100.000. astăzi are ~4,4 milioane.

      În prezent, orice sat sau oraș în calea unei noi erupții va fi distrus, iar numărul victimelor din zona Neapole- Pozzuoli ar putea depăși un milion dacă nu se iau măsuri adecvate de evacuare preventivă.

      În Roma, Istituto Nazionale di Geofisica e Vulcanologia monitorizează atent zona Campi Flegrei. Dipartimento di Protezione Civile are unele planuri de evacuare pentru erupții mai mici (VEI 4 și 5) și se speră că o nouă erupție va avea precursori de câteva luni pentru a declanșa evacuări în masă (până în prezent nu s-au efectuat evacuări de ordinul milioanelor). Riscul incertitudinii unor predicții iminente (problema drobului de sare de pe sobă) accentuează dificultatea unor decizii majore. De exemplu, se ordonă evacuarea orașului Neapole în decurs de 48 de ore- milionul de refugiați poate după aceea aștepta săptămâni până când erupția majoră se va produce. Ce se va întâmpla în tot acest timp? Greu de anticipat. Autoritățile civile și geofizicienii/vulcanologii trebuie să colaboreze foarte strâns pentru elaborarea mai multor planuri (A, B, C etc.) descriind varii situații pre- și post-erupție majoră.

  5. Kurt spune:

    Nu sunt nici măcar 100 de ani când teoria tectonică și migrarea continentelor din cauza circulației termice sub scoarta de ca. 30 km -50 km grosime a fost vehement refuzată de lumea științelor. Alfred Lothar Wegener a fost refuzat la început cu teoria lui.

    ( Alfred Lothar Wegener * 1. November 1880 in Berlin; † November 1930 auf Grönland war ein deutscher Meteorologe sowie Polar- und Geowissenschaftler. Als sein wichtigster Beitrag zur Wissenschaft gilt seine – erst posthumanerkannte – Theorie der Kontinentalverschiebung, die zu einer wesentlichen Grundlage für das heutige Modell der Plattentektonik geworden ist. Zu seinen Lebzeiten war Wegener vor allem für seine Verdienste in der Meteorologie und als Pionier der Polarforschung bekannt….. Im November 1926 fand in New York ein wichtiges Symposium der American Association of Petroleum Geologists zur Kontinentalverschiebungstheorie statt. Bis auf den Vorsitzenden verwarfen auch hier fast alle Beteiligten Wegeners Verschiebungstheorie. Drei Jahre später erschien die Entstehung der Kontinente und Ozeane in der vierten, erweiterten und letzten Ausgabe……… Wegeners Name hängt eng mit der Theorie der Kontinentalverschiebung zusammen, die zu einer der wichtigsten Grundlagen für die heutige Plattentektonik werden sollte. Wegener war nicht der erste, dem der ähnliche Kurvenverlauf der afrikanischen West- und der südamerikanischen Ostküste auffiel. Als er aber im Herbst 1911 zufällig auf die paläontologischen Zusammenhänge zwischen Südamerika und Afrika aufmerksam wurde, keimte in ihm die Idee von einem Urkontinent, der zerbrochen war und dessen Teile danach auseinanderdrifteten. Bisher hatte man das Vorkommen bestimmter Fossilien auf verschiedenen Kontinenten mit der Landbrücken-Hypotheseerklärt. Man ging davon aus, dass die Lebewesen der Vorzeit auf solchen Landbrücken, ähnlich dem heutigen Isthmus von Panama, von einem Kontinent zum anderen gewandert seien. Wegener behauptete mit seiner Kontinentalverschiebungstheorie, dass sich die leichtere kontinentale Platte auf die schwerere ozeanische Platte schiebt.
    „Wenn ich auch nur durch die übereinstimmenden Küstenkonturen darauf gekommen bin, so muß die Beweisführung natürlich von den Beobachtungsergebnissen der Geologie ausgehen. Hier werden wir gezwungen, eine Landverbindung zum Beispiel zwischen Südamerika und Afrika anzunehmen, welche zu einer bestimmten Zeit abbrach. Den Vorgang kann man sich auf zweierlei Weise vorstellen:
    1) Durch Versinken eines verbindenden Kontinents ‚Archhelenis‘ oder
    2) durch das Auseinanderziehen von einer großen Bruchspalte.
    Bisher hat man, von der unveränderlichen Lage jedes Landes ausgehend, immer nur 1) berücksichtigt und 2) ignoriert. Dabei widerstreitet 1) aber der modernen Lehre von der Isostasie und überhaupt unseren physikalischen Vorstellungen. Ein Kontinent kann nicht versinken, denn er ist leichter als das, worauf er schwimmt. Warum sollten wir zögern, die alte Anschauung über Bord zu werfen?“
    Tatsächlich scheint diese Hypothese aber auch schon anderswo in der Luft gelegen zu haben. Bereits am 29. Dezember 1908 hatte der nordamerikanische Geologe Frank Bursley Taylor in einem Vortrag vor der Geological Society of America behauptet, die Kontinente seien nicht abgesunken, sondern langsam auseinandergedriftet. Im Gegensatz zu Taylor (der später zu einem von Wegeners ersten Anhängern wurde) gelang es Wegener jedoch, seine Theorie auch durch vielfältige Untersuchungen in den verschiedenen Zweigen der Geowissenschaften zu untermauern.).

    Kill a cow
    Ar trebui să fie azi imnul ecologiștilor?
    Un miliard de vaci produc mai mult metan ca cauză (efectul termic de încălzire globală de 24 mai mare decât pentru CO2) decât 1 miliard de autoturisme CO2, ca efect termic?
    Stiințele naturii sunt un timp „exacte”, până (Richard Feynman, fizician) la concluzii noi.
    Este universul limitat?

    • Prin coincidență, ieri am predat o introducere Tectonica globală sau a plăcilor (Plate tectonics) și aproape jumătate din expunere s-a referit la ipoteza lui Wegener din 1912 despre Kontinentalverschiebung(deriva continentelor) și cartea sa din 1915 Die Entstehung der Kontinente und Ozeane (Originea continentelor și oceanelor). Am comparat imediat această carte cu Originea speciilor (Darwin, 1859) – o revoluție în biologie, după care am explicat de ce cartea lui Wegener a declanșat, după opinia mea, cea mai importantă revoluție științifică a secolului al XX-lea. Nu în ultimul rând am explicat studenților ce înseamnă open mind, exemplificând colaborarea lui Wegener cu Milutin Milanković, cel care propusese o altă teorie avangardistă, conform căreia ciclurile glaciare sunt controlate de trei factori astronomici.

      • Kurt spune:

        Peste 75 milioane ani vom avea din nou un singur continent, așa cum a fost deja în trecutul îndepărtat.
        Vulcanele active Stromboli și Aetna din Italia se văd la TV. Supervulcanul Vesuv cu câmpiile flegreie poate exploda?
        În intervaluri de 26 milioane de ani pământul e bombardat de asteroizi. La Yucatan/Mexic e craterul de 100 km mărime și 30 km adâncime. Zilnic ajung 100 tone praf cosmic pe pământ.
        Albert Einstein și teoria relativitătii sunt descoperirea secolului XX. Sondele spațiale (Voyager, Casini, Tess, etc) au ajuns la marginea sistemului solar la 5 miliarde de km, au trecut de Saturn, Pluto și dincolo de cordonul Kyiper în spatiul interstelar. Stiinta și tehnica au deschis orizonturi noi pentru omenire.
        Autorul a deschis ferestrele pentru o mai bună înțelegere a pământului, pentru a vedea pe care lume trăim.

        • victor L spune:

          “Peste 75 milioane ani vom avea din nou un singur continent, așa cum a fost deja în trecutul îndepărtat.”
          E buna, “Peste 75 milioane ani vom avea”.
          Ce ne facem fetelor? peste 35.000 de ani vor disparea barbatii :P
          Dupa cum ne anunta “un grup de cercetatori britanici”.

  6. Josef Svejk spune:

    Nici n-a trebuit să avem o erupție VEI 6 sau 7 ca să am aproape juma’ de metru de zăpadă de driveway în week-endul 14-15 Aprilie. Am mers lângă Chicago Sâmbătă la o reuniune cu niște prieteni. Tot drumul am avut viscolul în urmă. Chicago e cam la aceeași latitudine cu Roma și Madrid și cu toate astea a avut mormane de zăpadă în Aprilie. La fel cum tot Wisconsin-ul era acopetit de zăpadă Duminică dupăamiază în drumul spre casă.. Chiar dacă acum temperaturile în impul zilei sunt peste 0C zăpadă nu spa topit cu totul. Acum că veni vorba de Madrid au avut și ei viscolul lor violent ce a blocat drumurile pentru mai bine de 12 ore, dar acolo măcar a fost de Bobotează. Prima oară în mai bibe de 3 decenii. Al dreaqu’ încălzire globală….

    Partea ce mai veselă a fost la TV când un zgubilitic a scăpat pe un post locat afiliat la MSNBC porumbelul cu „încălzirea globală”. Maimuța din studio l-a taxat prompt spunându-i că se zice de fapt „climate change”. De când clima merge în direcția opusă celei prorocite de iepxpertți & iecologiști sa dat poruncă strașniă pe Agitptop să nu se mai folosească nicicum termenul de „încălizre globală” ci doar cel de „schimbări climatice” ca să nu mai tot facă burghezia reacționară bancuri pe seama încălzirii globale… Că doar și înțelepții e oameni și oricâte savantlâcuri ar avea între urechi tot mai greșește… :)

    • neamtu tiganu spune:

      vezi ca filmul asta a rulat alaltaieri, azi e ceva cu vulcanii… si cu geologia… a erupt ceva pe la voi pe acolo?

      • Josef Svejk spune:

        Nope. E în filmul de azi.

        Sigur că asta presupune să reușiți să vă mai amintiți începutul uniui articol pe care-l citiți, când idupă eforturi epice izbutiți să ajungeți la capătul lui… Nu era cumva voeba de erupțiile alea mari ce au produa anul fără iarnă și alte răcituri globale? Păi vedeți?! Trebuie doar să încordați un pic neuronu’ …

  7. Fane spune:

    Un articol frumos scris si foarte informativ. Un alt potential supervulcan exista in Yellowstone, si cred ca deja e arhicunoscut.
    O mica corectie: “otrăvirii apei cu fluorină” probabil vrea sa insemne “otravirea apei cu (ioni) fluorura”. Chiar daca documentele originale pomenesc de “fluorine” este vorba tot de ioni fluorura (fluoride), intrucat fluorul liber nu apare in natura, nici macar ca urmare a eruptiilor vulcanice.

    • Un alt potential supervulcan exista in Yellowstone

      Yellowstone est o „bestie” diferită de ceilalți vulcani (~95%), produși de și prezenți pe zonele de subducție dintre plăcile litosferice.

      Yellostone este generat de un „hotspot” sau o coloană („plume”) de magmă cu rădăcini mult mai adânci (la limita nucleu/manta) decât ale vulcanilor de pe zonele de subducție. Mecanismul de formare și de manifestare a unui hotspot este doar presupus, cercetătorii nedispunând de date concrete/măsurători directe din cauza adâncimii mari a rădăcinii (~2.900 km).

      Se cunosc timpii celor 6 erupții produse de supervulcanul Yellowstone,prima având loc acum 2,133 milioane ani, iar ultima cu 143.000 ani în urmă.

      Colegii seimologi și vulcanologi de la University of Utah în Salt Lake City desfășoară un intens program de monitorizare a diverselor fenomene precursoare, în principla, microseismele, variații volumelor și temperaturilor apei erupte de gheizere, modificări subtile ale suprafeței terestre din parc etc.

      Pentru cei care vor să experimenteze pe viu activitatea unui hot spot recomand cu „căldură” vizitarea parcului național Yellowstone și/sau a insulei mari din arhipelagul Hawaii, unde se manifestă un al tip de hotspot – marin, cu magmă bazaltică, manifestări ne-explozive.

  8. Klopo_Tare spune:

    Oare în timp nu se atenuează cauzele fenomenelor vulcanice? Adică niciodată nu vor înceta, dar erupții de genul celor care au avut loc acum milioane de ani în Siberia sau cele care au creat podișul Deccan în India (zeci de kmp de vulcani) astăzi mai au șanse de producere? Evident că erupția unui singur vulcan este un fenomen geologic normal, dar oare intensitatea nu se micșorează cu timpul?
    Cum ar veni, la nivel planetar magma se mai răcește și nu mai este așa de gata să dea în clocot…

    • Harald spune:

      Un asteroid suficient de ”sănătos” inversează urgent tendința asta, no worries! :)

      • Klopo_Tare spune:

        Un astfel de asteroid nu are nevoie să stimuleze procesele vulcanice, deși ar putea să o facă, zgândărind coaja mantalei terestre… Ar trânti o iarnă meteorică de toată frumusețea, așa cum a făcut-o acela care a eradicat dinozaurii…

        • Harald spune:

          Un astfel de asteroid nu e conștient de ce face, prin urmare el nu ”are nevoie” de nimic. Dar o mare parte din energia impactului se transformă în căldură, iar fracturile masive ale scoarței vor favoriza și ele noi erupți vulcanice. Era vorba de un asteoid ”sănătos”, nu de unul cât un camion sau cât un bloc. Iarna meteorică are legătură cu starea atmosferei după impact, e o chestiune complet separată.

  9. stefan60 spune:

    Va multumesc de raspuns. Si la Aquila a fost pusa problema evacuarii orasului din cauza intensificarii activitatii sismice. 3 luni de cutremure la inceputul 2009 , tot mai intense si frecvente,au dus la reuniunea in localitate a grupului guvernamental interministerial ,” mari riscuri”.
    In luna martie. Au decis ca nu e nevoie de evacuare fiind improbabila o catastrofa. Care vine in aprilie ( 7 zile dupa publicarea deciziei comisiei ), exact in aceiasi zona cu un cutremur de 5,9 grade Richter. 309 morti. Personal cred ca stiau ca urmeaza un cutremur major dar cum nu exista capacitatea de prevedere exacta , au inteles ca mutarea , cazarea, hranirea a vreo 300.000 locuitori in o alta zona si pe timp indeterminat , nu era la ” mana si buzunarul” nici unui stat . Oricat de dezvoltat e acesta.

  10. calatorie utopica spre centrul pamintului spune:

    E clar pentru toata lumea ca intensitatea acelor fenomene a scazut in cursul miliardelor de ani si din cauza ca Planeta imbatrineste si componenta radioactiva care o mentine fierbinte se consuma.
    Oricum, MAGMA despre care stim si noi cate ceva – despre restul facem doar PPresupuneri! – NU reprezinta decat cca 2000 de km din cei peste 6 mii ai razei variabile a geoidului si probabil 33% din volum si 15-20 la suta din masa planetara. Tocmai ma duc sa vad…

    • neamtu tiganu spune:

      E clar pentru toata lumea ca intensitatea acelor fenomene a scazut in cursul miliardelor de ani
      domne ce mai trece trece timpul, cum mai trec miliardele… si cum stim noi cum e cu intensitatea astora… cind de fapt nu stim nimic..

      • in decursul anilor uitam multe spune:

        S-ar parea ca formeaza o treime din masa si conform calculelor mele actuale aproximativ doua treimi din volum! deoarece Volumul sferei e ~4,12 x Raza la cub.

  11. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Un eveniment editorial

    The Politics of Shale Gas in Eastern Europe
    Energy Security, Contested Technologies and the Social Licence to Frack

    Profesorul Andreas Goldthau, University of London, a scris cartea numită mai sus pe care Cambridge University Press o va pune în vânzare luna viitoare pentru $99,99.

    Într-un recent interviu (23 aprilie 2018), profesorul Goldthau a făcut o serie de precizări cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Polonia, Bulgaria și România cu explorarea gazelor de argilă prin fracturare hidraulică.

    De asemenea, profesorul britanic s-a referit și la viitorul fracturării hidraulice în Marea Britanie:

    În cartea sa, “Politica gazului de șist în Europa de Est”, Andreas a examinat modul în care abordarea politică și politică față de “fracking” a variat în diferite țări, inclusiv Bulgaria, Polonia și România, și a condus la rezultate diferite.

    Numai Polonia a creat un mediu prietenos “fracking-ului”, în timp ce în alte țări diferite grupuri s-au mobilizat pentru a împiedica industria să câștige un punct de sprijin.

    Fără a argumenta direct pentru sau împotriva gazelor de argilă, Andreas concluzionează că acolo unde guvernele foloseau o abordare de sus în jos pentru a încerca să obțină sprijin pentru gazele de argilă, fără să se gândească la angajamentul public, s-au confruntat cu opoziția publică. În contrast, autoritățile poloneze au implicat furnizorii existenți de energie, au consultat politicienii și oamenii locali și au asigurat comunitățile locale că vor împărți profiturile. În Polonia “fracking-ului” i-a fost acordată o licență socială de către părțile interesate, deși industria s-a blocat din cauza altor factori []n principal, cei geologi, n.m.]

    Implicațiile pentru Marea Britanie sunt că problemele din jurul unei licențe sociale reprezintă un domeniu cheie al dezbaterii.

    Andreas a spus: “Chiar și dovada că gazul de argil] este economic de extras – în Lancashire sau în altă parte a țării – nu va fi de ajuns pentru a face acest lucru.Exploarea resurselor energetice neconvenționale la scară industrială va necesita în cele din urmă o licență socială din partea societății ca întreg, nu doar a comunitățile locale afectate cel mai direct. Acest lucru nu va fi realizate doar prin procese birocratice, cum ar fi permisele de producție sau chiar printr-un mandat de la alegeri – permisul social necesită un buy-in mult mai larg.

    “În schimb, guvernul britanic ar fi bine să se gândească la modalități de a spori gradul de informare instituțional și de împuternicire a comunităților, precum și oportunitățile de a facilita achiziționarea unor părți interesate importante la nivel național și subnațional. Rezultatul poate fi greu de determinat, însă este singura modalitate de a da legitimitate politicilor sale și de a genera eventual acceptarea publică necesară pentru o tehnologie extrem de contestată “, a adăugat el.

    Cu privire la chestiunea mai largă a trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon, Andreas a spus: “Totuși, o abordare mai largă este că ceea ce este valabil și pentru fracking se aplică și aspectelor esențiale ale tranziției iminente către o energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sunt oamenii pregătiți să accepte numeroșii noii stâlpi de înaltă energie? Vor accepta ei noile și masivele ferme eoliene? Vor aprecia ei tehnologia care va permite obținerea de emisii negative pentru a îndeplini obiectivele climatice de la Paris?

    El a mai adăugat: “Societatea în ansamblul ei nu anticipează într-adevăr nimic la scara necesară și un salt serios într-o lume cu emisii scăzute de carbon poate fi un șoc pentru oamenii obișnuiți cu status quo-ul”.

    Pentru Bulgaria, influența politică rusească mi se pare dincolo de orice realitate obiectivă.

    Pentru Polonia, geologia nu și-a dat consințământul la o căsătorie fericită (Dragoste cu forța nu poate :-))

    Pentru România, însă, a nu accepta nici măcar o investigație geologică gratuită, să vezi dacă geologia este de partea ta sau nu, mi se pare o aberație dincolo de înțelegerea mea. Martori îmi sunt articolele și cititorii de pe Contributors că eu unul încercat cu toate puterile mele intelectulare să luminez opinia publică din România despre fracturarea hidraulică și implicațiile sale economice, sociale, ecologice etc.
    Dar, ca și în cazul Poloniei, dragostea cu sila nu se poate.

    Am mai folosit o dată analogia cu “Proștii” lui Rebreanu, care s-au sculat cu noaptea in cap, s-au pregătit, s-au pregătit, s-au pregătit…și până la urmă au pierdut trenul. “Trenul” gazelor de șist s-a oprit o dată în gara Bârlad, dar numai „pentru o minută”. Nu știu când va opri următorul și pentru cât timp.

    • Harald spune:

      Cu privire la abordările diferite din Europa de Est, după cum s-a constatat în repetate rânduri, polonezii sunt altfel de oameni. Nu sunt prea multe șanse ca românii să facă și ei vreodată lucrurile în același mod, indiferent în ce context.

      Cu privire la licența socială necesară din partea britanicilor, duplicitatea și ipocrizia lor nu poate fi înțeleasă din exterior la adevărata ei dimensiune. Nimic nu e bătut în cuie, niciodată. Orice opoziție din partea societății civile, indiferent cât de rigidă pare, este doar o metodă de a crește capacitatea de negociere.

    • ion spune:

      Eu din cate imi aduc aminte, problema nu a fost ca romanii nu vor sa se faca cercetari sau nu vor sa extraga gaz de sist. Problema era de proprietate privata. Daca in america presupun ca poti sa-ti extragi gazul, petrolul de pe terenul tau si sa ai un profit, in romania cum este? Din cate imi aduc eu aminte, poate gresesc, pur si simplu s-a intrat pe terenurile oamenilor si au inceput sa sape, in caz ca gasesc ceva ce fac? Expropriaza? Europa nu e america, aici e diferita proprietatea privata.

      Daca era o abordare cu cap, si oamenii de acolo isi vedeau profitul isi faceau si singuri aceste teste si vedeam numai sonde acolo. Faptul ca statul, economia romaniei o sa castige nu intereseaza pe nimeni, noi nu beneficiem direct de aceste castiguri, oricum o mare parte daca nu tot vor fi furate. Aici e problema.

      • Harald spune:

        @ion – stimate domn, în România s-au făcut sute de explorări în aceeași perioadă și nimeni n-a avut nimic împotriva lor. Inclusiv LukOil și încă o companie rusească au făcut asemenea explorări, fără niciun fel de reacții din partea localnicilor. Însă la Pungești era vorba de o companie americană, de Chevron. Chiar nu suntem în stare să punem două lucruri cap la cap sau aveți impresia că toți ceilalți s-au născut ieri?

        • ion spune:

          Aha, deci am dreptate, e si un motiv economic si tu nu il negi, tu zici ca au facut si altii dar la ai nostri nu le-au dat. Asa? Eu nu am avut terenuri acolo, si nu cunosc detalii, dar imi aduc aminte de acea perioada, si eu am ramas cu impresia ca oamenii nu au dorit din motive de proprietate privata si profit. Tu mi-ai confirmat ca asa a fost.

          Daca crezi ca americanii sunt sfinti si nu te jumulesc gresesti. Daca crezi ca americanii nu stiu sa dea mita si nu au dat prin romania in anii 90 si dupa, o sa te dezamagesc.

          In primul rand nu trebuie sa ascunzi problemele, ci sa le analizezi atent si sa cauti solutii. Chevron nu a avut abordarea care trebuie, aceasta e problema. Nu intreaba nimeni pe romani daca vor sau nu gaze de sist sau altceva.

    • More than 6,000 fracking wells needed in UK to halve gas imports

      Dacă Anglia va dori să-și înjumătățească importurile de gaze naturale între 2021 – 2035, va avea nevoie de 6.100 de foraje fracturate hidraulic. Platformele aferente acelor foraje vor ocupa o suprafață echivalentă cu cea a 4.900 terenuri de fotbal.

      Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au suspendat sau interzis fracturarea hidraulică. Rămâne doar Anglia ca țara care ar putea replica revoluția americană a argilelor, dacă, precum am semnalat mai sus, factorii politici decidenți vor câștiga o licență socială din partea populației.

      În prezent, Marea Britanie importă aproape 60% din gazul consumat: 1% provine din Rusia, iar 75% din Norvegia.

      • Hantzy spune:

        In locul inglejilor as lua 75% de la rusi. La fel sa faca si nemtii, si frantujii, si polonejii, chiar si italienii. Iar cand li s-or termina alora rezervele din Siberia, sa le vanda inglejii gazul lor fracturat, tinut in pivnita la rece, in Cornwall sau la Pungesti, cu pret triplu. Eeee?!

        Daca gazul rusesc e mai ieftin decat al tau, de ce sa nu importi si sa dai bani pe prospectiuni nesigure?! Polonezii ce.au castigat?! Iar din economiile facute sa dezvolti tehnologii noi, de care sa aiba si rusii, pana la urma, nevoie.
        Nu e o greseala sa visezi la covoare zburatoare … dimpotriva!

        • Harald spune:

          Oops! Nemții fac deja asta, prin Nord Stream. Iar tu n-ai călcat în viața ta prin Germania, right? :)

          • Hantzy spune:

            Oh! Nord Stream este cel mai puternic instrument de presiune al europenilor asupra Rusiei lui Putin. Inepta aia de Merkel nu se mulțumește cu NS, ci mai finanțează și un superterminal pentru lpg. Dacă Putin o face pe nebunul, DE cumpără lpg din USA, iar după 2-3 săptămâni va umbla kaghebel cu limba scoasă după euroi. Căci NS are doar două capete, iar costurile de întreținere cad în sarcina furnizorului. Vorba ceea: Clientul nostru, stăpânul nostru!
            Și da, nemții visează deja…

            • Harald spune:

              Așa e. Se știe de când lumea că furnizorul e supus tuturor presiunilor din partea clientului, exact așa funcționează economia! :) Și tot de asta se construiește Nord Stream 2, ca să-l preseze Merkel pe Putin până la turtire :) Iar Siemens și BASF tot asta fac în Rusia, îl presează pe Putin până îi ies ochii din cap! :)

              Să nu uităm că și Iranul trebuie presat, sapă Herrenknecht tuneluri acolo în neștire pentru programul nuclear iranian. Numai și numai ca mijloc de presiune din partea lui Merkel :)

            • Hantzy spune:

              Harald, intri pe un teren alunecos: premisele nu sunt comparabile, deci Ende der Geschichte!

        • Harald spune:

          @Hantzy – despre acționariatul și conducerea Nord Stream AG: Gazprom 51%, Wintershall (subsidiară BASF) 15,5%, E–On 15,5% etc.

          https://www.nord-stream.com/about-us/our-shareholders/

          Președintele Comitetului Acționarilor (Shareholders’ Committee) e deja cunoscut, celebrul Gerhard Schröder, iar printre membri mai figurează Dr. Hans-Ulrich Engel de la BASFși Mario Mehren de la Wintershall. Merită menționat și un mic detaliu: Gerhard Schröder a preluat funcția de la Matthias Warnig, care și-a început cariera la Stasi (Securitatea din RDG) și care a lucrat efectiv pe teren cu Vladimir Putin, recrutând vest-germani pentru KGB.

          Acum așteptăm noi povești despre presiunea germană asupra lui Putin :)

          • victor L spune:

            @ Harald,
            cre`ca @ Hantzi are dreptate: intri pe teren alunecos, unde nu se vorbeste de funie in casa spinzuratului.

            • Hantzy spune:

              Te-ai trezit vorbind, Victorel?! Ceea ce postează Harald mai abitir îmi susține afirmația ca premisele nu sunt comparabile.
              1. Gazprom e companie cu capital majoritar de stat, în vreme ce toate exemplelee enumerate de antevorbitor sunt companii cu capital privat. Merkel sau administrația germană nu au interese directe în susținerea oricăreia dintre ele, asa cum are Puțin față de Gazprom. Ca e e-on sau wintershall sau oricare altă companie nu contează. Impozitele vor fi încasate în continuare. Sunt zeci de companii în Germania care le-ar lua imediat locul celor două.
              2. Gazprom exportă în BRD materie primă, pe care nemții, odată primită, o pot utiliza după bunul plac, fără asistență din partea furnizorului. Spre deosebire turbinele Siemens, de exemplu, au nevoie de mentenanță, care implică dependență față de furnizor. Nenumărate programe guvernamentale rusești încearcă să dezvolte propriile instalații, tocmai pentru a nu mai depinde de Siemens sau Bosch.
              3. Legat de 2, administrația germană susține alternative la importul de gaz rusesc (acel terminal pentru LGP, ignorat pe nedrept de Harald) și are oricând la îndemână parteneriatul francez, ce-i poate furniza energie nucleară pe termen lung. Dacă Gazprom pierde, fie și doar parțial, piața germană, deci cea mai compactă și cea mai mare la care are acces direct, i se prăbușesc acțiunile instantaneu. Nu are alternative, precum BRD.
              4. Nici Martin Herrenknecht nu are susținere guvernamentală din partea Germaniei pentru afacerile sale externe. Cu ce e atunci Merkel în dezavantaj față de iranieni?!
              De altfel Herrenknecht este un tip controversat, cam cu aceleași manii ca și Trump, chiar mai accentuate. Se declară a fi de dreapta, dar susține guvernul verzilor în landul în care trăim și eu și el. Consideră că oportunitățile oferite de guvernarea SPD (din vremea aceluiași Schröder) pentru afaceri în Rusia sau OM nu vor mai putea fi egalate de vreun alt guvern. E chiar furios pe Merkel că nu îi susține afacerile din Iran, încercând de mult timp să ofere politicului argumente pentru a o face, susținând ca a reușit să sufle astfel Chinei o afacere de miliarde. China, care își folosește des dreptul de veto în cs când e vb de rezoluții ce privesc Iranul. Și aceeași China la care Herrenknecht a pierdut Africa, pe motiv că nu l-ar fi ajutat Merkel.
              Observi asemănarea cu Chevron?! Guvernele, atât cele din țările lor cat și cele locale, trebuie să se implice pentru promovarea afacerilor lor. De ce?! Nu mai există cerere și ofertă?! In Texas o singură familie a primit din partea Exxon 6 mld de dolari pentru mineralele din subteran. Cât le-a oferit Chevron tuturor țăranilor din Pungesti? Sau Gabriel Ressources celor din RM? E mult mai simplu să tratezi direct cu pixul vreunui potentat, așa cum a făcut Sterling pentru platoul continental al Mării Negre, nu?! Dar abia când se încheie un astfel de contract, vedem jumătatea goală a paharului. Și din “dreptaci” devenim subit stângiști, globaliști, propagandisti, progresisti, nihilisti, stalinisti, sorosisti și toată gama de epitete cu care se bat online apărătorii traditionalismului inovator și vrăjitor.

        • Harald spune:

          @Hantzy – de Nord Stream nu ar fi fost deloc nevoie, Germania avea propriile centrale nucleare plus acces la gazul rusesc prin conductele existente din Polonia și Ucraina. Gerhard Schröder a decis să închidă centralele nucleare, el a reprezentat în mod direct nteresele rușilor, exact ca Willy Brandt pe vremuri.

          După ce și-a făcut treaba (cu prețul compromiterii sale, evident) el a fost înlocuit cu Merkel, care are exact rolul lui Helmut Schmidt de pe vremuri: promovează interesele rușilor, dar într-o manieră mai soft, treaba cea mai murdară fiind deja făcută de către predecesorul ei. Astfel că ea a accelerat programul de închidere a centralelor nucleare, când a avut ocazia și pretextul potrivit.

          Nord Stream e necesar pentru ca rușii să obțină banii nemților, iar minciuna ta cu întreținerea gazoductului asigurată de furnizor s-a dovedit a avea picioare scurte. În realitate a fost construit și întreținut tot pe banii nemților. Iar dacă tu îți imaginezi că a folosi termeni derogativi gen ”kaghebel” la adresa lui Putin e destul ca să păcălești pe cineva, îți imaginezi greșit :)

          • Hantzy spune:

            Mda, cu asta sunt de acord: rușii au mai multă nevoie de banii nemților, decât nemții de gazul rușilor. Cine are atunci atuurile?

            Încearcă poate proză SF! Restul comentariului dovedește ceva imaginație.

          • Harald spune:

            @Hantzy -vezi de ce a demisionat Willy Brandt și vezi unde lucrează Gerhard Schröder, după care poți să vorbești cât vrei despre imaginație și despre proză SF :)

            A apela la minciuni este o dovadă în sine despre lipsa de stimă de sine, dar a persista în minciună și după ce ai fot prins e de-acum treabă de psihiatri.

            • Hantzy spune:

              Ah, am redus deja numai la ce e verificabil?! Mulțumindu-ne să sugeram restul?!
              Proza Sf conține și f multe realități. Știu bineînțeles de Willy Brandt și de Gerhard Schröder, dar devin reticent când e vb de teorii conspirative.

  12. Cap de locuitor spune:

    Prof. Cranganu are condei si s-ar putea relaxa scriind scenarii de film sf.

    Nu vad ca se poate face dincolo de rezerve de hrana, combustibil si medicamente.

    Problema e ca populatiile care ar avea nevoie de cele mai bune masuri de salvare nu sint in stare s-o faca, pentru ca se tin de revolutii, de socialism si alte chestii umaniste.

    Dar, exista preotii corectitudinii politice si cred ca asta ar fi solutia lor limitata: Canada sa ia 500 de mil de refugiati, SUA-1 miliard si tot pe atita “sa asimileze” Europa colonialista. Australia are clima cam neplacuta, asa ca localnicii se pot muta in nord, in timp ce sudul ar putea fi preluat de cel putin 500 de milioane de nou veniti.

    Solutia tuturor problemelor e un educatie si munca.

    Tarile sarace si inapoiate trebuiesc ajutate sa-si edifice sisteme de educatie eficiente; alternativa e sa ne inecam cu totii in saracie si, poate, cenusa vulcanica.

  13. ion spune:

    Sa zicem se intampla ceva in Italia, avem de mutat 1.4 milioane de oameni. Ziceti ca ei trebuie hraniti pe timp nedeterminat. Eu nu stiu daca e asa, ar trebui acolo unde se muta sa lucreze si ei ceva, hai te-ai odihnit si ti-ai revenit cateva zile, saptamani. Dar nu e asa de usor cu munca. Daca am fi rationali, ei ar trebui sa inceapa sa construiasca imediat o alta asezare, sa inceapa sa construiasca case, infrastructura, dar pe ce teren, cu ce bani? Aici ar trebui gandit, cum de facut ca economic sa functioneze, razboaiele sunt un fel de exercitiu din acesta de fapt.

    • donquijote spune:

      Pai, evident, pe un teren pe care nu sta nimeni la ora aia din motive practice: sa zicem in Siberia, Kalahari, Desertul Gobi, Groenlanda … samd.
      Cam greu sa iei viata in piept si sa fragezesti desertul dupa ce ai trait douamii de ani sub poala vezuviului cu clima blanda, pamanturi manoase si (mai nou) cu bani veniti si mai usor din turism si afaceri.
      Cati rezista la asa ceva? … chiar daca se odihnesc vreo doua-trei saptamani…

    • victor L spune:

      @ ion,
      scuza-mi curiozitatea: nu esti cumva frate cu un “shomer” din State, stringator de “sticle de plastic”?
      Cind cu atita nonsalanta ne spui ca 1,4 milioane pot fi mutati si hai la munca, confirmi vorba aia sugubeata “vorbi si nea Ion, ca e si el om”.

      • ion spune:

        Nu stiu daca am frati in america care aduna sticle de plastic. Pana la urma fiecare face cum il duce capul. Ar fi bine sa te uiti mai neutru la oameni, pana la urma sunt o gramada de atomi asa cum esti si tu.

        Tu stii sa citesti atent? Nu vad nonsalanta in ce am scris. Am intrebat daca se intampla ceva si trebuie mutati 1.4 mln, cum ar putea sa functioneze? Dupa parerea mea ar trebui sa existe un mecanism care sa-i puna la treaba in loc sa-i tina asistati social pana la sfarsitul vietii.

  14. Teodor spune:

    Domnule profesor am o curiozitate legata de efectul cresterii nivelului apelor oceanice asupra geologiei terestre. Neavind cunostinte de geologie, personal cred ca efectele redistribuirii presiunii oceanului planetar si scaderea vitezei curentilor oceanici ar putea creste frecventa eruptiilor/seismelor si probabil ca acestea ar (re)aparea in zone in care nu ne-am asteapta sa apara. De fapt cred ca aceste evenimente neasteptate ar face parte dintr-o “reasezare” planetara, intrebarea mea fiind mai degraba despre cum, cat si cand credeti ca va avea loc aceasta reasezare ?
    Sau ca sa fim mai aplicati, exista date/studii care sa coreleze activitatea vulcanica cu iesirea din periodele de glaciatiune in sensul in care schimbarea climei ar putea fi cauza unor eruptii ?

    Va multumesc pentru articolele dumneavoastra pe care le gasesc deosebit de edificatoare.

    • În natură, toate fenomenele sunt interconectate, mai mult sau mau puțin. Cele patru componente ale sistemului climatic- geosfera, hidrosfera, atmosfera și criosfera – nu fac excepție.

      În timpul unei glaciații, creșterea masivă a calotelor glaciare exercită extra-presiune asupra crustei terestre, care suferă scufundări variabile ăn funcție de masa ghețarilor și proprietățile reologice (comportării mecanice) a rocile de dedesubt.

      Când ghețarii se topesc, total sau parțial, prin fenomenul de izostazie, are loc un „recul” al crustei, care tinde să revină la poziția (elevația) anterioară deformării prin glaciație. Re-ajustarea izostatică a crustei se manifetă sub mai multe aspecte:

      1.Afectează faliile crustale existente, eliberându-le de presiunea litostatică și ajutându-le să producă cutremure prin eliberarea stressului acumulat în timpul glaciației;

      2. Modifică volumul bazinelor oceanice, implicit al nivelului lor (gheața topită contribuie parțial la creșterea volumului oceanic, dar produce o ridicare a crustei relativ la nivelul oceanului, mascând astfel parțial creșterea acelui nivel prin acumulare de apă din ghețari și prin expansiunea volumetrică produsă de încălzirea globală);

      3. Accelerează activitatea vulcanilor aflați în imediata apropierea a unor ghețari ( Islanda, Alaska, sudul Americii de Sud, nordvestul Americii, chiar Antarctica). Mecanismul se presupune a fi următorul:

      Când ghețarii se extind, gheața pune o presiune imensă pe suprafața Pământului. Aceasta poate afecta fluxul de magmă și camerele magmatice. Când ghețarii se topesc, scade presiunea litostatică și crește astfel magma poate migra mai ușor și mai repede către suprafață, unde se vor produce erupțiile.

      Ultima lucrare pe care am citit-o anul trecut lega diminuarea activității vulcanice din Islanda de acum 4500 – 5500 ani de creșterea calotelor glaciare de pe insulă.

      Climatic control on Icelandic volcanic activity during the mid-Holocene

      Există, conform autorilor, un interval de timp de ~600 ani de la terminarea glaciației până la intensificarea activității vulcanice. Ultima glaciație s-a terminat acum 10,000 ani în multe locuri, dar nu s-a consemnat o creștere semnificativă a erupțiile vulcanice în zonele eliberate de gheață. Trageți dumneavoastră concluzia.

  15. Ela spune:

    Cred ca oamenii de stiinta contemporani au capacitatea reala de a demonstra (a posteori, evident!) “cum” s-a produs orice fenomen natural, dar raman in imposibilitatea factuala de a proba si “de ce?”
    E normal ca, studiind geologia, climatologia, orogeneza, seismologia, sau orice alta stiinta la care au contribuit generatii intregi de cercetatori si eruditi, raspunsurile obtinute sa fie juste, din p.d.v. al “necesitatii” producerii lor la un moment dat in…trecut!
    Se pare insa ca, pe langa necesitate, ceea ce a facut posibil ca “totul” sa existe astazi, inclusiv viziunea noastra despre “tot”, a fost si…hazardul. O doza chiar importanta, as zice ;)
    Este un motiv suficient, in opinia mea, ca sa admitem ca, practic, nu stim ce va fi maine!
    In acest context, mi se pare firesc ca fiecare sa isi apere bisericuta, cu conditia de a le respecta pe toate celelalte!
    Cea mai simpla metoda pentru asta : respectul vietii!
    Indiferent cat ar fi de sigur ca, de ex, fracturarea hidraulica e o binecuvantare, daca unii nu o vor, respecta-le libertatea de alegere! Unde-i problema? E absurd, deci inutil, sa te superi ca nu toata lumea vede confortul la fel ca tine.
    Avem deja trista experienta cu exportarea democratiei in Vietnam, Afganistan sau Iraq, de ce am insista si cu impunerea progresului si confortului made in USA?
    Suntem si vom fi, concomitent identici si diferiti, izolati si interconectati, as spune chiar interdependenti, nu stiu “de ce”…? Dar se pare ca asa este…necesar!

    • Mi se pare că amestecați unele lucruri într-un mod care produce confuzii: fracturarea hidraulică nu este o formă de confort pe care unii vor să ți-o bage pe gât cu forța, nici nu se compară cu democrația și progresul made in USA și impuse altor țări. Este vorba despre o tehnologie de estimare (în prima fază) a resurselor energetice ale unei țări, nu a terenurilor unor persoane individuale. Iar în România, ca și în toate țările de pe glob (cu excepția SUA), resursele energetice sunt patrimoniu național și din această perspectivă au un statut privilegiat.

      Apoi, uitați că Chevron nu s-a impus cu forța pentru a veni în România să lucreze pentru identificarea și caracterizarea calitativă și cantitativă a eventualelor resurse de de gaze de argilă. A existat o licitație publică pentru explorarea a trei perimetre din Dobrogea de sud pe care Chevron a câștigat-o în fața celor de la Total (Franța) și a altor participanți pentru simplul motiv că statul român a dorit să evalueze potențialul resurselor neconvenționale de hidrocarburi din acea parte a țării. Pentru că nicio altă companie participantă la licitația publică nu a prezentat dovezi că poate explora argilele gazoase, Chevron a câștigat licitația. (Forajul de la Pungești a fost obiectul unei alte licitații, câștigate de o altă companie. Chevron a cumpărat autorizația și drepturile de foraj de la acea companie)

      Politicile de tip ping-pong ale guvernului Ponta – ba acceptăm fracturarea, ba introducem un moraratoriu – nu au fost dovada unei maturități decizionale. Iar jocul al două capete – și pentru Chevron, dar și pentru galeria violentă a protestarilor posibil suportați discret de forțe oculte – a fost o masivă bilă neagră pentru statul României de partener serios de afaceri.

      Iar culmea ironiei este faptul că recent Chevron a fost obligată de Înalta Curte de Arbitraj Internațional de la Paris să plătească României daune de peste 70 milioane dolari pentru ne-onorarea contractului de explorare a resurselor neconvenționale din Dobrogea de sud. Și cu capul spart și cu banii luați!…

  16. ventidius spune:

    Nu se supara nimeni pe cei care nu vor fracturare in curtea lor. In schimb, e suparator daca Romania nu poate face simple prospectiuni pentru a afla de ce resurse dispune doar din cauza manipularilor stravezii savarsite de idiotii utili ai Moscovei, fie ei ecologisti sau legionari-ortodoxi.

  17. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    O lecție de geologie servită ziarului The New York Times (Update pentru articol)

    În ediția sa de vineri, 27 aprilie 2018, The New York Times a publicat în cadrul rubricii Climate articolul How Oman’s Rocks Could Help Save the Planet, semnat de Henry Fountain.

    Nici n-am ajuns cu lectura la jumătatea articolului că am găsit o minciună gogonată: „carbon dioxide, the most prevalent greenhouse gas”. Oripilat, am scris imediat un e-mail autorului:

    Dear Mr. Fountain,

    When you write something like that:

    carbon dioxide, the most prevalent greenhouse gas

    what exactly do you mean by prevalent?

    If ‘prevalent’ means most frequent or common in common English, then you simply mis-stated the reality. The most common greenhouse gas are the water vapors, or clouds, representing about 90% of total concentration of greenhouse gases.

    Your carbon dioxide concentration reaches today about 400 ppm, or 0.04%, i.e., more than 2200 times less than water vapors. And that number includes large amounts of natural CO2 emitted by volcanoes, mid-ocean ridges, decomposition of carbonates, exsolution from the oceans etc., you did not mention at all.

    I understand that you tried to make a politically correct statement – that anthropogenic carbon dioxide, produced by burning fossil fuels or cement manufacturing, has some role in the climate change equations. But your bare statement about CO2 is highly misleading. I suggest you add an extra paragraph or a footnote to clarify your statement.

    If you need more details, do not hesitate to contact me.

    Sincerely,

    Prof. Constantin Cranganu

    Brooklyn College of the City University of New York
    Dept. of Earth and Environmental Sciences
    2900 Bedford Avenue, Brooklyn, NY 11210
    tel. 718-951-5000 ext. 2878
    fax: 718-951-4753
    and
    Ph.D. Program in Earth and Environmental Sciences
    City University of New York, Graduate Center
    365 Fifth Avenue, Room 4306
    New York, NY 10016
    Phone 212 817-8240; Fax 212 817-1513

    Răspunsul ziaristului a fost prompt:

    Dear Professor Cranganu,

    You’re absolutely right, and I should have realized that was not correct. The language was inserted by an editor and I didn’t think about it. We’ll see about fixing it.

    Thanks for reading,

    Henry Fountain

    Henry Fountain
    Climate reporter, The New York Times
    212.556.3930 (o) 914.584.0371 fountain@nytimes.com
    Twitter Facebook Instagram
    Author, The Great Quake: How the Biggest Earthquake in North America Changed Our Understanding of the Planet

    Peste câteva minute articolul a fost corectat prin eliminarea gogomăniei din text și publicarea unei erate:

    Correction April 27, 2018

    An earlier version of this article described incorrectly the presence of carbon dioxide in the atmosphere. While it accounts for four-fifths of human-caused greenhouse gas emissions, it is not the most prevalent heat-trapping gas. Water vapor is more abundant.

    Concluzia: Unii ziariști (de la anumite publicații) trebuie urmăriți atent pentru a se evita manipulări grosolane și intoxicarea publicului cu chestii politically correct, dar false.

    • Josef Svejk spune:

      Domnule profesor dincolo de orice îndoială că tragrea de urechi a autorului articolului din Pravda de NY e un fapt lăudabil, util și necesar.Surprinzător e mai degrbă faptulcă a reacționat. Însă hai să nu ne îmbătăm cu apă rece. Minciuna e adânc înrădăcinată în conștiința publică. Dacă ar fi să faceți un sondaj printre cititorii dumneavoatră de pe această platformă, (care vă citesc si comentează aprig de ani de zile) întrebând care e principalul vector al poluării atmosferice, sunt convins că mai mult de jumătate vor răspunde cu siguranța lui Ghiță Funar în priviri: „Dioxidul de carbon!”. Pariez o sticlă de Dom Perignon, orice an după 1971 contra un capac de sticlă de bere :) Zilele trecute idiotul util par excellence alvremurilor noastre, Emmanuel Macron, a gurguțat în fața Congress-ului SUA despre lupta împotriva emisilor de dioxid de carbon. ȘI în loc să o bușească râsul, audiența l-a aplaudat cu entuziasm.

      Dacă toate astea ar fi foar niște minciuni nevinovate precum povestea lui Albă ca Zăpada sau cea a lui Dănilă Prepeleac, n-ar fi nici o problemă. Necazul e că această minciună imensă consumă anual sume gigantice. Gândiți-vă doar la sistemele tot mai sofisticate, scumpe și inutile, destinate reducerii emisiior de CO2 de la bordul fiecărui vehicol construit în ultimii peste 20 de ani. Sume ce ar putea fi folosite la eradicarea a numeroase boli pustiitoare, a foametei sau la explorarea spațiului..Cheltuielile globale pntru înarmare sunt nimic pe lângă cele înghițite de lupta futilă cu emisiile de dioxid de carbon. Și nici măcar asta nu e tot. Fixația pe reducerea emisiilor de dioxid de carbon premite menținerea unor emisii ridicate de noxe cu adevărat poluante și ucigașe. În aceast sens UE e de departe campioana cretinismului criminal ridicat la rang de supremă virtute.

      Deci minciuna e tot acolo bine, merci. Lupta împotriva ei se va întinde pe generații de acum înante. Să nu ne culcăm (încă) pe o ureche…

      • Și eu am fost surprins de rapiditatea cu care au procedat la publicarea corecției. Politica lui The New York Times, ca și altor publicații majore, este de a rezista cât mai mult sau de a refuza publicarea unei corecții, pentru că acest gest are consecințe la nivel de imagine și credibilitate. Dacă nu au cum rezista, redactorii sau editorii, care au făcut boacăna, publică o Erată la multe zile după publicarea articolului original și într-un locșor cât mai ascuns din paginile ziarului.

        Deși Corecția a apărut în decurs de minute după ce am trimis e-mailul autorului articolului, ea conține, totuși, o subtilă manipulare: vorbește despre cele 4/5 pe care CO2 îl reprezintă din totalul gazelor antropogene cu efect de seră, dar nu se dau numerele care definesc concentrațiile tuturor gazelor cu efect de seră. Adică, nu se compară 0.04% concentrația totală de CO2 vs. 90% concentrație vapori H2O. Mai este de lucrat cu educația geologică a ziariștilor :-)

        • Harald spune:

          “Ideas Die Hard”, scria undeva Isaac Asimov. Povestea asta cu nocivitatea dioxidului de carbon e atât de înrădăcinată încât va avea nevoie de 2-3 generații ca să dispară complet. A depășit de mult stadiul unei simple minciuni, a fost asimilată de niște oameni pe post de cunoștințe de bază și acele ”cunoștințe de bază” nu vor dispărea decât odată cu trecerea acelor oameni la odihna veșnică.

          Ceva similar s-a întâmplat cu ideile socialismului științific, există și azi oameni care le repetă inconștient în public, deși ei le-au au auzit de la părinți, nu le-au mai fost lor predate în școală, în mod direct.

          Vestea bună e că ideea nocivității dioxidului de carbon va pierde teren mult mai repede, ca urmare a conflictului ”clasic” dintre generații. Cam în 10-15 ani, copiii își vor persifla părinții pe tema asta, cu o lipsă totală de respect :)

        • Josef Svejk spune:

          O, dar la chestia cu corectia nu trebuie scapata din vedere ipoteza ca omul s-a temut ca o fi calcat pe bombeu cine stie ce alt grup iecologist care lupta impotriva apei si vaporilor ei ce prapadesc planeta. :)

          Absolut intamplator am ajuns la Chicago acum doua saptamani. Printre altele am fost la muzeul de istorie unde se deschisese o expozitie de arta precolumbiana. Am prins discursul de deschidere al expozitie tinut unui distins istoric de prin partea locului. Personajul era in mod cert timorat de faptul ca ar subiectul ar putea ofensa cinse stie ce grupuscule pe cat de mici, pe atat de zgomotoase si agresive. Asa ca juma’ de discurs a batut campii cerandu-si anticipat scuze pentru toate pacatele imaginabile. Ca mde istoria (precumm in stalinism) a sjuns un subiect sensibil si mortal pentru zgubilitcii politic corecti. Vorba lui Maiakovsky (cred): In URSS poezia e atat de respectata incat oamenii sunt executati din cauza ei…

        • Mircea Modan MirceaM spune:

          Mie imi da ca si dvs trebuie sa bagati urgent o erata :P
          Ziceti asa: ” Adică, nu se compară 0.04% concentrația totală de CO2 vs. 90% concentrație vapori H2O. Mai este de lucrat cu educația geologică a ziariștilor :-)”
          Daca as fi rau as spune ca mai e de lucrat si la aritmetica geologilor :P

          gazele din atmosfera “arata” cam asa, din cate stiu eu::
          vapori de apa 1.95%
          argon 0,91%
          oxigen 20,54%
          azot 76,55%
          dioxid de carbon 0,04%
          altele 0,01%
          Dvs comparati procentul de dioxid de carbon din atmosfera(0,04%) nu cu procentul similar de vapori din atmosfera (care e 1,95%) ci cu procentul vaporilor din totalul gazelor de sera (care sunt cam 2,17% din total atmosfera,daca aia 90% sunt corecti)
          Daca ar fi sa comparam mere cu mere spunem ca dioxidul de carbon reprezinta 0,04% dint atmosfera iar vaporii de apa 1,95% tot din atmosfera
          daca ar fi sa comparam pere cu pere am zice ca , din totalul gazelor cu efcte de sera vaporii reprezinta 90% si dioxidul…nu stiu cat si imi e lene sa caut :P dar, asa la botu calului ar fi vreo 2%…decei comparam 2% cu 90%
          Si mai mult,efectele nu sunt proportionale cu aceste procente, la fel cum un pahar de bere nu are acelasi efect ca un pahar(la fel de mare) de palinca :P Pe verificatelea!
          Unii zic asa:
          -vaporii de apa sunt responsabili cam cu 70% din efectul de sera (desi sunt 90% din total)
          -dioxidul de carbon cu 9% (cam 4% cauzate de activitati industriale-desi sunt doarv 2% – deci jumatate din aportul codoiului este “uman”..dar jumatate din 9%)
          -gazul metan 9%
          restul oxid de azot, gaze fluorurate etc

          Deci, nu comparam 0,04% dioxid din atmosfera cu 90% procent din altceva ( partea din atmosfera reprezentand gaze cu efect de sera)
          Acuma, sunt curios, dati erata sau nu? :P
          P.S si ca sa nu fie vreo indoiala afirmati ca in mail i-ati spus tipului
          “Your carbon dioxide concentration reaches today about 400 ppm, or 0.04%, i.e., more than 2200 times less than water vapors”
          Pai 1.95/0,04-48,75 nu…2200! vaporii sunt doar de vreo 50 de ori mai multi.
          Dupa ce depasim aceste chestiuni aritmetice se poate discuta pe bune desprfe unde putem actiona, cu riscuri cat mai mici, la tehnologiile existenete: la vapori sau la codoi,metan, fluorurate-ael caror eefcte sunt de zeci sau chiar mii de ori mai tari ca la codoi)

          • Principalul meu punct contra ziaristului de la The New York Times a fost afirmația, dispărută acum din textul său, că „dioxidul de carbon este cel mai prevalent gas cu efect de seră”. Diversele numerele ale concentrațiilor (de masă, de volum etc.), care sunt acceptate de literatura de specialitate, infirmă afirmația ziaristului.

            • Hantzy spune:

              Dle Profesor Crânganu,

              În deschiderea articolului din NYT, apare la un moment dat:
              “They (The Oman’s Rocks _ n.m.) remove planet-warming carbon dioxide from the air and turn it to stone. In theory, these rocks could store hundreds of years of human emissions of CO2″ Coroborând deci preambulul articolului cu informațiile din cuprinsul său, “manipularea” nu mai pare a fi scopul autorului, chiar dacă o anumită rigurozitate în exprimare ar fi fost benefică. Însă devine clar pentru orice cititor atent ce tratează articolul, anume emisiile antropice de codoi. Asta pentru că, în scopul evitării acumulării în atmosferă a gazelor cu efect de seră, numai aici am putea interveni. Concentrația vaporilor de apă din atmosferă nu e necesar a fi corectată, variațiile cu deterministică umană fiind în acest caz insesizabile.
              În schimb, caracterul predominant al codoiului antropogen, ca gaz cu efect de seră, nu prea mai poate fi negat, poziția sa de lider de branșă fiind “atacată” doar de metanul purjat de vite, și ele hranite cu gaze de eșapament, de-a lungul nu știu cărei Interstate de care ne povestea Švejck mai an, oripilat la rândul său că nu vedea vaci lângă autostrăzile germane.
              Observ însă că faceți apel, în apărarea intervenției dumneavoastră, la niște cifre “acceptate” în literatura de specialitate. După explicațiile dlui MirceaM, cifrele îmi sună mie tot a minciună îmbrăcată ca “adevăr oficial” și nu pot să nu mă întreb de ce păreți atunci pornit împotriva corectitudinii politice:
              “Unii ziariști (de la anumite publicații) trebuie urmăriți atent pentru a se evita manipulări grosolane și intoxicarea publicului cu chestii politically correct, dar false.”

            • Josef Svejk spune:

              @Hantzy

              Autorul articolului din NYT minte chiar daă o face în afara subiectului principal. Și dacă povestea cu rocile din Golf ce absorb CO2 e adevărată, el minte atunci când afirmă că codoiul e principalul gaz cu efect de seră din atmosferă. Dl. Crânganu l-a atenționat asupra minciunii pe care )intenționat sau nu) o răspâdea.. E ceea ce, noi oamenii civilizați, am încâțat în cei șapte ani de acasă: Și anume că mincuna nu trebuie nicidată lăsată nesancționată. Dacă dumneaoastră n-ați învățat asta în copilărie, ei bine nu e nicodată prea târziu. Acum ați aflat-o de la mine și sper să aveți tăria de a vă elibera din robia miniunii. Mult succes!

          • Josef Svejk spune:

            Domnu’ Mircea,

            Dumneavoastră păreți mai refractar ca inchizitorii care l-au prăjit pe rug pe Giordano Bruno. Cam toți iecologiștii suferă de un fanatism și o obtuzitate mintală greu de imaginat pentru vremurile noastre.De unde oare refuzul disperat de a testa niște chestii simple, respectiv preferința pentru propovăduirea agresivă a postulatelor fără acoperire?! Putși să ne luminați?!

            Dumneavoastră credeți că grădinarii profesioniști au genertoare de CO2 în sere le lor așa de amuzament? Spre deosebire de dumneavoastră țăranul propietar de seră știe (o fi mers mai des ca dumneaoastră la școală, sau măcar a învățat din experiență) că are nevoie de o concentrție de CO2 în sera lui de binișor peste 2%-3% ca să se producă gloriosul efect de seră.

            Puteți testa smplu asta variind conținutul de CO2 dintr-o seră. La concentrații de sub 0.5% -1% (de 12.5-25 de ori concentrația atmosferică !) efectul de seră e practic nedetectabil, chiar dacă folosiți termometre cu precizie de sutimi de grad, proaspăt etalonate . OK, Poate nu aveți seră și poate nu vă permiteți termomentre sofisticate ca să luați temperaturile simultan în mai multe zone ale serei spre a avea relvanță statistică. Dar două sticle de apă sunt sigur că vi le prmiteți. Nu-i așa?

            V-am mai dat de câteva ori un experimetn simplu pe care îl poate face oricine. Chiar și dumneavoastră:

            http://www.contributors.ro/editorial/despre-agnotologie-cu-doua-studii-de-caz-fracturarea-hidraulica-%C8%99i-consensul-celor-97-exper%C8%9Bi-care-sunt-de-acord-cu-incalzirea-globala-antropogena/#comment-332103

            Rețineți un fapt de bun simț: Ignoranța e scuzabilă. Miniuna consecventă și intenționată însă nu e. Na kazanie!

            • Hantzy spune:

              Domnule, înainte de a insista în nebunia unui experiment irelevant, ar trebui să vă luați câteva măsuri de precauție. Lucrați în automotive branch, din cate am înțeles, deci ar trebui să fiți familiarizat cu chestiuni din managementul asigurării calității, convenții definite de AIAG.
              Unul dintre acestea privește în general Process Capability Index, cu subpunctul Measurement System Analysis.
              Dumneata propui un experiment cu o dispersie mult prea mare a rezultatelor, fără a fi capabil să măsori variația respectivă. Un astfel de experiment este irelevant și poate furniza cel mult aprecieri de trend, dar în niciun caz concluzii definitive. Ignorarea unor condiții generale de lungă durată, în favoarea unor circumstanțe sezoniere și limitate teritorial, mai exact a particularităților din atmosfera terestră în favoarea celor din solariile de câțiva metri cubi sau a unor dmc cât cuprinde o sticla de apă, este o manipulare încă mai grosolană decât orice omisiune a vreunui ziarist.
              Nu e prima dată când expertul din dumneata se face de râs (cromarea în UE a fost un alt caz), dar când asta vine la pachet cu impertinența, singura opțiune rămâne “scroll forward”. Ceea ce eu voi face!

            • Josef Svejk spune:

              @Hantzy

              Bag seama că dumenavoastră lucrați la Agitptop:) că de aia vă lansați în bolboroseli confuze sperând să pună cineva botu’. Vă chinuiți să vp facți număru’ la masa greșită.Ce ar fi să vă încercați talentele un pic mai încolo?

              Dacă ați avea o umbră de educație cartziană ați ști foarte bine că orice fenomen natural poate fi dovedit în labotator. Și de regulă e mult mai pregnant acolo decât în natură unde apar o seamă de factori perturbatori. Nu reusșesc să-mi amintesc dea nici un fenomen natural care să nu poată fi reprodus exeperimental. Dumneaoastră aveți vreo-un alt exemplu, afară de efectul de seră al CO2 la concentrații săzute?!ar dacă codoiul chiar are un efect de seră sensibil și semnificativ în concentrație de 0.04%, cum dovediți asta experiemntal?! Cu cuvintel dumnevoastră…

              Nu pot decât să vă dau același sfat pe care i l-am dat și lui MirceaM: Dacă chiar vreți să câștigați o umbră de respectabilitate, străduiți-vă să nu mai susțineți miciuna. Eu zic că e posibil. Chiar și în cazul dumneaoastră.

              P.S. Chesrua cu cromarea e adevărată. Nenumărați contractpr mici au pierit deja, iar o bună parte din marile companii și-au mutat preventiv de ani de zile tarabele ce produc component cromate în afara UE. Asta chiar dacă UE continuă să amâne intrarea în vigoare și a interzis din 2017 doar cromarea decoratvă.

              În 2013 când circul era pe la început, iată ce scria prestigioasa publicație britanică „Engineering Matrials”:

              „Under REACH the use of hard chrome plating (HCP), which has been widely used in the aerospace and defence industries for decades, is soon to be heavily restricted. ”

              http://www.materialsforengineering.co.uk/engineering-materials-features/uk-company-fights-back-against-tightening-eu-regulations/58392/

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Credeam ca ati inteles, v-am mai spus o data logica interpretarii datelor, care confirma uimitor de bine procentul de 0,04%. Chestia este sa intelegi ce se intampla :P
              Daca nu ati inteles atunci va mai spun o data, sub alta forma, poate veti intlege intr-un final.
              Codoul este ca o rezistenta electrica pe “invers”, sa zicem de -1 ohm. care sa scade din rezistenta “naturala”
              La o dif de potential de 300V, sa zicem si o rezistenta naturala de 300 ohmi, veti avea un curent de 1 Amper, masurabil cam cu orice
              Intervine rezistenta asta inversa suplimentara, de -1 ohm, veti ava 299 ohmi la 300 V, Curent de 1,0034, greu masurabil dar masurabil(la fel de greu masurabila este si variatia temp Pamntului, dar asat nu o facem noi cu termometrele nostre cu precizie de 0,01 K, na al meu are 0,05 K, ca sunt de la tara :P)
              Asta e Pamantul, cu o dif de “potential” data de temp medie a Pamntului (14 C) si zero absolut -274,17C, de aia ziceam 300, sa simpliifcam calculele,vad ca e greu de tot!
              Dvs aveti sera, unde dif de potential e de 30 V, ( adica un -10 afara, sa zicem si un plus 20 inauntru, daca aveti alte valori puneti mana pe creion) la 300 ohmi, aveti un curent de 0,1 ohmi..masurabil foarte usor si el.
              La 299 ohmi aveti un curent de0,10034…hopa
              In primul caz influenta ohmului ala este de ordinul miimilor, in al doiela de ordinul zecimilor de miime. Sarim un ordin de marime Cum le masurati ca sa evitati zgomotul, inertiile si alte alea? Greu la miimi, extrem de greu la zecimi de miimi
              Ptr a a avaea acelasi efect ca la 300V, ca asta va doare, nu?nu intlegeti de ce in sera , la o dif de zece ori mai mica fata de temp Pamant-cosmos, nu aveti aceeasi efcect al “ohmului”, adica de ce 0,5% e valabil in sera si pe pmant e de 0,04%… phhha, termodinamica bat-o norocul!)aveti nevoie de o rezistenta de, ati ghicit, de 10 ori mai mare. adica de 0,4%
              Na, dvs vedeti influenta la 0,5%…

            • Josef Svejk spune:

              @MirceM

              Domnu’ MirceaM, iar vă încurcați ca broasca-n păr prin sofime ieftine pe marignea științelor exacte. Dacă ați fi dat ceva mai des pe la școală, ați fi știut că codoiul e mai greu ca aerul Adcă zboară ceva mai jos, precum crocodilul din bancul cu Bulă. Car’ va să zică grosul codoiului e bulucit apropierea solului, și are bietul de el aceeași diferență de potențial atât în sera de flori a neveste-mi cât și în aerul înconjurător.

              Așa că zic să vă mai dați un pic arcușul cu scâz și să mai înrcați și pe la alte mese. Imposibil să nu găsiți pe cinva de aburit. Succes!

            • Hantzy spune:

              Josef Švejk,
              În primul rând civilitatea te obligă să acorzi prezumția de bună-credință celorlalți. Mai ales atunci când autorul articolului își cere scuze și corectează textul. Elma săvârșit doar o inexactitate, nu a mințit sin nici manipulat, grisolan sau subtil.
              Experimentul c6 cele doua sticle e irelevant. Dacă nu ți-a crescut laborator în gâtul lor, atunci factorii perturbatori sunt mult prea mari pentru a putea fi controlați. Îți sugerasem deja să vezi pricess capability index. Tu ai construit practic două termometre, cu agenți termici diferiți, dar care ajung după un oarecare timp la temperatura mediului în care le-ai plasat. Evident, ambele la aceeași temperatură. Dacă vrei sa fii mai riguros, umple două bidoane subțiri cu co2 și cu aer atmosferic. Pentru cel cu co2 folosește de exemplu cartușul pentru sifon. Pune-le capac și încălzeștele pe ambele, fie la soare,dar mai bine în cuptor sau în cada cu apă fierbinte. Vor avea ambele aceeași temperatură, însă căldura absorbită de fiecare e diferită. Ca să realizezi asta, pune-le pe fiecare, fierbinți fiind, în două cutii termoizolate identice. După un timp se stabilizează temperatura în fiecare cutie. În cea cu bidonul de co2 temperatura e mai ridicată.
              Concentrația de 0,04% de co2 nu este uniformă nici pe altitudine, nici pe toată suprafața Terrei. Deasupra oceanelor ușor bazice, concentrația scade datorită afinității fata de oxizi, iar deasupra solului ea este deci peste această valoare. Am mai spus-o și altă dată, co2 este un gaz cu densitate mare, ce se scufundă în atmosferă, concentrația sa în preajma solului ajungând de până 30 ori mai mare decât cea luată în calcul pentru întreaga atmosferă. Cum în decursul a mai puțin de 200 ani ea s-a dublat, întărirea efectul de seră datorat co2 devine evident, oricât ai minți, negând asta. Natura nu se grăbește ca grădinarul ce vrea recolte rapide și mari, dar dublarea concentrației, chiar și infimă în valori absolute, lasă urme în timp. Două linguri de sare în supă, în loc de una singură, ii schimbă gustul. Luate zilnic înseamnă ulcer.
              Există instalații speciale pentru testarea fenomenelor atmosferice, dar astea nu stau la îndemână oricui. Underwriters Laboratories are astfel de instalații în dotare.

              P.s. Atunci nu vorbeai de cromare decorativă și îți atrasesem atenția să te documentezi despre REACH. Că ai făcut-o, e bine, dar că acum minți e rău și, conform propriilor afirmații, te sancționez.

            • Josef Svejk spune:

              @Hantzy

              Dumneavoastră ați comis-o de atât de multe ori și atât de consecvnt încât prezumpția de nevinpvăție devine inaplicabilă. E clar vorba de dezinformare cu intenție. E clar vorb de recidivă. Haideți să recpitulăm miniunile din postarea du,maboastră de mai sus:

              1. Dl. Crânganu și-a modificat artiolul adăugând mesajul trimis dehttp://www.netflix.com/browse dumnealui politrucului de la NYT și nicidecum acceptând elucubrațiilr dumnaboastră sau ale lui MirceaM.
              2. REACH este acronimul de la Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals și este denumirea reglementării și nu a procesului de cromare. Procesul era hard chrome plating (HCP), cromarea ca prces de ridicare a durității oțelului și nu cea decortivă. Sunt chestii complet difierite pe cr le amestecți după practica sovietică, da’ de, da’ de, o mușcă cineva.
              3. În experimentul cu sticlele, ideea că ele nu aung la aceeși temperatură. Dimpotrivă. Cea cu apă minerală (și concenție ridicată de CO2) se încălzește mult mai mult ca ce cu apă chioară. Nu e vorba în nici u caz de două terometre ce ajung la tempertura mediului, ci de demonstrarea simplă a efectului de seră. Însă dacă cea cu apă minerală e lăsată să se „răsufle”, adică să-și reducă concentrația de CO2 undeva spre 1%-2% (totuși de 25-50 de ori mai mult ca cea atmosferică), efectul de seră devine greu de detectat. Ideea e că efectul de seră există, numai că el se manifestă la aconcentrții mult mai mari ca cea atmosferică.

              Dacă facți un experiment mult mai riguros, într-o seră cu termometre etalonate, precise și mai multe (spre a avea relevanță sttistică), variind conținutul de CO2 cu ajutorul generatorului de CO2 se constată că efectul de seră devine practic nedetectabil la concentrații de CO2 scăzute de sub 0.5% (adică de 12.5 ori mai mult ca cea atmosferică).

              Există într-dev ăr o corelație între creșterea concentrații de CO2 atmosferic și încălizrea planetei. Numai că e pe inversă: Încălzirea planetei duce la ceșterea emisiilor de CO2 datorită faptului că se înmulțsc animale ce le produc, respectiv e mai multă vegetie, care sfârșește prin a putrezi și emana la rândul ei CO2. Ca să ne amuzăm un pic: Volumul emisiilor de CO2 al vegetației în putrefație din pădurile tropicale și ecuatoriale îl depășește de 2-3 ori (depinde de sursă) pe cel al tuturor emsiilor de CO2 umane. Ce recomandați? Defrișarea lor?! Savanții californieni au dscoperit recent că vacile din stat produc mai mult CO2 ca toate automobille de aolo așa încât zgubiliticul guverntor al Califoniei a pomulgat în 2016 legea de impune reducerea emisiilor de CO2 ale vacilor:

              http://sacramento.cbslocal.com/2016/09/19/gov-jerry-brown-signs-law-regulating-cow-farts-landfills/

          • victor L spune:

            De admirat acribia cu care munciti in a-i gasi dlui Cranganu greseli; unele in genul “ha, tatarule, te-am prins!”
            Caci eu cred ca nu ati fost atent de la ce a pornit “gilceava”. O amintesc: de la afirmatia ca „dioxidul de carbon este cel mai prevalent gas cu efect de seră”
            Aici sinteti genial: “Daca as fi rau as spune ca mai e de lucrat si la aritmetica geologilor :P ”
            Nu, nu sinteti rau, sinteti ” din totalul gazelor cu efcte de sera vaporii reprezinta 90% si dioxidul…nu stiu cat si imi e lene sa caut :P “

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Extraordinar! Acribia…ntz, ntz.
              Pai sare in ochi chestia, la 90% vapori de apa in aer ( se facea paralela cu 0,04% codoi in aer) ar fi cam greu sa respiri…:P Si nici ce.
              Plus saturatia, care nu permite asemenea procente …parca ceata are vreo 4%.
              Acuma, ca nu sare la toata lumea in ochi,, asta e.
              Cat priveste lenea, recunosc, ma loveste uneori ….

            • Josef Svejk spune:

              Dacă ar găsi erori ar fi bine/ Până la urma ăsta e rodul prinipal al oricui ce citește un text ce nu e de ficțiune: Să găseasă erorile autorului și să-l ajute pe acesta să le corecteze/ Problema d-lui MirceaM e că le inventează într-un mod atât de ridicol și înfantil încât încep să mă întreb dă nu e cumva o chestie patologcă la mijloc..

          • Harald spune:

            @MirceaM – trebuie neapărat să vă spun un secret: dacă doriți ca asemenea analogii să devină credibile, ar fi mare nevoie să stăpâniți în prealabil noțiunea de ”conductanță”. Arătați analogia Dvs. unui profesor de fizică, să vedeți ce vă explică Eu nu vreau să vă stric surpriza :)

            • Hantzy spune:

              Analogia e pur matematica intre doua variatii lineare: o variatie de o unitate la 300 are alta influenta decat la 30. Singura greseala a lui MirceaM e: curentul, adica intensitatea acestuia, se masoara in Amperi, iar nu ohmi: “aveti un curent de 0,1 ohmi…”
              Chestiile cu conductanta, rezistivitate, supraconductori, impedanta ori alte alea sunt doar divagatii.

            • Harald spune:

              @Hantzy – atunci poate ar fi bine să-l iei pe @MirceaM și să căutați amânfdoi un profesor de fizică, poate vă explică el ce e conductanța. ”Rezistența negativă” e o prostie în sine, iar analogia cu CO2 e și ea o prostie în sine, pentru că moleculele de CO2 nu generează câdură prin ele însele.

              În electronică, o sursă de curent (deci nu de tensiune) intercalată în circuit ar putea fi asimilată in extremis cu o ”rezistență negativă”, dar asta doar de amorul artei, pentru că în lumea reală rezistența negativă este o imposibilitate tehnică. Atât timp cât moleculele de CO2 nu sunt prin ele însele o sursă de căldură, ci doar rețin în atmosferă căldura primită de la Soare, analogia e ori o dovadă de stupiditate în sine, ori o minciună sfruntată, dacă cel care o emite e conștient de ea.

              Iar pentru că tu mai ai oricum și povestea cu echilibrul termic în care s-ar afla Pământul, tot ca restanță din Fizica de clasa a X-a, singura mea concluzie ar fi că trebuie să-l plagiez din nou pe Reagan: în cazul tău și al lui @MirceaM nu e vorba de ignoranță, e vorba că lucrurile nu sunt așa cum le știți voi :)

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              Mda, hai sa va spun logica “rezistentei pe invers”.
              In primul rand nu este inversul rezistentei, (OK, am vazut ca ati auzit de conductanta, bravo, probabil stiti ca nu are nici ea valori negative :P) asa cum sa fii pe invers nu este acelasi lucru cu sa fii invers pe… :P
              Daca va uitati pe bilantul energetic al pamantuui, veti observa ca se poate face o analogie cu o suita de noduri , legile lui Kirchhoff le stie cam oricine, nu?
              Avem un “curent” (radaitie solara) care intra in nodul Pamant, o parte iese prin reflectie, alta se absoarbe de nori, atmosfera, alta trece de “rezistente” si ajunge pe Pamant, care reradiaza apoi,(legile lui Boltzaman, Planck, Wien, iarasi Kirchhoff) le stiti probabil , tot in atmosfera, aceasat radiatie trebuie sa treaca de “rezistentele”, prin care a intrat, dar avem alta structura a radiatiei, atat ca energie maxima pe lungimea de unda cat si ca “directie’(data de proprietatile suprafetei radiante, in principal) printre care se afla si celebrul codoi.
              Codoiu nu este ca zaharul, faci o concentratie de 0,04% in cana de cafea si tot 0,04% in oala de supa si sunt la fel de dulci, cum crede dl Svejk. El este o bariera ,un corp care absoarbe, reflecta si radaiza, o “rezistenta” in calea unui flux , a unei radaitii.
              Codoiul intoarce o parte din flux, inapoi spre pamant, in atmosfera, la modul difuz, lungimile mari de unda din spectrul care-l loveste(ala radiat de pamant, la temp alea mici predomina lungimile mari de unda)
              Putem simplifica, ptr a nu spune toata povestea asta, cu faptul ca avem un fel de “rezistenta negativa”(nu ad litteram, normal, de aceea am si spus “un fel d e rezistenta negativa”),prin faptul ca codoiul sau alte gaze cu efect de sera lasa sa treaca fluxul solar care “intra” in nod(cu un anumit spectru, radaitiile d e lungime mare sunt mai putine, stiti desigur chestia cu lungimile de unda functie de temperatura corpului cald) dar nu lasa sa :iasa” o parte din fluxul radiat de pamant, care are alte maxime in spectru etc.are alta “tezistenta” la intrarea si alta la iesire. absoarbe mai putin la “iesire” reflectand….nu repet.
              Am tot spus de m-am plictisit ca anvelopa Pamantului, atmosfera, nu se poate replica in laborator (avem mai multe straturi, gradienti de temp diferiti in fiecare strat, ba chiar negatiivi in anumite straturi) simplificam, dar de la un punct incolo trebuie sa ai o baza.
              Cum puteam sa complic treaba in asa hal? iarasi ma facea nu`s ce strateg de bodega, iaca , am scapat mai ieftin, acum e doar o chestie patologica :P.
              Deci, ca sa fiti linistit, stiu ce e aia conductanta, rezistenta negativa, anlogia a simpliifcat imperfect, stiu, am vrut la inceput sa o fac pe noduri, (mi-a dat ca e prea complexa)ptr ca altfel nu se poate la nivelul asta, dar se poate intlegepe cifre ca ceva foarte mic, la prima vederea, 1 ohm in plus sau in minus are efecte functie de ce “trece” prin el, nu prin marimea lui. Trece un curent (flux) mare, OK, vom masura diferente mari (caderi de tensiune pe el) Trece unul mic, vom masura ceva mic. asata se intampla si cu codoiul, dar avem si “rezistenta: aia diferita la intrare si iesire, ptr ca avem alte maxime in spectru Clar acum?

            • Harald spune:

              @MirceaM – CO2-ul nu e nici o barieră, sunt doar câte 4 bile roșii de CO2 amestecate printre fiecare 2080 de bile albastre de oxigen și fiecare 7800 de bile cenușii de azot, am mai folosit analogia asta. Și alea 4 bile roșii stau de-obicei prin tot felul de bălți și mlaștini, acolo unde le vânează cianobacteriile. Doar acolo e mai cald datorită moleculelor mai grele de CO2, exact în mlaștinile alea unde se concentrează ele. Modelarea pe care încercați Dvs. n-are nicio treabă cu realitatea, e un pur exercițiu teoretic, bazat pe neînțelegerea unor aspecte fundamentale din fizică.

            • Hantzy spune:

              Domnule MirceaM,
              sunt obligat să-mi declar responsabilitate în ce privește “supa cu sare”, dar a fost o încercare, mărturisesc disperată, de a mă face înțeles.
              Am mereu senzația că contraopinentii recurg la varianta alergicului, care chinuit de polenul primăverii, n-ar mai avea dreptul să se plângă de fumul țigării pe care i-l suflă un fumător în față, pe motiv că acesta conține doar 0,04% iritante. Zău așa!

            • Mircea Modan MirceaM spune:

              @Hantzy, sunt nevinovat :P, nu am parafrazat remarca dvs… sa s-a intamplat sa fie, pe bune.
              Insa inteleg treaba cu disperarea..eu unul renunt, e pierdere de vreme.
              @Harald, dupa logica asta ( a”raritatii” ) gazele sau orice altceva, in orice domeniu, cu concentratii mici sunt neglijabile, ptr ca, eh, una la un mii sau zeci de mii, ce poa sa faca?
              In schimb orice fermier ” prost”va poate exemplifica, din practica, nu teorii savante, cu erbicide de ordinul gramelor, care se pun in sute de litri. Si, uau, au efect! Ia sa socotim 5 grame la 300 de litri ar face0,0016%.
              Si nici ozonul nu custule nimic, ca e si el e rar ca dracu 10^-6 %, nu? Sanchi bariera ptr UV, povesti
              Ntzz, ntzz.poate ca azotul, ca e “des”, face treaba…nah, de fapt nici nu exista efect de sera.

          • Harald spune:

            @MirceaM – efectul de seră există, dar nu e dăunător, nu e suficient și nu e așa cum îl înțelegeți Dvs. Dacă vreți o simulare bazată pe rezistențe, ar fi de fapt niște rezistențe în paralel. Unele conectate cu un capăt în vârf de munte, acolo unde nu e nici CO2 și nici efect de seră, iar altele conectate cu un capăt în bălți și mlaștini, acolo unde e și CO2 și efect de seră.

            Celălat capăt al tuturor rezistențelor nu e conectat la temperatura medie, temperatura medie e rezultatul final al grupării tuturor rezistențelor în paralel. Și rezultatul ăsta final e în final prea scăzut, pentru că nu e suficient efect de seră. Pe ansamblul planetei ne-ar trebui o climă mai caldă, deci ar fi necesar mai mult efect de seră. Care nu e de unde, nici dacă s-ar tripla concentrația actuală de CO2.

    • Harald spune:

      Constantin Crânganu – problema efectului de seră este pusă în mod fundamental greșit. Efectul de seră, atât cât este, e total insuficient. Temperatura medie e mult prea scăzută, de asta avem nevoie să ne încălzim locuințele, de asta nu putem face agricultură iarna. Oricine are de blamat efectul de seră ar trebui să spună care ar fi idealul, din punctul lui de vedere: să avem în Egipt clima din Polonia? Să semănăm în România porumbul în iunie?

      Orice evaluare făcută cu bună credință va ajunge înevitabil la concluzia că ne-ar trebui o climă mai caldă, nu una mai rece. Adică ar trebui mult mai mult efect de seră decât există în prezent.

      • ne-ar trebui o climă mai caldă, nu una mai rece. Adică ar trebui mult mai mult efect de seră decât există în prezent.

        Sunt convins că primii care ar accepta această idee ar fi canadienii, americanii din Alaska și rușii (Putin deja s-a exprimat că o geo-inginerie care ar căuta să răcească pământul va fi extrem de dăunătoare Siberiei și altor zone din nordul rusesc). Mai trebuie convinși indienii :-)

        • Harald spune:

          Aș zice că răspunsul perfect se află chiar în comentariul Dvs.: dată fiind densitatea de populație din India, se pare că lor e merge cu-adevărat bine. Tocmai fiindcă acolo e destul de cald. Prin comparație, Siberia, Alaska și Canada sunt vizibil mai ostile vieții, deși acoperă suprafețe evident mai mari decât India.

  18. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    How to Determine Earth’s Age:
    A Small Clarification and a Big Lesson for The New York Times

    Colegul meu de catedră, profesorul David Seidemann, a fost primul care m-a felicitat pentru tentativa reușită de o forța marele ziar newyorkez să publice o erată substanțială, nu una trivială, precum typos sau misspelling.

    David a sesizat o mică inadvertență într-un articol publicat de The New York Times despre metoda de determinare a vârstei Pământului: ziaristul a scris că vârsta absolută s-a determinat pe baza măsurătorilor pe probe din meteoriți; David a cerut să fie adăugate 3 cuvinte – „and from Earth” (și pe probe terestre).

    În ciuda demersurilor sale persistente, staful de corectori, după ce s-a consultat cu oficiul științific al ziarului, i-au respins lui David solicitarea de inserare a doar 3 cuvinte, care ar fi restabilit un adevăr științific demonstrat.

    A doua experiență nefavorabilă avută de profesorul Seidemann cu The New York Times s-a referit la un articol despre originea aurului de pe (din) Pământ. Autorul articolului a scris că nimeni nu știe cum au ajuns aurul și alte metale grele pe Pământ. David, care este geochimist lucrând în celebrul grup de geochimie de la Yale University – a spus că există un consens științific despre modul cum a ajuns aurul pe Pământ și că afirmația nimeni nu știe… este falsă.

    Din nou, în ciuda eforturilor sale insistente, mergând până la a contacta pe Public Editor-ul ziarului- corecția cerută de David nu a fost acceptată. În cele din urmă, David s-a mulțumit cu publicarea articolului numit mai sus într-o publicație profesională, care nu se bucură nici pe departe de impactul ziarului din New York

    Din perspectiva încercărilor zadarnice ale colegului meu de a forța ziarul The New York Times să publice două corecții, consider că intervenția mea, soldată cu publicarea Corecției cerute în decurs de minute, nu este una trivială.

    La fel ca oricare publicație majoră, cu milioane de cititori de pe toate meridianele, ziarul The New York Times este extrem de sensibil la păstrarea reputației nepătate de erori care-i pot afecta credibilitatea și pretenția de imparțialitate (motto-ul, stabilit în 1897 este All the News That’s Fit to Print). De aceea, redactorii și editorii încearcă din răsputeri – după cum a ilustrat colegul meu în două cazuri diferite- să nu publice Corecții după ce articolele au fost tipărite.

    O posibilă explicație a publicării rapide a Corecției cerute de mine, afirmând, negru pe alb, că vaporii de apă, nu dioxidul de carbon, constituie gazul cu efect de seră prevalent – este faptul că milioane de ochi de pe planetă citesc cu mare atenție, uneori și printre rânduri, articolele despre schimbările climatice din ziar, articole care, după publicare, sunt imediat preluate de marile trusturi mass-media mondiale și prezentate ca documente cu putere de adevăr.

    Colegilor mei, care au citit și ei articolul modificat, le-am cerut un singur lucru: nu lăsați garda jos, chiar dacă în joc sunt subiecte tabu, corecte politic, dar, cum s-a văzut, cu erori ale căror impact este previzibil de mare.

    • Hantzy spune:

      “(…) chiar dacă în joc sunt subiecte tabu, corecte politic, dar, cum s-a văzut, cu erori ale căror impact este previzibil de mare.”
      Ce intelegeti in acest caz prin “tabu, corecte politic”? Reveniti obsesiv asupra acestui concept si cred ca ar fi bine sa fie lamurit.

      Colegul dumneavoastra “a spus că există un consens științific despre modul cum a ajuns aurul pe Pământ și că afirmația nimeni nu știe… este falsă.”
      Identitatea de pareri, chiar stiitifice sa fie, nu tine loc de adevar, ci e mai degraba o prezumtie acceptabila la un moment dat, o intelegere necesara pentru o dezvoltare ulterioara.
      Cum au aparut elefantii? Se accepta ca ar fi urmasii mamutilor sau a mastodontilor, ce au evoluat si s-au adaptat noilor conditii de mediu. Dar nu s-au gasit nicaieri fosile “intermediare” care sa indice acest fapt: vreun Elefant Paros sau vreun mamut cu urechi mari. Au nascut toate mamutele simultan elefanti? Stie cineva sau, de fapt, “nu se stie”?

  19. Hantzy spune:

    Svejk

    1. unde am sustinut eu asta?! Interventia mea venea abia dupa ce dl Cranganu süpune ca omul, desi a corectat, a introdus o manipulare subtila. Ai citit macar articolul? Omul cauta solutii la o problema, nu mistifica realitati.
    2. Din nou: unde am sustinut eu ca REACH este denumirea procesului de cromare? La prima ta interventie pe tema asta sustineai ca e interzis in UE un proces de cromare fara alternativa, ceea ce era un fals, si te-am sfatuit sa citesti reglementarea, pentru a vedea despre ce e vorba. Sunt doua prelucrari superficiale prin adaos de crom diferite intre ele, iar tu faceai un melanj intre cele doua.
    3. Ideea e ca nu ajung, dar ajung totusi la aceeasi temperatura. Ceea ce ai si obtinut probabil. Pentru ca, neizolandu-le de mediu, influenta acestuia anihilieaza timpii variabili de incalzire ale celor doi agenti termici. Oricat de perfecte ar fi serele model, folosite inexperientele propuse de tine, ele au un neajuns imens: nu pot fi perfect izolate,asa cum e sera Terra fata de spatiul interstelar.
    Iar Gazele din amestecul “aer” nu au temperaturi diferite, ci doar necesita cantitati diferite de caldura pentru ca unitatile molare sa ajunga la aceeasi temperatura. Q= m*c*dT

    Mai pune mana pe carte!

  20. Hantzy spune:

    Harald,

    iar nu poti sa iti sustii [...] si trimiti lumea la profesori?!
    Am spus ca analogia era pur matematica, exemplul fiind folosit doar pentru cei ce nu pricep altfel. Celelalte sunt doar divagatii. Vad ca continui sa perorezi in jurul lor.

    Restanta de fizica din clasa a X-a ?! Eu consider ca restanta e la tine, de vreme ce, atunci ca si acum, n-ai putut aduce niciun Argument, ci ai incercat sa oferi jumatati de demonstratii fara relevanta.

    • Harald spune:

      @Hantzy – spuneai mai demult că ai fost olimpic. La matematică ai fost olimpic, așa e? :)

      Aveam un coleg în liceu, taică-său preda matematica la universitate, iar el se pregătea pentru aceeași carieră. De la el aveam ocazia să aud genul ăsta de inepții, fără nicio acoperire în lumea reală. Vorbea la un moment dat despre o temperatură de ”- 5000 C” și a fost nevoie să-i explic că nu există astfel de temperaturi.
      A replicat imperturbabil:
      ”- Nu există pe Pământ, poate în Univers există”.
      I-am explicat că nici în Univers nu există asemenea temperaturi, i-am spus cum e definit 0 (zero) Kelvin, la care el a găsit replica imbatabilă:
      ”- Nu există în universul nostru. Poate în alte universuri există” :)

      Prin urmare, dacă în alte universuri or fi existând temeraturi Kelvin negative, acolo poate exista și rezistență negativă și tot acolo moleculele de CO2 or fi generând ele însele căldură ș.a.m.d.

      Dar în Universul nostru, dacă înțelegi noțiunea de agitație termică, ai să înțelegi că nu poate exista nici rezistență negativă. De asta te-am trimis să întrebi despre conductanță, pentru că ea depinde tocmai de agitația termică.

      Partea reală din comentariul tău este alta: pentru un matematician complet rupt de realitate nu există niciun argument valabil, în lumea lor orice este posibil. Ce susții tu și cu @MirceaM este echivalent cu a imagina un sistem în care locomotiva electrică a unui tren nu consumă, ci generează energie în rețeaua catenară în timp ce tractează. În matematică se poate imagina și asta, însă în Fizică și în Univers nu merg lucrurile așa.

      • Hantzy spune:

        Și la matematica. La chimie și la fizică am avut cele mai bune rezultate.

        Îți pomeneam ceva mai sus de supraconductori. Îți dădusem un hint în care îți arătam că știu unde bați. Dar este irelevant pentru modelarea respectivă. Bineînțeles că știu și de Entropie și de entalpie, de mișcare browniana, etc.

        În fizică este important să definești sistemele și să înțelegi reacțiunile. De exemplu, golurile pozitive nu sunt decât lipsa electronilor liberi negativi, iar convenția ne spune că în cazul unei diferențe de potențial golurile se mișcă “în același sens” cu curentul. Deși “golurile” nu sunt nimic, nu sunt materie, dar uite ca transportă energie. Ciudat, nu?! Tot așa pentru înțelegerea fenomenelor termodinamicii s-a propus scara Kelvin, pentru a evita temperaturi negative cu care natura nu poate în sine funcționa.
        În propunerea lui MirceaM moleculele de codoi funcționează ca un fel de acumulatori de căldură, anume a unei călduri solare pe care altfel terra ar iradia-o înapoi în spațiu, deci practic inexistentă pentru atmosferă. Moleculele de codoi readuc caloriile respective în joc, deci pentru sistemul atmosferic practic le generează. (Codoiul nu consumă energie ca să existe, asa cum face locomotiva ta ca să se deplaseze, deci și comparația ta e forțată.) Tocmai de aia l-a numit MirceaM “rezistență pe minus”. Apropo: Conductanța e inversul rezistenței electrice, nu modulul său.

        • Harald spune:

          @Hantzy – ba da, domnu’ olimpic, moleculele de CO2 chiar consumă energie prin simplul fapt că există. O parte din energia primită de ele se pierde pentru că moleculele vibrează ”în sinea lor”. Ele nu produc energie, ele consumă, iar tu ești un produs autentic al școlii românești :)

          • Hantzy spune:

            Iar ai comis-o, Harald?!
            Vibrațiile “perfecte” nu consumă energie, oricât de controversată ar părea afirmația asta. În timpul unei singure perioade energia se transformă progresiv din potențială în energie cinetică și din nou în energie potențială. Suntem obișnuiți ca vibrațiile macroscopice neamortizate, deci care nu pierd amplitudine în timp, sa fie întreținute, să primească un aport de energie care să învingă forțele de frecare ce apar inerent când e vorba de mișcare sau de tendința de deplasare relativă. La nivel molecular ce frecări avem? Păi, nu avem!
            Da, pentru a vibra moleculele trebuie stimulate sa o facă, asta e drept (Dar dacă nu sunt stimulate, nu se dezintegrează, nu dispar). Ok, și în acest caz avem posibilități de a stimula anumite moduri energetice de vibrații ale tuturor moleculelor. Co2 e folosit în construcția laserilor. Pentru emisia luminoasă ordonată, moleculele sunt supuse unui bombardament energetic prin ciocniri cu azot molecular, care funcționează ca acumulatoare de energie și care obligă moleculele co2 să rezoneze până nu mai pot, iar ca să scape de surplusul de energie emit radiația (fotonul) cu lungimea de undă aferentă frecvenței proprii, adică (lambda) = c/(niu). In urma emisiei fotonice, Co2 pierde cuante energetice, modificandu-si modurile de vibrație, așa că trebuie din nou stimulat. Din acest motiv, pentru funcționare, laserul trebuie alimentat constant și nu doar inițiat. Da, știu și ca moleculele triatomare au mai multe moduri de vibrație (grade de libertate) și deci mai multe frecvente proprii, observabile cu ajutorul Spectroscopiei și îți spun toate astea doar pentru a evita noi încercări din parte-ti de a mă prinde nepregătit. E 1 mai și am și altele de făcut. O zi bună!

          • Harald spune:

            @Hantzy – acel aport de energie este asigurat tocmai de temperatura ambiantă. Reducerea temperaturii reduce urgent și vibrația, iar emisia de fotoni n-are nimic de-a face cu asta.

            • Hantzy spune:

              Ei nu, Harald, de acum depășești orice limită! Fie nu vezi pădurea de copaci, fie citești pe diagonală, fie amândouă. Chiar nu poți pune lega două informații?!

              Emisia fotonică este ceea ce urmărește omul la folosirea laserilor cu co2, iar ăsta e cazul în care nivelul energetic al moleculelor trebuie încontinuu mărit până la așa numitul nivel 2v3, tocmai pentru a-l “obliga” pe codoșul codoi să emită fotoni, ca să își reducă nivelul energetic și să stea calm, întins cu mâinile sub ceafă. Am descris foarte foarte succint ciclul respectiv, tocmai pentru a evita intervenții precum cea de acum, în care sa îmi arăți că există și situații când e necesar un aport energetic continuu. Chiar am specificat asta în textul meu.

              În cazul temperaturii ambientale, co2 nu va atinge spontan un nivel energetic atât de înalt și deci nu se va strădui să emită fotoni pentru a scăpa de energia suplimentară. Însă co2 nu consumă prin vibrații energia termică a mediului, ci doar “înmagazinează”, restituind-o când temperatura acestuia scade. Funcționează practic ca un acumulator de căldură. Crezusem că e clar asta, atunci când am întrebat pe ce anume s-ar cheltui energia la nivel molecular, dacă nu există frecare.
              Fizica cuantică explică anumite fenomene pe care la nivel macro, în mecanica newtoniana sau în termodinamica ne-am obișnuit să le considerăm ca și date, axiomatice. Când au prea multa energie, unii țopăie, alții se dau cu turul de pământ, corpurile se dilata, le crește presiunea, unele devin incadescente, altele își schimbă starea de agregare sau reacționează chimic și sau nuclear șamd, în fine își măresc potențialul energetic. Și, pentru că nimănui nu-i place să stea “în tensiune”, cu prima ocazie toți și toate revin la stări calme, fie prin contracție, fie prin schimbarea stării de agregare în sens contrar, fie prin modificarea structurii cristaline, fie prin combinații succesive ale acestora. Deși respectând o anumită ordine, “Strategiile” astea le aplică materialele și pe rând sau pe săritelea, după cum le e fiecăreia “naturelul”.
              co2 la temperaturi normale, propice vietii, este deja în stare gazoasa, deci nu își mai poate schimba starea de agregare, iar până la nivelul energetic la care ar putea emite energie luminoasă, mai este mult, așa că vibrează cu 3N grade de libertate, în așteptarea momentului când poate ceda din nou mediului energia vibratiei respective, de obicei sub formă de căldură sau intrând prin osteolele plantelor și descompus fiind prin fotosinteza sau formând, împreună cu alte minerale, carbonati. E simplu!

            • Harald spune:

              @Hantzy – ce treabă are emisia de fotoni cu modelul prezentat de @MirceaM ? Ce emisie de fotoni e implicată în efectul de seră despre care discutăm noi?

            • Hantzy spune:

              Nu, emisia fotonica nu are legătură cu efectul de seră. A fost un update al meu la subsbiectul deschis de tine cu vibrațiile moleculare. Dar am specificat deja de două ori de ce l-am abordat.

      • Codruta spune:

        Nici “radical din minus 1″ nu exista – si totusi, pentru ca sa ajungi tu la atacuri la persoana pe forum, el, de zeci de ani incoace, a fost folosit de nenumarate ori! :P

        • Harald spune:

          @Codruta – există un minimum de cunoștințe de bază în termodinamică (măcar la nivelul clasei a X-a, dacă nu la nivelul clasei a XII-a) pe care oricine are ceva de comentat în materie ar trebui să-l dețină. În lipsa acelui minimum de cunoștințe, acea persoană va opera complet relaxată cu tot felul de variante de perpetuum mobile, cu definiții proprii ale echilibrului termic, cu molecule care generează singure energie, cu rezistențe negative și cu tot soiul de asemenea prăpăstii.

          Acele persoane te vor convinge despre pericolul încălziri globale, despre nocivitatea dioxidului de carbon, despre buna credință a relațiilor germano-ruse în raport cu celelalte țări din UE etc. Partea pe care ar trebui s-o înțelegi tu este că acele persoane nu se califică pentru o discuție onestă, deși tocmai ele pretind cu maxim aplomb că buna credință se prezumă. În măsura în care nu înțelegi partea asta, degeaba vii cu apeluri la corectitudine politică într-o postare în care nu scrii nimic despre subiect. Lumea s-a cam lămurit cum e cu corectitudinea politică și nu mai e dispusă să accepte orice inepție de dragul ei. Cam asta-i.

          • Codruta spune:

            Pai trei sferturi din postarile tale oricum nu sunt “la subiect” – asa ca nu s-ar zice ca esti tocmai cel mai calificat sa se planga de asta! :P
            Iar de intervenit in discutie n-am intervenit pana acum dintr-un motiv f. simplu: discutia chiar NU ERA “la subiect”, subiectul fiind, de fapt, dezastrele naturale (vulcanii)!

            Oricum: evident, noi nu vrem “corectitudine politica” – vrem INCORECTITUDINE politica! Unii sustin ca asa “evolueaza societatea”! :P

        • Hantzy spune:

          Harald, ca ultimă replică, un banc:

          Un șofer pe autostradă X1 își strecoară cu abilitate bibiul printre celelalte autovehicule. La radio se anunță:
          “Întrerupem emisiunea pentru un anunț important: pe autostrada X1 un șofer conduce pe sens contrar. Vă rugăm atenție mărită!”
          La care șoferul răcnește: ” Doar unul?! Sunt sute!”

          • Harald spune:

            @Hantzy – așa e, un miliard de muște verzi n-au cum să greșească :)

            La modul serios, pentru tine fizica e cea de la catedră: toate ciocnirile sunt perfect elastice, orice proces se consideră fără pierderi, echilibrul termic e axiomă ș.a.m.d.

            • Hantzy spune:

              Din câte îmi aduc aminte, tu ești îndrăgostit de aproximari și neglijarea termenilor, în baza mărimii casei poporului față de cana cu apă. Uite cine vorbește!
              Dacă te referi la ciocnirile dintre molecule, îți reamintesc că vorbim de niveluri discrete de energie, de electronVolt, adică 1,6*10^(-19) Joule. Moleculele, excitate sau nu, nu pot decât sări de la un nivel la altul de energie, neputând lua valori intermediare. Bineînțeles fiecare material are propriile niveluri.
              Iar energia nu se pierde și nu se câștigă, doar se transformă (asta e de clasa a 7-a). Dacă încălzirea e responsabilă pentru inițierea vibrațiilor moleculare, atunci la o ciocnire imperfecta, în care molecula excitata pierde energie, dar nu o transmite celeilalte, se degajă căldură. Adică, ce-am avut și ce-am pierdut. (Nu crezusem că trebuie să tratez chiar și evidența asta.) Iar asta se întâmplă și în lumea macroscopica. Cum spuneam: ca sa existe, co2 nu consumă energie.
              Cat despre echilibrul termic, dacă nu ești mulțumit cu explicațiile mele, încearcă tu, cum spunea un afon pe aici, cu neuronul și cuvintele tale. Căci fără clarificări, toate acuzele nu valorează o ceapă degerată.

          • David FK spune:

            @ Hantzy (01/05/2018 la 15:50)

            Te-a sfatuit wd sa te uiti la acel link. Ce surprize !

  21. wd spune:

    @ Hantzy (30/04/2018 la 21:34)

    Asa este:

    Conductanta G= 1/ R in curent continuu (DC) dar in curent alternativ (AC) G= I * cos (fi) / U si se masoara in Siemens.

    Oricum asa spunea cineva, candva, pe aceste forum:

    “………Forumul e un loc de joacă pentru adulți, nimic mai mult. Un loc de joacă mult mai civilizat decât altele, dar totuși un loc de joacă.

    Link: http://www.contributors.ro/economie/ipocrizia-elitelor-politice-a-sistemului-financiar-global-si-a-celui-fiscal-international-trebuie-oprita/ “.

    Spor la joacă, cat mai civilzată !



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)