Home » Cultura » Citesti:

Lecții de română pentru românii de astăzi

Carrie Hooper decembrie 24, 2015 Cultura
59 comentarii 4,457 Vizualizari

M-am născut și crescut în America, dar apreciez valoarea cunoașterii limbilor străine.

Cunoașterea unei limbi străine înseamnă cunoașterea mai profundă a unei culturi. Predau limbile germană și italiană la Elmira College, un coleg mic din orașul Elmira, statul New York, în care locuiesc. De asemenea, îmi place să învăț limbi străine. Pe lângă germană și italiană, am învățat suedeză, albaneză și spaniolă fluent. În ultimul timp, am început să învăț și limba română acum șase luni.

Am avut câteva ocazii să vorbesc românește cu vorbitori nativi și o astfel de conversație cu domnul Constantin Crânganu, profesor de geologie și geofizică la Brooklyn College, m-a inspirat să scriu articolul acesta. Aș dori să tratez un fenomen care mă deranjează mult, folosirea cuvintelor engleze când se află cuvinte potrivite în limba româna pentru a exprima ideea în chestiune. Unii pot argumenta, cu dreptate, că lumea a devenit un sat global, unde mulți oameni vorbesc engleză. Dar aceasta nu trebuie să însemne înlocuirea cuvintelor bune românești cu cuvinte engleze. Se poate zice că trebuie să folosești cuvintele engleze pentru care nu există o traducere adecvată. Argumentul acesta se înțelege bine, dar cu puțină gândire și puțină creativitate, s-ar putea reuși găsirea unei traduceri potrivite.

Aici voi vorbi despre niște cuvintele engleze care se folosesc în limba română și echivalente românești. În unele cazuri, există deja un echivalent romanesc, dar în alte cazuri, am propus echivalente posibile în limba română.

  1. Live, ca în “Concertul s-a transmis live.” Să spuneți în loc pe viu. Astfel: Concertul s-a transmis pe viu. Propoziția aceasta sună mai frumos și mai muzical. Este un mod unic pentru a exprima ideea această.
  2. Cash. Domnul Constantin Crânganu mi-a explicat că până în anii 90, se folosea cuvântul bani gheață pentru cash, dar după 1990, odată cu ajungerea bancherilor americani, românii au început să folosesc cuvântul englez cash. De ce? Expresia bani gheață este o expresie cu un cert mister, iarăși o expresie unică în lume. Tinerilor, învățați expresia această!
  3. Breaking news. Expresia această nu are un echivalent exact, dar pentru a evita expresia engleză, aș propune știrile cele mai actuale sau știrile mai recente.
  4. Deadly wrong. Se poate zice complet greu sau extrem de greu.
  5. Peer reviewed. Un echivalent ar fi: evaluat de colegi.

            Preferitor la termenii legați de calculatorul, este greu, dar nu imposibil, să se găsească echivalențe în limba română. De exemplu, Ferestre în loc de Windows. Clar că Windows este numele original al produsului și îl cunosc toți, dar Ferestre sună mai liric și are o calitate poetică, deoarece, când se folosește calculatorul într-o manieră deșteaptă, devine o fereastră care ne deschide nouă lumea. Pentru cuvântul mouse, se poate zice electro-șoarece pentru a-l distinge de animalul șoarece. Pentru web site, se poate zice o pagină rețeală, din cuvântul rețea. Îmi dau seamă că probabil nimeni nu va folosi termenii propuși de mine, dar vreau să vă arăt cum se poate folosi limba în mod creativ.

            Limba româna este bogată, specială și frumoasă. Întrebarea mare este: cum s-o păstrăm în vârsta globalizării? Nu există un răspuns simplu, dar voi propune niște soluții. Educatorii au datoria să-i educe pe copii să fie mândri de limba lor, iar învățătorii și profesorii trebuie să vorbească cu un limbaj curat și cultivat. Elevii care aud un limbaj curat probabil vor vorbi cu un limbaj curat.

            De-a lungul acestei activități, educatorii trebuie să încurajeze pe elevi să folosească limba în mod creativ. În clasă se pot dezbate temele curente într-o manieră civilă. În afară de aceasta, un exercițiu eficace ar fi ca elevii, în cursul de limba română, să propună traduceri pentru neologisme comune. Dacă nu știu cuvinte în limba română, să le caute fie în calculator, fie în dicționar. O astfel activitate le-ar oferi o oportunitate excelentă pentru a-si dezvolta creativitatea în limba română.

            Mai departe, tinerii trebuie să citească literatură română de o calitate înaltă. În plus, autorii și cântăreții nu trebuie să imite stilul american al muzicii pop, pentru că România are o tradiție folclorică bogată. De ce toți doresc să cânte în engleză, când au frumoasa limba română la dispoziția lor?

            Mai departe, tinerii trebuie să comunice în limba română cu oameni reali, față către față, să învețe arta conversației și nu să stea tot timpul în față calculatorului sau scriind mesaje tip text. Persoanele trebuie să converseze despre teme substanțiale și intelectuale, nu numai despre ceea ce au făcut cu prietenii lor aseară. În modul acesta, se învață cultivarea unui limbaj la un nivel mai înalt și se învață exprimarea mai clară. Când se știu mai multe cuvinte, se sesizează că nu e necesar să folosești atat de mult jargon ori neologisme.

            În concluzie, nu mă opun ca tinerii români să asculte muzică pop americană sau engleză, ori să se uită la filme americane sau engleze. În plus, este un lucru bun că așa de mulți tineri știu limba engleză, pentru că le deschide mai multe posibilități în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă. De-a lungul acesteia, pot să comunice cu mai multe persoane. Dar, în același timp, este important ca să nu se piardă nici identitatea, nici limba română. Poetul român Gheorghe Sion, în poezia sa Limba românească, a subliniat importanța păstrării limbii române și versurile sale rezonează în timpul actual:

            “O, vorbiți, scrieți românește

            Pentru Dumnezeu!”

            Românilor de astăzi, scrieți-vă versurile acestea în inimă!

            P.S. Am învățat limba română ascultând Radio Romania Internațional, citind cărți românești în alfabet Braille, am „citit” texte pe Internet folosind un program text-to-speech și discutând cu prietenul meu Tim, care a studiat limba română acum 50 de ani.

            Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



            Currently there are "59 comments" on this Article:

            1. Harald spune:

              Nu vreau să fiu rău, dar pentru cei care interacționează cu limba română de ceva mai multă vreme sunt cunoscute recomandările de a folosi termeni autentic românești gen ”nas-suflete” în loc de ”batistă” sau ”gât-legău” în loc de ”cravată” :P

              La vremea aceea erau criticate ”franțuzismele”, acum se pare că a venit rândul ”englezismelor”. Personal, nu cred că românii ar trebui să urmeze exemplul francezilor și germanilor, acela de a inventa cuvinte sau locuțiuni ridicole în limba proprie doar pentru a înlocui termeni consacrați din limba engleză. Iar limba și evoluția ei ar trebui urmărite și atât, fără încercări de a le direcționa. Încercarea de a susține că lucrurile ar trebui să fie altfel decât sunt nu a rezolvat niciodată vreo problemă.

              ”Vina” limbii engleze este dezvoltarea tehnologică pe care a însoțit-o, respectiva dezvoltare tehnologică fiind creată în țări de limbă engleză, astfel încât s-au creat tot acolo și termenii pentru a o denumi. Gen ”telefon”. Identitatea românească nu se pierde de la atâta lucru, nicio grijă. Tăiatul porcului în spatele blocului și obiceiul de a face cruce când treci cu tramvaiul prin fața bisericii vor rezista oricărui asalt al limbii engleze, garantat! :)

              • Harald spune:

                Iar pe cei care au ascultat pe vremuri meciuri de fotbal transmise la Radio Chișinău, experiența de a auzi ”pălitură di osândă” în loc de penalty sau ”pălitură di ungheriu” în loc de corner i-a vindecat definitiv de orice încercare de românizare forțată a unor termeni, gen ”lovitură de pedeapsă” sau ”lovitură de colț”. Corner și penalty sunt mult mai simple și mai clare, se știe sigur că e vorba de football. Chiar și pentru singurii de pe planetă care îl numesc soccer :P

                • Dan spune:

                  Intai vreau sa felicit autoarea pentru articol. Folositi limba romana mai bine decat multi romani !
                  @ Herald
                  Cred ca moderatia este esentiala.
                  Ar fi un efort in plus sa invat termenii tehnici si in engleza si in romana.
                  Dar constructii precum “a fii in tendinte” nu-mi plac.

                • marcel spune:

                  Nu spune nimeni ca nu trebuie preluate unele neologisme din alte limbi, daca nu se poate altfel. Nu e bine, insa, sa exageram. Nu vad de ce trebuie spus asist in loc de centrare, la fotbal, sau printez in loc de imprim, la birou. Ca sa nu mai zic de downloadez ( descarc ) si uploadez ( incarc ). Desigur, nevoia de a parea “cult” depaseste simtul ridicolului. Din pacate azi nu avem un Caragiale. Dar perioada frantuzismelor coincidea cu o etapa cand Limba Romana moderna nu era inca bine conturata. Nu cred ca trimiterea la acele timpuri este relevanta. Azi, de bine de rau, avem o limba matura. Si atunci s-a exagerat, nu e cazul sa repetam aceesi greseala.

                  • Harald spune:

                    A descărca și a încărca sunt termeni generici în limba română, nu știe nimeni că te referi la fișiere pe Internet, poți să te referi la fel de bine la basculante și la vagoane de tren. Iar cei care au început să folosească ”upload” și ”download” erau cei care își asamblau singuri un PC, pe vremea când nu putea cumpăra așa ceva din supermarket. Dar nu erai printre ei pe vremea aceea, recunoști? :)

                    Nu ”descarci” nimic de pe Internet, fișierul rămâne tot acolo, ceea ce obții tu nu e decât o copie a acelui fișier. A ”descărca” e doar o încercare de a folosi un termen românesc existent, fiind astfel mai familiar utilizatorului. De asta româna are de zeci de ori mai puține cuvinte decât engleza.

                    Există exemple care țin de incultură, de exemplu multe românce ajunse în UK discută despre avantajele și dezavantajele profesiei de ”nursă”, iar ăsta chiar e barbarism. Însă chiar și asta e uneori util, le ajută să discute cu persoane care știu aproximativ sau deloc limba română. Când discuți cu un român care stă de 40 de ani în Germania e mai simplu să-i spui ”și faci dreapta după ce treci de baustelle”, pentru că în mintea lui ”baustelle” are o imagine mult mai clară decât ”șantier”.

                    Oamenii folosesc în viața de zi cu zi ce termeni li se par lor mai confortabili și nu e treaba nimănui să-și dea cu părerea despre asta.

                • dusu spune:

                  “. Iar limba și evoluția ei ar trebui urmărite și atât, fără încercări de a le direcționa. ”
                  pai daca asa ar fi stat lucrurili draga domnule,cum crezi dumneata ca s ar fi obtinut unitatea de nezdruncinat a poporului romin construit tocmai pe asemanarea lingvistica ?

                • Ela spune:

                  La multi ani si sarbatori fericite, Harald!
                  Sunt extrem de amuzante exemplele pe care le dati, nu le stiam, le-am notat :)
                  Subiectul mi se pare, totusi, important si grav, in acelasi timp…Important, pentru ca e vorba de identitatea noastra nationala, care nu este altceva decat mostenirea pe care o transmitem generatiilor viitoare, si grav, pentru ca usurinta cu care admitem neologismele cu toptanul, denota lipsa de consideratie, nu doar fata de limba româna, ci cam de tot ceea ce include spatiul cultural românesc…
                  Eu vad asta ca o renuntare la “ceva ce nu conteaza”, si mi se pare o dubla greseala, pentru ca detest, si sa renunt si sa desconsider, cu prea multa usurinta…

                  • Vasile M spune:

                    @Ela (26/12/2015 la 11:02)

                    Exemplele date de la Harald (“moldovenisme”) eu le-am vazut/auzit la TV prezentate de actorul Cosma Brasoveanu la emisiuni de umor.

                    La fel actorul Amza Pellea avea in anii 70, in special in programele TV de Revelion, schite umoristice cu “oltenisme” si savuroasele sale personaje “nepotu Suca” si “nasa Reta”.

                    Nu stiu vremurile cand romanii ascultau la Radio Chisinau transmisiuni de la meciurile de fotbal din campionatul din RSSMoldoveneasca dar or fi fost si asemena persoane!

                    Apropo, in anii ’70, am citit un ziar moldovenesc (Moldova socialista, parca se numea, tiparit in RSS Moldoveneasca parte din URSS) pe care il cumparam de la un “chiosc de difuzarea presei” dintr-un oras din Moldova(Romania); era scris folosind alfabetul rusesc si regionalisme (“moldovenisme” si cuvinte rusesti).

                    De altfel, dupa instaurarea comunismului in Romania (anii ’50) “fosta” apartanenta a Basarabiei la Romania era tabu si nu era pomenita in limbajul “oficial de partid si de stat” ca si in manualele de istorie din invartamantul de toate gradele.

                    • Harald spune:

                      Înainte de a ajunge subiecte pentru emisiuni de umor, acele formulări au făcut parte dintr-o limbă ”moldovenească” artificială, creată după WWII și folosită în mass-media din RSS Moldovenească. Acea limbă ”moldovenească” folosea tot felul de arhaisme năucitoare percepute drept ”moldovenești”, însă criteriul părea să fie originea slavă a acelor arhaisme, în detrimentul unor invocate ”neologisme” de origine franceză din limba română.

                      La modul serios, e posibil ca acele neologisme (cu sau fără ghilimele) să fi apărut în limba română după 1812, deci după anexarea Basarabiei de către ruși. Adică aveau și ei dreptatea lor. Însă la un moment dat utilizarea acelei limbi ”moldovenești” artificiale a încetat. Nu mai știu exact în ce moment, e posibil să fi fost după Helsinki (1975).

                      Prin anii ’80, după venirea lui Gorbaciov la conducerea Uniunii Sovietice, sigur nu se mai folosea acea versiune cu arhaisme de origine slavă. În schimb aveau la Radio Chișinău dezbateri ridicole în materie de limbă. De exemplu, o emisiune pe care o țin minte și azi a dezbătut dacă ”circulator” e un termen corect pentru abonamentul de autobuz / troleibuz, se pare că oamenii obișnuiți începuseră să folosească acel termen. Și concluzia emisiunii a fost că da, e un termen corect, fiindcă abonamentul îți permite să circuli :P

            2. dusu spune:

              va felicit domnule daca dupa 6 luni ati ajuns la acest nivel
              am in vedere ca nu sinteti nici nativ de vreo limba cu radacini latine

            3. victor L spune:

              Felicitari pentru interventia dumneavoastra intr-un domeniu dificil.
              Va puteti alege cu neaoşul “uite cine vrea sa ne invete româneşte!”
              Cum sa te injosesti sa iti cauti un loc de munca!? merg sa-mi caut un job, Doamne da sa nu gasesc.
              Antrenor? ce-o fi ala? altcumva suna coach. Coaciul ei ;)
              Ori dece sa spui record pesonal? personal best suna mai exotic :P si altcumva esti privit.

            4. Dragoș spune:

              Dragă Doamnă Carrie,

              Vă mulțumesc pentru articol.

              Mi se pare extraordinar ca noi, românii, să primim drept cadou de Crăciun limba maternă – sau cel puțin îndemnul de a o păstra curată, de a-i valorifica la maximum potențialul – de la o persoană ale cărei legături cu România sunt de natură pur electivă. Tot ceea ce scrieți este de bun-simț și subiectul este destul de dezbătut în spațiul public (real sau virtual), poate însă nu îndeajuns de mult sau de convingător. Ca o paranteză, dacă nu știați, simțul românesc al umorului a găsit și o denumire pentru amestecul acesta de termeni românești și englezești care prinde din ce în ce mai mult – mai ales printre tineri și printre așa-numiții „corporatiști” (angajații multinaționalelor) – i se spune „romgleză”.
              Problema are însă rădăcini mai vechi, limba română s-a format prin absorbție masivă de neologisme (în secolul al XIX-lea predominau franțuzismele, secolul XX a venit cu anglicisme și noi cuvinte de origine germană, pe lângă cele absorbite în urma conviețuirii multiseculare cu sașii din Transilvania). Secolele de dinainte (aș putea să le numesc feudale, modernizarea României s-a petrecut foarte târziu în raport cu statele vest-europene) au însemnat înglobarea de cuvinte ale vecinilor – slavi, turci, unguri și mulți alții.
              Și înainte de a vorbi de o criză de „identitate lingvistică”, problema este că noi suferim de o criză (cronicizată) de „identitate comunitară”. Vedeți dvs., comunitățile românești erau în marea lor majoritate rurale – iar acolo românii reprezentau probabil peste 95% din populație. Orașele au fost dintotdeauna eterogene, iar îndeletnicirile profesioniste (începând cu meșteșugurile, mai târziu industria, apoi negoțul și terminând cu medicina) erau practicate de alte etnii în proporție de peste 50%. Venirea comunismului a distrus comunitățile rurale, a distrus elitele și nu a adus nimic în schimb – doar teroare, suspiciune, lipsă de educație. (Fac iar o paranteză – misiunea școlii era „instrucția și educația” – cu accent deci pe instrucție – cunoștințe teoretice + îndoctrinare; să nu te mire deci că prefer termenul englezesc „education” când este vorba despre nivelul studiilor cuiva – cunoștințe teoretice aplicate în practică + spirit civic, în care eu includ respectarea regulilor de politețe și folosirea tacâmurilor). Acum am scăpat (cel puțin teoretic) de comunism, putem vedea cum e la alții și putem face comparații – care nu ne pică prea bine. Și în loc să ne întoarcem spre comunitate (care nu există, dar s-ar putea forma dacă ne-am întoarce unii spre ceilalți și ne-am vedea cu adevărat și am încerca să ne îndreptăm împreună defectele și să ne tolerăm diversitatea), evadăm pe cont propriu în alte lumi (chiar dacă fizic râmânem pe loc) și încercăm să ne subliniem emanciparea folosind cuvinte împrumutate.

              Îmi cer scuze, am scris în grabă și ideile sunt cam dezlânate (s-ar putea să-mi primesc papara chiar pe acest forum, pentru că deși sunt convinsă de justețea lor, nu le-am argumentat suficient din lipsă de timp), dar atât am putut „rupe” din timpul pe care mi-l solicită fiul meu – este autist, non-verbal, nickname-ul (anglicism!) sub care scriu este de fapt prenumele lui, eu sunt mamă (deci femeie) și nu cred că v-aș fi răspuns dacă nu aș fi citit că sunteți oarbă – și știu că datorită acestui fapt „vedeți” altfel lucrurile – este la fel și pentru autiști, percepțiile lor senzoriale și modul de interpretare a lumii sunt cu totul diferite de ale noastre, cei „normali”, și mi se pare că asta vă apropie cumva…

              Vă mulțumesc încă o dată și vă urez „Sărbători Fericite!” și „La Mulți Ani!” (urarea tradițională românească, înlocuită în ultima vreme de „Crăciun Fericit!” – care este de import )

              • Adrian D spune:

                Potrivit comentariu dar cu un final cel putin nefericit. Urari traditionale romanesti le numiti pe cele din epoca de aur? La atat se reduce traditia romaneasca? De import o fi si “Buna sara lui Craciun!”? In spiritul articolului ne-am putea reaminti si folosi urarile specifice Craciunului, Anului Nou, Bobotezei.

            5. L spune:

              Draga Carrie,
              Foarte drãguţ cum propui tu termeni noi, dar de fapt pentru unele din exemplele tale existã deja termeni. E adevãrat cã nu mai locuiesc de 10 ani in Romania dar termenii aceştia încã se folosesc:
              Live – în direct
              Cash – în numerar (în context bancar, dar posibil şi la cererea notes de platã)
              Breaking news: ştiri de ultimã orã

              În ceea ce priveşte termenii cu privile la computer şi reţeaua electronicã, au fost propuşi termeni diverşi româneşti dar cred cã termenii în englezã sunt preferaţi nu numai pentru cã ne internaţionalizãm dar şi pentru cã in general sunt mai scurţi şi sunã mai bine. Example: email (sau mail) vs. poştã (scrisoare) electronicã; ebook vs. carte electronicã (uneori şi e-carte); computer – în anii 2000 era numit calculator (şi acum mai sunt persoane care folosesc acest termen). Bineînţeles cã astea sunt prea puţine exemple care nu demonstreazã nimic.
              Dar aş vrea sã mai adaug faptul ca în visitele mele anuale în România observ cum termeni din engleza sunt folosiţi la canalele de ştiri şi de persoanele publice dar care sunt criticate de omul de rând care preferã limba românã.

              L

            6. Miron spune:

              Multumesc.
              Sigur ca se poate alege intre bani gheata/lichizi/numerar si ca lista de propuneri se poate prelungi si ajusta.
              E ok sa importam termeni tehnici pt IT, medicina, management, etc., insa trebuie sa se vada discrenamantul. Oamenii din jurul nostru au masterate, doctorate, dar nu au liceul, cum spune mama. Nu stiu cat se poate importa din engleza fara sa dea in furculisionul (adorabil, de altfel) Coanei Chiriţa. O formulă gen “am şeruit un mail” e exact ca furculision.
              Pentru orice om de buna credinta e cat se poate de evident ca masura si echilibrul la traduceri si la adoptarea neologismelor nu are nici o legatura cu prostiile inventate in laboratoarele KGB (lb moldovineasca, palitura de osanda, etc)
              Craciun Fericit!

            7. Bogdan spune:

              Nu vad de ce anglicismele ar fi o asimilare mai neplacuta in limba romana decat frantuzismele – unele chiar inutile si de un pretentios si ostentativ prost gust – cu care se impopoteneaza profesorasul de limba romana, criticul literar roman si intelectualii in genere. Alt timp, alta problema, alta influenta.

            8. victor L spune:

              Romaneste se spune Craciun Fericit, ceea ce urez autoarei si cititorilor Contributors.
              De la Bruxelles ni se spune sa ne adresam cu Felicitari de Sezon.
              Sa fie la ei acolo, sint mai retrograzi decit comunistii, care voiau sa-l inlocuiasca pe Mos Craciun cu mos gerila :P

              • Harald spune:

                ”Moș Gerilă” era o versiune românească a lui ”Ded Moroz”, iar Ded Moroz aducea cadouri în ajunul Anului Nou și datează dinainte de creștinism. Moș Crăciunul de azi e cel pe care-l datorăm lui Coca-Cola, în mitologia românească personajul Crăciun era cu totul altceva. Și da, Coca-Cola a folosit imaginea lui Ded Moroz pentru a-l înfățișa pe Moș Crăciun așa cum îl știm azi.

                Moș Gerilă nu face parte din tradiția românească, deci nu trebuia implementat, însă Ded Moroz e mult mai autentic decât Moș Crăciun, fără supărare. Genul ăsta de critici se aduc englezilor pentru că circulă pe stânga, deși toate popoarele din Imperiul Austro-Ungar circulau pe stânga și au trecut separat la circulația pe dreapta, după 1918. Cam la fel e și cu Ded Moroz, exista dinainte ca lumea să audă despre Iisus, iesle, magi și alte alea :P

                • victor L spune:

                  @ Harald,
                  unde am scris eu ca mos gerila face parte din traditia romaneasca?
                  Ai citit ce am scris? “care voiau sa-l inlocuiasca pe Mos Craciun cu mos gerila”.
                  Sa-l “inlocuiasaca”. Sau nu iti mai amintesti? nu e vina mea.
                  Atit de mult rasucesti cele spuse de mine, incit ajungi sa-mi dai explicatii despre Ded Moroz.
                  Multumesc, dar nu era in chestie.
                  Autoarea, dupa parerea mea, are dreptate in mare parte (nu e vorba despre termenii tehnici, din internet ori alte domenii, carora, de multe ori, nu li se pot gasi traduceri corecte, ai dat si tu niste exemple).
                  Eu am dat niste exemple, putine, dar clar folosite pentru a-si da importanta.
                  Trebuie de peste Ocean sa ni se reaminteasca vorbele româneşti?
                  ““O, vorbiți, scrieți românește

                  Pentru Dumnezeu!””

                  • Harald spune:

                    @ victor L – cred că tu ești cel care ar trebui să recitească. Am fost de-acord cu tine că Moș Gerilă nu trebuia introdus, însă n-a fost vorba de nicio înlocuire. Moș Gerilă era din alt film, n-avea nimic de-a face cu românii, însă Moș Crăciunul de azi e de fapt Santa Claus, care are la fel de puțin de-a face cu românii sau cu creștinismul, respectiv legendele pioase referitoare la nașterea lui Iisus. Scrie în Evanghelii ceva de Moș Crăciun sau de Santa Claus? :P

                    • victor L spune:

                      @ Harald,
                      eu nu discutam originile nimanui; spuneam doar ca se voia, de catre comunisti, inlocuirea Craciunului , a lui Mos Craciun, cu sarbatoarea Anului Nou, adica cu mos gerila.
                      Nimic altceva.
                      Ce spui tu este corect, dar eu nu ma refeream la Biblie, la originile si vechimea Craciunilor si Klausilor :P
                      Sarbatori de Sezon, ca asa vrea acum Noua Poarta, ca sa mai zimbim ;)

            9. Corneliu Moisei Corneliu Moisei spune:

              Foarte frumoasa intentia si expunerea motivatiei articolului.

              Pentru a va ajuta in cunoasterea culturii romane, daca sunteti interesata, de detalii pe acest subiect, elita romaneasca intotdeauna a imprumutat cuvinte in folosirea uzuala a culturii pe care o considera exemplul bun de urmat. Inainte de influenta limbii engleze a existat influenta franceza, care a imbogatit cu neologisme si ajutat la re-latinizarea vocabularului limbii romane. Sper sa puteti ajunge la o cunoastere a limbii romane indeajuns de buna incat sa apreciati umorul din piesele in care Coana Chirița reusea sa poceasca barbar cuvintele intr-o creola franco-romana spumoasa : Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850), Chirița în provinție (1855), Chirița în voiagiu (1865), Chirița în balon (1875), toate scrise de Vasile Alecsandri.

              Cel mai probabil inainte de creolarea franco-romana, a existat cea turco-romana (Muntenia si partial Moldova), slavo-romana (Moldova si partial Muntenia) si cele germano-romana si maghiaro-romana in Transilvania, ceea ce a facut ca multe cuvinte din aceste limbi sa patrunda in limba romana. Daca peste 40-50 de ani cel mai puternic model cultural global va fi limba malgașă foarte posibil ca o malgașă ce va invata limba romana va scrie un articol similar pe platforma mpandray-anjara.ro despre frumusetea limbii noastre.

              Va admir perseveranta in a folosi diacriticile, lucru pe care putini romani o fac.

              P.S. Comentatorul Dragoș a transmis un punct de vedere similar in legatura cu aspectul creolarii.

            10. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              În primul rând, doresc să felicit pe Doamna Hooper că infirmă cu brio vechea glumă despre americani („Cum se numește cineva care vorbește mai multe limbi? Poliglot. Cum se numește cineva care vorbește două limbi? Bilingv. Cum se numește cineva care vorbește doar o singură limbă? American”). Performanța domniei sale, realizată în condiții extra-ordinare, merită respectul nostru.

              În al doilea rând, aș dori să aduc în discuție un fenomen pe care i l-am comunicat și dumneaei în timpul discuției telefonice premergătoare scrierii articolului de față. Limba vorbită impune norma – un principiu pe care Academia română nu-l poate neglija. Și acest fenomen înglobează, printe altele, și importurile de neologisme din diverse limbi, inclusiv enlgeza.

              Problema care apare din ultima categorie de importuri lingvistice este legată de faptul că verbele engleze nu se conjugă precum cele românești, substantivele și adjectivele nu se declină și nici nu au (majoritatea) genuri distincte. Astfel că „live”, „breaking news”, „cash” nu suportă formele flexionare cu care suntem obșnuiți în limba română.

              Referitor la importuri lingvistice, devenite mai târziu, prin asimilare, cuvinte proprii românești, voi da doar două exemple:

              În anii 1970 apăruse în România prima cafea solubilă, Nescafe, comercializată original de firma Nestlé. Pentru că populația nu a îmbrățișat termenul de cafea solubilă, nes-ul a devenit substantiv de gen neutru cunoscut și folosit de toți vorbitorii de română.

              Tot în acei ani, au apărut primele creioane cu miez poros de fetru, umplut cu o vopsea. Numele sub care se comercializau era ”Cariocas” și imediat s-a format substantivul comun o cariocă -două carioci. Astăzi, mai toată lumea folosește termenul englez „marker” pentru același obiect. Foarte simpatic mi s-a părut faptul că, în realitate, termenul „carioca” se referă la un locuitor al orașului brazilian Rio de Janeiro, unde se vor organiza Jocurile Olimpice 2016. Mă întreb câți dintre românii anilor 70 știau ce înseamnă „cariocas”.

              În limba română, aubstantivul „claxon” și verbul „a claxona” au pătruns pe filieră franceză. Dar câți dintre vorbitorii francezi știu că, la origine, „claxon” a fost o marcă comercială a unui produs inventat în Newark, New Jersey, și botezat astfel de Franklyn Hallett Lovell Jr., fondatorul companiei omonime, plecând de la verbul grecesc vechi „klazō”, “Eu țip”? Interesant mi se pare și aici faptul că limba engleză nu a adoptat „claxon”, folosind în continuare termenul germanic „horn”.

              Și pentru că veni vorba de folosirea incorectă a unor neologisme, cu tot respectul, nici engleza vorbită nu este ferită de greșeli.

              După cum se știe, limba engleză conține circa 40% cuvinte franțuzești și multe altele, provenind din germană, latină și greacă. Dar studiul limbilor clasice în SUA, la nivel de liceu sau facultate, este rara avis in terram. De aceea, limba engleză vorbită folosește forme greșite ale unor cuvinte împrumutate din latină sau greacă.

              De exemplu, „media” este pluralul de la latinescul „medium”. De aceea, este incorect folosirea termenului mass-media cu verbul la singular. Mass-media (mijloace de comunicare îm masă) necesită folosirea verbului la plural: Mass-media ARE a communication force (Din păcate, și în română, mass-media se folosește uneori, după calc englezesc, cu verbul la singular.)

              „Data” este plural de la „datum”. Dar în literatura engleză și în limba vorbită nimeni nu se sinchisește de forma la plural a substantivului „data”. De aceea, se folosește greșit numai cu verbul la singular: Data shows, data is, data demonstrates etc. Se acceptă o excepție atunci când „datum” înseamnă „un nivel de referință”, pentru care forma de plural „datums” se practică.

              Cu studenții mei de la geologie trebuie să folosesc și cuvinte engleze împrumutate din greaca veche. Și aici apar probleme grave, pentru că greaca este absolut necunoscută. De exemplu, un cristal cu patru fețe se numește tetrahedron, iar plurarul corect este tetrahedra, nu tetrahedons. În română, problema s-a rezolvat prin formarea perechii tetrahedru/tetrahedre.

              În fine, un exemplu de incorectă utlizare a unui cuvânt grec în engleză, ca și în română. „Biblia” (Bible) este pluralul de la cuvântul biblos (βίβλος, -ου, ἡ) = carte (de aici avem biblio-tecă). Cu alte cuvinte, corect ar fi să scriem/pronunțăm „Biblia SUNT cărțile de căpătîi ale oricărui creștin/evreu – Bible ARE the fundamental books of every Christian/Jew”. Dar, pentru că populația a văzut o singură carte în mâna preotului, forma de plural – Biblia – a fost înlocuită cu forma de singular.

              În concluzie, dacă avem în vedere o limbă vorbită (nu una moartă, precum latina sau greaca veche), ea trebuie văzută ca un organism viu – supus permanent unor transformări, care, uneori, sunt în contradicție cu vechile reguli gramatical/academice.

              • Harald spune:

                Ca de-obicei pe Contributors, unele comentarii sunt mai bune decât articolele la care sunt postate :P

              • Constantin Crânganu spune:

                Mai există un aspect al vieții academice americane care necesită un mic comentariu.

                Urmând o lungă tradiție europeană – datând din vremea când latina era lingua franca mediilor academice din Evul Mediu, similară englezei de astăzi – toate instituțiile de învățământ superior americane au adoptat un motto latin. Acesta este înscripționat pe sigiliul și toate documentele oficiale ale universității respective.

                De exemplu, prima mea universitate, University of Oklahoma, are motto-ul: Civi et Reipublicae

                Actualul meu colegiu, Brooklyn College, a adoptat deviza Nil sine magno labore

                Să nu scăpăm din vedere și faptul că Marele Sigiliu al SUA și unele monede și bancnote conțin trei motto-uri latine: E pluribus unum pe o față, și Annuit cœptis, respectiv Novus ordo seclorum, pe cealăltă față.

                Problema pe care am depistat-o imediat este că nici studenții din Oklahoma, nici cei din Brooklyn nu au nici mai vagă idee despre ce înseamnă acele motto-uri. E de bine, e de rău? i-am întrebat. Nicio părere.

                După cum am scris mai sus, limba latină în Statele Unite ale Americii contemporane este rara avis in terram. Dar nu mi-e rușine nici cu studenții pe care i-am avut la Iași în anul meu sabatic (2010-11). Deși românii au motive infinit mai serioase de a studia, aprofunda/învăța limba latina, decât locuitorii Statelor Unite (proveniți din multe culturi non-latine), cunoașterea, chiar elementară, a limbii latine este sporadică și în România de astăzi. Nu vreau să fac apologia regimului comunist sub nicio formă (am scris aici despre avatarurile mele din anii „epocii de aur”), dar cei doi ani de latină făcuți la liceul Gh. Roșca Codreanu din Bârlad mi-au marcat dezvoltarea culturală ulterioară.

                Și da, am putut traduce studenților americani, fără dicționar sau Google, motto-urile universităților lor și cele ale Marelui Sigiliu SUA.

              • Maria Istroc spune:

                O limba evolueaza fara indoiala dar ce se intimpla in ultima vreme, sau ce s-a intimplat in ultimi ani cu limba romana este de ordinul ridicolului.

                De exemplu nici mass media nu-si are rostul pentru ca era cuvintul PRESA.

                Din nefericire romanul are inca nevoie sa isi construiasca identiatatea nationala. Dar vedeti devierile lui Lucian Boia, de exemplu, care au efect contrar.

            11. joenegut spune:

              Stimată Doamnă Carrie Fisher,
              Vă mulţumesc că aţi învăţat şi româneşte.
              Şi că încercaţi să îndemnaţi să vorbim româneşte.
              Însă, vrem nu vrem, datorită globalizării engleza este lingua franca a Uniunii Europene şi în curând a întregii lumi.
              Articolul dumneavoastră este un cadou de Crăciun!
              Merry Christmas!

              • cinic spune:

                salut joe. Na, ca iar suntem de acord.
                1. Eu nu cred ca un absolvent de liceu AZI intelege peste 80% din N.Filimon [Ciocoii vechi si noi}: ighemonicon, meterhanea, sfeterisit, satistisit, aferim
                2. La nenea Iancu gasim jvart, tzal, afanisit
                3. intre 1950 si azi au disparut din vorbirea curenta tzapul de bere, pol [scurt de la napoleon - moneda de 20 lei], litra [1/4 din kg], cracauer [salam grooooos]

                PS. Dupa ce am trait 20 de ani si am muncit intr-o tzara anglofona am fost pur in dificultate de fiica mea de 10 ani care a venit la mine cu un volum din Dickens. Nu intelegeam nici 50%.

            12. Droopy spune:

              Multumesc din suflet pentru acest articol, doamna Hooper ! Rar auzim asa ceva , de obicei ni se spune ca tot ce e romanesc nu e prea bun. As vrea si sa va propun niste formule intermediare pentru expresiile de mai sus. De exemplu, ‘live’ se poate traduce prin ‘ in direct’ , ,cash’ se poate traduce prin ‘numerar’ iar ‘breaking news’ se poate traduce prin ‘ stiri de ultima ora’.

              In rest, toate cele bune si aveti toata admiratia mea, va mai asteptam cu articole! Sarbatori fericite!

            13. Ovidiu D spune:

              Problema e mult mai adâncă. Limba română a fost batjocorită de “jurnaliști” tineri fabricați după ’90, maneliști cu pretenții de mesia și politicieni pentru care limba română vorbită corect e doar o întâmplare. … Vă mai amintiți despre “poluțiile” unei reprezentante a generației tinere de politicieni care a ajuns până la Bruxelles, propulsată de tatăl ei ajuns președinte ? Ah, duduia vorbea despre poluare. Exemple de limbă română vorbită îngrozitor de către liderii de opinie români sunt nenumărate. … Gigi Becali e și el un lider de opinie, nu ?.
              Până când vom accepta o limbă românească scrisă prost ( cu majuscule, parcă permanent urlată) și vorbită la fel de prost, acest exercițiu de eliminare a englezismelor ( sau franțuzismelor ) din limba română este superficial, fără nici o importanță.

            14. ion adrian spune:

              Cu ocazia Craciunului, celor care il serbeza le urez Craciun fericit! Celor care au alte sarbatori le urez sa se bucure alaturi de mine si cu ocazia sarbatorii mele!
              PS. Nu vreau sa fac “misto” de UE precum face dl Basescu dar ca gluma apreciez urarea dumnealui postata pe feisbuc, referitoare la transformarea sarbatorilor comuniste de iarna in unele mai largi, mai ecumenice, pe care le denumeste sarbatori bruxelleze de sezon. :)

            15. cinic spune:

              interesant articol … pentru un lingvist. Deadly wrong pt un sociolog:
              . in germana era fernsprecher – acum e telephon; idem pt tv
              . in chineza gasim si phon si tv si..

              Am fost cu ani in urma in Republica Tatara din URSS. Cuvintele “tehnologice” veneau din rusa.
              Tehnologia introduce cuvinte noi din LIMBA “inventatorului”. Le vrem traduse? de ce? ca sa gasim o dificultate in plus intre gat-legau si neck-tie?
              Nu cumva de asta au [re]aparut pictogramele [adica bunica hieroglifelor]?

              PS. Bani-gheata era arhaic si in 1989. Se folosea “numerar” sau argotic “lei-tramvai” ca opozitie la lei-virament.

            16. tarascon spune:

              Draga Carrie,

              Multumesc foarte mult pentru acest minunat cadou de Craciun – o scriere a unui strain despre limba romana. Este uimitor cum o persoana inzestrata cu dorinta de a invata si poate, cu talent nativ, reuseste sa invete limba romana in doar 6 luni, numai din placerea studiului si de a putea conversa cu alti oameni in limba lor materna. Este, de asemenea, emotionant cum o persoana lipsita de vedere – oare isi dau seama cei care vad, ce dar pretios este vederea? invata limbi atat de dificile si indepartate de limba sa materna: italiana, albaneza, suedeza, iar acum romana, utilizand Braille, text-to-speech etc. Carrie, sunt sute de mii de oameni care s-au nascut si au trait toata viata in Romania si nu vorbesc romaneste asa cum vorbesti tu. Ba unii mai cer si translator ca sa dialogheze cu autoritatile romane!

              Ceea ce doreste Carrie, dragi prieteni, este sensibilizarea cititorilor de limba romana la valoarea ce trebuie pastrata a acestei limbi. Ea insasi marturiseste ca nu crede ca propunerile ei vor fi acceptate. Este clar ca nimeni nu va spune electro-soarece. Dar elevii pot sa faca exercitiul de a imagina echivalente romanesti ale unor expresii englezesti. Indemnul de a citi literatura de buna calitate si de a nu ocoli literatura romana ramane intotdeauna valabil. Sigur ca nu este sarcina ei de a intocmi dictionarul limbii romane moderne. Avem specialisti pentru asta, avem academicieni, care ne invata sa scriem ‘niciun’ in loc de ‘nici un’, dar nu imi este clar cum se aplica aceasta logica la ‘nici poveste’ sau ‘nici vorba’. De asemenea, nu imi este clar cum sa scriu ‘muschi tiganesc’ sau ‘tiganie’. Poate ‘muschi romanesc’ sau ‘romanie’.

              Sarbatori fericite Carrie, Sarbatori fericite Constantin Cranganu, Sarbatori fericite tuturor!

            17. Sorin Ionita Sorin Ionita spune:

              Dear Carrie
              Since you started down this road, why not a bit of house cleaning in English as well? I mean, why use such ridiculous neologisms as liberty, justice, commerce, intelligence, parliament, government, metropolitan, money, capitalism – or indeed, national literature?
              When you find so beautiful equivalents (wlitige efenweorðe) in Beowulf?

            18. Vasile M spune:

              @Adrian D (26/12/2015 la 9:31)

              Urarea de “Sarbatori Fericite” (sau “Sarbatori de Iarna Fericite”) este folosita, de multe ori, pentru toate sarbatorile de la sfarsitul anului/inceputul anului (nou) adica: Craciun, Anul Nou si Boboteaza!

              Asta esrta sensul in care era folosit inainte de 1989.

            19. Istoc Maria spune:

              Subiectul este necesar in primul rand pentru ca s-a recurs la exagerari. Cred insa ca atunci cand vrei sa propui alternative in limba respectiva trebuie sa o cunosti mai bine.

              A inlocui “live” cu pe “viu” nu este necesar pentru ca in romenete se spune “in direct” ca in franceza unde se spune “en directe”

              Deadly wrong este complet gresit, si nu greu.

              Propunerea pentru mouse mi se pare interesanta. Francezii l-au tradus in limba lor iar romanii s-au amuzat pana sa moara de ras.

              Ceea ce ma deranjeaza enorm dupa anii traiti in strainatate, cu zeci de ani in US si Franta. este ca romanii nu mai stiu sa spuna CE VE ci zic CI VI. De unde? DVD DI VI DI. De unde?

              Suntem cu totii de acord ca o limba este vie si se reinoieste mereu dar in Romania s-a ajuns la ridicol. Nici o apreciere pentru limba materna si nici un respect. Ceea ce tradeaza o problema de identitate.si una de lipsa de cultura.

              • Ela spune:

                “Suntem cu totii de acord ca o limba este vie si se reinoieste mereu dar in Romania s-a ajuns la ridicol.” – EXACT!
                Problema este ca cei care atentioneaza in acest sens, sunt mai mereu românii care traiesc de mult timp in alte tari, motiv pentru care nu sunt considerati “legitimi” ci, in cel mai fericit caz nostalgici…
                Pentru mine a devenit tragi-comic sa urmaresc un tele-jurnal romanesc!
                Intre, incapatanarea jurnalistilor de a pronunta numele americane cu accent american, frantuzesti cu accent francez, etc., si declaratiile, care mai de care mai savante, ale diversilor “specialisti”, care incalca tot ceea ce inseamna reguli (gramaticale, civice sau, pur si simplu, de respect al secretului profesional si al vietii private), indulgenta si toleranta imi sunt puse la grea incercare…
                Sarbatori fericite!

            20. Maria Istoc spune:

              In orcice caz MULTUMIRI doamnei care desi nu este nascuta din parintii romanii aminteste romanilor sa isi respecte limba si cultura.

              MULTUMIRII SI SARBATORI FERICITE.

            21. abc spune:

              Congratulations, Carrie

              I just found an interview on Youtube, https://www.youtube.com/watch?v=3ZMQeKbkUhk

              It seems that you have an extraordinary talent to learn foreign languages.

              It is impressive to hear you speaking Albanian.
              However, I want to make a simple critic, your academic point a view and recommendation, to preserve the beauty and specificity of a linguistical heritage, the romanian language can be very easily translated in the Romanian political context in a advice to language purification.

              So trying to save the romanian in the face of english language cam encourage that part of hardcore nationalistic romanians to deny the right of other minorities (hungarian, turcs, romas, albanians) to speak and use their language in the day to day relations with the officials and authorities.

              The prove is already here in the comments, some people are already using your argument to deny a reasonable defense in Justice for the minorities, by denying their individual rights to be informed in the language that they have a better understanding of accusations.

              I think you should specify that your article is not write with that intention, to deny the right of people to use whatever language their are choosing to communicate.

              • abc spune:

                proof not prove

              • Ionut spune:

                @ abc

                It seems to me that madam Carrie was pretty clear about why she wrote this article, therefore, I for one, don’t see the point of your request in that last paragraph (by the way it’s “written” not “write”). Of course, you’d need to understand the language she used to express herself, in order to understand her P.O.V.
                Plus, if you think that those “hardcore nationalistic” Romanians would care about any recommendations coming from outside, regarding how one should treat their language, you’re mistaken. Ethnic minorities in Romania do have that right you speak (write) of and it is exercised in courtrooms throughout Romania, from what I know.
                There is only ONE minority who has issues when it comes to communicating in the official language of this state, and that would be the first minority you mentioned in your comment. And it’s not an entire minority, but a portion of it (I’d say less than 50%). It’s that same minority that yells that the Romanian government practiced and still wants to practice “language purification”, even though, by your own admission, there still are people in this country who need a translator in a courtroom or police station or wherever, because they don’t understand the Romanian language.
                Plus, there’s the moral aspect of the story: the aforementioned madam learned a language pretty different from her native language in about 6 months, and from what I’ve read, her knowledge of Romanian is waaay better that that of a good portion of the minority mentioned by me, and you (but you tried to disguise that, by adding other minorities (by the way, it’s turks, not “turcs” – funnily enough, minorities that do not have a problem using the official language in official matters: school, administration, justice, communication, etc). Again, there’s a reason she learned this language: she likes doing that – learning languages, that is. The people you talk about, don’t give a damn about learning it even though they will most likely live and die in that country so they should need to learn it.

                Have a happy new year!

            22. eu***** spune:

              Limba evolueaza permanent si asta se intampla si cu engleza din USA care abunda in prescurtari care unele sunt utile – sau substantive care se transforma in verbe si invers.

              Se intampla ca la un anume moment cuvinte care apartin altor limbi sunt adoptate – si engleza este acum in trend, dar au fost si alte limbi inaintea acesteia. Nu as vrea sa ma gandesc cum ar trebui sa imi sucesc limba pentru a vorbe despre computer sau mouse sau display sau slide care apare si in forma anglo-ro slide-uri.

              Acum meritam sa fim certati pentru aceste lucruri sau pentru ca scriem cu greseli gramaticale?

              • Ela spune:

                “Acum meritam sa fim certati pentru aceste lucruri sau pentru ca scriem cu greseli gramaticale?” – Nu certati, ci atentionati asupra probabilitatii ca cele 2 aspecte sa fie interdependente…!?
                Eu am remarcat ca cei care scriu corect româneste, vorbesc, la fel de corect si româneste, si alte limbi straine, in timp ce agramatii in limba materna, sunt agramati…peste tot ;)
                Asa cum, foarte clar, se arata in articol, usurinta cu care se adopta “neologismele” reduce capacitatea creativa, adica intelectuala!
                Evident, nu trebuie mers in extreme (“coada de maimuta”, “catel fierbinte”), ci evoluat cu inteligenta, folosind sinonime existente, nu romanizand anglicisme (imprimat in loc de printuit, de ex), si tocmai aceasta este principala problema a incultului tip…dupa parerea mea.

                • eu****** spune:

                  Multumesc.
                  Desigur! Nu sunt benefice extremele, este nevoie de echilibru!

                  Si din greseli se invata, daca se doreste si daca se poate…
                  Insa cum incercam sa indreptam greselile: le dam un caracter personal sau analizam procesul – cauza-efect – pentru a le solutiona.

                  Indiferent de perspectiva, personal va asigur ca incerc sa le corectez.
                  Multumiri!

            23. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Ceea ce m-a surprins în plus în urma convorbirilor telefonice pe care le-am avut cu doamna Hooper a fost și faptul că domnia sa nu s-a limitat doar la a învăța limba română într-un timp record și în condiții deosebite (nu știu câți dintre noi am putea egala performanța domniei sale).

              Mi-a mai spus și că a citit în Braille „Scrisoarea boierului Neacșu din Câmpulung”, despre care știa că este prima scriere atestată în limba română. Iarăși mă întreb, câți oare dintre conaționalii noștri cunosc această scrisoare?

              Într-o altă ordine de idei, aș vrea să menționez că, de când am venit în Statele Unite acum 22 de ani, doamna Hooper este doar al doilea american cu care am vorbit românește fluent.

              Primul caz a fost cel al colegei mele de Graduate Center of CUNY, distinsa profesoară Katherine Verdery. Doamna Verdery vorbește și scrie românește fără greșeală, însă domnia sa a beneficiat de alte condiții: câțiva ani de studii sociologice în satul Aurel Vlaicu (Binținți), jud Hunedoara, pentru redactarea tezei de doctorat.

              Lucrând și la Cluj cu academicianul David Prodan, doamna Verdery a devenit o țință a informatorului „Horia”, aka Andrei Marga >/a> (fost ministru, rector și șef ICR).

              • Ari spune:

                Abilitatea autoarei de a scrie in romana este remarcabila, insa cred ca este usor nerealist sa comunicam folosind acelasi vocabular si constructii semantice ca acum 50 de ani, fiindca limba ramane un organism viu, care se schimba odata cu societatea in care traim. De exemplu, pentru a intelege ‘Scrisoarea lui Neacsu..’, este nevoie de intelegerea unei frazeologii si realitati tipice societatii sec 16, si mai ales de intelegerea literelor chirilice, cred ca asta “spala fata” conationalilor nostri care ar fi avut oarece dificultati sa descifreze textul initial.

                In ceea ce priveste neologismele, tocmai datorita globalizarii serviciilor si prezentei internetului, care face locatia celor care comunica mai putin importanta, trebuie gasit un limbaj/jargon comun mai ales cand vorbim de echipe multinationale.

                Pe de alta parte, am observat in text folosirea unor expresii demodate, uneori incorecte (am selectat cateva mai jos), insa cu siguranta apreciez pasiunea autoarei pentru lb romana:
                -’M-am născut și crescut în America’='sunt născuta și crescuta în America’ ori ‘M-am născut în America’ si sunt nascuta tot acolo’;
                -”Unii pot argumenta, cu dreptate,”=”Unii pot argumenta, pe buna dreptate,”
                -’..cum s-o pastreze in varsta globalizarii?”
                -’ tinerii trebuie să comunice[...], față către față,”=sa comunice direct, unul cu altul,
                -’În clasă se pot dezbate temele curente într-o manieră civilă’=În clasă se pot dezbate temele curente într-o manieră civilizata?
                -’Persoanele trebuie să converseze despre teme substanțiale și intelectuale’=oamenii trebuie sa faca conversatie pe teme serioase si intelectuale” [substantial este prieten fals];
                -’[...]versurile sale rezonează în timpul actual=versurile sale rezonează în prezent [actual este un alt prieten fals];
                -’O astfel activitate le-ar oferi o oportunitate’=O astfel activitate le-ar oferi o posibilitate/ocazie;
                - ‘tinerii trebuie să citească literatură română de o calitate înaltă’= tinerii trebuie să citească literatură română de calitate;
                -’limbaj curat’='limbaj corect’
                -’cuvinte bune românești’=cuvinte românești corecte;
                -’se sesizează că nu e necesar’=se observa că nu e necesar’;
                -’scriind mesaje tip text’='scriind mesaje tip sms’;
                -’cuvintele engleze’='cuvintele englezesti’

            24. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Dacă vreți să mai râdeți un pic în anul 2015, ce părere aveți de următoarele mostre de limbă română contemporană?

              asamblaj între o fetească şi un muscat”

              „românii nu mai ştiu să mănânce vizavi de ceafă” (cea de porc, bineînţeles)

              nu vor primi pensii speciale „cei condamnaţi pentru fapte de corupţie exercitate în cursul mandatului de senator sau deputat”

              Pentru un oficial de la Gorj, există „gimnastica anaerobă

              delictul de „climă organizată”

              „să mănânci ceva fugar

              un poliţist descrie isprava unor hoţi de cărbuni, care se foloseau de „un atelaj hipo, tras de un cal”

              pe masa preşedintelui K.I. se află numeroase memorii „şi inclusiv cereri de graţiere”

              pentru preşedintele CJ Gorj, Paştele bate Crăciunul: „să întâmpinăm colindătorii aşa cum se cuvine, la Învierea Domnului Isus Hristos!”

              Citatele provin dintr-un delicios articol al profesorului ieșean Stelian Dumistrăcel, Ridendo

            25. TM spune:

              Eu consider că o limbă nu se poate rezuma la vocabularul ei, ci vocabularul este numai o „înfățișare” vremelnică a limbii (cum este vârsta pentru om), care se schimbă odată cu istoria.

              Pericolul unei eventuale „dispariții” a limbii române ca urmare a anglicizării sale nu poate fi real, de vreme ce astfel de absorbții au avut loc în mai multe rânduri în istoria ei. Nici slavona, nici turca, nici franceza nu au dus la dispariția limbii române, dar au lăsat urme interesante care spun povestea națiunii noastre, așa cum o vor face și importurile din engleză pe viitor.

              P.S.: Un utilizator vorbește mai sus despre o presupusă „nevoie de a părea cult” și face referire la scrierile lui Caragiale, dar criticile celui din urmă nu se aplică în cazul importurilor englezești. Pe vremea sa, franceza era mai mult decât o limbă de circulație internațională, era limba culturii, iar a fi capabil de a o vorbi însemna să faci parte (sau să pari a face parte) din elita societății. Engleza nu are și nu a avut niciodată o astfel de conotație, este pur și simplu o „common tongue”, iar nimeni nu este considerat cult exclusiv pentru faptul că este anglofon.

              • Falstaff spune:

                @TM, nu sunt de acord, pentru mine o limba contine numai cuvinte, de unde importanta lor!,deci “se rezuma la vocabular”…nu vad altceva,poate ma lamuriti dvs?
                Despre disparitia limbii romane,spuneti ca nu se poate!,si as vrea sa fiu la fel de comvins ca dvs. Evident,depinde de ce vom accepta sa numim ca limba romana,daca va avea aceeasi muzicalitate inconfundabila,daca priginea latina a cuvintelor va predomina,daca oamenii din generatii si localizari geografice diferite se vor mai intelege,etc,.etc.

            26. Simone spune:

              doua sugestii, una pentru:
              -cash=numerar, care suna mai bine decat ‘bani gheata’ si a doua:
              -breaking news=stiri la cald.

              Pe de alta parte, ur ‘Deadly wrong’ inseamna ca “esti complet pe dinafara”, sau mai colocvial: “nu ai dreptate” si nu ‘complet greu’ sau ‘extrem de greu’!?

            27. Iorgu Faleza spune:

              Eu locuiesc in America de 17 ani asa ca observ poate mai bine decit cei locuiesc in Romania ce schimbari se petrec in limba. Englezismul care ma deranjeaza cel mai mult este “trend”. Ma tem ca persoanele care au dus la adoptarea lui pur si simplu aveau o educatie atit de precara incit habar n-aveau de existenta cuvintului “tendinta” in limba stramoseasca.

              Merry Craciun!

            28. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

              Pe lângă „claxon”, aș mai semnala două exemple de introducere unor noi termeni americani prin intermediul limbii franceze.

              Unul, celebru deja, este „gaze de șist”. Ipoteza mea este că românii au folosit sintagma franceză „gaz de schiste” după ce, probabil, au urmărit o copie piratată a filmului Gasland. Când am fost în România la sfârșitul anului 2010, nimeni nu folosea termenul „gaze de șist”. Cu colegii mei de la Iași și Cluj am folosit direct „shale gas”. Unii dintre ei au sugerat o posibilă traducere sub forma „gaz de argilită”. De ce singularul american „shale gas” a devenit în română pluralul „gaze de șist” este un mister adânc pentru mine, pentru că termenul cel mai apropiat ar fi fost „gazul metan”, nu „gazele metan(e)”.

              Al doilea exemplu este traducerea americanului „stem cells” prin „celule sușă”. Las la o parte faptul că „șusă”, după francezul „souche”, este practic necunoscut și nefolosit de vorbitorii români. Dar cu ce este mai clar termenul „celule sușă” decât, să zicem, „celule stem”?



            Comenteaza:







            Do NOT fill this !

            Autor

            Carrie Hooper


            Carrie Hooper

            M-am nascut si am crescut la Elmira, New York, SUA. Sunt complet oarba din nastere. Am studiat voce la universitatea din Mansfield în Pennsylvania si limba germana la Universita... Citeste mai departe


            MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

            "Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

            E randul tau

            Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

            de: vintila mihailescu

            la "Corupție sau incompetență?"

            Cauta articole

            decembrie 2016
            Lu Ma Mi Jo Vi Du
            « Noi    
             1234
            567891011
            12131415161718
            19202122232425
            262728293031  

            Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

            contributors.ro

            Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
            Contact: editor[at]contributors.ro

            (An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)