Home » Cultura »Politica & Doctrine » Citesti:

Lecturi necesare: Unsprezece carti pe care le recomand

Vladimir Tismaneanu decembrie 27, 2011 Cultura, Politica & Doctrine
29 comentarii 11,106 Vizualizari

M-am gandit care ar fi cartile pe care sa le recomand pentru saptamanile si lunile care urmeaza, lecturi menite sa ne reincarce bateriile intelectuale si sa ne fortifice spiritual. Iata mai jos o lista cu succcinte argumente. Am ales la inceput titluri romanesti. In final, voi oferi patru titluri recent aparute in Statele Unite. Ordinea nu implica niciun fel de ierarhizare valorica, este pur aleatorie. Evident,o asemenea lista nu inseamna decat o selectie subiectiva a unui cititor pasionat in primul rand de istorie, filosofie, politologie, sociologie, dar atras irezistibil de literatura, istoria artelor, teologie si antropologie. Am ales doar volume de autori, deci nu carti editate, desi ispita de a include aici lucrarile coordonate la Humanitas de Dragos-Paul Aligica, Cristian Patrasconiu si Ionut Sterpan si de Camil Ungureanu la Polirom a fost foarte mare.

Recunosc ca nu ma las coplesit de “declinismul” si “crizismul” la moda. Prefer cartile solide, documentate, analizele oneste si rationale. Nu cred ca valorile liberale sunt pe duca, nu sunt catusi de putin convins ca traim amurgul lor. Ma mefiez de pesimismul neo-spenglerian si de alte scenarii apocaliptice. Nu cred ca Marx are raspunsuri la provocarile timpurilor noastre. Nu cred ca marxismul ori anarhismul, in oricare din incarnarile lor, pot oferi altceva decat ceea ce Max Weber numea excitatie sterila. Nu cred ca Marx este mai actual decat Aron, Hannah Arendt, Berlin, Gellner, Kolakowski ori Popper. Nu cred ca Badiou, Balibar si Zizek sunt mai profunzi decat Arendt, Aron si Lefort. Nu cred ca libertatea este “necesitatea inteleasa”. Inteleasa de catre cine? De vreun auto-desemnat comandament al Ratiunii universale de genul iluministilor radicali despre care scrie Jonathan Israel intr-o carte care ar fi trebuit sa fie pe aceasta lista (Radical Enlightenment: Philosophy and the Making of Modernity 1650-1750)?

Nu cred ca Engels, a carui noua biografie o citesc in aceste zile, avea intuitii mai adanci despre religie si istorie decat Kierkegaard, desi au audiat amandoi la Berlin, in 1840, prelegerile lui Schelling despre filosofia revelatiei. Nu cred ca Rosa Luxemburg avea dreptate cand spunea ca alternativa este socialism sau barbarie. Secolul al XX-lea a demonstrat ca este posibila catastrofica experienta experienta socialism si barbarie. Nu cred ca traim in “era falimentului democratiei liberale”. Cred ca dezideratul retestarii “ipotezei comuniste” este absurd, iresponsabil si cinic. Pe scurt, obscen. In vremuri precum acestea pe care le traim acum ar fi bine sa-l recitim pe Max Weber si sa meditam la distinctia fundamentala dintre etica convingerilor absolute si etica responsabilitatii. Fantasmele salvarii, nu voi osteni sa o spun, renteaza doar pe termen scurt. Pe lunga durata, ele duc la hecatombe.

Lipsesc din lista aceasta, inevitabil, titluri de carti excelente despre care am scris ori voi scrie separat. Sa amintesc aici volumul despre Odessa, oras al visurilor si al mortii, de Charles King, recenta carte a Clarei Mares despre I. D. Sirbu in arhivele Securitatii aparuta la Curtea Veche, traducerea in romaneste a lucrarii clasice a lui Robert C. Tucker, Filosofie si mit la Karl Marx (colectia “Constelatii”, Curtea Veche), volumul despre democratie si religie in societatile post-comuniste de Lavinia Stan si Lucian Turcescu aparut la Oxford University Press, volumul al doilea din anuarul IICCMER in limba engleza, “History of Communism in Europe”, cartile de eseuri si comentarii datorate lui Andrei Plesu, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu, Dan Tapalaga. Toate titlurile selectate sunt asadar din 2011 si din primele luni ale anului viitor–o exceptie este cartea Cristinei Vatulescu, dar ea a aparut de fapt anul acesta pe piata.

In martie 2012, Princeton University Press va publica volumul lui Aurelian Craiutu despre moderatie in gandirea politica franceza intre 1748 si 1830, A Virtue for Courageous Minds, o carte pe care o salut si despre care voi scrie cu bucurie. Imi dau seama ca am omis o carte extrem de importanta pentru intelegerea miturilor redemptive ale lumii de azi, Redeemers: Ideas and Power in Latin America de Enrique Krauze (cu capitole despre Mariategui, Evita Peron, Guevara, Chavez etc). Tot astfel, n-am apucat sa scriu (inca) despre solidul, impresionantul volum Peasants under Siege: The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962 de Gail Kilgman si Katherine Verdery, aparut la Princeton University Press. Dar promit sa revin.

1. Mircea Mihaies, Ultimul Judt, Editura Polirom. O care tulburatoare, de o splendida intensitate ideatica, despre agonia unui mare intelectual plus transcrierea discutiilor purtate de istoricul anglo-american cu extraordinarul grup “A Treia Europa” in timpul vizitei la Timisoara. Mircea Mihaies l-a cunoscut indeaproape pe Tony Judt, a dialogat cu el in repetate randuri la New York, la Timisoara, la Iasi, a fost bursier al Institutului “Remarque” de la New York University condus de autorul uneia dintre cele mai importante lucrari despre lumea de dupa al II-lea razboi mondial. O carte care adanceste perspectiva noastra asupra raportului dintre intelectuali si politica in lumea de azi. O lectie de sensibilitate si acuratete in spatiul ideilor, dar si una care demonstreaza ca empatia nu echivaleaza nicicum cu hagiografia.

2. Marta Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultura romaneasca, Polirom. O carte exemplara prin acuitatea, franchetea si prospetimea judecatilor critice, prin refuzul de a abdica in fata ispitei, atat de contagioasa, a idolatrizarii ori, la polul opus, a iconoclastiei. O recomand ca pe o stralucita hermeneutica a pasiunilor, atasamentelor, devotamentelor si nalucirilor unor mari spirite in ceea ce Hannah Arendt a numit timpurile sumbre (dark times). De ani si ani, Marta Petreu face opera de zidire culturala nu doar prin cartile ei, nu doar prin mentoratul academic, nu doar prin fascinantele prelegeri, dar si prin revista lunara pe care o conduce, exceptionala publicatie ”Apostrof”. Atunci cand unii exceleaza prin ceea ce H.-R. Patapievici diagnostica drept “critica de exterminare”, prin insulte vulgare, amintiri contrafacute, pamflet grobian, insinuari abjecte si delir interpretativ, Marta Petreu sustine discutia rationala, intemeiata pe surse verificabile si pe respect pentru preopinent. A fost atacata, a fost calomniata, a fost plagiata, dar si-a vazut de drumul ei. Nu au fost multi cei care sa-i apere dreptul de a spune adevarul.

3. Cristian Vasile, Politicile culturale in timpul regimului Gheorghiu-Dej, colectia “Istorie Contemporana”, Humanitas. Cu aceeaşi minuţiozitate critică şi cu acelaşi respect plin de discernământ pentru documente, devedite şi în cărţile sale anterioare, Cristian Vasile explorează viaţa culturală din România anilor ’50 şi ’60, un mediu aflat sub presiunile covârşitoare ale ideologicului, oscilând între cedare, ambiguitate şi – mai rar – rezistenţă. Parcursul autonom al lui Gheorghiu-Dej et co. după 1960 se reflectă şi asupra politicilor culturale. Dar este vorba de fapt despre o evoluţie spre stalinismul naţional, nu către destalinizare. În realitate, viaţa artistică şi intelectuală nu cunoaşte o adevărată liberalizare, iar destalinizarea veritabilă se amână, fiind blocată în universul imposturii, al iluziilor şi al ficţiunilor patriotarde.

4. Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, Colectia “Istorie contemporana”, Humanitas. Traducere de Simona-Gabriela Varzan si Vlad Octavian Palcu. Anne Applebaum este nu numai o jurnalistă de mare talent, dar şi un istoric al fenomenului comunist în deplina sa complexitate, ca incarnare a unui demonism utopic, ori, altfel spus, a unei utopii demonice. Superb documentată, scrisă cu compasiune şi rigoare, cartea aceasta este comparabilă cu lucrările clasice din domeniu, inclusiv Arhipelagul Gulag al lui Soljeniţîn. Se constituie ea însăşi într-un monument pentru milioanele de victime ale totalitarismului comunist, pentru toţi cei care au fost supuşi unui experiment maniacal de distrugere a fiinţei morale şi a individului în genere. Recomand acest volum tuturor celor care vor să înţeleagă tragicele lecţii ale unui veac mai sângeros decat oricare altul.

5. Mircea Cartarescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas. O carte pe care nu o poti lasa din mana, o avalansa de trairi, nostalgii, febre, anxietati si viziuni, de patimiri interioare si nevroze inavuabile, o carte despre mari iubiri si mari disperari, in care, spre a-l cita pe autor, ajungi “sa simti mirosul cuvintelor”, o carte in care Mircea este personajul principal (este totusi un jurnal, chiar daca unul extrem de neconventional), care se deda unor nesfarsite si deliberat echivoce exercitii de auto-interogatie in cautarea cheii salvatoare care sa-i ingaduie, cumva, iesirea din Castel ori din labirint. Mi-au mers la suflet reflectiile despre Orwell, printre cele mai profunde pe care le-am citit vreodata. Mircea Cartarescu nu este filosof ori sociolog politic, este un mare poet si un mare romancier, un admirabil eseist si un redutabil jurnalist, dar cata dreptate are cand scrie: “Sistemele sociale construite pe putere au pierdut in fata celor construite pe slabiciune. Si asa va fi mereu”.

6. Ioan Stanomir, Umbre pe panza vremii. Secvente de istorie intelectuala, Humanitas. Unul dintre cei mai profunzi ganditori politici ai Romaniei de astzi mediteaza cu luciditate asupra unor directii esentiale din marile dezbateri de idei care au marcat veaculal XX-lea si continua sa influenteze controversele de azi. O contributie cu totul remarcabila la intelegerea mecanismelor intelectuale ale radicalismelor politice, a raporturilor dintre ideologie si utopie intr-o lume in care ambele au facut ravagii. Spirit devotat umanismului rationalist, Ioan Stanomir pledeaza pentru moderatie si fermitate, pentru rezistenta tenace impotriva sectarismelor mesianice si profetismelor narcisiste. Situat in posteritatea lui Kolakowski, Ioan Stanomir stie ca ideile au consecinte.

7. Cristian Preda, Rumanii fericiti. Vot si putere de la la 1831 pana in prezent, Polirom. Nimeni nu cunoaste mai bine si mai profund decit Cristian Preda aventurile spatiului electoral romanesc din ultimele aproape doua sute de ani. Inarmat cu o redutabila cultura comparativa, atent la detalii, dar si la semnificatiile de lunga durata ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne ofera un captivant si indispensabil manual interpretativ al vietii politice romanesti de la debutul modernitatii democratice si pana astazi. O carte cu deosebire actuala acum, in prag de an electoral cand, cum stim, pasiunile devin incandescente.

8. Cristina Vatulescu, Police Aesthetics: Literature, Film, and Secret Police in Soviet Times. Stanford University Press, 2010. Pe baza unei stralucite teze de doctorat sustinuta la Harvard, Cristina Vatulescu, care preda literatura comparata la New York University, a scris o carte fascinanta despre relatia dintre cultura si represiune politieneasca in Rusia stalinista si in Romania anilor 50. Sper sa fie tradusa cat mai curand in romaneste. Bazata pe dosarele anchetelor si urmaririlor unor Mihail Bulgakov, Dziga Vertov, Osip Mandelstam, Isaac Babel, Noica, Steinhardt, documente pastrate sub sapte peceti vreme de decenii in arhive, cartea include capitole excelente despre rezistenta, persecutie, complicitate si ambiguitate in anii maximelor actiuni represive. Discutarea rolului filmului in propaganda stalinista, inclusiv in mistificarea “pedagogiei” muncii fortate in Gulag, este deschizatoare de drumuri.

9. Jan Plamper, The Stalin Cult: A Study in the Alchemy of Power, Yale University Press, 2012. O lucrare superba, comparabila cu celebra analiza a lui Ian Kershaw a mitului lui Hitler, o analiza a reprezentarilor vizulale menite sa-l divinizeze pe Stalin, descrisa perfect de profesorul Norman Naimark: “Jan Plamper has made an essential contribution to our understanding of how the ostensibly modest and understated dictator was transformed into the mythological embodiment of a Soviet Zeus”. O analiza exceptionala, o radiografie a mirajulului despotic, o deconstructie a iconografiei encomiastice, dar si un volum formidabil din punct de vedere grafic. Mi-ar place sa o daruiesc tuturor prietenilor mei interesati de fenomenul totalitar.

10. Michael David-Fox, Showcasing the Great Experiment: Cultural Diplomacy and Western Visitors to the Soviet Union. 1921-1941, Oxford University Press, 2012. Profesor la Universitatea Georgetown si unul dintre editorii excelentei reviste Kritika, David-Fox lumineaza retelele de comunicare simbolica dintre “patria socialismului” si intelectualii occidentali invitati si mobilizati sa o sustina. Care au fost mecanismele de cooptare si cum s-a construit seductia? Care au fost institutille implicate in acest joc al seductiei? Cat era convingere si cat era oportunism in panegiricile produse de diversii Romain Rolland, Barbusse, sotii Webb si Feuchtwanger? Cum explicam orbirea acestor intelectuali? O carte care converge cu analiza extrem de minutioasa, nuantata si splendid informata pe care o propune Angelo Mitchievici in volumul care urmeaza sa apara in curand la Humanitas despre calatorii francezi si romani in URSS. Acestea nu au fost pelerinaje inocente, iar cartile lui Michael David-Fox si Angelo Mitchievici documenteaza impecabil interactiunea dintre iluzii si teroare in universul totalitar.

11. Jan-Werner Muller, Contesting Democracy: Political Ideas in Twentieth Century Europe, Yale University Press, 2011. O carte originala, densa si pasionanta despre marile directii din gandirea politica europeana a secolului furtunilor ideologice (cum l-a numit Hannah Arendt). Profesor la Princeton, autor al unei excelente biografii intelectuale a lui Carl Schmitt (A Dangerous Mind), Muller exploreaza tensiunea dintre liberalism si adversarii sai, originile si sansele proiectului unificarii europene, rolul crestin-democratiei in acest proiect, mostenirile fascismului si marxismului, iluziile si deziluziile anului 1968, sansele si dilemele proiectului liberal dupa revolutiile din 1989. Comparabila cu contributiile unor Jacob Talmon, George Lichtheim, Tony Judt si Mark Lilla, este o carte in care subtilitatea perspectivei istorice se intalneste cu eruditia riguroasa si cu elogiul responsabilitatii.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. 1) Lucian BOIA – “Mitul democratiei”

    2) Lucian BOIA – “Sfarsitul lumii – o poveste fara sfarsit”

    3) Lucian BOIA – “Omul si clima”

    4) Lucian BOIA – “Occidentul – o abordare istorica”

    Destul, ca o sa ma acuzati de cultul personalitatii.
    :)

    • Abia astept sa citesc cartea despre intelectuali a profesorului Boia. Am recomandat doar carti citite de mine, aparute incepand cu 2010. Am un mare respect pentru contributiile d-lui Lucian Boia, dar aparitiile recente din tara nu ajung instantaneu aici la Washington. Ganduri bune.

      • De ce nu incepeti cu “Mitul democratiei”? Va sperie titlul? Va terifiaza gandul ca ati putea gasi acolo DEMITIZAREA COMPLETA a democratiei?
        Enjoy it!
        :)

        • Nu ma sperie niciun titlu. Cum am scris mai devreme, pretuiesc lucrarile profesorului Lucian Boia. Mitul politic,despre care am scris pe larg, nu inseamna o naratiune mistificatoare, nu-l judecam in termeni de adevarat si fals, ci de credibil vesus non-credibil. Cea ce conteaza in cazul mitului politic este veracitatea, plauzibilitatea, capacitatea de a inspira pasiuni colective si atasamente intense. Exista astfel un mit politic al Rezistentei franceze, ceea ce nu inseamna ca nu a existat Rezistenta. Ganduri bune.

          • Sa luam exemplul SUA. Despre ce democratie putem vorbi in conditiile in care 1 % dintre americani detin 23 % din bogatia tarii?
            Poate PLUTOCRATIE, nicidecum DEMOCRATIE! Confirmata, dealtfel, SI de acest discurs:

            http://www.youtube.com/watch?v=Tq1zpHF0J04

            Practic, aceasta este si concluzia istoricului Lucian BOIA, Democratia, asa cum “am invatat-o” din cartie de Istorie, Sociologie, Politiologie…nu a existat, nu exista si nu va exista NICIODATA! Ceea ce traim este o PLUTOCRATIE LIBERALA CU ANUMITE ACCENTE DE POLITICA SOCIALA (PROTECTIE SOCIALA A CATEGORIILOR DEFAVORIZATE).

            Deci…?

    • Marian spune:

      Si, sa nu uitam, esentiale pentru completarea listei de mai sus si tot de Lucian Boia:
      “Mitologia stiintifica a comunismului”
      “Doua secole de mitologie nationala”
      “Capcanele istoriei”

  2. T. Bucur spune:

    Domnule Tismaneanu!
    1. Din pura curiozitate: cum reusiti sa cititi atatea carti? Se spune ca Iorga avea dexteritatea de a citi pe verticala, mai bine zis cuprindea cu privirea instantaneu nu doar cate un cuvant, cum citeste un om obisnuit, ci cate un intreg rand din pagina. E si cazul dvs.?
    2. V-am sugerat in urma cu cateva luni sa relatati cum se proceda pentru recrutarea membrilor PCR in ilegalitate. Cateva exemple concrete cunoscute de dvs. Eu am incercat inainte de 1990 sa aflu de la unii ilegalisti cum au intrat in PCR, dar niciunul nu mi-a dat un raspuns concret. Sau, poate, ati scris deja dar mi-a scapat mie?

    • Meseria si pasiunea se imbina avantajos, indraznesc sa cred. Nimic nu se compara, ca bucurie a spiritului, cu citirea unei carti bune. Scriu recenzii frecvent la “Times Literary Supplement” si in alte locuri, ceea ce ma obliga sa citesc carti noi in domeniul meu de specializare. Citesc in genere doua sau trei carti pe saptamana. De la bunicul meu pe linie materna, un om foarte intelept, am ramas cu un obicei pe care nu-l regret: nu sar niciodata pagini, nici macar randuri, de frica sa nu pierd tocmai pasajul esential. Voi povesti cu alt prilej ce stiu despre modul cum se facea recrutarea membrilor PCdR. Ganduri bune.

  3. georges spune:

    trei titluri pentru aceasta mini vacanta chiar daca nu sunt toate ultime aparitii:

    1. viata unui om singur, adrian marino. chiar daca omul asta a adunat mai multa fiere in el decat oricine altcineva, sunt anumite pasaje din carte care pur si simplu te pun pe ganduri.

    2. capcanele istoriei, elita intelectuala romaneasca intre 1930 si 1950, lucian boia. o carte in care unele mituri sunt pur si simplu facute praf. cu date concrete se poate vedea traseul ideologic sau politic al unui noica de la stanga la dreapta, traseul dupa cum batea vantul puterii sau nu al unui calinescu, sadoveanu, cioran, moisil, stoilov, iordan, ralea, etc.

    3. omagiu cataloniei, george orwell (cu o prefata facuta de dumneavoastra). chiar daca a fost editata in 2009, abia acum o citesc. o excelenta carte despre razboiul civil din spania. scrisa cu o sinceritate pana la ultimul neuron.

    ps. cred ca azi direct in librarie ajung ca sa caut cartea Clarei Mares despre I. D. Sirbu aparuta la Curtea Veche;

    cu bine,

  4. Gaudeamus spune:

    Nu as lega niciodata valorile liberale de o anumita secventa sociotemporala si nu cred intr-un monopol etern al unei anumite ordini politice si economice. Ar fi impotriva progresului si chiar a naturii umane, o ignorare a feedback-ului numit “criza” si a cunoasterii despre sistemele cu autoreglare, instruibile, care invata. Cu siguranta, pagina “declinismului” va fi intoarsa, ceea ce nu exclude revenirea asupra altora care au fost superficial citite ori insuficient intelese… Disociind libertatea de orice forma de monopol, as lega-o in schimb de dreptul la demnitate pentru toti, care mi se pare a fi varful drepturilor omului. Un An Nou mai bun pentru toti!

  5. Alexandru Jecu spune:

    Ma amuza genul asta de ipocrizie intelectuala. Citim cartile confratilor pentru ca ei sa le citeasca pe ale noastre.Ei, le citam ,ca si ei sa le citeze, intr-un gen de publicitate adresata profanilor excedati de avalansa editoriala. Lipsiti de repere, acestia sunt victimele sigure ale gastilor intelectuale care isi disputa piata editorialar. Ma rog, ideile sunt cateva, dar fiecare autor crede ca lumea incepe cu el. Problema societatii romanesti si, poate, europene nu cred ca este a accesului la idee ci a caracterelor care ar trebui sa se formeze prin cultivarea acestor idei.Ducem lipsa nu de oameni cu idei ci de oameni de caracter, in sensul academic al termenului.
    PS Se pare ca am avut dreptate! E vorba de caracter!AA

  6. Este bine ca se fac recomandari când opinia publica o formeaza mai mult istoricii Cristoiu, Stoenescu, Patrusca, Moraru, Cartianu…

  7. Ronnie spune:

    Dle Tismaneanu, puteti sa recomandati 11 carti “solide, documentate, analizele oneste si rationale” pt punerea unei baze in intelegerea politicii si a democratiei? multumesc anticipat

    • Va pot sugera cateva carti, unele traduse in romaneste: Isaiah Berlin, “Cinci eseuri despre libertate si alte scrieri” (Humanitas, colectia “Zeitgeist”); Raymond Aron, “Democratie si totalitarism”(aparuta la Gallimard in 1965); Robert Dahl, “Democracy and Its Critics” (Yale University Press); Hannah Arendt, “Promisiunea politicii”(Humanitas, colectia “Zeitgeist”); Jeffrey Isaac, “Democracy in Dark Times” (tradusa in romaneste la Polirom); Jean Bethke Elshtain, “Democracy on Trial” (Basic Books); Pierre Rosanvallon, “La contre-democratie” (tradusa in engleza la Cambridge University Press); Dick Howard, “Spectrul democratiei” (trad. rom. la Curtea Veche, colectia “Constelatii”); contributiile unor Norberto Bobbio, Sheldon Wolin, Michael Walzer, Harvey Mansfield, Jurgen Habermas, Marcel Gauchet, Pierre Manent, Roger Scruton, Kenneth Minogue, Stephen Holmes, William Connolly, Claude Lefort, Cornelius Castoriadis, Jean-Francois Revel, Larry Diamond, Janos Kis, Cristian Preda, Ghia Nodia (am ales autori de diverse orientari). De asemenea, fiecare numar din “Journal of Democracy” contine excelente articole pe teme teoretice si concret-politice.

      • Vali spune:

        Poate ar merge aici şi:

        Giovanni Sartori

        The Theory of Democracy Revisited: Part One: The Contemporary Debate, Vol. 1
        CQ Press (January 1, 1987)
        Theory of Democracy Revisited: Part Two: The Classical Issues, Vol. 2
        CQ Press (January 1, 1987)

  8. mihai andrei magazin spune:

    Doua carti imi lipseau din lista recomandata de dumneavoastra. Intre timp insa am mai descoperit o fisa matricola penala. Pana acum sunt cinci membri ai familiei mele ( unchi) care
    au facut puscarie in infernul rosu.

    Dar viata si speranta si credinta merg inainte. The river must flow.

    Am comandat cartea despre tatuca diabolic Stalin aparuta la Yale.

    Am cumparat o monografie fascinanta ( aparuta tot la Yale- ,, americanii nu au cultura.Sunt prosti.” respectiv- steven t. usdin- Engineering Communism , how two americans spied for stalin and founded the soviet silicon valley.

    Memorabila in Arhipelagul Gulag fraza lui Soljenitin cand a aflat de moartea lui Stalin-,, cand tatuca s-a intors cu copitele in sus”.

    The river must flow. ,, Numesc adevar ceea ce continua sa existe” ( Camus).

    Un Nou An cu Bucurii. Cu adevaratele bucurii!

  9. eu****** spune:

    Multumesc pentru numeroasele sugestii venite de la domnul Tismaneanu si de alti contributori.

    Uite ca topul arata ca lumea vrea sa afle, vrea sa citeasca, ceea ce confirma ipoteza precum ca era cititului nu s-a terminat, chiar si in RO.

    Mai exista cateva elemente in articolul domnului Tismaneanu asupra carora as dori sa le subliniez:

    1. exercitiul lecturii – cred ca este arma cea mai eficienta impotriva ignorantei, dar este nevoie de antrenament si practica indelungata aici – si mai apoi

    2. exercitiul recenziilor, impresiilor, al opiniilor, ceea ce s-ar putea traduce acum, mai mult sau mai putin, in “socializarea cunostiintelor acumulate”.

    Intr-un singur cuvant as rezuma comentariul la: “Minunat”.

    Sarbatori Fericite cu mult spor si numai bine in 2012!

  10. Bogdan spune:

    Din cartea Cristinei Vatulescu cel mai mult m-a impresionat ultimul capitol, legat de instrainarea eului, unde sunt analizate doua perspective ale acesteia: instrainarea artistica (auto-impusa) si instrainarea impusa de politia secreta (in principal in timpul interogatoriului).

    De la Kafka si Brecht, unde instrainarea apare chiar cu prilejul interogatoriului (fictiv), ajungem la Steinhardt si “Jurnalul fericirii” unde regasim mecanismul instrainarii prezentat in diversele momente ale interogatoriului. Concluzia este ca instrainarea eului a fost pe de-o parte un instrument esential al politiei secrete, iar pe de alta, atunci cand aceasta era auto-impusa, reprezenta o modalitate de supravietuire si de subminare a puterii.

    Cred ca va mai dura pana sa fie tradusa.

  11. bugsy spune:

    Larry Watts – Fereste-ma, Doamne, de prieteni!

  12. Vali spune:

    Pentru iubitorii de filosofie politică, aş recomanda şi eu câteva titluri (nu neapărat recente, dar masiv răsplătitoare):

    Jerome B. SCHNEEWIND
    The Invention of Autonomy: A History of Modern Moral Philosophy (Cambridge University Press, 1997)

    Michel FOUCAULT
    Le Gouvernement de soi et des autres I (Paris, Gallimard, 2008)
    Le Gouvernement de soi et des autres II : Le Courage de la vérité (Paris, Gallimard, 2009)

    Tzvetan TODOROV
    Le jardin imparfait : la pensée humaniste en France (Grasset, 1998)
    Le siècle des totalitarismes (Robert Laffont, 2010)

    Cătălin AVRAMESCU
    Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Humanitas, 2003)

  13. Adrian Vilcu spune:

    E clar ca in engleza gasim o paleta mult mai bogata de titluri decat in romana , sau in oricare alta limba . E un avantaj cert engleza . Apreciez si politica economica asupra editarii in SUA , unde o carte poate costa mult mai putin decat in Europa occidentala . Se poate face intr-un articol viitor lista cu paginile de internet recomandabile , mie rezultandu-mi infinit dificil gasirea de surse fiabile de informatie politica .

  14. heraasku spune:

    stima.
    pe langa situl CriticAtac, http://www.criticatac.ro/, va mai aduc un site al socialistilor romani: http://www.gas.org.ro/.
    Ati auzit de socialism libertarian? Asa se revendica.

  15. Maria Hulber spune:

    Stimate Domnule Profesor,

    În pragul unui nou an, a cărui istorie se va scrie în curând, vă doresc să aveţi parte de multe bucurii spirituale, lecturi bogate şi valoroase, mult spor în redactarea scrierilor, preţuirea prietenilor şi a cititorilor dumneavoastră.

    An Nou fericit!

    Cu alese gânduri,

    Maria Hulber

    • Va multumesc pentru cuvintele calde. Mesajul Dvs este chiar el o bucurie spirituala pentru mine. Va incredintez ca nu ma voi opri din citit, din scris, din impartasirea ideilor mele cu cei care sunt interesati. Multumesc pe aceasta cale celor care urmaresc interventiile mele pe “Contributors”, pe blogul meu si in alte locuri. Ii asigur ca vor afla in mine intodeauna un partener de dialog. Fie ca suntem ori nu de acord, important este sa pastram imprreuna respectul pentru adevar, civilitate, toleranta si ceea ce Isaiah Berlin numea simtul realitatii. Spunea candva Lucian Blaga: “Sa fim noi insine sub stelele noastre si sa-i lasam si pe altii sa fie tot ei insisi sub stelele lor”. Asadar, pentru Dvs si pentru cititorii acestui excelent portal de opinii, analize si comentarii, pentru cei care il coordoneaza cu pasiune si competenta, pentru redactorii de la “Hotnews”, La Multi Ani cu noroc, bucurii si sanatate!

  16. Adrian Merfu spune:

    @Ronnie
    Imi permit sa va recomand si eu ceva lecturi desi cererea nu-mi este adresata. Fac lucrul acesta datorita faptului ca nimeni nu v-a recomandat sa-i cititi pe antici sau clasici asa cum este uzitat termenul. Pentru a intelege esenta politicului si a regimurilor politice este absolut necesar sa-i cititi pe Platon si Aristotel. Ma refer aici la cateva dialoguri platonice Republica, Gorgias si Criton si la Politice-le lui Aristotel. Consider ca aceste lecturi reprezinta punctul de plecare pentru scopul sugerat de dumneavoastra. Desigur, lectura se poate extinde enorm cu Sf.Augustin, Toma d’Aquino, Machiavelli, Hobbes, Locke, Rousseau, Kant, Hegel, Nietzsche, Heidegger, Eric Voegelin sau Leo Strauss. La aceste se adauga si excelenta lista recomandata de Profesorul Tismaneanu.

  17. Liviu spune:

    Stimate domnule Tismaneanu,

    Pentru ca l-ati pomenit pe regretatul istoric Tony Judt, as adauga la lista dumneavoastra si recenta sa carte aparuta tot la Polirom, Cabana memoriei, in colectia Eseuri si confesiuni.

    Cu cele mai bune ganduri,
    Liviu



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)