Lecturi necesare: Unsprezece carti pe care le recomand

M-am gandit care ar fi cartile pe care sa le recomand pentru saptamanile si lunile care urmeaza, lecturi menite sa ne reincarce bateriile intelectuale si sa ne fortifice spiritual. Iata mai jos o lista cu succcinte argumente. Am ales la inceput titluri romanesti. In final, voi oferi patru titluri recent aparute in Statele Unite. Ordinea nu implica niciun fel de ierarhizare valorica, este pur aleatorie. Evident,o asemenea lista nu inseamna decat o selectie subiectiva a unui cititor pasionat in primul rand de istorie, filosofie, politologie, sociologie, dar atras irezistibil de literatura, istoria artelor, teologie si antropologie. Am ales doar volume de autori, deci nu carti editate, desi ispita de a include aici lucrarile coordonate la Humanitas de Dragos-Paul Aligica, Cristian Patrasconiu si Ionut Sterpan si de Camil Ungureanu la Polirom a fost foarte mare.

Recunosc ca nu ma las coplesit de „declinismul” si „crizismul” la moda. Prefer cartile solide, documentate, analizele oneste si rationale. Nu cred ca valorile liberale sunt pe duca, nu sunt catusi de putin convins ca traim amurgul lor. Ma mefiez de pesimismul neo-spenglerian si de alte scenarii apocaliptice. Nu cred ca Marx are raspunsuri la provocarile timpurilor noastre. Nu cred ca marxismul ori anarhismul, in oricare din incarnarile lor, pot oferi altceva decat ceea ce Max Weber numea excitatie sterila. Nu cred ca Marx este mai actual decat Aron, Hannah Arendt, Berlin, Gellner, Kolakowski ori Popper. Nu cred ca Badiou, Balibar si Zizek sunt mai profunzi decat Arendt, Aron si Lefort. Nu cred ca libertatea este „necesitatea inteleasa”. Inteleasa de catre cine? De vreun auto-desemnat comandament al Ratiunii universale de genul iluministilor radicali despre care scrie Jonathan Israel intr-o carte care ar fi trebuit sa fie pe aceasta lista (Radical Enlightenment: Philosophy and the Making of Modernity 1650-1750)?

Nu cred ca Engels, a carui noua biografie o citesc in aceste zile, avea intuitii mai adanci despre religie si istorie decat Kierkegaard, desi au audiat amandoi la Berlin, in 1840, prelegerile lui Schelling despre filosofia revelatiei. Nu cred ca Rosa Luxemburg avea dreptate cand spunea ca alternativa este socialism sau barbarie. Secolul al XX-lea a demonstrat ca este posibila catastrofica experienta experienta socialism si barbarie. Nu cred ca traim in „era falimentului democratiei liberale”. Cred ca dezideratul retestarii „ipotezei comuniste” este absurd, iresponsabil si cinic. Pe scurt, obscen. In vremuri precum acestea pe care le traim acum ar fi bine sa-l recitim pe Max Weber si sa meditam la distinctia fundamentala dintre etica convingerilor absolute si etica responsabilitatii. Fantasmele salvarii, nu voi osteni sa o spun, renteaza doar pe termen scurt. Pe lunga durata, ele duc la hecatombe.

Lipsesc din lista aceasta, inevitabil, titluri de carti excelente despre care am scris ori voi scrie separat. Sa amintesc aici volumul despre Odessa, oras al visurilor si al mortii, de Charles King, recenta carte a Clarei Mares despre I. D. Sirbu in arhivele Securitatii aparuta la Curtea Veche, traducerea in romaneste a lucrarii clasice a lui Robert C. Tucker, Filosofie si mit la Karl Marx (colectia „Constelatii”, Curtea Veche), volumul despre democratie si religie in societatile post-comuniste de Lavinia Stan si Lucian Turcescu aparut la Oxford University Press, volumul al doilea din anuarul IICCMER in limba engleza, „History of Communism in Europe”, cartile de eseuri si comentarii datorate lui Andrei Plesu, Sorin Lavric, Dan C. Mihailescu, Dan Tapalaga. Toate titlurile selectate sunt asadar din 2011 si din primele luni ale anului viitor–o exceptie este cartea Cristinei Vatulescu, dar ea a aparut de fapt anul acesta pe piata.

In martie 2012, Princeton University Press va publica volumul lui Aurelian Craiutu despre moderatie in gandirea politica franceza intre 1748 si 1830, A Virtue for Courageous Minds, o carte pe care o salut si despre care voi scrie cu bucurie. Imi dau seama ca am omis o carte extrem de importanta pentru intelegerea miturilor redemptive ale lumii de azi, Redeemers: Ideas and Power in Latin America de Enrique Krauze (cu capitole despre Mariategui, Evita Peron, Guevara, Chavez etc). Tot astfel, n-am apucat sa scriu (inca) despre solidul, impresionantul volum Peasants under Siege: The Collectivization of Romanian Agriculture, 1949-1962 de Gail Kilgman si Katherine Verdery, aparut la Princeton University Press. Dar promit sa revin.

1. Mircea Mihaies, Ultimul Judt, Editura Polirom. O care tulburatoare, de o splendida intensitate ideatica, despre agonia unui mare intelectual plus transcrierea discutiilor purtate de istoricul anglo-american cu extraordinarul grup “A Treia Europa” in timpul vizitei la Timisoara. Mircea Mihaies l-a cunoscut indeaproape pe Tony Judt, a dialogat cu el in repetate randuri la New York, la Timisoara, la Iasi, a fost bursier al Institutului “Remarque” de la New York University condus de autorul uneia dintre cele mai importante lucrari despre lumea de dupa al II-lea razboi mondial. O carte care adanceste perspectiva noastra asupra raportului dintre intelectuali si politica in lumea de azi. O lectie de sensibilitate si acuratete in spatiul ideilor, dar si una care demonstreaza ca empatia nu echivaleaza nicicum cu hagiografia.

2. Marta Petreu, De la Junimea la Noica. Studii de cultura romaneasca, Polirom. O carte exemplara prin acuitatea, franchetea si prospetimea judecatilor critice, prin refuzul de a abdica in fata ispitei, atat de contagioasa, a idolatrizarii ori, la polul opus, a iconoclastiei. O recomand ca pe o stralucita hermeneutica a pasiunilor, atasamentelor, devotamentelor si nalucirilor unor mari spirite in ceea ce Hannah Arendt a numit timpurile sumbre (dark times). De ani si ani, Marta Petreu face opera de zidire culturala nu doar prin cartile ei, nu doar prin mentoratul academic, nu doar prin fascinantele prelegeri, dar si prin revista lunara pe care o conduce, exceptionala publicatie ”Apostrof”. Atunci cand unii exceleaza prin ceea ce H.-R. Patapievici diagnostica drept “critica de exterminare”, prin insulte vulgare, amintiri contrafacute, pamflet grobian, insinuari abjecte si delir interpretativ, Marta Petreu sustine discutia rationala, intemeiata pe surse verificabile si pe respect pentru preopinent. A fost atacata, a fost calomniata, a fost plagiata, dar si-a vazut de drumul ei. Nu au fost multi cei care sa-i apere dreptul de a spune adevarul.

3. Cristian Vasile, Politicile culturale in timpul regimului Gheorghiu-Dej, colectia “Istorie Contemporana”, Humanitas. Cu aceeaşi minuţiozitate critică şi cu acelaşi respect plin de discernământ pentru documente, devedite şi în cărţile sale anterioare, Cristian Vasile explorează viaţa culturală din România anilor ’50 şi ’60, un mediu aflat sub presiunile covârşitoare ale ideologicului, oscilând între cedare, ambiguitate şi – mai rar – rezistenţă. Parcursul autonom al lui Gheorghiu-Dej et co. după 1960 se reflectă şi asupra politicilor culturale. Dar este vorba de fapt despre o evoluţie spre stalinismul naţional, nu către destalinizare. În realitate, viaţa artistică şi intelectuală nu cunoaşte o adevărată liberalizare, iar destalinizarea veritabilă se amână, fiind blocată în universul imposturii, al iluziilor şi al ficţiunilor patriotarde.

4. Anne Applebaum, Gulagul. O istorie, Colectia “Istorie contemporana”, Humanitas. Traducere de Simona-Gabriela Varzan si Vlad Octavian Palcu. Anne Applebaum este nu numai o jurnalistă de mare talent, dar şi un istoric al fenomenului comunist în deplina sa complexitate, ca incarnare a unui demonism utopic, ori, altfel spus, a unei utopii demonice. Superb documentată, scrisă cu compasiune şi rigoare, cartea aceasta este comparabilă cu lucrările clasice din domeniu, inclusiv Arhipelagul Gulag al lui Soljeniţîn. Se constituie ea însăşi într-un monument pentru milioanele de victime ale totalitarismului comunist, pentru toţi cei care au fost supuşi unui experiment maniacal de distrugere a fiinţei morale şi a individului în genere. Recomand acest volum tuturor celor care vor să înţeleagă tragicele lecţii ale unui veac mai sângeros decat oricare altul.

5. Mircea Cartarescu, Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas. O carte pe care nu o poti lasa din mana, o avalansa de trairi, nostalgii, febre, anxietati si viziuni, de patimiri interioare si nevroze inavuabile, o carte despre mari iubiri si mari disperari, in care, spre a-l cita pe autor, ajungi “sa simti mirosul cuvintelor”, o carte in care Mircea este personajul principal (este totusi un jurnal, chiar daca unul extrem de neconventional), care se deda unor nesfarsite si deliberat echivoce exercitii de auto-interogatie in cautarea cheii salvatoare care sa-i ingaduie, cumva, iesirea din Castel ori din labirint. Mi-au mers la suflet reflectiile despre Orwell, printre cele mai profunde pe care le-am citit vreodata. Mircea Cartarescu nu este filosof ori sociolog politic, este un mare poet si un mare romancier, un admirabil eseist si un redutabil jurnalist, dar cata dreptate are cand scrie: “Sistemele sociale construite pe putere au pierdut in fata celor construite pe slabiciune. Si asa va fi mereu”.

6. Ioan Stanomir, Umbre pe panza vremii. Secvente de istorie intelectuala, Humanitas. Unul dintre cei mai profunzi ganditori politici ai Romaniei de astzi mediteaza cu luciditate asupra unor directii esentiale din marile dezbateri de idei care au marcat veaculal XX-lea si continua sa influenteze controversele de azi. O contributie cu totul remarcabila la intelegerea mecanismelor intelectuale ale radicalismelor politice, a raporturilor dintre ideologie si utopie intr-o lume in care ambele au facut ravagii. Spirit devotat umanismului rationalist, Ioan Stanomir pledeaza pentru moderatie si fermitate, pentru rezistenta tenace impotriva sectarismelor mesianice si profetismelor narcisiste. Situat in posteritatea lui Kolakowski, Ioan Stanomir stie ca ideile au consecinte.

7. Cristian Preda, Rumanii fericiti. Vot si putere de la la 1831 pana in prezent, Polirom. Nimeni nu cunoaste mai bine si mai profund decit Cristian Preda aventurile spatiului electoral romanesc din ultimele aproape doua sute de ani. Inarmat cu o redutabila cultura comparativa, atent la detalii, dar si la semnificatiile de lunga durata ale diverselor momente istorice explorate, autorul ne ofera un captivant si indispensabil manual interpretativ al vietii politice romanesti de la debutul modernitatii democratice si pana astazi. O carte cu deosebire actuala acum, in prag de an electoral cand, cum stim, pasiunile devin incandescente.

8. Cristina Vatulescu, Police Aesthetics: Literature, Film, and Secret Police in Soviet Times. Stanford University Press, 2010. Pe baza unei stralucite teze de doctorat sustinuta la Harvard, Cristina Vatulescu, care preda literatura comparata la New York University, a scris o carte fascinanta despre relatia dintre cultura si represiune politieneasca in Rusia stalinista si in Romania anilor 50. Sper sa fie tradusa cat mai curand in romaneste. Bazata pe dosarele anchetelor si urmaririlor unor Mihail Bulgakov, Dziga Vertov, Osip Mandelstam, Isaac Babel, Noica, Steinhardt, documente pastrate sub sapte peceti vreme de decenii in arhive, cartea include capitole excelente despre rezistenta, persecutie, complicitate si ambiguitate in anii maximelor actiuni represive. Discutarea rolului filmului in propaganda stalinista, inclusiv in mistificarea „pedagogiei” muncii fortate in Gulag, este deschizatoare de drumuri.

9. Jan Plamper, The Stalin Cult: A Study in the Alchemy of Power, Yale University Press, 2012. O lucrare superba, comparabila cu celebra analiza a lui Ian Kershaw a mitului lui Hitler, o analiza a reprezentarilor vizulale menite sa-l divinizeze pe Stalin, descrisa perfect de profesorul Norman Naimark: “Jan Plamper has made an essential contribution to our understanding of how the ostensibly modest and understated dictator was transformed into the mythological embodiment of a Soviet Zeus”. O analiza exceptionala, o radiografie a mirajulului despotic, o deconstructie a iconografiei encomiastice, dar si un volum formidabil din punct de vedere grafic. Mi-ar place sa o daruiesc tuturor prietenilor mei interesati de fenomenul totalitar.

10. Michael David-Fox, Showcasing the Great Experiment: Cultural Diplomacy and Western Visitors to the Soviet Union. 1921-1941, Oxford University Press, 2012. Profesor la Universitatea Georgetown si unul dintre editorii excelentei reviste Kritika, David-Fox lumineaza retelele de comunicare simbolica dintre “patria socialismului” si intelectualii occidentali invitati si mobilizati sa o sustina. Care au fost mecanismele de cooptare si cum s-a construit seductia? Care au fost institutille implicate in acest joc al seductiei? Cat era convingere si cat era oportunism in panegiricile produse de diversii Romain Rolland, Barbusse, sotii Webb si Feuchtwanger? Cum explicam orbirea acestor intelectuali? O carte care converge cu analiza extrem de minutioasa, nuantata si splendid informata pe care o propune Angelo Mitchievici in volumul care urmeaza sa apara in curand la Humanitas despre calatorii francezi si romani in URSS. Acestea nu au fost pelerinaje inocente, iar cartile lui Michael David-Fox si Angelo Mitchievici documenteaza impecabil interactiunea dintre iluzii si teroare in universul totalitar.

11. Jan-Werner Muller, Contesting Democracy: Political Ideas in Twentieth Century Europe, Yale University Press, 2011. O carte originala, densa si pasionanta despre marile directii din gandirea politica europeana a secolului furtunilor ideologice (cum l-a numit Hannah Arendt). Profesor la Princeton, autor al unei excelente biografii intelectuale a lui Carl Schmitt (A Dangerous Mind), Muller exploreaza tensiunea dintre liberalism si adversarii sai, originile si sansele proiectului unificarii europene, rolul crestin-democratiei in acest proiect, mostenirile fascismului si marxismului, iluziile si deziluziile anului 1968, sansele si dilemele proiectului liberal dupa revolutiile din 1989. Comparabila cu contributiile unor Jacob Talmon, George Lichtheim, Tony Judt si Mark Lilla, este o carte in care subtilitatea perspectivei istorice se intalneste cu eruditia riguroasa si cu elogiul responsabilitatii.