Home » Cultura »Reactie rapida »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Limba moldovenească 1 – Limba română 0 (dar câștigătoare e rusa)

Petru Clej octombrie 1, 2012 Cultura, Reactie rapida, Sinteze, Societate/Life
7 comentarii 1,444 Vizualizari

Un recent sondaj de opinie al Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS) Chișinău relevă un aspect interesant: proporția în care sunt utilizate limbile în Republica Moldova.

La întrebarea “Care este limba pe care o auziți cel mai des când…” (http://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151051618801333&set=a.345393871332.159648.345322991332&type=1&theater), situațiile fiind: 1) mergeți la piață; 2) mergeți la magazin; 3) ascultați muzică; 4) vă uitați la televizor; 5) mergeți la serviciu, procentul celor care răspund “limba moldovenească” scade de la 60% prina situație la 24% la ultima situașie, în timp ce limba rusă crește de la 26% la 40% la categoria 4, excepția fiind categoria 5, unde răspunsul “nu știu/nu răspund” reprezintă 54%. Limba română variază între 9% la 5) și 17% la 4), fiind depășită net, al fiecare categorie, de “moldovenească”.

La recensământul populației din 2004, la categoria Populaţia după naţionalităţile de bază, limba maternă şi limba în care vorbeşte de obicei 60% din cei recenzați au declarat “limba moldovenească”, 15% limba română și 11% limba rusă.

Recensământul din 2004 se referă doar la teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău, deci nu include teritoriul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, unde vorbitorii de limbă rusă sunt majoritari.

Sondajul confirmă faptul că majoritatea cetățenilor românofoni ai Republicii Moldova consideră că vorbesc limba “moldovenească”. Acest fapt nu înseamnă neapărat că aceeași proporție consideră că e vorba de două limbi diferite.

Directorul IMAS Chișinău, Doru Petruți, mi-a spus că în ceea ce privește naționalitatea, în sondaje cei ce se declară “moldoveni” apar cu 78%, iar românii cu 3%, valori relativ constante și asemănătoare acelor de recensământul 2004 – moldoveni 76%, români 2%.

Acelora care s-ar grăbi (în mod pavlovian) să-l acuze pe Doru Petruți de “trădare” sau că ar fi “agent al Moscovei” și alte bazaconii de felul acesta, le răspund că el este cetățean român, stabilit din 2005 la Chișinău, unde conduce IMAS. L-am cunoscut personal și știu că este un om de o integritate fără cusur.

Prima concluzie ar fi că românofonii de la est de Prut care se declară “moldoveni” și susțin că vorbesc ”limba moldovenească” sunt majoritari.  Nu trebuie făcută din asta o tragedie sau un motiv de acuzații neîntemeiate: este dovada unei identități foarte pronunțate, pe care ultimele două secole de istorie au consolidat-o și pe care foarte puțini dintre cei din România și în general din afara Republicii Moldova o înțeleg.

O a doua concluzie este faptul că limba rusă continuă să se bucure de o influență foarte importantă în Republica Moldova, mult peste procentul populației care vorbește rusa ca limbă maternă. Este și normal, nu doar datorită faptului că Moldova e o fostă republică sovietică, dar și pentru că rusa este o limbă de largă circulație, mai ales în mass media și acest lucru e imediat vizibil în sondaj și mai ales se simte imediat când te afli în Republica Moldova.

Ce-i de făcut? După opinia me trebuie încetată  disputa cu privire la numele limbii: “moldoveneasca” nu e într-o situație unică față de română. E aceeași limbă, așa cum engleza vorbită în Regatul Unit e aceeași cu cea vorbită în Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, etc sau franceza din Franța e aceeași cu cea vorbită în Belgia, Elveția, Quebec, etc sau olandeza e aceeași în Olanda ca cea vorbită în Belgia (numită neoficial flamandă) sau spaniola din Spania e aceeași cu cea vorbită în America Latină, ș.a.m.d.

Mai serioasă este poziția dominantă a limbii ruse, care în continuare infectează cu calcuri limba română  vorbită în Republica Moldova. Aici nu e mare lucru de făcut, pentru că influența Rusiei este covârșitoare, mai ales în mass media, dar cei din România pot ajuta la vorbirea unei limbi mai corecte la est de Prut.

Formarea de profesori în România, trimiterea în Moldova de cărți în limba română (dar nu de tendință naționalist-pășunistă), o mass media din România mai atentă la situația din Republica Moldova și o înțelegere mai nuanțată de către cei din afara RM a realităților de acolo le poate da românofonilor din această țară sentimentul că nu sunt priviți ca niște străini (citește ruși) dacă îndrăznesc să spună că sunt moldoveni și că vorbesc limba “moldovenească”.

Articol aparut in Revista Acum.Tv

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Am o intrebare caraghiaosa:

    In ce limba se dicuta despre diferentele dintre limba romana si limba moldoveneasca?

  2. Petru Clej spune:

    Întrebarea exemplifică atitudinea despre care vorbeam în articol.

  3. Dedalus spune:

    Cred ca este nevoie de un mult mai sustinut schimb cultural intre Moldova si Romania. Poate prin Iasi-Suceava o fi prezent, dar in capitala nu vad aproape nimic.

    Ce ar fi rau in a mai asculta muzica din Moldova, sau artisti de acolo sau in a vedea filme artistice produse acolo?

    Si invers -ce ar fi rau in a promova cultura de aici in teritoriile moldovenesti?

    Sustin si eu ideea ca ne batem capul prea mult cu povestea limbii. Putem sa-i spunem si limba X, tot asa suna si tot regulile alea le are.

    Si persupunand ca 100% din savanti si populatie ajung la concluzia ca moldoveneasca nu exista si ca de fapt e aceeasi limba, schimba asta cu ceva situatia????

    Daca nu avem un schimb cultural macar rezonabil, aceasta problema academica nu prea vad la ce ar fi util de rezolvat

  4. ion spune:

    In RM cea mai mare parte a moldovenilor sunt romanofobi. Marele pericol pentru ei este daca vor accepta vreodata ca rusa sa devina egala limbii “moldovenesti”. Limba si simbolurile nationale aici se duce batalia. Daca acestea sunt schimbate atunci RM va reveni intrutotul la statutul de gubernie si moldoveanul la rangul de cetatean de mana a doua in propria lui tara, el este si in prezent considerat astfel de alogeni!

    • Petru Clej spune:

      “In RM cea mai mare parte a moldovenilor sunt romanofobi.”

      Vreți vă rog să argumentați această afirmație?

      “Alogeni”? Nu vi se pare un termen xenofob?

  5. Dr Rod London spune:

    Draga domnule Clej,
    Intr-adevar, discutia moldoveneasca vs. romana va continua si in viitor, cu interpretari si de-o parte si de alta. Am re-gasit, de data aceasta tradus si in lb romana (nu si in ‘moldoveneasca’) un articol mai vechi din PressEurop despre Triple-Dutch, in care apare explicat mai pe larg termenul de NATIOLECT (aplicat evident flamandei in raport cu neerlandeza-olandeza). Se poate citi la: http://www.presseurop.eu/ro/content/article/94691-vorbiti-belgo-olandeza (sau in engleza la: http://www.presseurop.eu/en/content/article/94681-triple-dutch si pt vorbitorii de nederlands la :http://www.presseurop.eu/nl/content/article/94751-belgisch-nederlands-een-natiolect ). Am dat toate aceste linkuri gandidu-ma la celebra paronimie: Traduttore, traditore :-)
    Cu stima, Dr Rod London, UK



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petru Clej


Petru Clej

Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)