Home » Cultura »Global / Europa »Politica & Doctrine » Citesti:

Marxism, leninism, stalinism: Rebelul Leszek Kolakowski sau gaudium de veritate

Vladimir Tismaneanu octombrie 8, 2013 Cultura, Global / Europa, Politica & Doctrine
20 comentarii 1,060 Vizualizari

Propoziția cu care debutează trilogia de neegalat a lui Leszek Kolakowski despre principalele curente ale marxismului afirmă memorabil: „Karl Marx a fost un filozof german”. Similar, am putea prefața orice discuție despre ideile lui Kolakowski cu ajutorul afirmației: Leszek Kolakowski a fost un filozof polonez. În 2009, când a trecut în lumea celor drepți, Kolakowski era celebrat universal drept filozoful “Solidarității”, gânditorul care, alături de Papa Ioan Paul al-II-lea și dizidenții polonezi, a formulat ideile ce au dus la apariția unei mișcări sociale non-violente antitotalitare, o revoluție a clasei muncitoare, poate unica dacă a existat vreuna vreodată, care a generat căderea regimului comunist în Polonia și a declanșat transformările din 1989.

Scriitor desăvârșit și teoretician captivant, Kolakowski a încarnat ceea ce Thomas Mann a definit drept noblețea spiritului. Istoricul Tony Judt l-a numit corect drept „ultimul cetățean ilustru al Republicii Literelor din secolul douăzeci”. Ceea ce face gândirea lui Kolakowski atât de interesantă este vibranta ei viața interioară, modul original de a impune asocieri intelectuale și prezența permanentă a unei perspective morale. El a refuzat o interpretare monistă a istoriei, dar a rămas întotdeauna fidel principiului că adevărul există și nu poate fi divizat în elemente care se află în conflict unul cu celălalt. Într-o perioadă în care radicalismul pare să fi căpătat o traiectorie ascendentă, când valorile liberalismului sunt atacate de adepții „ipotezei comuniste” (de exemplu, filozoful marxist francez Alain Badiou sau excentricul gânditor sloven Slavoj Zizek), scrierile lui Kolakowski reprezintă un important avertisment asupra faptului că ideile chiar contează și că ideile greșite pot avea consecințe catastrofale. Kolakowski răspunde la întrebarea care dă titlul volumului de față în maniera sa tipic sarcastică: „Ne putem imagina fericirea dar nu o putem trăi. Dacă ne imaginăm că iadul și purgatoriul nu mai există și că toate ființele umane, fiecare în parte fără excepție, au fost mântuite de Dumnezeu și se bucură de grația divină, fără absolut nicio privațiune, perfect satisfăcuți, fără să mai simtă durere sau moartea, atunci ne putem imagina că fericirea lor este reală și că necazurile și suferințele din trecut au fost uitate. O asemenea condiție poate fi imaginată, dar nu a fost cunoscută vreodată. Nu a fost cunoscută niciodată.” (pp. 214-15)

Prezentul volum (v. nota finală), care a fost tradus în mare parte de fiica filozofului, Agnieszka Kolakowska, care a și scris o pertinentă introducere, este o colecție edificatoare, și, într-adevăr impresionantă, a principalelor sale contribuții la înțelegerea naturii și valorilor stângii (radicală și democratică) în secolul douăzeci, și pentru căutarea adevărului într-o epocă a incertitudinii și a unui relativism galopant. Kolakowski și-a început itinerariul filozofic în perioada imediată de după cel de-a Doilea Război Mondial, într-o Polonie devastată de atrocitățile naziste și dominată de imperialismul sovietic.

După o scurtă perioadă în care a fost fascinat de stalinism, Kolakowski a devenit, după dispariția tiranului sovietic în 1953, principala voce a revizionismului marxist est european, un dinam intelectual extraordinar de subversiv. Ideile revizioniste au infirmat mitologia comunistă auto-justificatoare și au onorat renașterea rațiunii critice. Volumul include unele dintre cele mai incitante eseuri scrise (și interzise de cenzura comunistă) pentru a protesta împotriva constrângerilor birocratice asupra spiritului liber și împotriva perpetuării rușinoaselor minciuni despre originile și consecințele stalinismului. Citind unele dintre aceste texte, nu putem să nu remarcăm actualitatea, intensă și molipsitoare, a gândirii lui Kolakowski. Este ușor de înțeles de ce zbirii ideologici au respins ipotezele sale asupra socialismului, cu accentul lor asupra centralității drepturilor individuale și asupra respingerii pretenției de infailibilitate epistemică a partidului/stat. Nimeni nu are dreptul de a monopoliza adevărul, aceasta este esența intervenției lui Kolakowski. El a atacat noile forme de alienare politică și a protestat împotriva reprimării imaginației umane în universul asfixiant al sovietismului.

În timpul primei faze a revoltei sale intelectuale, Kolakowski s-a bazat pe scrierile din tinerețe ale lui Karl Marx. Mai târziu, a rupt cu marxismul. L-a perceput drept o raționalizare sofisticată a resentimentului social și politic, o fantasmă gigantică, cosmică a redempțiunii menită să nască noi forme de servitute. Unul dintre cele mai impresionante eseuri incluse în antologie discută rădăcinile marxiste ale stalinismului. Mulți dintre cei care se situează la stânga spectrului politic au fost (și unii sunt încă) dispuși să accepte ereditatea leninistă a stalinismului, dar consideră inacceptabilă conexiunea dintre apariția distopiei bolșevice și ideile lui Karl Marx. Kolakowski a privit cu suspiciune orice formă de determinism mecanic, nu doar în legătură cu istoria politică, dar și în raport cu istoria ideilor. El nu a pretins că marxismul dă naștere inevitabil hubrisului totalitar. Dar a găsit în marxism visul unității totale în respingerea pluralismului, premisa pentru experimentele autoritare care au urmat. Absolutismul leninist neo-iacobin și-a avut originile, conform interpretării lui Kolakowski, în repudierea absolută a statului de drept și în demonizarea proprietății private.

Volumul include unul dintre ele mai importante texte ale istoriei dezbaterilor de stânga în secolul douăzeci: răspunsul lui Kolakowski la încercarea istoricului E. P. Thompson de a disocia gândirea și practicile radicale occidentale de experiența criminală a blocului sovietic, că să nu mai spunem de China și alte experimente comuniste asiatice. Kolakowski a insistat că ca astfel de viziuni sunt, în mod fundamental, forme de fariseism. Thompson se înșela afirmând că decenii de stăpânire totalitară de inspirație marxistă în Est sunt irelevante pentru luptele occidentale în numele aceleași utopii.

Eseul se încheie cu observație melancolic, un avertisment asupra încercărilor neîncetate de a revitaliza proiectul prometeic utopic: „Egalitatea absolută poate fi realizată numai într-un regim despotic care de fapt maschează privilegiile – distruge egalitatea. Libertatea totală înseamnă anarhie și anarhia duce la dominația celor mai puternici – libertatea totală se transformă în opusul său. Eficacitatea ca valoare supremă generează la rândul ei despotism, iar despotismul este ineficient economic dincolo de un anumit nivel tehnologic. Dacă repet aceste vechi truisme, o fac pentru că am impresia ca ele continuă să fie ignorate de gândirea utopică. Din acest motiv nu există nimic mai ușor pe această lume decât conceperea unei utopii” (p. 139). În întreaga sa operă, o mărturie a căutării neobosite a demnității într-un secol în care barbaria a renăscut și regimurile totalitare au ucis milioane în numele unor minciuni ideologice fetișizate, Leszek Kolakowski a apărat eroic acele valori non-negociabile precum libertatea, civilitatea și responsabilitatea.

Leszek Kolakowski, Is God Happy? Selected Essays (London: Penguin. 2012) recenzie de Vladimir Tismăneanu publicată în International Affairs, Vol. 89, No. 5, 2013 (traducere din limba engleză de Bogdan C. Iacob).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "20 comments" on this Article:

  1. Peter Manu spune:

    „Egalitatea absolută poate fi realizată numai într-un regim despotic care de fapt maschează privilegiile – distruge egalitatea.”

    Foarte adevarat. dar egalitatea absoluta nu era justificata de Marx, daca inteleg eu bine un paragraf din “Critica Programului de la Gotha” (1875, publ. 1890): : “Dar un individ poate fi superior altuia din punct de vedere fizic sau intelectual; el va efectua, deci, în aceeaşi cantitate de timp mai multă cantitate de muncă sau va putea munci un timp mai îndelungat… Acest drept… recunoaşte însă în mod tacit, ca privilegii fireşti, dotarea individuală inegală şi, deci, capacitatea de muncă inegală…. El este deci, prin conţinutul său, un drept al inegalităţii, ca orice drept “.

    • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

      Nu stiu daca justificarea sau nu de catre Marx a egalitatii absolute poate fi argumentata doar pe baza unui singur paragraf pe care nici nu-l citati in intregime. Daca ati fi ajuns la sfarsit, ati fi observat ca Marx concluzioneaza rationamentul sau folosind conditionalul: “dreptul ar trebui sa fie nu égal, ci inégal”.

      Mai mult, in paragraful urmator sustine ca o asemenea viziune e rezultatul unor defecte inevitabile ale primei faze din dezvoltarea societatii comuniste, o societate abia iesita din capitalism si unde inca mai persista principiul repartitiei dupa capacitatea fiecaruia. Un asemenea “defect” urma insa sa fie remediat in a doua faza a societatii comuniste, cand principiul de de distributie se schimba si fiecaruia i se da dupa ce nevoi are si nu dupa capacitate. Abia ajunsi in aceasta a doua faza dreptul devine egal.

      Acesta e “despotismul” egalitatii absolute, ca ideal, ca utopie, care distruge de fapt egalitatea.

      • Peter Manu spune:

        Iata ce spunea profesorul Tismaneanu: “Este ușor de înțeles de ce zbirii ideologici au respins ipotezele sale asupra socialismului, cu accentul lor asupra centralității drepturilor individuale”.

        Dreptul individual, pe care il afirma Kolakowski, reluat de Tismaneanu, era cel la care se referea Marx in pasajul citat de mine cand vorbea despre perioada de tranzitie dintre capitalism si “faza superioara a societatii comuniste “.

        Dintr-o discutie cu cineva care a tinut cursuri de marxism-leninism intre 1948-1958, stiu ca afirmatia a lui Marx ca in socialism legile vor proteja inegalitatea nu era niciodata “studiata”.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Sunt niste diferente de nuante aici care produc insa diferente majore. Dupa cum spune d-l Tismananeanu, Kolakowski vorbeste despre centralitatea drepturilor individului in timp ce Marx, in textul citat de dvs. il vede ca un “defect” al tranzitiei dintre capitalism si comunism.

          Afirmatia celui care a tinut cursuri de marxism-leninism in anii ’50 nu ma mira. Din contra, corespunde, in pricipii, la ceea ce am auzit de nenumarate ori de la oameni care tin astazi cursuri de marxism in universitatile lumii. Am discutat cu vreo 3 asemenea persoane si toate au incercat sa ma convinga de faptul ca Marx nu e citit, ci interpretat partinitor si eronat.

          • Maecel spune:

            Classical Marxism claimed that capitalism’s competitive nature would inevitably lead to its collapse, and socialism’s communal production would prove economically superior, resulting in a wealthier society with higher living standards than capitalism. After decades of faithfully waiting for Marx’s predictions to play out, his followers eventually had to accept that even capitalism’s poor enjoy higher living standards than their socialist counterparts. So instead of admitting they had lost the argument, Marx’s followers changed their moral standard from wealth to equality. They’ve since focused on the inequality within capitalism in order to obscure the real debate of capitalism vs. socialism.

            • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

              Problema in discutie nu e productia, ci principiile de redistribuire a ceea ce s-a produs. Aici intervine utopia egalitatii care distruge egalitatea in sine. Textul lui Marx, citat de d-l Manu, despre asta vorbeste: elaborarea in faze a unei utopii a egalitatii care calca in picioare drepturile elementare ale individului prin promovarea principiului de redistributie dupa nevoi si nu dupa cantitatea de munca depusa. Principiul redistributiei dupa cantitatea de munca depusa e un defect, tinta este celalalt.

        • Adriana Gorga Adriana Gorga spune:

          Din intuitie, am ales acest dialog. Despre Kolakowski nu stiam nimic pana sa citesc articolul d-lui Tismaneanu. Intamplarea face insa sa-l “reintalnesc” pe acelasi Kolakowski intr-un text despre cum putem gandi coerentele programelor de invatamant. Fragmentul de mai jos mi se pare revelator si-mi confirma faptul ca am avut o intuitie buna cand am hotarat sa citesc acest articol.

          “Our lives are bound up in conflicting loyalties that we must choose between in concrete situations. We must break on bond in favor of another, while still not questioning the first. Loyalty to the individual, to one’s own outlook on the world, to human communities in which we find ourselves either accidentally or of free choice, loyalty to nations, parties, government, friends, to ourselves and those close to us to our own nature and our convictios to the present and the future, to concrete things and universalities” (L. Kolakowski -In praise of inconsistency, 1968)

          • Va multumesc pentru pertinentele interventii. Au fost traduse in romaneste unele dintre cele mai importante carti ale lui Leszek Kolakowski, inclusiv trilogia despre principalele curente ale marxismului. Pentru discutia propusa de dl Manu, as sugera volumul I:

            http://www.curteaveche.ro/principalele-curente-ale-marxismului-vol-i-fondatorii.html

            “Critica Programului de la Gotha” este unul dintre foarte putinele texte ale lui Karl Marx in care acesta schiteaza formele de organizare ale ordinii viitoare. Se face acolo distinctia dintre doua faze ale oranduirii comuniste: prima, care poarta inca insemnele formatiunii abolite rin revolutia proletara, deci ceea ce numim indeobste socialism, si a doua, comunismul deplin, cand omenirea va putea sa aplice principiul egalitatii universalizate, cand vor dispare diviziunea muncii, diferentele dintre munca fizica si cea intelectuala, dintre sat si oras etc Daca in prima faza vechile principii de drept se mentin in forme modificate, in a doua ele se dispar. Este, sprea relua celbra formulare, “saltul din imperiul necesitatii in cel al libertatii”. Propietatea privata, in care Marx vedea izvorul alienarii, este suprimata inca din prima faza. Este asadar negat unul din drepturile esentiale ale omului. Argumentele filosofice in favoarea abolirii proprietatii private au fost dezvoltate inca din faimoasele “Manuscrise” din 1844.

            • Hannibal Lecter spune:

              “Propietatea privata, in care Marx vedea izvorul alienarii, este suprimata inca din prima faza. Este asadar negat unul din drepturile esentiale ale omului.”

              1) Depinde de care OM vorbim.

              2) dreptul la proprietate poate fi al omului sau al unei colectivitati (grup , asociatie, etc.) Obiectivele economice noi, construite dupa 1948 , apartineau, din cite stiu, unei colectivitati numita popor. De ce a fost negat , dupa ’90 , dreptul acestui grup la proprietate, adica la pastrarea in grup a ceea ce aveau deja ? Si daca a fost negat (adica luat de la toti si dat la unul) se poate considera ca e o noua forma de marxism sui generis ? Daca MArx a scris despre trecerea de la capitalism la socialism (eventual comunism) , este vreun ginditor (doctrinar, politolog, etc. ) care a scris despre trecerea de la socialism la capitalism cu justificarile de rigoare ? Spun ginditor in genul lui Marx, si nu ma refer la FMI, Soros , Gorbaciov etcsamd. . Exista economisti care au justificat (deci nu politic) trecerea de la socialism la capitalism si au oferit pirghii (means and tools , nu lozinci) pentru aceasta trecere ? Faptul ca “regimul a fost ilegitim si ilegal” conform Raportului Tismaneanu implica oare si ca obiectivele econimice construite pina in ’90 erau “ilegitime si ilegale ” ? Multumesc.

            • Leszek Balcerowicz, Janos Kornai, Egor Gaidar, Peter Murrell, Vaclav Klaus etc

      • Marcel spune:

        A quote from Hitler:
        “We are socialists, we are enemies of today’s capitalistic economic system for the exploitation of the economically weak, with its unfair salaries, with its unseemly evaluation of a human being according to wealth and property instead of responsibility and performance, and we are all determined to destroy this system under all conditions”

  2. Vasillescu spune:

    Portul Gdansk a fost inchis. Acum, toti sunt someri.

    • Lupul Monarhist spune:

      Portul Gdansk a fost inchis. Acum, toti sunt someri.

      Oh, Doamne!

      Analistii de la “Forbes” au o alta parere despre Polonia…ceva mai elaborata si mai argumentata decat cea care va apartine:

      http://tinyurl.com/mepp8fb

    • Rockerul Dac spune:

      Asta NU justifică comunismul (cacofonia este deliberată!) şi nu-l face legitim! Mai bine şomer, decât în comunism! Că veni vorba, de Gulag aţi auzit?

      • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

        „Mai bine şomer, decât în comunism !”

        În „Spovedania unui învins” Panait Istrati spune cam același lucru (poate nu atît de sintetic). Și el chiar a fost și proletar și comunist ȘI – esențial – s-a lămurit FOARTE DEVREME (mult mai devreme decît enorm de mulți „filosofi” occidentali).

  3. Hannibal Lecter spune:

    Ma refer exclusiv la fotografia ce insoteste acest text (articol , recenzie). Este o semnificatie aparte in imagine ? Un mesaj subliminal , o sugestie a unor idei , concepte, doctrine ? Este imaginea aleasa de autor definitorie pt. opera lui Kolakowski ? Pe scurt, de ce a fost aleasa aceasta imagine pt. a insoti recenzia ? Multumesc.

  4. Marcel spune:

    What is Marxism?
    At the basis of Marxist theory was that class struggle encapsulates the entirety of human history; that the history of man can be best understood as the conflict between classes (the have and the have nots) defined by their relationship to the means of production.
    Marx theorized that the capitalist system would inevitably impoverish the masses as the world’s wealth became concentrated in the hands of a greedy few, causing economic crises and heightened conflict between the greedy rich and working classes. “Accumulation of wealth at one pole is at the same time accumulation of misery, agony of toil, slavery, ignorance, brutality, mental degradation, at the opposite pole,” Marx also wrote that the “ownership class” on its abandonment of social responsibility will make things worse and he predicted that it will only lead to revolution.
    As the proletariat woke to their common class interests, they’d overthrow the unjust capitalist system and replace it with a new, socialist wonderland. Communists “openly declare that their ends can be attained only by the forcible overthrow of all existing social conditions,” Marx wrote. “The proletarians have nothing to lose but their chains.”
    Karl Marx summed up Communism as “from each according to his ability, to each according to his needs”. Since needs and abilities are of course subjective, the Government became the agency who shall determine the individual’s needs and abilities, based on a bureaucratic assessment of the lowest possible denominator; one-size–fits-all. As a result: “The State will take from each according to his ability and the State will give to each according to his needs.” So the operative statement may be reduced to “the State shall take and the State shall give.”
    It is not the constitutional prerogative of the Government to determine needs. One person may need (or want) more leisure, another more work; one more adventure, another more security, and so on and so forth. It is this diversity that makes a healthy society country, indeed a state, a city, a church, or a family, “One-size-fits-all,” and that size determined by the State has a name, and that name is “misery.”
    By taking from the most productive members of society and give it to the laziest and the less productive it removes the incentives to invest, innovate and produce; and therefore without value creation, the previously created wealth is redistributed and the system is left on its own to sustain itself. Unable to create wealth and having nothing left to “redistribute”, sooner rather than later they run out of other people money to spend.
    Stealing what has already been stolen is an apt description of modern days redistributions; one principle the lefts and the present-day Euro-socialists believes in, is actually rooted in Marx’s Das Capital “expropriation of expropriators” which is the wholesale failure to comprehend the creation of wealth and value.
    Actually, Marx critique of Capitalism is not biting; it is long, technical and boring but the important thing about it is that it is wrong. He makes the serious error of thinking that a Socialist economy can ignore Smith-Ricardo economics. It can’t. All economies are governed by the laws of (micro) economics. But, his most serious error is that he not only fails to understand why capital must earn a return but that he criticizes the fact that it does.

  5. Liviu spune:

    Domnule profesor, FYI:
    BBC: “Putin critic Kosenko confined to psychiatric ward”
    http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-24451016

  6. Marcel spune:

    Marx’s real contribution is in Sociology (theory of Conflict) and not at all in Philosophy or even Economics. Marx’s family background was Jewish, but he was raised Lutheran and eventually became an atheist.
    In spite of being embraced by European Jews, Socialism is not particularly part of Jewish religion or tradition to the extend Liberalism is.
    Socialism is based on Kant’s idea that the individual mind is inadequate, on Fichte’s idea that the mind only exists in a social group, on Hegel’s idea that each group has its own reality in response to a transcendentally conscious universe, on Marx’s idea that the universe directs history through millenarian struggle, on Proudhon’s and even Bakunin’s idea that social class warriors need no property rights and legal protection for property must be smashed.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)