Home » Cultura »Media / Tech » Citesti:

O aplicare a semioticii lui Umberto Eco unei imagini de la Antena 3

Virgil Iordache februarie 20, 2016 Cultura, Media / Tech
18 comentarii 3,169 Vizualizari

Încerc să aduc un omagiu omului de știință Umberto Eco. Să analizăm imaginea de mai jos din perspectivă semiotică.

Din punct de vedere semantic, în această imagine sunt câțiva purtători de sens elementari în prim plan: tricolor, bărbat, femeie, costum național, ținută sport. Mai vedem un pom de Crăciun în planul doi și un fundal de emisiune în planul trei.

Denotația purtătorilor de sens prin prezența ambelor genuri de oameni este de familie, de omenire. Semnul principal către care este împinsă atenția publicului este tricolorul, arătat cu emfază întins. Tricolorul prezent separat și prin costumul sport tricolor trimit la România. Costumele naționale trimit la valori tradiționale românești.

Denotația omenire este modulată de celelalte semne din prim plan în conotația popor român. Biserica nu este prezentă direct prin semne în prim plan, dar sărbătoarea Crăciunului e denotată în planul doi. Biserica ortodoxă este conotată puternic de semnele din prim plan costum național și tricolor prin faptul că acestea sunt tipice persoanelor cu valori ortodoxe naționale și frecvent prezente în viața credincioșilor. Conotația globală a semnelor este de popor român apărător al valorilor tradiționale creștine. Este vorba de un popor victorios prin succesele trecute (tradiția) și actuale (sportivul cu costum tricolor). Conotația susține probabil imprimarea sloganului mândru că sunt român, care deși nu este prezent direct va fi actualizat de telespectator din contextul discursului mediatic și al campaniilor politice.

Nu există în prim plan nici un semn care trimite la A3 direct, dar în spate fundalul este văzut implicit de telespectatori. Telespectatorul naiv nu decodifică explicit fundalul, el privește prim planul și vede că în spate se află pomul de Crăciun.

Din punct de vedere sintactic semnele elementare bărbat, femeie, costum național, ținută sport, tricolor, fundal de emisiune sunt legate într-un mesaj vizual cu o gramatică aparte, netipică discursurilor din care provin aceste semne. Costumul național nu are ce căuta în mod normal alături de ținuta sport. Cheia de înțelegere a acestei gramatici este dată de fundalul de emisiune, situat în planul trei.

“Realitatea” văzută în prim plan va fi decupată de fundal și asimilată direct, ca un dar de Crăciun sub intepretarea ei emoțională de mândrie națională. În realitate din punct de vedere semiotic nu mândria, ci fundalul e prioritar, spre el sunt transferate conotațiile celorlalte semne printr-un tipic mecanism de înlănțuire. Simpla vizualizare a fundalului de emisiune în viitor alături de chipul unuia dintre oamenii din fotografie, chiar dacă va fi în costum și cu cravată, va conota în mintea publicului valorile naționale și mândria. Telespectatorul manipulat va privi acest post ca să se simtă mândru chiar înainte de a ști despre ce este vorba în emisiune, așa cum un câine al lui Pavlov salivează încă de la auzirea clopoțelului.

Efectul de manipulare pregătit de conotațiile semnelor vizualizate este consolidat de sintaxa imaginii.

Publicul telespectator poate ieși din manipulare doar dacă are noțiuni de pragmatică (o aplicare a gândirii critice în context semiotic) și va interpreta semnificația mesajului vizual în funcție de emițătorul acestuia și acțiunea asociată lui:

  • Atunci când un bărbat și o femeie maramureșeni poartă costum popular, iar el tricolor la pălărie, înseamnă că este zi de sărbătoare, poate chiar o nuntă;
  • Atunci când un sportiv aleargă cu tricolorul în jurul stadionului înseamnă că a câștigat în numele României și e un moment de bucurie colectivă;
  • Atunci când Biserica pune o bentiță tricoloră ca semn la Evanghelia din care se citește în timpul Liturghiei înseamnă că a contribuit la formarea națiunii române, că își asumă o identitate națională și în continuare, că se roagă pentru conducători și ostași, etc.
  • Atunci când un post de televiziune folosește purtători de semnificație din toate aceste zone în mod eclectic în mod sistematic înseamnă că se află într-o campanie de transfer de legitimitate de la cele trei zone de discurs public către brand-ul său, prezumabil pentru a folosi ulterior legitimitatea deturnată în scopuri economice și politice.

Transferul sistematic de legitimitate simbolică spre o televiziune este un act de predatorism la adresa zonelor discursive legitime, a comunităților și organizațiilor respective. este o subminare a credibilății acestora, și, practic, o subminare a valorilor pe care se poate construi un stat național.

Transferul sistematic de legitimitate simbolică spre o televiziune este un act de subversiune a României.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Imi permit sa fac si eu o analiza semiotica pe textul pe care l-ati scris in paralel cu niste presupozitii sau proiectii pe care le-ati facut in analiza dumnevoastra semiotica din care reies concluziile pe care le-ati tras si care in esenta se bazeaza pe aceste presupozitii ajungand la o concluzie favorabila presupozitiilor si nu contextului analizat din punct de vedere semiotic.

    Prima data am sa nuantez presupozitiile care de altfel sunt in relatie directa cu concluziile adica practic ele formeaza un cadru care poate fi mulat pe orice tip de analiza si orice tip de subiect care contine aceste elemente pentru a ajunge la concluzii cvas-similare.

    Presupozitiile sunt nationalitatea, statul si valorile (unde valorile sunt cele crestine si nationale). Concluziile decurc din presupozitii axiomatic, fiind concluzii doar in masura in care se aplica un rationament analitic, in acest caz analiza semiotica.

    Costumul national nu are legatura cu ortodoxia. Toate popoarele au costume nationale si ele au legatura mai degraba cu portul si mai putin cu religia si deci in niciun caz nu le putem corela cu o religie in particular. Bradul este intr-adevar un simbol al crestinismului dar el nu poate fi asimilat valorilor crestine decat in masura in care cei care sarbatoresc Craciunul o fac in spiritul valorilor crestine si nu in spiritul obiceiului sau in virtutea inertiei. Obiceiul nu mai are valentele originale ci este pur si simplu o traditie, un automatism mai mult sau mai putin identitar. In acest caz bradul se afla acolo pur si simplu pentru ca e un obicei.

    Adunatura celor de acolo pare mai degraba in tonul atmosferei de la Antena3, adica una de mistocareala, in care prietenii s-au adunat la o mica chermeza pe platoul de filmare, Badea venind de la vestiar :) . Costumele, bradul, tricolorul fac parte din accesoriile de chermeza si cred ca cei care le poarta au doar o vaga idee care e rolul lor in realitate :)

    Ca o mica observatie, mai in gluma mai in serios, ar fi chestiunea legata de gen, care sigur vine sa sustina teza initiala a valorilor crestine (barbat, femeie) … dar am serioase dubii ca cei din platou iubesc altceva decat sa se aplece, sa dea limbi si sa pupe-n cur :) )))
    Singurul simbol care indica spre stat este tricolorul. Cei din imagine fiind romani (banui) pot folosi tricolorul fara niciun fel de probleme. Daca cei din imagine nu ar fi fost romani, daca gestul lor ar fi fost unul de batjocura la adresa tricolorului fie prin tipul imbracamintii (sa zicem tanga) atunci se putea vorbi de o atingere adusa acestui simbol, dar in acest caz nu se poate spune acest lucru.

    • Vlad spune:

      S-a strecurat o eroare la editare, paragraful “Singurul simbol … lucru.” era un aliniat intre paragraful care se termina cu “… obicei.” si cel care incepe cu “Adunatura …”.

  2. Adrian spune:

    Alte detalii (minore). Sportivul nu poartă ochelari şi, mai ales, nici ceas ori telefon mobil.

    Pe de altă parte, personajele “nesportive” arată o oarecare autosuficiență vizibilă şi în alte “manifestări populare” inclusiv la televiziunea națională, aşa că mă întreb dacă imaginea nu e, până la urmă, o copie a unei copii simptomatică pentru o anume întârziere a țării în cadrul european.

  3. Eddy Popa spune:

    Foarte interesanta incursiunea aplicata in elementele de baza ale semioticii. Pacat ca oamenii care ar fi trebuit sa o citeasca nu prea frecventeaza contributors.ro. Dar v-as adresa invitatia sa repetati acest exercitiu in preajma viitoarelor alegeri si poate sa comentati o fotografie cu un simpatizant care priveste fericit la galeata pe care tocmai a primit-o ca sa-i fie stimulata constiinta cetateneasca.

  4. Falstaff spune:

    “If we think that our reader is an idiot, we should not use rhetorical figures, but if we use them and feel the need to explain them, we are essentially calling the reader an idiot. In turn, he will take revenge by calling the author an idiot.” Umberto Eco

  5. Harald spune:

    Pentru noi poate fi o tentativă ridicolă de manipulare, la fel de transparentă ca și cum ar veni cineva să ne spună ”eu sunt un escroc vestit și am vă păcălesc să-mi dați toți banii voștri” :)

    Însă realitatea e că Antena 3 își cunoaște foarte bine publicul-țintă. Acesta nu e format din oameni cu pregătire profesională modestă, gen foști agricultori sau paznici, ci din foști ingineri, foști contabili, foști învățători sau profesori de gimnaziu, aflați acum la pensie. Ceea ce au însă în comun toți acești oameni este incapacitatea de a deosebi adevărul de minciună. Ei sunt cei care au făcut ore de marxism-leninism și socialism științific și au luat toate acele lucruri de bune.

    Am discutat recent cu un telespectator fidel de Antena 3, pe care taică-meu îl jignise profund: ”Mă, tu n-ai citit în viața ta un roman întreg”. Omul înțelesese intenția profund jignitoare a remarcii și era serios afectat, mai ales că problema era reală, el chiar nu citise în viața lui vreun roman, ceea ce taică-meu sesizase de altfel foarte bine.

    Am încercat să-i explic omului că lectura unor romane l-ar fi ajutat să deosebească adevărul de ficțiune, am rămas cu impresia că a înțeles, dar lucrurile nu se mai pot schimba acum în niciun fel. Nu se va apuca la 60 de ani de citit romane și nu va învăța la vârsta asta să deosebească adevărul de ficțiune, așa că va fi în continuare un telespectator fidel de Antena 3.

    Astfel de lucruri nu trec, oamenii ca Dan Voiculescu sau Ion Iliescu nu-și vor înceta influența nefastă asupra societății românești decât odată cu dispariția lor fizică. Crearea unui partid ca PSD (PDSR) sau crearea unei televiziuni ca Antena 3 presupune să știi exact cărui fel de oameni te adresezi și cum intenționezi să-i folosești.

    • Ștefan Brăgărea spune:

      @Harald
      Vă știam serios și ”comițător” de comentarii pertinente.
      Acum greșiți prin generalizare. Astfel:
      - Sunt inginer dar nu urmăresc Antena 3, ba chiar nu îmi culeg informațiile din mass-media.
      - Sunt pensionar dar nu urmăresc Antena 3.
      - Am fost educat (zice-se bine) în socialism, dar nu am împărtășit și nu împărtășesc ”valorile” unui sistem ineficient economic. De aceea sunt inginer.
      - Nu înțeleg îndârjirea care vă animă (și nu numai pe dvs.) împotriva celor în vârstă. Probabil am vârsta părinților dvs. Vă mulțumim ”in corpore” pentru aprecieri. Aveți dreptate: V-AM EDUCAT GREȘIT.

      Fără bune urări

      • Harald spune:

        @ Ștefan Brăgărea – nu știu unde vedeți Dvs. generalizarea. Eu mi-am făcut cunoscute niște constatări personale oarecum surprinzătoare și pentru mine: nu m-aș fi așteptat ca niște oameni cu pregătire superioară să fie telespectatori de Antena 3. Însă nu rezultă de nicăieri că în opinia mea orice inginer pensionar ar fi telespectator de Antena 3.

        Și nici nu e vorba de vreo îndârjire care m-ar anima împotriva celor ”în vârstă”. Ba chiar dinpotrivă: cei și mai în vârstă, generația bunicilor mei (născuți înainte de 1930) erau oameni mult mai corect educați, mult mai capabili să deosebească binele de rău și adevărul de minciună. Deși aveau mai puțini ani de școală decât generația părinților mei (care e probabil și generația Dvs.). Prin urmare, nu vârsta este problema aici.

        Aceeași ”îndârjire” mă animă și împotriva hipsterilor născuți după 1980 care au impresia că energia electrică ia naștere direct în peretele din spatele prizei, iar gazul natural izvorăște chiar din aragaz. Deci iarăși, nu vârsta e problema. Problema este că la 25 de ani după înlăturarea lui Ceaușescu și la aproape 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România ar trebui să aibă un salariu mediu de vreo 1.000 de euro și să fie într-un avânt economic fără precedent în istoria ei.

        Însă realitatea e complet alta exact datorită generației care se uită la Antena 3 ca la sfintele moaște. Iar dacă Dvs.personal nu aveți nimic de-a face cu asta, chiar nu văd de ce țineți neapărat să deveniți avocatul generației din care faceți parte.

        • George Coman spune:

          @ Harald, Stefan Bragarea:

          Iar comentariul lui S. B imi ridica mingea la fileu: Lui SB ii provoaca suparare faptul ca (are senzatia ca) ii criticati generatia, asa ca simte nevoia sa o apere, desi pare sa fie superior mediei acelei generatii, deci nu era direct vizat de nici o critica. E acelasi mecanism: lui SB ii e greu sa admita ca apartine unei generatii distruse de comunism; e pur si simplu un adevar foarte dureros, asa ca are nevoie sa (isi) afirme ca au fost si oameni de calitate in acea generatie, desi asta e un truism evident.

    • George Coman spune:

      @Harald: “Ceea ce au însă în comun toți acești oameni este incapacitatea de a deosebi adevărul de minciună”.
      Cred ca va inselati, sau cel putin experientele mele cu aceasta categorie de oameni indica altceva: nu sunt incapabili sa deosebeasca adevarul de minciuna, ci stiu foarte bine care e minciuna, dar se mint pe ei insisi permanent, pentru ca altfel ar trebui sa recunoasca fata de ei insisi faptul ca si-au petrecut intreaga viata intr-un sistem (comunismul) extrem de toxic pentru oameni. Acesti oameni sunt nostalgici dupa RSR, pentru ca si-au petrecut cea mai mare parte a vietii in comunism, si a spune ca virgula comunismul a fost o catastrofa ar insemna sa accepte ca viata lor a fost cumva irosita. Ori asta i-ar dezechilibra psihic foarte puternic. Iar spalatul de cadavre de la antena, demonizarea permanenta a unui dusman, le ofera justificare vietilor lor patetice, le ofera un vinovat.

      Si nu cred ca au facut majoritatea lectii de marxism-leninism; unii au fost matriteri la Faur, dar Gadea le spune ca ei sunt acum saraci nu pentru ca faceau performanta slaba, ci pentru ca Basescu le-a furat pensia (iar Puric le spune ca sunt un neam exceptional, adica cam tot pe acolo…), ori asta le ofera satisfactie psihica.

      • George Coman spune:

        Tatal meu (acum are 71 de ani) s-a nascut in timpul razboiului intr-o familie de mici meseriasi de la tara. A invatat meseria tatalui sau si a devenit foarte bun in domeniu, astfel ca la 30 de ani, avand doar 4 clase, in plin comunism, coordona productia intr-o fabrica din Bucuresti ce facea export in RFG. A ramas cu 4 clase (din nefericire), nu a facut cursuri de marxism, habar n-are de ideologie politica, nu s-a atins de politica toata viata, dar zice cu mandrie: “Da, eu am fost comunist!” In realitate, vrea sa spuna: “Sunt mandru ca mi-am facut treaba profesional, la nivel inalt, si am produs lucruri de calitate maxima!” Doar ca nu are educatia sa rationeze astfel, si nici vocabular sa articuleze. Insa cand ii spun ca nu a fost comunist si ca virgula comunistii au fost niste mafioti ticalosi, i-am dezmembrat (saracul!) tot esafodajul pe care isi cara stabilitatea mentala. Cam asa si spectatorii antenisti, minus performanta.

  6. victor L spune:

    “Atunci cind” de-abia muri semioticianul, prea multa introspectie parca e inutila.
    Dece sa complicam ceea ce e atit de simplu?
    https://probamodel.files.wordpress.com/2015/11/johannisa3.jpg?w=500

  7. mike_the_hunter spune:

    Draga domnule Iortache,

    Intamplarea face ca Umberto Eco sa moara azi. Deschid acum intr-o pauza de scris Contributors si vad articolul Dv. Sper sa il iubiti pe Eco cel putin ca mine si poate ii dedicati un mic articol. Pleaca dintre noi un mare ganditor si scriitor .

    Analiza Dv asupra Antenei 3 merita dezvolatata. Grotescul, prostia, inselatoria , lacomia, hotia, minciuna si nerusinarea sunt un subiect inepuizabil de analiza si numai pentru Antena 3 cat si pentru specatorii ei. Merita o analiza semiotica separata Calin Popescu Tariceanu si presedintele KWI. Cum sa ii analizam ? Sub semnul oportunismului? Al prostiei sau absentei oricarei rusini fata de oricine si orice? Merita acesta analiza , sunt acum milioane de persoane carora le este rusine de presedintele lor, si care sunt indignati de Tariceanu care actioneaza sub semnul interesului, un personaj aflat sub semnul oportunismului si tradarii permanente.

  8. Popa Nicolae Emanoil spune:

    “Nulla infonde più coraggio al pauroso della paura altrui.” Nimic nu încurajeză mai mult fricosul ca frica altuia. “La saggezza non sta nel distruggere gli idoli, sta nel non crearne mai.” Nu e înțelept cine distruge idoli, e înțelept cine nu își crează idoli. Răul e în ochiul care privește și nu vede.

    • Falstaff spune:

      …si frumosul e tot acolo,tot in ochii celui care priveste!
      Daca tot avem de ales,de ce am alege raul…?
      Cautand si preferand frumosul care se gaseste oriunde,chiar si in noi ;) , generam o dinamica a preocuparilor,unde frica nu-si va mai gasi locul,unde idolii vor redeveni obiectele banale care au fost intotdeauna…Terapia cu bine si cu frumos,cea mai veche si cea mai simpla din istoria omenirii,e si cea mai la indemana tuturor!

  9. Virgil Iordache Virgil Iordache spune:

    Mulţumesc tuturor cititorilor şi comentatorilor. A ne raporta în mod ironic la încercarea de a scrie un omagiu:

    “I have repeatedly built theories around the fact that a text (and particularly a text with an aesthetic aim, and in the present case a narrative text) tends to construct two Model Readers. It addresses in the first place a Model Reader of the first level, whom we will call the semantic reader, the reader who wants to know (and rightly so) how the story will end (whether Ahab will capture the whale, whether Pinocchio will become a real flesh-and-blood boy, etc.). But the text also addresses a Model Reader of the second level, whom we will call the semiotic or aesthetic reader, who asks himself what kind of reader that particular story was asking him to become, and wants to know how the Model Author who is instructing him step by step will proceed. To put it bluntly, the first-level model reader wants to know what happens, while the second-level model reader wants to know how what happens has been narrated. To find out how the story will end one usually just has to read the text once. To become a second-level model reader one has to read it several times, and some stories have to be read countless times.”

    (Umberto Eco, în “Intertextual Irony and Level’s of Reading”)

    • Vlad spune:

      Nu cred ca toata lumea vrea sa devina un model de cititor. Exista intr-adevar texte cu mai multe nivele de intelegere, chiar pana la 7, acest aspect se poate explica prin psihologie ezoterica, unde in calea evolutiei exista atat tensiuni intre ceea ce este si ceea ce se aspira cat si vise. Ele, atat tensiunile, cat si visele pot fi in numar de 7. Aceste tensiuni si vise reprezinta un val imaginativ care separa omul de realitate. O data ce aceste valuri au fost indepartate omul poate percepe in mod obiectiv comunicarea, identificand, dupa caz acele nivele.

      In acest caz e prea vag spre a putea vorbi de astfel de nivele si dorinta de a crea complexitate acolo unde exista doar mediocritate nu poate decat, eventual, sa indeparteze cititorul, indiferent de modul im care se raporteaza la realitate, de realitate si sa creeze o aura de pretiozitate in cel care relateaza.

  10. Florentin spune:

    Nu inteleg de ce ne ascundem dupa deget.

    De cand e lumea, idiotii au intrecut, numericeste, neidiotii.

    De aceea, de cand e lumea, postul TV care se adreseaza idiotilor va avea audienta mai mare decat cel care se adreseaza neidiotilor.

    Aferim!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Virgil Iordache


Virgil Iordache

Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Perfect de accord. In plus, copy-paste ajunge un mod de viata, o dezumanizare totala. Multe personae...

de: Dedalus

la "Mintea copy-paste"

Cauta articole

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)