Home » Cultura »Opinie » Citesti:

Oare nu e și “Bulandra” un pic altfel?

Mircea Morariu decembrie 19, 2017 Cultura, Opinie
1 comentariu 1,181 Vizualizari

Zilele trecute în Hyde Park-ul reprezentat de diabolica invenție a d-lui Mark Zuckenberg cineva, un actor mai mult decât respectabil, făcea observația că ceva deloc bine se petrece în vremea din urmă cu publicul odinioară puțin altfel al “Bulandrei”.
Cel care între anii 1964-1990 și încă multă vreme după aceea era socotit “marele teatru de artă al țării” avea un anume public. Mai de calitate decât celelalte instituții de spectacole bucureștene. Nici un spectator nu întârzia la reprezentație nedorind să își pericliteze locul obținut după îndelungi eforturi (vă mai amintiți cozile ce se formau vinerea dimineața, atunci când se punea în vânzare biletele pentru spectacolele programate săptămâna următoare?), lumea era ceva mai elegantă, mai “spilculită”, erau anumite ritmuri și rituri sociale ce se respectau cu sfințenie. Nu se șușotea și nici nu se schimbau impresii în timpul reprezentației, nu se ronțăiau bomboane, toată lumea își lăsa paltoanele la garderobă, nimeni nu se chinuia preț de trei ore ținându-le în brațe. E drept, în anii 80, odată cu criza energetică și cu economiile draconice ordonate de Ceaușescu, spectatorii erau încotoșmănați cu căciuli și mantouri în vreme ce pe scenă actrițele își jucau exemplar rolurile. În rochiile lor vaporoase, câteodată ieșindu-le aburi din gură.
Astăzi se întârzie sistematic la spectacole argumentându-se cu problemele din trafic (întârzie ei politicienii la talk-show-ri din aceleași motive puerile!), se uită telefoanele mobile în funcțiune, chiar se răspunde la apeluri, se poartă discuții pe teme dintre cele mai diverse, se caută febril în genți și în sacoșe.
Postarea de la care au pornit însemnările mele de astăzi a stârnit nenumărate comentarii. S-a vorbit despre spațiile speciale destinate întârziaților care pot urmări astfel până la pauză, pe plasme, ceea ce se întâmplă interesant pe scenă, despre instalațiile de bruiere ale mobilelor (soluții extrem de costisitoare, nu prea la îndemâna Teatrelor din România), despre măsurile coercitive la adresa întârziaților și despre replicile lor soldate cu chemarea de urgență a Poliției, despre tot mai scăzutul nivel al educației, despre lipsa de respect pe care o anumită parte a publicului o are față de cei aflați pe scenă, dar și pentru spectatorii din vecinătate.
Toate acestea sunt lucruri adevărate. Pun însă și eu o întrebare. Oare “Bulandra” de azi nu e și ea puțin altfel (nu, nu în privința actorilor!) față de cum era în vremurile ei de glorie?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , ,



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. Stefan Bragarea spune:

    Domnule Morariu
    Este una dintre extrem de puținele ocazii când nu sunt de acord cu dvs.
    Fiind – pe vremuri – un împătimit al teatrelor (și al teatrului), frecventam adeseori cele două săli Bulandra și nu numai. Probabil sunt ”vieux jeu”, dar nu întârzii la un spectacol (e adevărat, nu întârzii în general), nu îmi iau cu mine telefonul mobil și mă îmbrac mai sobru decât în timpul zilei.
    Cred că este totuși o problemă de educație. Celor care vor spune că numeroase elemente de educați și/sau civism sunt curată ipocrizie, le voi răspunde că sunt elemente de autocontrol, absolut necesare existenței noastre sociale. Evident, normele protocolare sunt diferite în Europa față de Asia sau Africa, dar există și acolo.
    Nu aș învinovăți actorii. Din considerente economice se trece cu ușurință peste elemente, costisitoare poate, dar care contribuie la magia unui spectacol. Este unul dintre motivele pentru care sunt extrem de exigent cu teatrul ”minimalist” sau cu cel excesiv modernizat.
    A bon entendeur salu!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Morariu


Mircea Morariu

Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facult... Citeste mai departe


E randul tau

Orice temă mediatică se dezumflă după vreme, însă reflectarea problemei nu este problema. Cum ...

de: W

la "Creșterea și descreșterea interesului public pentru încălzirea globală "

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

România, marile puteri şi ordinea europeană: 1918-2018

Cauta articole

iulie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)