Home » Cultura »Educatie »Societate/Life » Citesti:

Obligativitatea religiei în școli sau tentația gândirii totalitare

Victoria Stoiciu martie 6, 2015 Cultura, Educatie, Societate/Life
62 comentarii 2,957 Vizualizari

În mod cu totul excepțional, o să încep prin relatarea unei experiențe personale. Acum câțiva ani, când mi-am înscris copilul la școală, am întocmit o cerere de scutire a acestuia de la ora de religie. În cererea respectivă, m-am limitat să invoc articolul de lege conform căruia studiul religiei în școală este opțional. Pusă în fața cererii, învățătoarea  mi-a solicitat motivații și „probe” suplimentare,  printre care un certificat care să se ateste apartenența mea la alt cult religios.  Mi-a luat ceva timp să o fac să înțeleagă că nu aparțin nici unui alt cult și că e vorba de exercitarea unui drept constituțional și legal. Ulterior, mi s-a cerut să stau de vorbă cu profesorul de religie,  ca să îmi explice  beneficiile studierii religiei. Într-un final, fiul meu a fost scutit de prezența la orele de religie – singurul în această situație dintr-o clasă de 25 de copii. În fapt, însă, acest lucru nu a însemnat nimic, pentru că lecția de religie era invariabil plasată a doua sau a treia  în orar, în loc să fie prima sau ultima, cum ar impune logica materiilor opționale. În aceste condiții, singura alternativă viabilă era ca fiul meu să asiste pasiv la orele de religie, fără să fie interogat, implicat sau notat.

Am împărtășit această experiență având convingerea că ea nu e singulară și este  reprezentativă pentru felul în care ani la rând statul român, la presiunea cultelor religioase și în special a  BOR,  a încălcat, prin diverse tertipuri și matrapazlâcuri, un drept constituțional fundamental. De jure, religia a fost o materie opțională, dar de facto  ea a reprezentat o materie obligatorie, de la studiul căruia nu te puteai  sustrage fără a evita presiuni și explicații menite să te facă să renunți. Decizia recentă a Curții Constituționale, care va deveni executorie începând cu 9 martie și care inversează regula înscrierii la orele de religie, solicitând o cerere expresă a părinților în acest sens, este o intrare în normalitate după o lungă perioadă de abuz. Religia nu va dispărea din programa școlară, dar va fi opțională, așa cum e firesc să fie.

Studiul opțional al religiei în școli  sau laicitatea soft

Nu sunt printre cei care consideră că studiul religiei este imoral și trebuie eliminat complet din școli sau că prin studierea religiei –  opțională, desigur – este prejudiciat caracterul laic și secular al statului, așa cum afirmă unii apărători vehemenți ai laicității. Religia și statul sunt separate în sensul în care statul trebuie sa fie neutru în privința opțiunilor religioase ale cetățenilor, dar trebuie să asigure condițiile pentru ca fiecare cetățean sa își exercite libertatea de religie. Iar aici există două abordări posibile : una este cea minimală, în care statul se limitează să nu obstrucționeze  exercitarea dreptului la religie. În această accepțiune a laicității, libertatea este înțeleasă ca un drept negativ, în sensul absenței obstacolelor în exercitarea unui drept. Cealaltă abordare este cea maximalistă – statul susține în mod activ exercitarea libertății de religie prin crearea condițiilor necesare exercitării acestui drept. Finanțarea cultelor și oferta educațională religioasă constituie asemenea măsuri. Cele două  abordări corespund, pe de o parte unui tip de laicitate radicală și, pe de altă parte, unei laicități moderate sau  soft, care se aplică, iată,  în România.

Oricât de contraintuitiv ar părea pentru cineva cu o vizunie de stânga, preferința mea  merge către laicitatea moderată, din aceleași motive pentru care în materie economică și socială optez pentru un stat care este mai mult decât garantul exercitării drepturilor (dreptul la sănătate, trai decent, etc)  și care contribuie la crearea condițiilor necesare exercitării acestor drepturi. Sesizez o inconsistență profundă  în poziția cuiva care, deși  are viziuni liberale în materie economică și pledează pentru un stat minimal, cu rol de câine de pază,  militează furibund pentru finanțarea publică a bisericilor și a învățământului religios. Undeva, în gândirea acestor liberali conservatori (termen care îmi sună precum cel de „canibal vegetarian”), survine o fractură logică – de ce ar fi legitimă intervenția statul și efectuarea de cheltuieli  din bani publici  pentru ceea ce ei consideră a fi bunăstare spirituală, dar este ilegitimă intervenția statului atunci când vine vorba de bunăstarea economică sau socială? Cum combină cineva, de exemplu Mihai Neamțu sau Adrian Papahagi, viziunea maximalistă asupra statului în materie de drepturi religioase cu viziunea minimalistă asupra statului când vine vorba de economie?  Tot așa, găsesc inconsistentă viziunea adepților laicității radicale, pentru care finanțarea culturii este acceptabilă, dar a bisericilor, nu. Faptul că un stat contribuie, prin finanțare, la crearea condițiilor propice pentru ca cetățenii săi să beneficieze de un serviciu religios, așa cum le-o dictează conștiința, fără a crea constrângeri şi presiuni, nu este de natură sa perturbe caracterul său secular.

În același timp, e cât se poate de firesc  ca statul să se limiteze la crearea ofertei, fără ca această ofertă sa fie urmată de crearea obligației de folosință pentru cetățean. Plătim salariile preoților, dar nu obligăm poporul sa meargă la biserică. Similar, oferim posibilitatea studiului religiei, dar nu obligăm pe nimeni să studieze religia. Finanțăm cultura, dar nu obligam oamenii să meargă la teatru, nu-i așa ?

Obligativitatea religiei – un impuls totalitar

Adepții orelor obligatorii de religie susțin că nu există un argument temeinic pentru ca religia să fie materie opțională. De ce matematica este obligatorie și religia nu? În baza căror criterii decide statul că materii precum matematica sau biologia sunt obligatorii, iar religia trebuie să fie opțională? Fie facem toate materiile opționale, fie pe toate obligatorii, dar nu există un argument solid pentru care literatura să fie obligatorie, iar religia opțională! Să vedem, în cele ce urmează, unde ne duce acest tip de gândire care pune la grămadă studiul matematicii cu al religiei și care sunt rădăcinile și implicațiile  lui.

Statul, se știe,  deține monopolul violenței legitime. Ceea ce nouă ni se înfățișează ca un drept – dreptul la educație, este de fapt o consecință a actului coercitiv prin care statul înțelege să își disciplineze propriii cetățenii. Obligativitatea  respectării unui curriculum educațional conține un element coercitiv, dar atâta timp cât acceptăm necesitatea existenței statului și a unui tip de ordine asociat acestuia, acceptăm și obligativitatea unui program școlar,  alături de aceea de a ne supune ordinelor poliției sau sentințelor judecătorești.

Cu toate astea, provocarea democrațiilor moderne este trasarea sferei de exercitare legitimă a puterii statului. Spre deosebire de regimurile totalitare, unde această limită e, practic, inexistentă, într-o democrație statul ne poate impune un mod de comportament și un set de reguli, dar nu ne poate impune un mod anume, un mod unic, prestabilit, de a gândi.  Democrațiile moderne sunt prin definiție pluraliste, iar pluralismul se bazează pe coexistența unor moduri diferite de a gândi și de a interpreta realitatea. Educația, la rândul ei,  trebuie să ne formeze deprinderea de a gândi, inclusiv în termeni de bine și rău, dar nu ne poate impune un tipar de gândire. Cu siguranță, este nevoie ca elevii să conceapă lumea în categorii morale, dar tot ceea ce depășește cadrul unor precepte generale, de comun acord acceptate asupra binelui și care fac posibilă coexistența noastră în societate,  reprezintă un proces de învățare și cunoaștere în care statul nu trebuie să intervină, întrucât  acest proces ține de libertatea de conștiință a persoanei. Iar dacă intervine, este,  din perspectiva imperativelor democrației, un abuz. De aceea matematica este obligatorie,  iar religia nu – studiul matematicii sau al biologiei au o utilitate practică și științifică, nu reprezintă un set de cunoștințe morale și o viziune asupra lumii care este inoculat, dintr-o poziție de forță, elevilor. Este opțiunea individuală a părintelui dacă vrea să transmită copilului, pe lângă cunoștințele științifice și practice  și noțiuni precise de etică și spiritualitate.  Rolul școlii este de a crea buni cetățeni, nu buni creștini. Opțiunea pentru obligativitatea religiei ține, în esență, de o viziune asupra statului, mai exact o viziune în care aria de exercitare a puterii statale se extinde până în sfera privată, până în zona spiritualității și a intimității noastre cele mai profunde. Este o viziune de esență totalitară, în care statul își arogă atribuția de a decide cum este bine să gândim.

Unele voci, adepte ale obligativității religiei, ne reamintesc că religia este  un ingredient al identității naționale, că are o dimensiune puternic culturală, la fel ca literatura sau filosofia, de aceea studiul ei trebuie să fie obligatoriu. Este pur și simplu un  sofism, având în vedere diferența de metodă de predare dintre religie și filozofie sau literatură. Orele de religie sunt, la noi, ore de catehism. Este ca și cum, în virtutea faptului că Marx a avut o contribuție decisivă în istoria umanității din ultimele veacuri am solicita ore obligatorii de marxism, în loc să îl studiem pe Marx la grămadă cu alți filosofi. Sau, având în vedere că modernitatea occidentală este produsul gândirii iluministe, am introduce studiul obligatoriu al filosofilor iluminiști începând cu clasa întâia și până în clasa a doisprezece! Nu este cel puțin bizar? Este! Exact la fel de  bizar pe cât este invocarea importanței religiei ca argument pentru obligativitatea studierii ei.

În concluzie, decizia Curții Constituționale pune capăt unei practici abuzive și contrare logicii democratice. Adepții studiului obligatoriu al religiei nu au nici un argument solid de partea lor, în afara acelui set de justificări care fac apanajul unei gândiri cu înclinații totalitare.  Ei împărtășesc aceeași reprezentare asupra statului ca și susținătorii de odinioară ai predării marxism-leninismului: și pentru unii, și pentru ceilalți, statul deține monopolul viziunii asupra binelui și răului, pe care o transmite cetățenilor săi prin sistemul de educație. Această coincidență nu ar trebui să ne mire foarte tare, căci a devenit un truism faptul că, indiferent de coloratură,  extremismele ideologice se regăsesc într-un punct și anume în caracterul lor  profund anti-democratic.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "62 comments" on this Article:

  1. Ștefan Brăgărea spune:

    Cât se poate de corect dnă Stoiciu. Mai mult, sub masca studierii religiei se ascunde sintagma studiului singular al dogmei creștin-ortodoxe.
    Studiul religiei ca filozofie este chiar benefic. Studiul unor dogme este cu certitudine dăunător. Compararea studierii matematicilor/fizicii/chimiei/biologiei cu studiul dogmelor religioase devin absurdă. Revenim cumva la ”crede și nu cerceta”?

  2. Vlad spune:

    Cata neputinta decizionala, cata lipsa de comunicare reala, cata frica, cata dependenta de un cadru institutional si legal, cat formalism care impiedica comunicarea fireasca intre oameni.

    Ca alege rea libera a unui om sa fie respectata, fie el preotul care vrea sa le vorbeasca unor copii, fie directorul care il primeste pe preot si ii pune la dispozitie o ora in programa scoalara, fie parintele unui copil sau a copilului trebuie pusa toata greutatea aparatului inditutional si legal.

    Mie imi suna a incapacitate decizionala sistemica cronicizata. Frica de eventualele consecinte a unei decizii care de ce sa nu-i spunem pe nume pot duce la demiterea directorului care si-a luat anumite libertati care nu sunt prevazute in regulamentul scolar, care e verificata de inspectorat, stabilita de MECT, reglementata legal, care lege trebuie sa fie constitutionala. Plus eventualele certuri intre parinti si copii …

    Sa fim sobri si sa conchidem ca intr-o lume in care o postare pe Facebook iti poate aduce o condamnare oamenilor le e frica sa si vorbeasca daramite sa mai si decida.

    Cum e ?

    • Harald spune:

      Nicio decizie nu poate fi luată doar în baza dreptului conferit prin lege de a lua acea decizie. Ignorarea consecințelor și ignorarea reacției celor care (justificat sau nu) se vor considera afectați de respectiva decizie a dus adesea la revolte și chiar revoluții.

      Există o majoritate care vrea religia predată în școli, iar o parte din acea majoritate ar dori-o chiar impusă. A lua decizii care să protejeze drepturile celorlalți, dar care să nu inflameze majoritatea, e tricky business. Iar istoria e plină de exemple de decizii ale căror consecințe nu au fost corect anticipate și au dus la dezastre. Nu puteți spera ca religioșii să fie persoane eminamente raționale în materie de comportament, ar fi o contradicție de termeni.

  3. Vlad spune:

    Certuri intre parinti si scoala vroaim sa spun sau intre parinti sau in fond … certuri :)

  4. Dedalus spune:

    Eu ma gandesc si la pierderea de timp pretios penru elevi.

    Religia nu poate fi “predata” – intr-o ora nu ai timp sa faci catehizae nici daca ai vrea….

    Iar daca o iei peste miriste cu prostii, copiii nu te vor lua in serios oricum.

    Si atunci? La ce oare foloseste toata nebunia asta?

    La ce ar folosi unui habotnic INCA o ora pe saptamana? Sau, un copil ai carui parinti sunt atei, chiar credeti ca se va “crestina” in UNA ora pe saptamana (de fapt sunt cam 30 de minute pe ceas, daca scazi din 50 de minute timpul de pregatire a orei etc.).

    Chiar din perspectiva religioasa pura si dura, una ora pe saptamana e fix nimic.

    La cei mici poate fi periculoasa (ca trebuie sa stii sa lucrezi cu ei) iar cei mari iti vor scuipa seminte pe jos daca nu-I intereseaza religia oricum.

    DAR problema s-ar pune altfel daca ar fi vorba despre educatie morala in loc de religie. Asta, pentru ca educatia morala ar avea coplemantaritate cu educatia civica in clasele mici si cu filosofia in clasele mai mari.

    =========

    Intr-o discutie de acest tip ma deranjeaza lipsa de reactie a ministerului, a BOR chiar.

    Nu ar trebui sa astepte o scrisoare de la HN, doar aceste institutii au si ele conducatori cu ochi in cap si calculatoare la birou.

    O fi ea o dezbatere civica, dar pana la urma toata lumea vrea ceva de la Stat.

    Avem doua Romanii si nu stiu eu? Adica una a cetatenilor romani si alta a Statului roman?

  5. alexa spune:

    E o problema de optica. Copiii nu a trebui sa invete religie, ci DESPRE religie. Sa afle despre animism, samanism, politeism, panteism, monoteism, religii abrahamice, care e rolul lor, cum au evoluat, cum exponentii lor au fost persecutati si au devenit persecturi, care au fost religiile seculare, cum au influentat arta, cultura samd.
    La asa ceva as trimite un copil, la o ora de indoctrinare, indiferent de ce natura e ea, nu.

    • clint spune:

      I-auzi ! Ca samanismul il va ajuta pe copil sa deschida calculatorul, sa aiba un loc de munca, etc. Cauta tu un job unde se cere samanism sau alte cunostinte despre religie, superstitie, samd. Nu crezi ca ii bombardam pe copii cu destule lucruri inutile ? Si asa scoala mai mult tampeste, ii face incapabili pe majoritatea sa fie utili celorlalti, asa ca …

      Scopul statului e sa te faca functional, adica sa te aduca la un nivel in care sa poti munci si sa iti platesti impozitele.
      Restul stiintelor, artelor si religiilor, le poti studia singur daca iti plac si daca crezi ca te ajuta sa ii ajuti pe ceilalti din jurul tau.

  6. victor L spune:

    O asemenea stire ma deprima, ma lasa fara replica:
    “Ministrul Educatiei: 88% dintre elevii din tara au fost inscrisi la ora de Religie, pana la ora 12:00 “

    • Paul Butoi spune:

      Conform ultimului sondaj INSCOP publicat , increderea in biserica a ajuns la 60 % ; acum cativa ani ( nu foarte multi ) cifra era aproape de 90 % .
      Io zic ca lucrurile nu stau chiar atat de rau ; o discutie despre diferenta dintre cele doua cifre ar fi interesanta .
      Sunt curios care va fi cifra la urmatorul sondaj , ca urmare a prestatiei foarte agresive a dreptcredinciosilor pe tema libertatii de alegere / de opinie ( de fapt – impotriva libertatii ) din aceasta perioada .

    • Ovidiu D spune:

      88% la suta din romani ” fac ceea ce e mai bine” , adica ” lasa ca un pic de religie nu strica”. Suntem o natie guvernata de hoti iar in consecinta, singura alternativa care ne ramane dupa care ne conducem sunt sloganurile. … si alea, dupa ureche.

    • George Gafencu spune:

      Domnule Victor,

      Problema e 88% din ce?

      Ministerul a intors-o ca la Ploiesti sa arate datele mai bine decat o arata realitatea.

      In raportarile initiale se arata cam 1.2 milioane din 3.2 milioane, ce arata peste o treime numai.

      Dupa aceea, cei 3.2 milioane s-au evaporat si au facut loc numai la 2.3 milioane “eligibili”. Ce inseamna asta? Unde sunt restul? Un raspuns este ca unii fac liceul sau scoala la seral. De cand sunt oamenii astia scutiti de ora de religie, si prin ce lege?

      Daca s-ar raporta la cifra initiala, 3.2 milioane, procentul real e “doar” 62%, mult mai aproape de rata populatiei care are incredere in biserica.

      E usor de invartit numerele de degete ca sa para mai bune decat in realitate.

      • Laur spune:

        Clasele de Stagii nu fac religie (ei vor face, ipotetic la reintoarcerea din Stagii..in clasa a XI-a liceu)…Ce e ilogic? Ca Religie se face in 4 ani de liceu, nu 5? :) Clasele de Seral nu mai fac de mult Religie, deoarece materia e comasata!

        In unele licee clasele de Stagii reprezinta si 20% din numarul de elevi (multi se opresc insa la finalizarea lor). Poate a fost si o strategie: de la extaz la agonie, pentru unii.

        Abandonul scolar nu a fost luat in calcul…minim 5%

  7. Adrian spune:

    O analiza foarte pertinenta si cu argumente greu de contrat. Imaginati-va un elev care trebuie sa invete despre teoria evolutionista sau Big-Bang proaspat iesit de la ora de religie. Cand un adolescent iti vine cu argumente numai in piele unui profesor de religie sa nu fii….

  8. DanT spune:

    Amuzanta partea cu statul care trebuie sa fie mai mult decat garantul exercitarii drepturilor (sanatate, trai decent etc.) si care trebuie sa contribuie la crearea conditiilor necesare exercitarii acestor drepturi.
    Art. 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede “dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie”. Din varii motive (aspect fizic, cusururi, vicii, tembelism etc.), multi dintre concetatenii nostri, desi doresc, nu reusesc sa-si exercite acest drept fundamental.
    E necesara, desigur, interventia urgenta a statului :)

    • iosiP spune:

      Nu le mai dati idei, domnule Dan T – azi-maine vedeti operatii estetice, ore de fitness sau coafura-manichiura platite din banii contribuabilior (ca doar uratii/uratele sunt majoritari).

  9. AT spune:

    Unde vad eu tentatia gandirii totalitare: in demonizarea oponentului de idei prin limbaj care incita la ura. De exemplu, in opinia autoarei, cei care sunt favorabili orei de religie “militează furibund” pentru impunerea ei. Domnul Tapalaga vede peste tot “fanatici religiosi cu ochii injectati de ura” care vor sa-l impuna pe Dumnezeu cu forta. Una peste alta, mai si cenzureaza opiniile contrare (Mi s-a intamplat azi pe Hotnews). Asta e esenta totalitarismului: distorsionarea realitatii prin limbaj cuplata cu suprimarea libertatii de expresie.

    • iosiP spune:

      Sper sincer ca glumiti! De mult n-am intalnit atatea invective, ofense si pozitii de superioritate manifestate fara retinere in spatiul public ca cele practicate de catre adeptii religiei crestin-ortodoxe la adresa interlocutorilor.
      De altfel, am si comentat aceasta situatie aici: http://www.contributors.ro/cultura/despre-fudulia-religioasa-a-romanului/#comments (vedeti va rog spre finalul comentariilor). Repet, comentariile citate:

      @Aurelian: “Asa ca, domnilor din perioada comunista (ca sa nu va numesc bosorogi) va rog sa executati un joc de glezne pana la locul de munca. Caci acolo se decide viitorul tarii. Nu prea are importanta daca ramane sau nu religia pentru economie (chit ca daca e scoasa, probabil generatiile urmatoare vor fi mai nesimtite decat cele care vin acuma din urma), asa ca e de datoria voastra sa va vedeti de treaba si sa va beti lapticul de bosorog.”

      @Motaba: “Ajungem si la finantare, mic manipulator de 2 lei si 13 bani care esti tu. Bugetul pe 2014 a prevazut cam 9 miliarde pt. Educatie, cam 8 pentru Sanatate si cam 300 milioane pentru Biserica (toate cultele). Cam asta e cu finantarea. Restul ineptiilor din propaganda jegoasa pe care o faci nu le-am mai citit pentru ca am avut chestii mai importante de facut, cum ar fi sa imi suflu nasul.”

      La care adaug:

      @Adrian D: “Dar voi eruditilor, dupa cum bine va descrie autorul articolului, de ce nu sunteti in stare sa va vedeti nimicnicia, nici macar atunci cand acesta va pune oglinda in fata, in modul cel mai frumos al romanului picaresc al lui Lesage. De-aia nu vreti ore de religie pentru copii vostri, si nici pentru voi. De rusine!”

      Sincer sa fiu, cred ca “totalitarii” dumneavoastra au dat dovada de un bun simt si o toleranta dincolo de limite daca nu au raspuns acestor mesaje prin trimiteri la origine (la cea a speciilor, desigur).

      • AT spune:

        Haideti sa comparam mere cu mere, adica pe domnii Tapalaga, Toma Patrascu, etc., cu domnii Voinescu, Papahagi, etc., nu comentatori anonimi. In plus, va asigur ca nu am fost cenzurat pentru injurii, ci pentru opinii pertinente, dar neconvenabile.

        • sym spune:

          @AT

          Daca opinia cu pricina este obligativitatea indoctrinarii religioase a copiilor, atunci cu scuze, nu este o opinie pertinenta, ci una intoleranta si impertinenta.

          Atata vreme cat incercati sa convingeti, sunteti bineveniti. Desi pe mine personal nu ma intereseaza deloc chestiunile religioase, dar cred ca sunteti liberi sa incercati sa-i convingeti pe altii.

          Atunci cand apelati la presiuni si forta (asta inseamna obligativitatea) in chestiuni care tin de religie, opiniile dvs. trec la categoria celor infrecventabile.

          • AT spune:

            O asemenea abordare inseamna ca problema nu se poate rezolva prin dezbatere, ci doar prin decizia celui care detine puterea, pentru ca doar cel ce detine puterea poate decide ce constituie intoleranta si apoi cenzura opiniile considerate inolerante.

            • sym spune:

              @AT

              Nici vorba.

              Dvs. nu intelegeti ca eu nu va recunosc defel dreptul de a “dezbate” educatia religioasa (respectiv lipsa acesteia) a copiilor mei.

              Din punctul meu de vedere e o chestiune absolut personala, in care democratia nu are nimic de spus. Asa cum democratic nu aveti dreptul de a stabili ce carti trebuie sa citesc, ce muzica trebuie sa ascult, ce mancare trebuie sa mananc, sau ce trebuie sa gandesc despre patriarhul BOR, nu puteti dezbate, vota sau stabili daca si la ce religie poate fi expus copilul meu, fara a comite un abuz grosier facut posibil doar cu amenintarea violentei.

              Va atrag atentia dealtfel ca nici legal vorbind nu aveti vreun sprijin. Constitutia imi recunoaste dreptul la viata intima, familiala si privata (art. 26) si libertatea constiintei (art. 29).

              Pana la majoratul lor, eu decid expunerea copiilor mei la chestiuni religioase, si nu am de dezbatut acest lucru cu absolut nimeni in afara de sotia mea.

  10. Camelia spune:

    Precizez ca nu am copil de varsta scolara – dar cand va fi cazul, nu va fi inscris la orele de religie.

    Doresc sa ridic un semn de intrebare autoarei – care pe mine ma preocupa (pentru ca inteleg ca momentan aceasta disciplina optionala va fi notata si va contribui la media finala). Un copil care nu participa la orele de religie e dezavantajat, pentru ca un 10 la religie le da colegilor inscrisi la aceasta disciplina un avantaj la media finala. Nu e asta o discriminare fata de copiii nostri ? (media cu 4 de 10 si un 9 e mai mica decat media cu 5 de 10 si un 9… carevasazica un copil poate pierde o coronita binemeritata… ).
    Daca gresesc, sa ma iertati. Iar daca punctul de vedere este valid, m-ar interesa parerea dumneavoastra in acest sens…

    • Vlad spune:

      Dumnevoastra sunteti in competitie cu ceilalti, va cresteti copilul in spiritul competitivitatii fata de alti oameni dar cereti parerea altora in speranta de a reusi sa va mentineti avantajul ? Asta se cheama siretenie dublata de desconsideratie fata de alti oameni.

      • Cetatean spune:

        @Vlad

        Nu ma asteptam ca cineva indoctrinat religios sa aiba o atitudine rationala si sa nu apeleze la manipulare. Te faci ca nu intelegi: doamna Camelia se referea la COMPETITIE CINSTITA, nu la o “competitie” in care elevii care frecventeaza disciplina Religie fura startul. Doamna Camelia nu doreste “sa isi mentina avantajul”, DORESTE SA NU FIE DEZAVANTAJATA de catre cei care isi creaza un avantaj prin “siretenie dublata de desconsideratie fata de alti oameni”, adica de toti cei care vor primi nota 10 la religie, nota justificata doar de indemnul crestin: “iubeste-ti aproapele”. Cu atat mai mult, un “profesor” de RELIGIE nu are cum sa incalce acest indemn crestin atunci cand ii noteaza cu 10 pe toti cei care i-au fost “aproape” atunci cand risca sa isi piarda catedra, optand sa participe la ora de religie.

        • Vlad spune:

          :) ) Fundamentul competitiei este necinstit prin insusi faptul ca baza competitiei se bazeaza pe criterii care nu au in vedere omul in ansamblul lui creand premizele discriminarii sociale. Fundamentul competitiei este unul violent si scopul celor care se angajeaza in competitie este sa castige. Daca doamna Camelia si copilul ei vor sa castige ( ce anume doar ei stiu ) sa o faca singuri nu cu ajutorul altor oameni.

          • Cetatean spune:

            @Vlad

            Se pare ca tu ai grave carente de logica: “BAZA competitiei SE BAZEAZA pe …”, si nici nu cunosti sensul cuvantului “competitie”: “scopul celor care se angajeaza in competitie este sa castige” (ce descoperire “epocala”! :) )

            In cazul BOR, “fundamentul competitiei” pentru obtinerea de bani DE LA BUGET (in detrimentul sistemului medical – care este grav subfinantat) este:

            a) NECINSTIT: o obliga si pe doamna Camelia sa contribuie la finantarea constructiei de biserici si a salariilor clerului.
            b) VULGAR (deci imoral): BOR l-a folosit pe “connect-R” pentru a convinge parintii sa isi inscrie copiii la ora de religie, “connect-R” fiind interpretul “celebrei” melodii: “Mai da-te-n dragostea mea”. ;)

            Deci, “daca BOR vrea sa castige” (stim noi ce ;) ) “sa o faca singur”, nu si cu banii doamnei Camelia (adica cu bani de la buget).

            Jenny Sonesson, membru al Partidului Liberal suedez: “Innebunesc cand ma gandesc la faptul ca Guvernul roman prioritizeaza constructia de biserici, in fata bunastarii poporului roman“.

            “Imaginea Romaniei rurale contrasteaza puternic cu proiectul de construire a Catedralei Mantuirii Neamului, arata Sonesson, prezentand costurile proiectului de dimensiuni «faraonice», pe care publicatia franceza le-a estimat ca ridicandu-se, in cele din urma, la 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari)”.

            “Jenny Sonesson precizeaza ca statul roman contribuie financiar la constructia catedralei, fara ca suma exacta a acestei contributii sa fie stiuta: Politicienii romani sunt dependenti de sustinerea membrilor clerului in campaniile electorale”.

            “Potrivit politicianului suedez, “in Romania exista o criza umanitara in desfasurare, care necesita o initiativa de tipul Planului Marshall”.

            Nu este sustenabil ca milioane de cetateni UE sa traiasca in disperare. Daca politicienii din Romania nu arata o dorinta reala de schimbare, atunci este necesara o discutie cu privire la viitorul tarii in Uniunea Europeana, in conditiile in care nu sunt indeplinite criteriile de la Copenhaga“, sustine Jenny Sonesson.

            http://tinyurl.com/q3erelt

            - In Romania sunt 18.300 de biserici si doar 425 de spitale.
            - Dupa Revolutie, s-au construit cinci biserici pentru fiecare scoala noua.
            - In medie, anual, in Romania apar 90 de biserici noi, si acestea sunt doar cele ale ortodocsilor.
            - Tendinta din Romania, de a construi aproape 100 de biserici pe an, este justificata de cererea credinciosilor, sustine parintele Stoica.

            http://tinyurl.com/kgxvcy4

            http://tinyurl.com/l4luod3

            Asta in timp ce calitatea (finantarea) sistemului de sanatate este una dezastruoasa:

            Romania ocupa penultimul loc, al 35-lea, in Indexul european al sistemelor medicale (EHCI) 2014, clasandu-se doar deasupra Bosniei si Hertegovinei si fiind depasita de Bulgaria si Serbia, potrivit materialului dat publicitatii marti la Bruxelles”.

            “Autorul studiului, dr. Arne Bjornberg, atrage atentia asupra faptului ca ROMANIA si Serbia sunt singurele tari din index care au «ROSU PE LINIE» LA OPT INDICATORI: reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantila, rata de supravietuire a bolnavilor de cancer, anii de viata pierduti prin deces ce putea fi prevenit, infectiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor si depresia”.

            http://tinyurl.com/n45kyyx

            Pacientii romani cu stare refuza spitalele groazei si dau fuga in Austria.

            Subfinantarea spitalelor a stimulat exodul bolnavilor romani in Vest si aparitia unei afaceri noi: turismul medical. «Numarul cererilor din partea pacientilor in vederea diagnosticarii, prescrierii de tratamente, realizarii de interventii chirurgicale in strainatate a crescut considerabil in ultimii ani. In 2010 as spune ca ar fi o crestere de 50% fata de 2009. Cu cat sistemul sanitar romanesc este mai subfinantat, cu atat persoanele cu posibilitati financiare isi cauta rezolvarea problemelor in afara», explica dr. Florin Russu, CEO al Bio Top, companie care colaboreaza cu clinici din Germania,  Italia, Franta, Grecia, Israel si tarile nordice.”

            http://tinyurl.com/kgwubav

            Este evident faptul ca “tendinta din Romania de a construi aproape 100 de biserici pe an” (cu sprijin de la buget), in timp ce “subfinantarea spitalelor a stimulat exodul bolnavilor romani in Vest” – adica alocarea irationala a resurselor (si asa putine) – este una dintre consecintele grave ale indoctrinatii religioase. Atunci cand “viata de apoi” este mai importanta decat “aceasta viata efemera”, nu este de mirare ca discernamantul este grav afectat.

            • Vlad spune:

              Bisericile e clar ca nu au fost construite de stat ci cu ajutorul preotilor. Daca s-ar fi ocupat statul am fi avut probabil la fel de putine ca si spitalele. In rest e buna comparatia … Intrebarea totusi e ce face si ce a facut statul in 25 de ani ? Si nu n-a construit biserici … Multe sunt facute din sustinerea enoriasilor. Asta e un caz clasic de incompetenta in care furtul sistematic din banii contribuabililor din ultimii 25 de ani e aruncat in spatele bisericii. Banii s-au topit practic in neant si deh ce sa spui acum: i-au luat preotii :) )) Cred ca sute de miliarde au disparut practic. Daca e sa iei doar 100 de miliarde si cred ca aveam autostrazi in jumate de tara … Cate biserici am face de 100 de miliarde ? Pai daca o biserica e sa zicem la 1 milion de euro am avea 100000 de biserici numai una si una. Deci nu tine …

            • Cetatean spune:

              @Vlad

              “Furtul sistematic din banii contribuabililor din ultimii 25 de ani” nu este un argument pentru ca statul sa finanteze BOR in detrimentul sanatatii si a educatiei:

              “Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale si preacucernicii beneficiari ai acestora (1)”:

              “La ora actuala, statul asigura salarizarea:

              1. Functiilor din conducerea cultelor si a unitatilor centrale de cult, asimilate personalului incadrat pe functii de demnitate publica, astfel:

              - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) = 8.817 lei;

              - Arhiepiscop Major Biserica Greco-Catolica, Mitropolitul BOR si Mitropolitul Bisericii Romano-Catolice (11 functii) = 8.122 lei fiecare;

              - Arhiepiscop, Sef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, sef rabin, presedinte uniune, presedinte), = 7.643 lei fiecare (16 functii in plata, asimilate demnitatii de … Ministru!);

              - Episcop, Episcop vicar patriarhal (39 de functii, asimilate Secretarului de Stat membru al Guvernului) = 6.994 lei;

              - Episcop vicar, Episcop coajutor, Episcop auxiliar, Arhiereu-vicar (26 de functii, asimilate unui Secretar de Stat) = 6.691 lei fiecare.

              Un total de 93 de asemenea functii, cu salarii platite 100% de stat, fiecare clasa de salarizare cuprinzand si „cele 9 clase de salarizare corespunzatoare transelor de vechime in munca la nivel maxim”! La ei merge, indiferent de varsta si de vechime! La ceilalti este mai greu, daca nu imposibil.

              2. Altor 1.282 de functii din conducerea cultelor si a unitatilor de cult, asimilate functiilor de demnitate publica, ale caror salarii sunt platite integral din banii publici:

              - Vicepresedinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin (46 de functii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I si vechime in invatamant de peste 40 de ani!) = 2.194 lei fiecare;

              - Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial, vicar episcopal (41 de functii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I si vechime intre 22 si 25 de ani) = 1.809 lei fiecare;

              - Secretar Cancelaria Patriarhala, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop (729 de functii, asimilate cu salarizarea profesorului cu studii superioare cu grad didactic II si o vechime in invatamant intre 10 si 14 ani) = 1.383 lei fiecare;

              - Alte 466 de posturi de staret, (maica) superioara si egumen (asimilate functiei de profesor cu studii superioare cu grad didactic II si vechime in invatamant intre 2 si 6 ani) = 1.190 lei fiecare.

              3. Altor 15.250 de functii, care sunt salarizate in cuantum de 65% sau 80% de la stat (de ultima prevedere beneficiind personalul clerical „in procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se aloca sprijin la salarizare de la bugetul de stat”, unitatile de cult considerate „cu venituri reduse” fiind comunicate anual de unitatile centrale de cult, pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice de aplicare a legii), astfel:

              – Preot, diacon, pastor, vestitor, imam, rabin, cantor, oficiant de cult (15.250 de functii), impartiti in doua categorii:

              - cu studii superioare, asimilati functiilor de profesor cu studii superioare (ierarhizati de la gradul didactic I pana la debutant) = 10.970 de posturi;

              - cu studii medii, asimilati functiilor de profesor cu studii medii (de la gradul didactic I la debutant) = 4.280 de posturi.

              Precizam ca prin O.G. nr. 9/2014 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 588/6 august 2014) numarul posturilor pentru personalul clerical angajat in unitatile de cult, pentru care se asigura sprijin lunar la salarizare a fost majorat cu 13 posturi (de la 15.237 la 15.250).

              4. Personalului clerical al asezamintelor religioase romanesti din afara granitelor (stabilita initial la o suma reprezentand echivalentul in lei a 200.000 de euro lunar, suma majorata – prin O. G. nr. 9/2014 – la suma de 201.600 de euro lunar).

              5. Unitatile apartinand cultelor religioase recunoscute „precum si unitatile si institutiile de invatamant teologic autorizate si acreditate potrivit legii, aflate in subordinea acestora si neintegrate in invatamantul de stat, primesc de la bugetul de stat si de la bugetele locale un sprijin sub forma de contributii”, care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unitatilor de cult centrale si locale respective!

              6. Personalului neclerical angajat in unitatile de cult din Romania (inclusiv personalului angajat in unitatile de invatamant teologic mentionate la punctul 5) i se asigura, la cerere, un sprijin financiar „in limita prevederilor bugetare anuale”, dupa cum urmeaza:

              – de la bugetele locale pentru un numar de „18.951 contributii”, incusiv sumele aferente, „necesare pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat etc.”;

              – de la bugetul de stat „300 de contributii pentru personalul neclerical angajat in unitatile si institutiile de invatamant teologic” despre care am facut anterior vorbire;

              – 40 de contributii (numar care, prin O.G. nr. 9/2014, intrata in vigoare in urma cu doar cateva zile, a fost majorat cu inca doua) pentru personalul neclerical trimis sa deserveasca asezamintele din strainatate ale BOR; contributia lunara reprezentand „echivalentul lunar in lei a 50% din drepturile in valuta stabilite in cuantum net, prin asimilare cu functiile pe care este incadrat personalul roman trimis sa isi desfasoare activitatea in cadrul misiunilor diplomatice … si al altor forme de reprezentare a Romaniei in strainatate”, inclusiv sumele necesare platii contributiilor obligatorii prevazute de lege pentru angajator.

              Numarul posturilor pentru personalul neclerical angajat poate fi suplimentat „de catre autoritatile administratiei publice locale” tinandu-se cont de „numarul de adepti ai fiecarui cult religios”, sprijinul astfel acordat urmand a fi asigurat „din veniturile proprii ale bugetelor locale”.

              Prin O. G. nr. 647/31 iulie 2014 pentru completarea art. 2 din O. G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile apartind cultelor religioase recunoscute in Romania, prin personalul neclerical care beneficiaza de sprijin sub forma de contributii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, se intelege „personalul auxiliar al cultului religios care desfasoara activitati conexe actului cultic in vederea indeplinirii acestuia”, categorie in care este inclusa si functia de „cantor sau cantaret bisericesc”.

              Contributiile la salariul personalului neclerical alocate de administratiile publice locale, variaza in functie de numarul acestei categorii de personal din fiecare judet si de „generozitatea” consilierilor locali. Media anuala este de peste 4 milioane de lei pentru fiecare judet, ceea ce inseamna ca anual, pentru plata personalului neclerical se mai cheltuiesc inca 170.000.000 de lei, pe langa cele platite pentru salariile preotilor. In cele mai multe dintre aceste situatii, contributia lunara este, in medie, de peste 1.000 de lei pentru fiecare detinator al unei functii de clopotar, cadelnitar, diac, cantor/cantaret etc.”

              http://www.contributors.ro/sinteze/studiu-de-caz-despre-pomenile-guvernamentale-si-preacucernicii-beneficiari-ai-acestora-1/

              “Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale si preacucernicii lor beneficiari (2)”:

              “Numarul unitatilor de cult cu venituri reduse, al caror personal clerical beneficiaza de sprijin lunar in cuantum de 80% (din salariile de baza stabilite conform legii pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar) este de 4.554 (conform Ordinului Secretarului de Stat pentru Culte nr. 65/27 iunie 2013 pentru aprobarea Listei privind nominalizarea unitatilor de cult cu venituri reduse al caror personal clerical beneficiaza de sprijin lunar in cuantum de 80%).

              Acordarea contributiei lunare in cuantum de 80% se face in functie de indeplinirea a cel putin unui criteriu dintre urmatoarele: minimum 40% dintre credinciosii din parohie sunt persoane in varsta de peste 65 de ani; are pana la 200 de familii sau se afla in zone izolate greu accesibile; nu dispune de lacas de cult sau de casa parohiala, iar personalul clerical nu dispune de locuinta proprietate personala in localitate; nu beneficiaza de sprijin financiar pentru salarizarea personalului neclerical etc.

              Celor enumerati anterior li se adauga circa 7.700 de profesori de religie ortodoxa (angajati ai unitatilor scolare din invatamantul preuniversitar de stat, platiti de la bugetul de stat) si vreo 8.500 de calugari si calugarite. Un total de circa 49.000 de suflete salariate, adica ceva mai mult decat numarul medicilor din Romania si cu putin sub cel al salariatilor politiei romane!

              Asta ne spune limbajul sec al cifrelor oficiale. Cele mai multe dintre ele putin sau deloc cunoscute publicului larg. Dar extrem de edificatoare pentru rolul de „protector” si „sponsor” al cultelor, asumat de statul nostru laic! Stat care pare a fi mai preocupat de achitarea de aceste obligatii pentru mentinerea bunastarii clerului decat de asigurarea unor conditii minimale pentru sanatatea si educarea poporului.

              Nu pare lipsit de importanta nici faptul ca in perioada de dupa evenimentele din decembrie 1989 in Romania s-au construit mai multe biserici decat scoli. Daca numarul scolilor cu personalitate juridica a scazut dramatic (de la 29.409 in anul 1996 la vreo 7.000 in prezent), numarul lacasurilor ortodoxe de cult a crescut la nivel national cu circa 2.000! Pentru fiecare scoala nou construita s-au ridicat 5 biserici! In aprilie 2014, in baza de date a evidentei lacasurilor de cult din Romania erau inregistrate 18.429 de locatii (vezi repartizarea pe culte a acestora in tabelul de mai jos):

              (Vezi Tabelul)

              Peste 70% dintre ele apartin cultului ortodox (12.968 de locatii), restul de 30% reprezentand lacasuri ale altor culte religioase recunoscute oficial in tara noastra. In aceste date sunt cuprinse biserici, catedrale, case de rugaciune, capele, manastiri, sinagogi, geamii si moschei etc. Printre judetele in care exista un numar mare de lacasuri de cult se afla Cluj (833), Suceava (682), Bacau (666), Timis (641), Iasi (631), Arad (631), Hunedoara (629), la polul opus situandu-se Ilfov (216), Braila (159), Constanta (149), Tulcea (72).”

              ETC.

              http://www.contributors.ro/editorial/studiu-de-caz-despre-pomenile-guvernamentale-si-preacucernicii-lor-beneficiari-2/

          • George Gafencu spune:

            Domnule Vlad,

            Aveti o eroare de logica.

            Orice fel de competitie trebuie sa aiba acelasi set de reguli pentru toti participantii, nu un set de reguli pentru unii, si un alt set de reguli pentru altii.

            Vorbesc de competitii la care competitorii participa la aceea categorie (varsta, greutate, etc).

            Cum ar fi o cursa de atletism in care unii pleaca de la linia de sosire si altii 10 metri inaintea ei si toti pleaca la start?

            Exact asta se intampla cu unii la care media de la religie conteaza, si pentru altii nu, pentru ca sunt inscrisi la clasa de religie.

            Ca sa vedeti mai bine exemplum, X participa la clasa de religie si are urmatoarele medii: 9,10,10. Mai ia un zece la religie si media lui este 9.75.

            Y nu participa la clasa si are mediile 9, 10, 10. Media lui e doar 9.66 si tocmai a pierdut coronita.

            Cinstit ar fi vrei religie, iei un calificativ care nu conteaza la medie, nu ii sabotezi pe cei care nu participa la clasa de religie. La fel ar trebui sa se intample la toate disciplinele la care se poate lua o scutire (sport si altele).

            • Vlad spune:

              Domnule Gafencu,

              Nu e nicio eroare de logica. Eu nu sunt pentru competitii … de orice tip ar fi ele pentru ca in climatul actual duc la invrajbirea oamenilor. Inclusiv cele sportive au degenerat … si au ca scop profitul.

              Competitii pot exista ca un mijloc de amuzament sau in scop recreativ dar bazele societatii si constiinta oamenilor trebuie sa se schimbe pentru a face acest lucru posibil.

            • iosiP spune:

              @Vlad,

              Pana una-alta scoala este o competitie, in care cei care invata mai bine si obtin o medie mai mare au sanse suplimentare de a continua procesul de educatie si sa obtina ulterior un nivel de trai mai ridicat.
              Desigur, daca aveti alte metode de selectie – tinand cont ca nu toti pot urma invatamantul superior, si nici nu este cazul sa o faca – va rog sa o prezentati.

              P.S. Daca nu stiati, ceea ce am scris in prima fraza tine de selectia naturala, aia care, dupa parerea dumneavoastra, nu exista. ;)

    • MIHAI 2 spune:

      Abordarea Dvs este interesanta si LEGITIMA. Intr-adevar va exista o modalitate subtila de favorizare a elevilor care opteaza pentru participarea la orele de religie. O medie de 10 in plus conteaza – că doar vorbim despre rigoare. Si apropo de rigoare – trebuie amintite si cifrele difuzate aseara de DIGI TV – deja 90 % dintre familiile interesate au optat pentru studierea religiei. Prin urmare continuarea campaniei in acest moment este inutila. Si putin si imorala in masura in care ilustreaza perseverenta unei minoritati in a interzice majoritatii covarsitoare a copiilor studierea religiei strabune.

    • Harald spune:

      @ Camelia – educația unui copil nu constă în notele primite în școală. Ba chiar dimpotrivă, o educație corectă a copilului se obține adesea luptând împotriva prostiilor pe care le învață la școală, luptând împotriva obtuzității unor profesori-dictatori, a unor profesori șpăgari sau a unor profesori pur și simplu incompetenți.

      Unii copii descoperă încă din clasa a ii-a sau a III-a că învățătorul nu are întotdeauna dreptate, alții ajung abia în liceu să descopere ce prostii susține un profesor sau altul. Dar în esență, toți copiii trebuie să treacă prin asta, cadrele didactice nu mai sunt elita societății, cum erau în urmă cu 80-100 de ani. Notele descriu o realitate falsă, de cele mai mute ori.

    • sym spune:

      @Camelia

      Binenteles, e un nonsens sa dai nota la ora de indoctrinare religioasa. Faptul ca notele sunt de 10 pentru toti cei care vin sunt o presiune subtila de a “convinge” copii ca le e bine sa mearga la ora de religie.

      Copilului dvs. i se va face o nedreptate. Priviti insa partea plina a paharului: nedreptatile si injuriile ajuta la construirea caracterului. Copilul dvs. va asocia religia cu nedreptatea si abuzul mai de timpuriu, deci va iesi cu un castig.

  11. Vasile B spune:

    Stimata doamna Stoiciu,

    Dincolo de nivelul inalt al abordarii temei pe care o analizati ramificat in textul dvs, fapt pe care il salut cu respect si admiratie, nu pot sa nu constat sofismul amutitor pe care il comiteti, incercand sa construiti pseudo-argumentul in care echivalati Religia ça materie de studiu (a se citi o introducere in abc-ul istoriei si spiritualitatii crestine) cu marxismul ! In conceptia dvs ii situati cumva in acelasi plan pe Iisus Hristos cu Marx, pe Cel recunoscut ça Dumnezeu intrupat de intreaga lume crestina (in care este inclusa cea mai importanta parte a elitei culturale a Europei, dar si a Lumii Noi) cu abominabilul parinte si promovator al crimei fondatoare a comunismului? Pe Cel care este identificat cu Iubirea insasi cu co-autorul unei conceptii diabolice ce a condus la moartea a peste 100 de milioane de oameni in utopia socialista ???
    Restul argumentatiei dvs, desi perfect discutabil, este, in acelasi timp, respectabil. Aleg sa cred in continuare in onestitatea dvs intelectuala.

    • ion adrian spune:

      Da dle, este cam cum pentru securistii mafioti din 1990 si dupa eram cu totii vinovati iar vinovatia lor era impartita cu a mea in parti egale ba poate la mine atarnand balata mai greu .
      In acelasi timp chiar daca suntem un stat in care se jura pe cartea sfanta a religiei celui ce jura, cu sintagma cunoscuta, nu cred ca religia in sensul de dogma si nu de istorie a religiilor ar trebui sa fie obligatorie . Cred ca solutia corecta este aceasta: o istorie a religiilor la un nivel de detaliu acceptabil pentru cultura generala a unui absolvent de gimnaziu sau de liceu este utila asa cum este si istoria artelor sau pur si simplu istoria culturii a stiintei , a natiunilor adica in general istoria activitatilor si preocuparilor umane.
      Daca niste elevi simt nevoia ca in cadrul religiei lor native sa aiba o relatie mistica cu divinitatea lor, acest lucru se poate realiza in cadrul unor cursuri facultative(ore) de religie aplicata, tinute de practicanti profesionisti ai respectivei religii;preoti, pastori, rabini etc..
      Si atat.

  12. ioana idita spune:

    Avand in vedere decenta punctului dvs. de vedere, imi permit sa fac un comentariu cu privire la ceea ce consider ca reprezinta fundamental o eroare.
    Spuneti că matematica si multe alte discipline modelează capacitatea de judecată practică și științifică a copilului, iar religia reprezintă „un set de cunoștințe morale și o viziune asupra lumii care este inoculat din poziție de forță elevilor”.
    Sunt aici 2 aspecte: 1. Religia in scoala nu are rolul doar de a transmite „cunostinte morale”, ci chiar de a forma o morala. Religia are rol formator. Intr-un limbaj actualizat am putea spune ca religia este disciplina de „devoltare personala”.
    2. Reprezintă aceasta o „inoculare de pe pozitie de forta” a moralei (crestine, musulmane etc.) de catre stat asupra copiilor? Dvs. ziceti: DA! Vă inteleg logica, dar va semnalez eroarea.
    Constitutia ontologica a omului face ca acesta sa isi insuseasca o „morala”, un set de valori, fie ca este modelat de catre cineva in acest sens (familie, scoala, societate), fie ca nu este modelat de nimeni, fie ca aceste valori sunt ziditoare pentru el si societate, sunt intr-adevar morale, fie ca sunt distructive, adica imorale. Omul nu se naste cu o „morala”, ci o dobandeste pe aceea in mijlocul careia traieste. Daca traieste intr-un mediu corupt, copilul isi insuseste o „morala” corupta, aceea fiind singura realitate pentru el, cel putin pana la varsta deplinei judecati.
    Care este raportul statului fata de aceasta realitate, acest dat ontologic al ființei umane, pe care trebui sa il gestioneze? Desigur, statul este interesat ca cetatenii sai sa dobandeasca o „moralitate” morala, adica ziditoare pentru el insusi si pentru societate. De aici decurge si obligatia statului de a susține formarea morala a cetatenilor sai, fara a impune insa, asa cum ati spus, o anumita morala, pentru ca aceasta ar deveni ideologie – si, evident, am intra in dictatura.
    Optiunea pe care statul a facut-o in Constitutie este ca statul da dreptul parintilor sa aleaga setul de valori morale potrivit propriilor convingeri si credinte si sustine financiar formarea acestui set de valori prin procesul de educatie din scoala.
    Revenind la teza dvs.: statul este atat legitimat (minimalist), cat si obligat (maximalist) sa „impuna de pe o pozitie de forta” formarea „morala” – in sensul adevaratei moralitati- a cetatenilor sai. Adica, sa introduca religia / alta disciplina cu caracter formator in scoala.
    Si, in cel mai autentic sens al democratiei, statul isi ia ca asociati parintii in aceasta decizie, adica le transfera parintilor dreptul de a decide care este morala/setul de valori pe care vor sa le transmita copiilor lor.

    • PetreD spune:

      Religia in scoala este impusa de o structura organizata Biserica Ortodoxa prin intermediul banului si prin intermediul influentei politice.
      Nu voi intelege de ce asa dintr-o data trebuie inculcati cu idei religioase copiii generatiei actuale si nu in orice doctrina ci in cea ortodoxa.
      Bisericile apar pe toate strazile. Nu te opreste nimeni sa iti iei odrasla si sa o duci la o manastire daca vrei sa stie religie.
      Ce fel de oameni vor sa se creeze prin impunerea orei de religie. Sa nu uitam ca foarte multi dintre cei despre care inveti la celelalte materii la scoala au fost fie discreditati fie pur si simplu macelariti de fundamentalistii religiosi pentru ideile lor. Acum punem religia sa guverneze scoala.
      Lipsa de viziune, lipsa de dorinta de a aduce un plus valoare in cunostintele copiilor nostri.
      Sa nu uitam de iconitele cu dublu mesaj. Uite sfantul! Voteaza partidul!
      Pana la urma este un calcul pragmatic. O mana spala pe alta. Biserica asigura continuitatea partidului care ii da bani, iar partidul ii asigura cat mai multa expunere in institutiile de stat.
      Dar daca la guvernare va fi partidul care nu iti este pe plac si va folosi parghiile astea ale bisericii pentru a ramane la guvernare, vei mai sustine, tu “credinciosule” ca trebuie ca biserica sa fie prezenta in orice?
      Intr-o tara in care ortodoxia are o pozitie dominanta si de forta sa vii sa impui si studierea religiei in scoli nu are nimic de-a face cu spiritualitatea, cu apropierea de Dumnezeu. Care este rolul bisericilor atunci? Au rol de a colecta doar bani neimpozitabili?

    • Cetatean spune:

      @ioana idita

      Spui ca: “Religia in scoala nu are rolul doar de a transmite «cunostinte morale», ci chiar de a forma o morala”.

      “Nimeni nu este detinatorul adevarului absolut”, ceea ce inseamna ca acesta nu poate sa fie gasit nici in Biblie (invatatura crestina). Asta inseamna ca adevarul este un concept supus evolutiei, prin urmare si etica trebuie sa evolueze pentru a tine pasul cu noile adevaruri, inerente evolutiei omenirii. Din acest motiv, etica trebuie predata facand apel la gandirea critica, singura abordare care permite evolutia conceptelor etice. Etica crestina se fundamenteaza pe dogmele biblice care sunt considerate adevaruri absolute. Din acesta cauza evolutia eticii crestine este incorsetata. Conceptele ei nu pot sa contravina dogmelor crestine, ceea ce blocheaza adaptarea lor la realitatile unei omeniri in evolutie continua. Din pacate, datorita naturii ei dogmatice, invatatura crestina ii impiedica pe credinciosi sa realizeze faptul ca se gasesc intr-un cerc vicios in care etica crestina isi autoconserva conceptele (anacronice), opunandu-se evolutiei (ex. vezi problema interzicerii anumitor tipuri de cercetari genetice pe embrioni umani datorita interpretarii dogmatice a notiunii de “fiinta umana”, cercetari care ar ajuta la tratarea unor boli incurabile; vezi problema eutanasiei voluntare = “moarte cu demnitate” in cazul bolnavilor incurabili, care sunt fortati de concepte etice dogmatice sa indure suferinte cumplite, atat fizice cat si psihice; etc.).

      Datorita faptului ca abordarea dogmatica a eticii crestine inlatura analiza normelor etice cu ajutorul gandirii critice (acceptarea lor in urma unui efort individual de intelegere), crestinismul trebuia sa gaseasca alte metode pentru a asigura “acceptarea” si respectarea acestora (normelor etice). Religia se foloseste de doua metode complementare pentru a realiza aceste deziderate:
      - indoctrinarea de la varste fragede, repetarea unui “adevar” pana cand acesta se imprima (fizic) in circuitele neuronale (vezi mecanismele memorarii).
      - folosirea reflexelor conditionate, adica un dresaj prin procedeul “biciul si zaharelul” – “iadul si raiul”.

      Este important ca “morala” sa nu fie rezultatul indoctrinarii (prin abolirea gandirii critice) si al dresarii indivizilor (prin procedeul “biciul si zaharelul” – “iadul si raiul”), ci rezultatul constientizarii necesitatii ei pentru functionarea societatii, astfel ca singura viata de care putem sa fim siguri ca o avem sa merite sa fie traita (in armonie cu semenii nostri).

      • ioana idita spune:

        1. Nimeni nu este detinatorul adevarului absolut – adevarat.
        2. Ceea ce inseamna ca acesta nu poate fi gasit in Biblie – fals. Biblia este revelata.
        3. Asta inseamna ca adevarul este un concept supus evolutiei – FALS! Citeste, de la Platon, toata filozofia. Adevarul, Binele, Frumosul nu sunt supuse evolutiei.
        4. Etica trebuie predata facand apel la gandirea critica – Adevarat.
        5. „abordare care permite evolutia conceptelor etice” – fals. Cred ca aici exprimarea este de vina. Nu exista o evolutie a conceptelor etice, a trecerii lor de la inferior la superior . Exista insa, si asta cu adevarat ne intereseaza, distingerea binelui si raului, a conceptelor etice in fata noilor provocari ale societatii.
        6. Dogmele crestine nu au cum sa blocheze adaptarea la realitatile omenirii pentru ca sunt universal valabile. Oamenii pot insa gresi exact in ceea ce scriam mai sus, in distingerea conceptelor etice in fata noilor realitati. Pot gresi in a intelege care este binele, universal valabil, intr-o anumita problema. Si Biserica (prin reprezentantii ei, evident) poate gresi pentru o perioada scurta. Iar oamenii cu minti inguste pot gresi chiar pe o perioada lunga. Dar asta nu schimba esenta problemei.
        7. Eutanasierea – desi nu este o problema de educatie scolara, noi despre asta discutam! – prezinta o astfel de dificultate de distingere a binelui si raului. Cei pentru care orizontul vietii se limiteaza la lumea vazuta, considera ca binele rezida in ceea ce provoaca placerea si reduce durerea (la nivel individual) si la negocierea dupa aceste criterii la nivel social, in scopul asigurarii unei armonii sau securitati sociale.
        Cei credinciosi, pentru care orizontul vietii transcende lumea vazuta, considera ca binele rezida in construirea interioara a fiintei astfel incat aceasta sa poata primi comuniunea cu Creatorul ei. Binele este ceea ce zideste: te zideste ca fiinta, zideste familia, comunitatea, societatea (chiar daca produce placere sau neajunsuri individuale!). Raul este ceea ce distruge fiinta, familia, comunitatea sau societatea.
        Evident ca si credinciosii ar dori sa „moara cu demnitate” si sa nu treaca prin acea suferinta degradanta pe care o presupune faza finala a bolilor incurabile, dar ei accepta (unii chiar stiu, L-au intalnit!) ca exista un Creator iar viata si moartea sunt o relatie intima intre fiecare om si Creator. Motivul ultim pentru care Biserica invoca sa nu se realizeaza suprimarea voluntara a vietii este tocmai interventia externa in aceasta relatie intima. Dumnezeu este izvorul vietii si El pregateste omul pentru trecerea in lumea de dincolo prin acest proces al bolii si al mortii. Interventia externa poate suprima acest proces de pregatire, de relatie directa intre muribund si Dumnezeu.
        Credinciosii nu din indoctrinare se opun eutanasierii sau altor probleme puse de bioetica, ci pentru ca atribuie binelui un sens superior sensului binele=placere sau binele=reducere durere.
        A impune necredinciosilor sa traiasca dupa valorile credinciosilor poate reprezenta un abuz, dar la nivelul societatii nu pot fi BUNE ambele tipuri de raportare la bine. Una din ele va zidi societatea, cealalta o va distruge. A distinge consecintele pe termen lung este cu adevarat dificil.
        8. Indoctrinarea si folosirea reflexelor conditionate bla, bla, bla…. Scuze, dar exact asa este gandirea dumitale in aceasta problema. Pentru ca nu intelegi esenta credintei, trebuie sa ti-o explici cumva, si ai gasit cele 2 … prostii. Un efort minim de gandire (adica exact ceea ce acuzi ca le lipseste credinciosilor!) te-ar pune sa gasesti alte explicatii pentru convertirea la varsta adulta sau pentru credinta unor mari oameni de stiinta sau filozofi. Iti spun eu: credinta este o putere suprafireasca impartasita firii omenesti de catre Creatorul ei, atunci cand omul cauta sau este receptiv comuniunii cu Creatorul. Dumnezeu nu obliga, nu intra cu forta!
        9. Da, este important ca morala sa nu fie rezultatul indoctrinarii de catre un profesor ingust la minte –exista si din acestia! – dar nu pentru ca este necesara functionarii societatii (asta este doar o consecinta!) – ci pentru implinirea omului in umanitatea sa deplina. Omul nu este facut pentru perpetuarea speciei si functionarea societatii, ci omul este valoarea suprema care se implineste pentru el insusi! Dar, explica Biserica, pentru a se implini, omul nu se poate implini prin el insusi, ci prin Dumnezeu. Implinirea omului prin el insusi este esenta pacatului, pacatul primordial, pacatul lui Adam.
        Asta vrea Biserica sa ii invete pe copii. Sa ii invete sa discearna binele de rau. Sa invete de ce mandria e pacat, dar demnitatea e virtute, de ce smerenia e virtute, dar lasitatea e pacat; de ce pacatul te distruge pe tine ca om, in umanitatea fiintei tale, de ce virtutea te zideste. Si, mai ales, cum poti lupta cu pacatul, cu ispita de a dori placerea si a reduce durerea, cum poti creste in virtute. In termenii psihologiei: cum poti muta valorile de la Eu la Sine.

        • Cetatean spune:

          @ioana idita

          Spui ca: “Asta inseamna ca ADEVARUL este un concept supus evolutiei – FALS! Citeste, de la Platon, toata filozofia. Adevarul, Binele, Frumosul nu sunt supuse evolutiei”. Sa vedem care este de fapt realitatea, sa vedem cum erau privite drepturile femeii in epoca in care a fost scrisa Biblia (bazate pe “adevarul” biblic ca femeia este inferioara barbatului, deoarece a fost facuta de catre Dumnezeu dintr-o coasta a lui Adam):

          - “Femeilor, supuneti-va barbatilor vostri, precum se cuvine, in Domnul.”
          - “Femeia este legata prin lege atata vreme cat traieste barbatul ei.”
          - “Numai femeile si copiii, vitele si tot ce este in cetate, toata prada ei sa o iei pentru tine si sa te folosesti de prada vrajmasilor tai, pe care ti i-a dat Domnul Dumnezeul tau in mana.”
          - “Si vei vedea printre robi femeie frumoasa la chip si o vei iubi si vei vrea s-o iei de sotie. S-o aduci in casa ta, sa-si tunda capul sau, sa-si taie unghiile, sa-si dezbrace de pe ea haina sa de robie, sa locuiasca in casa ta si sa-si planga pe tatal sau si pe mama sa timp de o luna; iar dupa aceea vei intra la ea, ca sa fii barbatul ei si ea sa-ti fie femeie.”

          Exemplele sunt nenumarate, am luat doar cateva, la intamplare. Dupa cum se vede in ultimul exemplu, si robia era un lucru firesc pe vremea cand a fost scrisa Biblia.

          • ioana idita spune:

            La intamplare si fara discernamant. Oricărui ateu, cu o minima cultura religioasa, i-ar fi rusine sa considere drept universale citate contextuale adresate la mii de ani distanta unele de altele.
            Si orice ateu, cu o minima cultura religioasa, stie ca Hristos este cel care a pus pe picior de egalitate stapanul si robul, barbatul si femeia, iar crestinismul a fost purtatorul acestui mesaj. Si mai stie ca nici o religie nu si-a propus schimbarea ordinii sociale, ci sfintirea sufletului în orice context social sau politic.
            De aceea este necesara o minima cultura religioasa, ca sa nu mai avem dispute pornind de la aberatii.

            • Cetatean spune:

              @ioana idita

              Comentariul tau este de fapt o predica.

              Spui ca: “Oricarui ateu, cu o minima cultura religioasa, i-ar fi rusine sa considere drept universale citate contextuale adresate la mii de ani distanta unele de altele.”

              Nu sunt “citate contextuale”, este plina Biblia de “invataminte” anacronice – as putea scrie o carte doar cu acestea.

  13. Andrei_J spune:

    Biserica Ortodoxa Romana are o “avere” estimata la peste 3 miliarde Euro.

    Dupa 1989 in Romania s-a construit o biserica la 3 zile.

    Statul roman da bani bisericilor ortodoxe, cetatenii ortodocsi dau bani bisericii ortodoxe pentru orice “eveniment” – nastere, casatorie, deces. Mai exista si sponsori – unii chiar foarte generosi!

    OARE aceeasi Biserica Ortodoxa Romana n-ar fi capabila sa organizeze singura
    “instruirea” copiilor, fara a apela la scolile din Romania?
    Un fel de scoala de duminica, intr-un loc special amenajat de biserica ortodoxa, unde ar veni toti copiii, ai caror parinti considera sincer necesara aceasta ora.

    pentru ca in scoli merg si copii catolici, si reformati, si evanghelici, chiar si musulmani & atei; toti trebuie sa asiste la ora de religie ortodoxa?

  14. Mihai Popa spune:

    Doamnă Victoria Stoiciu, vă felicit pentru tăria de caracter de care ați dat dovadă !

    Este perfect adevărat că atitudinea dumneavoastră ”nu e singulară și este reprezentativă pentru felul în care ani la rând statul român, la presiunea cultelor religioase și în special a BOR, a încălcat, prin diverse tertipuri și matrapazlâcuri, un drept constituțional fundamental”.

    Biserica Ortodoxă Română nu are nicio posibilitate de a abate gândirea liberă a românilor de la cursul ei firesc, natural !
    Da, BOR a avut în permanență o atitudine totalitară. Primul contact pe care l-am avut, copil fiind, cu Biserica, a fost un dezastru ! Nu am înțeles nimic din textele icoanelor ! Erau scrise într-o limbă necunoscută !
    Am refuzat să sărut icoane care nu vorbeau pe înțelesul meu !
    Mult mai târziu am înțeles că limba respectivă era cea rusă !
    Desigur că am înțeles – la fel de târziu – motivul pentru care BOR a păstrat aceste texte în varianta ”originală” ! BOR nu a înțeles !

    Totuși, nu a fost prea târziu pentru mine să înțeleg mesajul lui Isus!
    Mesajul lui Isus din Nazaret !
    Limba ”păsărească” de pe icoanele bisericilor românești m-a îndepărtat de acest mesaj, e adevărat, dar nu pentru multă vreme.
    Limba străină care zăcea pe icoanele din Biserica Română nu m-a împiedicat să aud, să simt și să accept mesajul Lui !

    Nu am avut nevoie de Biserica Ortodoxă Română, Eu, Cel care mă declar Ateu născut și nu făcut, pentru a descoperi că mesajul lui Isus este cel pe care-l aștepta sufletul meu !

    Legiuni de oameni având o cultură și o inteligență autentice au înțeles, ca și mine, importanța discursului lui Isus și nu s-au temut să-l adopte și să-l promoveze. Acești oameni au fost Biserica mea. Poate că pe acești oameni eu îi iubesc mai mult decât pe Isus.

    Așadar, nu este nevoie de legiuni de preoți fără har dumnezeiesc pentru a induce, în secolul al XXI-lea, credința creștină către copiii unui popor care este, din naștere, UN POPOR CREȘTIN până în măduva oaselor sale.

    De aceea eu NU SUNT IMPRESIONAT de majoritatea cu care părinții au votat pentru predarea ideilor credinței în școala românească.
    Sunt îngrijorat doar de posibilitatea ca mesajul lui Isus să nu ajungă în sufletul copiilor așa cum a dorit El: un mesaj al iubirii aproapelui, un mesaj al toleranței, un mesaj al iertării, un mesaj al iubirii față de aproape, un mesaj al speranței că fericirea este recompensa celui care își iubește aproapele atât de mult încât îl poate proteja de ispitele păcatului.

    Totuși, atitudinea tolerantă față de greșeală nu înseamnă toleranță față de trădare.
    Tocmai de aceea Iuda nu va reuși niciodată să supraviețuiască și va pieri întotdeauna sub greutatea vinovăției sale.

    • Marks spune:

      Calcaiul lui Ahile este faptul ca o scoala retrograda si conservatoare preda religia. Sunt 3 genuri de parinti care trebuie sa aleaga : 1. parinti hai sa-i numesc laici (nu atei, nu pretentios agnostici) care simt ca religia nu e importanta in lumea de azi. ; 2. parinti care cunosc spiritualitatea religioasa sau spiritualitatea in general si o practica si acestia sunt chiar mai putin decat cei din prima categorie (care au nevoie de o scufundare in fervoarea unei credinte sau practic) si 3. parinti care respecta cutuma religioasa si de multe ori ritualurile (aici intra atat indiferentii ipocriti care nu indraznesc sa calce norma sociala cu religia si habotnicii care confunda practicarea ritualista si gestualista -cum ar fi puparea moastelor care nu are nimic de-a face cu ideea de crestinism- ambele categorii fiind majoritatea covarsitoare).
      Asta e de fapt problema. Recentul puseu DNA ne arata cat de patrunsa de cancerul coruptiei si ipocriziei e societatea romana. Traind cu asta ne-am obisnuit cu ideea spagii, a copiatului, a descurcarelii, a datului la doctor, a pregatirii copiilor cu profesori ce le predau la scoala, a tuturor obiceiurilor nocive si lipsite de ideea de integritate dar care ne ajuta sa promovam. In acelasi timp ne argumentam ideea religiei care ne moralizeaza. Pai de 25 de ani nu prea vad ca noile generatii inteleg sa aplice morala crestina. Exista un bine si rau generic dar nu unul aplicat la viata de zi cu zi. Daca te duci la doctor sau la o institutie preferi sa apelezi la o pila decat sa stai la coada. Morala crestina nu te opreste sa intri la doctor in fata unor batrani. In schimb consideram ca o vizita la sfanta Paraschiva sau la sfantul Asteapta si un post tinut in ultima saptamana(sau chiar integral) ne curata. Daca intru intr-o Duminica intr-o biserica gasesc 20 de babe care sa stie ordinea liturghiei dar care habar n-au de mesaje din Biblie. Aceasta religiozitate formala combinata cu voracitatea preotilor va duce in timp la scaderea apetentei religioase la fel ca in vest indiferent de indoparea cu ore de religie.

  15. Ostap Bender spune:

    Cel putin opt familii germane din Salzkotten, landul german Renania de Nord /Westfalia sunt afectate dupa ce tatii au fost fie incarcerati, fie amendati cu sume mari pentru ca au refuzat sa-si trimita copiii de scoala elementara la cursurile de educatie sexuala, relateaza portalul de stiri LifeNews.com.

    International Human Rights Group, o organizatie de avocati crestini care apara libertatile religioase si dreptul la “educatia acasa” (homeschooling) in Europa relateaza ca, pe langa refuzul “educatiei sexuale”, familiile au refuzat sa permita copiilor particparea la interpretarea unui spectacol numit “Corpul meu imi apartine” (“Mein Körper gehört mir”), o piesa de teatru care ii invata pe tineri cum sa se angajeze in relatii sexuale. [1]

    Intrucat amenzile nu i-au facut pe parinti sa cedeze, oficialii guvernamentali i-au condamnat pe capii familiilor “rebele” la cateva zile de puscarie cu executare.

    In fapt, relateaza directorul IHRG Richard Guenther, nu e vorba despre o amenda obisnuita ci de asa-numita “Bussgeld,” o sanctiune speciala care presupune, pe langa plata unei mari sume de bani, si admiterea din partea “infractorului” ca a gresit, lucru pe care cei acuzati refuza sa il faca.

    Asta e realitatea occidentului anticrestin marxist a anului 2015 dupa Hristos.BOR si lobby-ul pro religie in scoli nu trebuie sa dea inapoi, din contra, au datoriade a-si amplifica eforturile.
    Its´a war out there, si razboaiele nu se castiga cu vorbe frumoase.
    O vor constata-o si europeniipeste max. 100 de ani, cand vor fi obligati sa se intoarca de cateva ori pe zi spre Mecca….si orice discutie despre obligativitatea religiei in scoli va fi devenit deja inutila, si periculoasa.

    • Sicmar spune:

      @Ostap Bender
      09/03/2015 la 0:14

      Vag îmi aduc aminte de caz, acum câţiva ani am citit şi o hotărâre a CEDO sau a Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată. în el. Hotărârea a dat dreptate statului. De prin 2009 este caz simbol al dreptei religioase europene.

      Ideea centrală a conflictului rezidă în răspunsul la întrebarea: Poate fi lăsată educaţia în grija exclusivă a părinţilor sau statul are dreptul de intervenţie în ea? Dreapta religioasă susţine că doar părinţii au acest drept. Legile şi instanţele au afirmat dreptul de interveníe al statului.

      Atunci când am citit decizia instanţei internaţionale şi alte informaţii, din surse necontaminate de către dreapta religioasă, mi-am dat seama de felul tendenţios în care este prezentat de către dreapta religioasă, prin ascunderea unor fapte şi denaturarea altora.

      Învăţarea copiilor cum să se ferească de violenţa sexuală s-a transformat de către dreapta religioasă în “ii invata pe tineri cum sa se angajeze in relatii sexuale”.
      http://www.tpw-osnabrueck.de/?page=koerper.html&rank=8&urank=9

      Nu-i lipsit de importanţă faptul că cea mai mare parte din agresiunile sexuale asupra copiilor le fac membrii familiei şi ai familiei extinse iar opoziţia familiilor din acest caz a trezit legitime suspiciuni.

      Conflictul părinţi vs. şcoală s-a întins pe o perioadă mai lungă, cu mai multe acte, incluzând intrarea părinţilor în şcoală şi luarea lor de acolo întrucât fuseseră anunţaţi de schimbarea orararului, oprirea copiilor mai multe zile să meargă la şcoală etc.

      Amenzile, aplicate pentru fiecare act de încălcare a legii în parte, au diferit de la un părinte la altul în funcţie de gradul lor de implicare. Pentru cei care au refuzat plata amenzii ea a fost transformată în zile de închisoare.

  16. B. Rusu spune:

    Nu este chiar acelasi lucru a asigura conditii pentra ca oamenii sa practice o religie si a asigura conditii pentru ca ei sa se bucure efectiv de dreptul la sanatate, ca sa iau unul dintre exemplele dvs. Analogia intre serviciile religioase (cele vandute de popi?) si serviciile medicale nu este fundamentata. (Nu sunt jurist sau economist, dar ma indoiesc ca ceea ce vand popii se poate numi “servicii” inttr-un sens riguros al termenului). Nu exista nimic in comun intre activitatea medicului si activitatea preotului sau calugarului. Exista insa multe in comun intre activitatea acestora din urma si cea a marabutilor, a vrajitoarelor, a astrologilor, etc. De ce n-ar exista si cursuri optionale de magie? Sau de teozofie, de spiritism? Sau de ce nu s-ar reintroduce (tot ca optionale) cursurile de ateism stiintific? Libertatea de constiinta e compatibila cu toate acestea, daca e sa fim maximalisti, atunci trebuie sa asiguram conditii in acest sens. Pe baza acestui gen de rationament ar trebui sa acceptam si cursuri de creationism sau design inteligent – ca optionale, evident – pentru ca omul are dreptul sa fie irational si sa creada orice. Il obligam sa studieze stiinta, dar nu-l putem obliga sa si accepte rezultatele ei, numai rationalitatea il poate constrange la asa ceva.

  17. Vlad spune:

    @iosiP

    Selectia functioneaza … dar faptul ca dumnevoastra credeti ca in cazul oamenilor functioneaza permanent evolutiv va inselati. Si va inselati prin accea ca dumnevoastra credeti ca ati gasit un mecanism de selectie, care daca raspunde cerintelor pietei si va asigura un bilant pozitiv si intr-un final supravietuirea este unul automat bun. Pai sunt multe specii care se descurca bine mersi si supravietuiesc in comparatie strategia dumnevoastra nu difera prin rezultat fata de a lor decat prin autoamagire.

    Omul si viata sunt infinit mai bogate in feluri in care va doresc sincer sa le intelegeti si pe care daca ati fi deschis si mai putin abstract in gandire si cu o apreciere sincera fata de alti oameni ati reusi sa o vedeti … poate.

    Mecanisme de selectie exista. Faptul ca aleg sa va raspund desi in buna parte realizez ca nu are niciun rezultat inseamna tot selectie. Din punctul meu de vedere pareti un individ care a ales o strategie adaptativa care sa va asigure supravietuirea dar nu evolutia.

    E posibil ca si din punctul dumnevoastra sa priviti la fel, dar asa se nasc speciile, rasele de oameni. Omul are posibilitatea sa evolueze dar si cea sa involueze. Ce ar fi un om needucat si crescut in padure, practic un animal.

    • iosiP spune:

      @Vlad,

      Va multumesc pentru comentariile la adresa conceptiilor mele dar va atrag atentia ca nu mi-ati rasouns la intrebare: intr-o societate care este in mod necesar stratificata cum procedam pentru a determina cine va fi neurochirurg si cine va desfunda canalele? Pentru ca in mod evident avem nevoie de ambele categorii.

      • Vlad spune:

        Daca ar fi sa ma iau dupa conceptiile de viata la care aderati ar trebui sa va taxez pentru raspuns :) )) apoi sa ma gandesc daca nu va creez un avantaj evolutiv prin asta, da n-am s-o fac pentru ca din fericire pentru mine nu gandesc asa.

        Legat de canale si neurochirurgie ar trebui procedat prin preventie. Adica daca putem dezvolta un cadru de viata sanatos si prietenos cu mediul e posibil sa nu avem nevoie de canale si sa avem foarte putini bolnavi. Tot timpul trebuie mers la cauze. De exemplu parintii de la muntele Athos nu prea se imbolnavesc, mancare sanatoasa, soare, aer curat, fara stres.

        Totusi daca avem nevoie sa gasim neurochirurgi cred ca trebuie sa dezvoltam competentele astea. Din mii de oameni s-o gasi cineva care sa fie pasionat de asa ceva. Pentru ca sa devina un chirurg eficient ar trebui sa faca multa practica, de exemplu pe mulaje. Va lucra alaturi de oameni care fac asta deja si va deprinde tainele meseriei. Cheia e sa inceapa pregatirea de la o varsta frageda. Sa zicem 15 ani. Copiii care manifesta o dexteritate si o inteligenta motorie peste media observabila vor fi incurajat si sa o dezvolte in continuare, urmand ca la varsta de 15 ani sa fie intrebati daca doresc sa aplice aceste cunostinte in domeniul chirurgical si vor continua sa faca ore de practica pana cand vor fi pregatiti. In paralel vor asista si la interventii pe viu pentru a avea si pregatirea emotionala necesara.

        • iosiP spune:

          V-ati legat de un exemplu, dar nu ma mira: probabil ca nu aveti raspuns la intrebarea generala.

          Prin urmare, renunt si eu la exemple si ma limitez la cateva intrebari generice:
          1. Credeti ca toti copiii au aceeasi capacitate intelectuala, de memorare sau analiza?
          2. Daca nu, cum credeti ca se pot evalua aptitudinile acestor copii, altfel decat prin notare?
          3. Atunci cand exista mai multi candidati pe un loc (indiferent despre ce “loc” este vorba) nu credeti ca intre ei se desfasoara o competitie?
          4. Daca eliminai competitia din societate cum credeti ca ar trebui sa arate procesul de selectie a celor mai capabili sa practice o meserie (generic vorbind)?
          5. Daca ati fi administratorul unei firme private pe cine ati alege dintre un super-dotat cu IQ de 120-130 si Dorel cu IQ de 80? Precizez ca ma refer la o firma de IT, nu la una de constructii…

          • Vlad spune:

            @iosiP

            De la particular se poate ajunge la general la fel cum de la general se poate ajunge la particular. Raspunsul la intrebarea generala este prin observare si nu prin evaluare. Diferenta de perspectiva difera de aceea vi se pare ca nu v-am raspuns la intrebare.

            Dar sa va raspund la intrebarile punctuale:

            1. Credeti ca toti copiii au aceeasi capacitate intelectuala, de memorare sau analiza?

            Nu.

            2. Daca nu, cum credeti ca se pot evalua aptitudinile acestor copii, altfel decat prin notare?

            Nu trebuie evaluate.

            3. Atunci cand exista mai multi candidati pe un loc (indiferent despre ce “loc” este vorba) nu credeti ca intre ei se desfasoara o competitie?

            E absurd, in viata normala nu s-ar intampla niciodata asa ceva. Oamenii ar veni in intampinarea nevoilor de moment dupa caz. Cineva poate sa intervina luni, altul marti si asa mai departe.

            4. Daca eliminai competitia din societate cum credeti ca ar trebui sa arate procesul de selectie a celor mai capabili sa practice o meserie (generic vorbind)?

            Prin observare, v-am spus.

            5. Daca ati fi administratorul unei firme private pe cine ati alege dintre un super-dotat cu IQ de 120-130 si Dorel cu IQ de 80? Precizez ca ma refer la o firma de IT, nu la una de constructii…

            IQ-ul este o metoda de masurare dezumanizanta. I-as angaja pe amandoi. Pe superdotat il pun sa-l supervizeze pe Dorel. Sarcina supradotatului este sa se asigure ca procesele sunt de asa natura incat Dorel poate sa le faca cu indrumare minima. Intr-un final il dau afara pe supradotat si il pastrez pe Dorel si angajez si inlocuitor tot un Dorel. V-am raspuns mai mult asa pentru amuzament la intrebarea asta dar ca sa vedeti cat de cinica este lumea in care traim.

  18. Vlad spune:

    @Cetatean

    Admirabila documentarea. Daca aveti cifrele la indemana eu as intreba cat se aloca anual din banii de la buget pentru biserica ? Daca biserica sa zicem ia 70% din PIB 3% pentru educatie, 10% pentru sanatate si restul de 27% alte cheltuieli eu propun sa realocam procentul de 70% in asa fel incat sa ramana doar 10% din PIB pentru biserica, 25% pentru sanatate si 25% pentru educatie, 35% pentru restul cheltuielilor si 5% pentru protejarea mediului, agricultura si dezvoltare sustenabila si durabila. As crea apoi un fond comun pentru cooperarea intre sanatate, educatie si mediu pentru cooperarea interdisciplinara pentru preventie prin promovarea unui stil de viata si a unui mediu sanatos.

    • Cetatean spune:

      @Vlad

      In comentariul tau s-au strecurat niste erori. Nu este vorbe despre “70% din PIB” ci despre “90% din PIB”. De asemenea, nu este vorba despre “Produsul Intern Brut” ci despre viitorul “luminos” al Romaniei, reflectat de indicatorul statistic “Populatia Indoctrinata de BOR” (adica PIB). ;)

      P.S. 90% este procentul elevilor inscrisi la ora de religie.

      • Vlad spune:

        Adica 90% din PIB se duce la Biserica ? Nu prea cred asta, o sa ma uit. Dar cred ca nu biserica aloca bugetul in felul asta. De buna seama Dumnezeu ajuta, trebuie ca daca s-ar aloca altfel s-ar paradui oricum.

      • Vlad spune:

        Aveti aici bugetul pentru culte:

        http://www.culte.gov.ro/bugetul-secretariatului-de-stat-pentru-c

        E mult sub ceea ce sustineti …

        • Cetatean spune:

          @Vlad

          Ti se pare normal ca intr-o tara in care exista pensii de 350 de lei si in care salariul minim nu asigura un nivel de trai peste pragul de saracie (de ex. venitul net pe membru intr-o familie cu 4 membrii – cu 2 copii si doua salarii minime – este de 362 Lei + alocatiile pentru copii), statul sa plateasca unei entitati private (cum este BOR) urmatoarele salarii (incepand cu 8.817 Lei pentru Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane)?

          http://www.calculator-salarii.ro/salariu-minim-pe-economie-2015/

          “Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale si preacucernicii beneficiari ai acestora (1)”:

          “La ora actuala, statul asigura salarizarea:

          1. Functiilor din conducerea cultelor si a unitatilor centrale de cult, asimilate personalului incadrat pe functii de demnitate publica, astfel:

          - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR) = 8.817 lei;

          - Arhiepiscop Major Biserica Greco-Catolica, Mitropolitul BOR si Mitropolitul Bisericii Romano-Catolice (11 functii) = 8.122 lei fiecare;

          - Arhiepiscop, Sef de cult (mitropolit, episcop, muftiu, sef rabin, presedinte uniune, presedinte), = 7.643 lei fiecare (16 functii in plata, asimilate demnitatii de … Ministru!);

          - Episcop, Episcop vicar patriarhal (39 de functii, asimilate Secretarului de Stat membru al Guvernului) = 6.994 lei;

          - Episcop vicar, Episcop coajutor, Episcop auxiliar, Arhiereu-vicar (26 de functii, asimilate unui Secretar de Stat) = 6.691 lei fiecare.

          Un total de 93 de asemenea functii, cu salarii platite 100% de stat, fiecare clasa de salarizare cuprinzand si „cele 9 clase de salarizare corespunzatoare transelor de vechime in munca la nivel maxim”! La ei merge, indiferent de varsta si de vechime! La ceilalti este mai greu, daca nu imposibil.

          2. Altor 1.282 de functii din conducerea cultelor si a unitatilor de cult, asimilate functiilor de demnitate publica, ale caror salarii sunt platite integral din banii publici:

          - Vicepresedinte uniune, vicar administrativ patriarhal, vicar general, secretar general, consilier patriarhal, prim-rabin (46 de functii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I si vechime in invatamant de peste 40 de ani!) = 2.194 lei fiecare;

          - Secretar patriarhal, inspector general bisericesc, vicar administrativ eparhial, vicar episcopal (41 de functii, asimilate profesorului cu studii superioare cu gradul didactic I si vechime intre 22 si 25 de ani) = 1.809 lei fiecare;

          - Secretar Cancelaria Patriarhala, consilier eparhial, secretar eparhial, inspector eparhial, exarh, protopop (729 de functii, asimilate cu salarizarea profesorului cu studii superioare cu grad didactic II si o vechime in invatamant intre 10 si 14 ani) = 1.383 lei fiecare;

          - Alte 466 de posturi de staret, (maica) superioara si egumen (asimilate functiei de profesor cu studii superioare cu grad didactic II si vechime in invatamant intre 2 si 6 ani) = 1.190 lei fiecare.

          3. Altor 15.250 de functii, care sunt salarizate in cuantum de 65% sau 80% de la stat (de ultima prevedere beneficiind personalul clerical „in procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se aloca sprijin la salarizare de la bugetul de stat”, unitatile de cult considerate „cu venituri reduse” fiind comunicate anual de unitatile centrale de cult, pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice de aplicare a legii), astfel:

          – Preot, diacon, pastor, vestitor, imam, rabin, cantor, oficiant de cult (15.250 de functii), impartiti in doua categorii:

          - cu studii superioare, asimilati functiilor de profesor cu studii superioare (ierarhizati de la gradul didactic I pana la debutant) = 10.970 de posturi;

          - cu studii medii, asimilati functiilor de profesor cu studii medii (de la gradul didactic I la debutant) = 4.280 de posturi.

          Precizam ca prin O.G. nr. 9/2014 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 588/6 august 2014) numarul posturilor pentru personalul clerical angajat in unitatile de cult, pentru care se asigura sprijin lunar la salarizare a fost majorat cu 13 posturi (de la 15.237 la 15.250).

          4. Personalului clerical al asezamintelor religioase romanesti din afara granitelor (stabilita initial la o suma reprezentand echivalentul in lei a 200.000 de euro lunar, suma majorata – prin O. G. nr. 9/2014 – la suma de 201.600 de euro lunar).

          5. Unitatile apartinand cultelor religioase recunoscute „precum si unitatile si institutiile de invatamant teologic autorizate si acreditate potrivit legii, aflate in subordinea acestora si neintegrate in invatamantul de stat, primesc de la bugetul de stat si de la bugetele locale un sprijin sub forma de contributii”, care va asigura completarea drepturilor salariale neacoperite din fondurile proprii ale unitatilor de cult centrale si locale respective!

          6. Personalului neclerical angajat in unitatile de cult din Romania (inclusiv personalului angajat in unitatile de invatamant teologic mentionate la punctul 5) i se asigura, la cerere, un sprijin financiar „in limita prevederilor bugetare anuale”, dupa cum urmeaza:

          – de la bugetele locale pentru un numar de „18.951 contributii”, incusiv sumele aferente, „necesare pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale de stat etc.”;

          – de la bugetul de stat „300 de contributii pentru personalul neclerical angajat in unitatile si institutiile de invatamant teologic” despre care am facut anterior vorbire;

          – 40 de contributii (numar care, prin O.G. nr. 9/2014, intrata in vigoare in urma cu doar cateva zile, a fost majorat cu inca doua) pentru personalul neclerical trimis sa deserveasca asezamintele din strainatate ale BOR; contributia lunara reprezentand „echivalentul lunar in lei a 50% din drepturile in valuta stabilite in cuantum net, prin asimilare cu functiile pe care este incadrat personalul roman trimis sa isi desfasoare activitatea in cadrul misiunilor diplomatice … si al altor forme de reprezentare a Romaniei in strainatate”, inclusiv sumele necesare platii contributiilor obligatorii prevazute de lege pentru angajator.

          Numarul posturilor pentru personalul neclerical angajat poate fi suplimentat „de catre autoritatile administratiei publice locale” tinandu-se cont de „numarul de adepti ai fiecarui cult religios”, sprijinul astfel acordat urmand a fi asigurat „din veniturile proprii ale bugetelor locale”.

          Prin O. G. nr. 647/31 iulie 2014 pentru completarea art. 2 din O. G. nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitatile apartind cultelor religioase recunoscute in Romania, prin personalul neclerical care beneficiaza de sprijin sub forma de contributii de la bugetul de stat si de la bugetele locale, se intelege „personalul auxiliar al cultului religios care desfasoara activitati conexe actului cultic in vederea indeplinirii acestuia”, categorie in care este inclusa si functia de „cantor sau cantaret bisericesc”.

          Contributiile la salariul personalului neclerical alocate de administratiile publice locale, variaza in functie de numarul acestei categorii de personal din fiecare judet si de „generozitatea” consilierilor locali. Media anuala este de peste 4 milioane de lei pentru fiecare judet, ceea ce inseamna ca anual, pentru plata personalului neclerical se mai cheltuiesc inca 170.000.000 de lei, pe langa cele platite pentru salariile preotilor. In cele mai multe dintre aceste situatii, contributia lunara este, in medie, de peste 1.000 de lei pentru fiecare detinator al unei functii de clopotar, cadelnitar, diac, cantor/cantaret etc.”

          http://www.contributors.ro/sinteze/studiu-de-caz-despre-pomenile-guvernamentale-si-preacucernicii-beneficiari-ai-acestora-1/

          “Studiu de caz: Despre pomenile guvernamentale si preacucernicii lor beneficiari (2)”:

          “Numarul unitatilor de cult cu venituri reduse, al caror personal clerical beneficiaza de sprijin lunar in cuantum de 80% (din salariile de baza stabilite conform legii pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar) este de 4.554 (conform Ordinului Secretarului de Stat pentru Culte nr. 65/27 iunie 2013 pentru aprobarea Listei privind nominalizarea unitatilor de cult cu venituri reduse al caror personal clerical beneficiaza de sprijin lunar in cuantum de 80%).

          Acordarea contributiei lunare in cuantum de 80% se face in functie de indeplinirea a cel putin unui criteriu dintre urmatoarele: minimum 40% dintre credinciosii din parohie sunt persoane in varsta de peste 65 de ani; are pana la 200 de familii sau se afla in zone izolate greu accesibile; nu dispune de lacas de cult sau de casa parohiala, iar personalul clerical nu dispune de locuinta proprietate personala in localitate; nu beneficiaza de sprijin financiar pentru salarizarea personalului neclerical etc.

          Celor enumerati anterior li se adauga circa 7.700 de profesori de religie ortodoxa (angajati ai unitatilor scolare din invatamantul preuniversitar de stat, platiti de la bugetul de stat) si vreo 8.500 de calugari si calugarite. Un total de circa 49.000 de suflete salariate, adica ceva mai mult decat numarul medicilor din Romania si cu putin sub cel al salariatilor politiei romane!

          Asta ne spune limbajul sec al cifrelor oficiale. Cele mai multe dintre ele putin sau deloc cunoscute publicului larg. Dar extrem de edificatoare pentru rolul de „protector” si „sponsor” al cultelor, asumat de statul nostru laic! Stat care pare a fi mai preocupat de achitarea de aceste obligatii pentru mentinerea bunastarii clerului decat de asigurarea unor conditii minimale pentru sanatatea si educarea poporului.

          Nu pare lipsit de importanta nici faptul ca in perioada de dupa evenimentele din decembrie 1989 in Romania s-au construit mai multe biserici decat scoli. Daca numarul scolilor cu personalitate juridica a scazut dramatic (de la 29.409 in anul 1996 la vreo 7.000 in prezent), numarul lacasurilor ortodoxe de cult a crescut la nivel national cu circa 2.000! Pentru fiecare scoala nou construita s-au ridicat 5 biserici! In aprilie 2014, in baza de date a evidentei lacasurilor de cult din Romania erau inregistrate 18.429 de locatii (vezi repartizarea pe culte a acestora in tabelul de mai jos):

          (Vezi Tabelul)

          Peste 70% dintre ele apartin cultului ortodox (12.968 de locatii), restul de 30% reprezentand lacasuri ale altor culte religioase recunoscute oficial in tara noastra. In aceste date sunt cuprinse biserici, catedrale, case de rugaciune, capele, manastiri, sinagogi, geamii si moschei etc. Printre judetele in care exista un numar mare de lacasuri de cult se afla Cluj (833), Suceava (682), Bacau (666), Timis (641), Iasi (631), Arad (631), Hunedoara (629), la polul opus situandu-se Ilfov (216), Braila (159), Constanta (149), Tulcea (72).”

          ETC.

          http://www.contributors.ro/editorial/studiu-de-caz-despre-pomenile-guvernamentale-si-preacucernicii-lor-beneficiari-2/

          • Vlad spune:

            Va luati de mine de parca eu as aloca banii. V-am raspuns la intrebare. Salariile de la culte nu sunt mari din cauza ca se iau bani de la pensii sau de la spitale. E o impresie care se doreste a fi creata pentru a ascunde alocarea proasta a bugetului pe de o parte si incapacitatea celor care gestioneaza acesti bani de a-i utiliza cum trebuie. Executia bugetara e din cate inteleg 35% din PIB. Deci ar putea merge 10% la educatie, 10% la sanatate. Asa cred ca s-ar imbunatati multe.
            Desigur nu doar banii rezolva treburi. Sunt multe lucruri cum e preventia, legi cu privire la mediu, la chimicalele din alimente, ore de sport suplimentare, care ar rezolva multe chestiuni fara niciun ban. Legat de pensii gestionarea fondurilor e defectuoasa. Banii de pensii nu sunt bani pe care statul ar trebui sa-i atinga altfel decat facand investitii dupa o schema agreata cu fiecare cetatean in parte cunoscand si asumandu-si nivelul de risc aferent. Ori asta nu se intampla pentru ca banii din fondurile de pensii se cheltuie.

            Legat de biserica as propune ca bisericile care dispun de terenuri agricole si paduri sa se ocupe sa mentina speciile locale si ecosistemul intr-o forma buna eventual in cooperare cu Ministerul Mediului. Ar trebui constituite niste asezari umane traditionale in care oamenii sa poata veni sa traiasca prin munca proprie beneficiind de asistenta bisericii in cautarile spirituale departe de lumea civilizata.

            • Cetatean spune:

              @Vlad

              Incredibil! Spui ca: “Salariile de la culte nu sunt mari din cauza ca se iau bani de la pensii sau de la spitale. E o impresie care se doreste a fi creata pentru a ascunde alocarea proasta a bugetului pe de o parte si incapacitatea celor care gestioneaza acesti bani de a-i utiliza cum trebuie.”

              Salariile pe care statul le plateste unei entitati private (cum este BOR) – in timp ce SANATATEA este subfinantata cronic – reprezinta TOCMAI un exemplu de “alocarea proasta a bugetului si incapacitatea celor care gestioneaza acesti bani de a-i utiliza cum trebuie”. Pentru orice om care gandeste rational (nu dogmatic), aceasta alocare absurda a banilor de la buget este “strigatoare la cer” (“cer” care ramane surd la exodul medicilor romani – daca aceasta tendinta va continua in acelasi ritm, peste cativa ani romanii se vor trata la vraci, platiti tot de la buget).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)