Home » Cultura »Educatie »Societate/Life » Citesti:

Partea lemnoasă şi partea fieroasă

Alexandru Toma Patrascu octombrie 2, 2017 Cultura, Educatie, Societate/Life
52 comentarii 4,172 Vizualizari

Imediat după ce a terminat liceul, fiind vreme de război, tata a fost recrutat şi trimis la şcoala de ofiţeri de artilerie. După cîteva decenii încă îşi mai aducea aminte cu amuzament cum şi-a început unul dintre instructori prelegerea: “Puşca este alcătuită din două părţi; partea lemnoasă şi partea fieroasă“.[1]

Pe la 80 şi ceva de ani, bunica mai putea să recite, în ordine, staţiile de cale ferată de pe nu ştiu ce rută din Moldova; le învăţase la geografie. Două generaţii mai tîrziu, eu trebuia să învăţ succesiunea popoarelor migratoare sau “munţii vulcanici” (mai ştiu şi acum de “Oaş – Gutîi – Ţibleş“, dar habar n-am unde sînt pe hartă). După încă o generaţie, copiii mei învaţă că frontiera României cu Ungaria se întinde de la… Beba Veche la Halmeu!

La fel se întîmplă la aproape toate materiile. La română ţi se toarnă în cap tone de arhaisme de parcă idealul ar fi să poţi să te înţelegi cu Creangă sau cu Miron Costin, la biologie afli cîte tipuri de rădăcini există (firoasă, rămuroasă, pivotantă) sau cîte petale are floarea de măr (5), mai de curînd pînă şi la sport, în urma unei sclipiri de geniu a echipei din Minister, copiii vor învăţa să înşire “elementele din şcoala aruncării: aruncarea de tip azvirlire, aruncarea de tip lansare şi aruncarea de tip împingere”…

De ce? La ce bun? La ce le vor folosi toate astea în viaţa de adult? Pentru că aici este problema; copiii sînt puşi să înveţe pe de rost înşiruiri nesfîrşite de liste, de date, de nume, în detrimentul înţelegerii mecanismelor de funcţionare, a logicii din spatele fenomenelor. Diferitele date particulare au relevanţă doar dacă sînt puse într-un context integrator. Este ca şi cum Statul Major al unei armate (Ministerul) ar trimite soldaţilor din prima linie (elevii) cantităţi uriaşe de cartuşe fără a le da şi armele cu care să tragă!

De ce? Răspunsul e simplu: ca să le facă viaţa uşoară celor din sistem. Profesorilor, inspectorilor, funcţionarilor din Minister…, într-un final, chiar şi părinţilor; de multe ori ei sînt complici sau chiar instigatori. Să înveţi pe cineva cum să gîndească corect este dificil; mult mai dificil decît să-l faci să memoreze nişte noţiuni disparate. Efectul se vede rapid în rezultatele de la testările care, precum PISA, punctează raţionamentul, nu reproducerea mecanică a noţiunilor.

Lumea de mîine va fi cu totul alta decît cea de azi sau de ieri.Ne aflăm în pragul unei noi revoluţii sociale, determinată de introducerea pe scară largă a sistemelor de inteligenţă artificială şi de interconectarea reţelelor de schimb de date. Schimbarea de paradigmă se petrece chiar acum, în faţa ochilor noştri. Maşinile autonome au devenit o realitate, dronele livrează bunuri, iar sistemele expert bazate pe învăţare automată depăşesc deja în performanţă specialiştii umani.

Fiecare nou val al inovaţiei tehnologice a produs schimbări dramatice în societate, modificînd radical modul de viaţă al oamenilor, relaţiile dintre ei, structurile de putere. Chiar şi răspîndirea unor tehnologii pe care azi le-am considera primitive ca cioplirea pietrei sau aprinderea focului au fost de natură să propulseze întreaga omenire pe cu totul alte coordonate.

Cum vor putea copiii noştri să facă faţă viitorului fiind educaţi într-un sistem de secol XIX? Ce este de făcut? Am putea să le schimbăm profesorii sau programa sau şcoala. Sau ţara în care trăiesc…

Sînt soluţii mai uşor de spus decît de pus în practică, dar există şi altă posibilitate, mult mai la îndemînă. Încurajaţi-vă copiii să gîndească şi să pună sub semnul întrebării lucrurile pe care le află de la şcoală, de la prieteni sau chiar de la voi! Încurajaţi-le atît creativitatea cît şi spiritul critic; acestea două trebuie să meargă mînă în mînă. Discutaţi cu ei şi dezbateţi idei, concepte sau, pur şi simplu, întîmplări de peste zi.

Arătaţi-le lumea, aşa cum este în realitate, nu mascată de mituri şi de idei preconcepute. Înarmaţi-i cu cel mai puternic instrument al omenirii şi învăţaţi-i să-l folosească.

Oferiţi-le în dar Ştiinţa!

Articolul a fost scris cu ocazia celei de-a cincea ediţii a Bucharest Science Festival, care s-a desfăşurat între 27 septembrie şi 1 octombrie, şi a apărut în print în Science Brief 2017, publicaţia oficială a Festivalului.

NOTE_______


[1] Presupun că această modalitate de descriere era foarte răspîndită în mediul militar din epocă. In Cel mai iubit dintre pămînteni, publicat în 1980, dar a cărui acţiune este situată imediat după război, apare un “educator” dintr-un lagăr de muncă care vorbeşte despre “cosorul lui Moceanu”: “[...] cineva s-a gîndit să vină în ajutorul ţăranilor şi a inventat acest instrument mai ingenios decît bricegele lor. Astfel a apărut cosorul zis al lui Moceanu, fiindcă aşa îl chema pe inventator. El e compus din două părţi, partea lemnoasă[…] şi partea fieroasă! Deci, să recapitulăm pe scurt: Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu“. Marin Preda era născut în 1922 şi a fost în armată în aceeaşi perioadă cu tatăl meu, 1943 – 1945.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "52 comments" on this Article:

  1. Andrei spune:

    Ca sa ajungem sa intelegem cum functioneaza totul nu trebuie sa stim partile integrante? Ca sa ajungi matematician nu mai inveti 1+1 ? Varful piramidei nu se sprijina pe o baza larga?

    • sile spune:

      Pai si daca 12 ani ti se toarna in memorie doar “partile integrante” cum o sa ajungi vreodata sa intelegi cum functioneaza totul?

      In vremurile cand accesul la cunostinte era extrem de greu, da, sa stii totul pe dinafara era un avantaj de necontestat. Dar azi, cand aproape totul e la distanta de o cautare pe Google, scoala trebuie sa-ti dea cateva “parti integrante”, sa te invete ce sa faci cu ele si cum sa-ti gasesti singur alte “parti integrante” in caz ca vrei sa aprofundezi domeniul respectiv.

    • ion adrian spune:

      Una este piramida stiintelor naturii care este insusi piramida naturii si alta cea a umanioarelor.
      La geografie bunul nostu profesor ne obliga sa aratam ce spunem si pe harta spre oroarea celor tocilari si sa ma ierte fetele, in general spre oroarea lor.
      Ba chiar ne si punea sa desenam harti pe caiet si la tabla iar la stiintele naturii un alul la fel de remarcabil pe schitele pe care le faceam, vasele de sange , oasele sau altele ce erau in planul doi le faceam punctat.
      Cel de istorie ne vorbea despre culturile mai vechi , despre politici si cuceriri in cadrul acestora despre economii si dezvoltari socio-politice si multe altele. Desigur ca retineam periadele de domnie mai degraba ca succesiune si perioada in cadrul secolelor cat si date remarcabile pentru istoria omenirii sau a noastra.
      Oricare elev al liceului meu care a trecut cu 5 bacalaureatul era cu siguranta mai instruit si mai logic decat multi din cei ce conduc azi aceasta amarata, aceasta nenorocita, aceasta nevolnica Romania.

      PS Fiind roman pot sa inchei astfel dar fereasca sa o spuna ujn vorbitor de alta limba materna si eu sa fiu pe acolo.:)

  2. sile spune:

    Isi mai aduce cineva aminte de Divertis, in 1990-1991?
    “- Ai vazut afisul?
    - Ce afis?
    - Cetateni, ganditi!
    - Nu, nu l-am vazut.
    - Pentru ca nu l-a scris nimeni…”

    Boala asta e oricum, numai recenta nu.

    PS Cat de rau imi pare ca n-am apucat sa copiez caseta respectiva pe suport digital…

    • Tiberiu spune:

      …se potriveste bine si aia cu:
      - “Ce apa e asta, Stolnice?”
      - “Moldova, Maria-ta!”
      - “Asa sa-i ramana numele!”

    • Liviu spune:

      S-ar putea totusi sa o gasiti pe undeva. Dar din pacate la noi inca predomina “noi muncim, nu gandim”!

  3. dorin valeriu spune:

    Se discuta mult pe tema asta; sigur ca memorarea si reproducerea mecanica nu sunt recomandate. Imi amintesc, in urma cu (nu multi) ani fiul meu se pregatea de admitere la Drept. I s-a atras atentia ca la Istorie trebuie sa reproduca ” mot-a-mot ” textul din carte, doar asa poate obtine nota maxima. Si se motiva prin mecanismul de notare si obiectivitatea lui !? Oribil !
    Pe de alta parte si rationamentul are nevoie de o baza de cunostinte ca “material” de lucru. Ca altfel ?
    Sa pastram masura in toate !

    • Andrei spune:

      Si fara sa stiti nimic despre geografia si istoria tarii in care traiti veti ajunge un supus prea plecat, tocmai bun de manipulat. Veti ajunge la nivelul scolii de tip Waldorf, la fel cum se practica acum in diverse tari din Scandinavia, inclusiv in Finlanda. Copii inscrisi la astfel de scoli in Romania socotesc pe degete in clasa a 6-a. Faptul ca nu stiti unde este Tiblesul nu este vina geografiei ci a celui care nu v-a aratat pe harta (sau a Dvs ca nu v-a intersat sa va uitati pe o harta). Ca imigrantii (refugiatii) care platesc mii de euro sa ajunga in Germania si cand ajung in Balcani se mira ca nu vorbeste nimeni nemteste.

      • Liviu spune:

        Nu aveti dreptate de loc. Scopul scolii ar trebui NU sa va bage cunostiinte in cap ci sa va invete lucrurile de baxa (da, si 1+1=2), dar mai ales sa va invete sa cautati si sa gasiti informatii. In felul asta NIMENI nu va mai fi in stare sda va “manipuleze” (ca tare mai place unora acest cuvant). A, si mai ales sa va invete ce nu puteti gasi, sau doar foarte greu, altfel.

        • Andrei spune:

          Exact asta este rolul cautarii pe harta, sa te invete sa cauti informatii. Exact asta este si rolul citirii Letopisetelor ca lectura suplimentara, sa te invete sa cauti informatii. Dar unii considera ca scoala se rezuma la a merge la (nu in) biblioteca si a citi fisele de carti. Si astfel te invata sa cauti informatii. Trebuie sa existe un nivel de informatii de baza, numit bagaj de cunostinte generale, care cuprinde toate domeniile. Tocmai acest stil de scoala care din clasa I te invata “sa cauti informatii” duce la analfabetism functional. Invatatura, chiar si toceala cu masura, nu a facut rau nimanui. Lenea si prostia insa ii afecteaza si pe cei din jurul celor prosti si lenesi.
          Dupa liceu, daca vrei sa te specializezi, n-ai decat sa citesti si sa inveti numai in domeniul tau. Iar cei care nu sunt in stare sa termine o scoala vor vagabonda pe strazi la cersit si furat.

          • Liviu spune:

            Nu vad cum citirea letopisetelor TE INVATA sa cauti informatii. Ca te poate determina sa vrei informatii suplimentare si sa le cauti da, dar cum te invata sa cauti??? Poate vreti sa explicati… In rest, asta am sustinut si eu, ca exista totusi niste cunostiinte de baza care trebuie invatate (ca de ex cifrele, literele…), dar nu totul si mai ales nu prin toceala sau invatare pe de rost!

          • Dedalus spune:

            Ca sa cauti trebuie sa ai un scop. Simpla indicatie de a cauta tari pe harta este probabil eficienta doar la copiii cu inclinatie native spre geografie.

            Altfel, geografia poate fi insusita:

            a) prin proiecte, in care elevii singuri sau preferabil in echipe de 2-3 primesc sarcini interesante: “Descreiti tarile studiorurilor de desene animate preferate; imaginati-va o calatorie a personajului preferat prin tara respective: la ce restaurant ar manca si din ce rauri si lacuri ar bea apa?”

            b) prin cauzalitate- prornind de la necesarul de apa sau de la nevoia de transport cum se formeaza in timp tarile [asta se poate lega si de istorie, modalitate in care lectia devine superexcitanta, adaugati si suentele instrumentelor musicale din tarile respective si veti vedea cum vin si parintii la ore :-) ).

            Cam asa.

            Scolastica e depasita de mult. “Dictare si teroare” ese metoda proprie cadrelor didactice incompetente. Ca si invatatul fara sens si fara obiectiv, fara legaturi.

            Nici nu mai exista disciplinele scolare ca atare, ci grupe de studiere si experimentare. Invatareae experientiala si prin proiecte, educatia imbricate, educatia morala ca parte a transferului de cunostinte si a foramrii de abilitati…. Sunt kg de astfel de noi concepte (unele nu sunt totusi chiar noi, dar au capatat amploare in present)..

            Ca sa faci asemenea lucruri, tu, cadru didactic, trebuie sa te pregatesti foarte bine si sa te adaptezi. Nu se va intampla asta decat daca cineva ti-o cere. Altfe, cei care o fac din constiinta profesionala sunt mult prea putini si infrunta riscul de a fi inlaturati de proprii colegi.

            Ca sa se intample asta, trebuie ca numarul de ore sa scada, cadrele didactice s fie bine pregatite ca urmare a cererii, nu ca le zice inspectoratul. Trebuie ca directorul sa decida pe ciner ia, dar numai si numai in conditiile cerereii de piata. A incercat Renzi sa faca asta in conditiile peitei rigide a pietei muncii in Italia si nu a reusit – a trebuit sa demisiopneze.

            Mai trebuie si:
            - invatamant primar supravegheat de stat, cu forta si intrese (pentru ca in invatamantul priamr piata libera nu se poate exprima, deoarece copii atat de mici nu pot oferi un feed-back parintilor)
            - piata muncii flexibila, ca sa poti sa te misti simplu in cautarea locului de munca sau a afacerii pe care ti-o doresti, a ocupatiei pe care o vrei pentr ca iti e placuta.

            Toate se leaga de toate. Educata este parte a societatii, nu e in afdara ei. Ea va urma intotdeuana caracteristicile societatii. In cazul nostrum, educatia este in present exact aceea de care societate are nevoie. O educatie mai buna poate apraea numai daca societatea e tramsrforamta, schimbata pentru a se baza pe pita libera.

            Uite-asa predarea geografiei ajunge sa depinda de fapt de ideologia partidului la putere. :-) Toate se leaga de toate.

  4. Dedalus spune:

    Asa e. Doar ca nu are nici o importanta.

    Nu prin apeluri si nici prin “oprobiul public” se va re-infiinta educatia nationala in Romania. Spun ca nu se poate reforma educatia, din simplul motiv ca ea nu mai exista ca parte a societatii, ci doar ca forma de combatere a somajului si ca un fel de retea de crese care au grija de copii cand parintii sunt la servici.

    Ca sa le “oferim copiilor in dar stiinta” ar trebui ca adultii sa stie despre ce e vorba. Ori, cu “metoda” dictarii si cu aplecarea spre “invatarea prin ecrane”, chiar credeti ca se poate educa tinara generatie in spririt stiintific? Eu nu cred asa ceva.

    In plus, ca sa cumperi Marfa prasta din China (exista si Marfa foarte buna in China) si sa o vinzi la cetatenii ce sunt jumatate platiti gras de stat pentru simplul motiv ca exista, la ce le trebuie domnule Patrascu, stiinta?

    Serios, ce sa faca cu stiinta? In Romania de astazi, stiinta nu foloseste la nimic, ai toate sansele sa mori de foame cu ea. Bineinteles, daca nu inveti arta de a prezenta drept “stiinta” tot felul de bazaconii care sa te conduca la finantari grase de la noi sau de la UE.

    Copiii nostril nu vor face fata viitorului. Asta este deja foarte clar si nu mai e nimic de facut.

    Atat de mult ne complacem in abordarea conform careia statul, in absenta pietei si a concurentei, este Solutia pentru tot, atat de tare dorim ca nimeni sa nu sufere, incat am ajuns sa suferim toti.

    Amintiti-va ca pana nu am ajus sa murim literalmente de foame si de frig nu am dat comunismul jos.

  5. Explicit spune:

    Statul roman e construit in asa fel incat cetatenii autonomi economic precum si cei care reusesc cumva sa gandeasca cu propria minte sa fie cat mai putini si sa le fie cat mai greu sa ajunga la decizia politica, nu care cumva sa strice mersul perfect al “cumplitului mestesug de tampenie” care este el, statul, de 70 de ani cel putin.

    Cum libertatile economice sunt continuu sub asediu si drastic limitate iar numarul celor autonomi in scadere, singura cale de dezvoltare ramasa celor cu mintea intreaga e sa fuga peste hotare iar acelora care refuza sa plece le e menit destinul de vesnici luptatori cu morile de vant, eroi deopotriva comici si tragici, predicatori in pustiu pentru mintile spalate de sistemele educationale sterpe ale statului.

    • Dedalus spune:

      Sunt complet de accord. Guvernarile Romaniei se straduiesc sa ia din libertatea oamenilor cat pot. Interesant este insa ca oamenii, foarte multi, se simt mult mai bine fara libertate dar cu 10 lei in plus la salariu sau la pensie.

      Si isi invata si copiii tot asa.

      De criza morala nu vorbeste nimeni, desi la ea a contribuit din greu educatia nationala, impreuna cu multi parinti care se cred “captialisti” cand isi invata copiii sa castige cu orice, pret, cand ii invata ca nimic nu conteaza in afara de bani samd.

      Ramasi fara “omul nou” si intr-o societate in care libertatea, raspunderea si morala sunt considerate pietre de moara la gatul sufeltului omului, faptul tinerii ca nu stiu care e capitala Rusiei sau ca nu stiu tabla inmultirii, incepe sa mi se para chiar insignificant…

      Cateodata ma intreb cu spaima daca mai exista statul roman.

      • Renko spune:

        “Statul roman” nu este altceva decat o adunatura pestrita intre niste “granite” stabilite prin acceptul tertilor. Formal, Romania se rezuma la o entitate administrativ-teritoriala. Pe fond, diferentele sunt acute (am serioase indoieli ca majoritatea poate intelege care este diferenta).

      • Explicit spune:

        Corect ce spuneti.
        Cu un mic amendament: mirarea e ca mai exista patria, tara insasi, in ciuda evidentei ca statul, organizatia politic-administrativa, o gestioneaza catastrofal.

  6. Gheghe spune:

    Totusi, rezultatele de acum sunt vizibil mai slabe decat in anii 90. Invatamantul a degenerat odata cu societatea, si eu nu as da vina asa repede pe metoda, cat pe materialul uman si didactic. Vi se pare progresist invatamantul finlandez, unde scrisul de mana e pe cale sa fie optional?

    • sile spune:

      Pai fix asta e esenta articolului: cum evaluezi un sistem de invatamant? Dupa numarul de lucruri memorate (gen scrisul de mana) sau dupa rezultatele obtinute de cei trecuti prin acel sistem? Din cate stiu eu, nu sunt foarte multi finlandezi care nu stiu sa scrie de mana si din cauza asta ajung sa cerseasca sau sa lucreze prin agricultura in Romania.

    • Dedalus spune:

      Nu a scazut in calitae ci pur si simplu nu s-a adaptat la noul regim. In present, educatia din Romania este sustinuta de cateva cadre didactice ici -colo, care o fac impotriva colegilor, a guvernelor si a multor parinti. Rand pe rand cedeaza si ei.

      Nici un system educative nu poate supravietui prin stradania personala a catorva persoane.

      Cauza decaderii este refuzul partidelor politice de a pune in practica o economie de piata reala, bazata pe concurenta, libertate si raplatirea efortului. Romania nu a avut niciodata o guvernare de dreapta reala, nu are nici un partid de dreapta.

      Ceea ce se vede acum in educatia nationala este inevitabil in guvernari de stanga.Si se va perpetua cat timp stanga va fi la putere.

      Educatia nationala nu are cum sa fie imbunatatita intr-o guvernare de stanga. Cand Renzi a incercat in Italia sa reformeze educatia lor (care nu e departe de a noastra.,,,) s-a ciocnit de sindicate si a trebuit sa demisioneze. Pur si simplu stanga nu va renunta la indobitocirea copiilor, pentru ca trebuie sa se asigure ca va castiga alegerile pe termen lung. Cu un system al educatiei nationale imbunatatit, nu ar mai castiga in veci,

      ===

      Finalnda a trecut printr-o pregatire de aproape 10 ani pentru a-si face educatia de acum. Dar ei au cu totul si cu totul alta cultura iar sistemul lor este imposibil de adaptat la Romania.

      Unele lucruri insa ar fi putut fi preluate, cum ar fi intr-adevar invatarea metodei blind in locul obositului scris de mana. Nimeni nu spune sa nu stii sa scrii de mana. Dar a face din treaba asta o sarcina uriasa intinsa pe ani de zile este prea mult in present.

    • Liviu spune:

      Nu aveti dreptate. Vedeti ce spune “Dedalus” ca spune foarte bine. TOATE trei sunt importante. Iar cu reducerea scrisului de mana sunt perfect de acord. Scriu de mana din an in paste (si urat – poate si din cauza asta) asa ca ce folos ca am avut 10 la Caligrafie???

      • Andrei spune:

        Scrisul de mana va disparea sau se va reduce ca importanta. Dar este una dintre cele mai eficiente mijloace de a dezvolta coordonarea dintre creier si mana. Exista o gramada de studii pe tema asta. Invatatul este parte a exersarii memoriei. S-a demonstrat ca memorarea cifrelor sau a cuvintelor intr-o limba straina reduce cu peste 80% riscul de a face Alzheimer!

        • Liviu spune:

          Imi pare bine ca ati ajuns sa fiti de acord ca scrisul de mana se va reduce mult. Cu restul insa nu aveti dreptate sau sunteti chiar pe langa subiect. Scrisul de mana o fi unul din mijloacele e a dezvolta coordonarea dintre creier si mana dar nu sunt sigur ca e unul din cele mai eficient (puteti dovedi?). Adica a tasta la o tastatura, sau a utiliza un joystick pentru a desena sau prelucra un obiect nu e eficient? Poate chiar si mai eficient, inplicand miscari mult mai complexe decat a scrie una sau mai multe litere… Cu memoria la fel. Nu numai ca aici e vorba de invatamantul scolar (cati scolari – mai ales din clasele primare – au Alzheimer??), deci sunteti pe langa subiect, asta ar fi alta discutie, dar memoria se poate exersa si altfel. Stiati ca de ex. creierul e mult mai “exersat” si antrenat la un joc pe calculator decat la o ora de clasa? Daca intr-o ora de clasa creierul trebuie sa gandeasca si sa ia cateva decizii pe ora, la un joc e vorba ca cateva pe minut!!

          • Dedalus spune:

            Inca de pe la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX s-a descoperit ca exista o legatura stransa intre activitatea manuala si dezvoltarea functiilor cognitive. Povestea, din cate stiu, este dicutata si in zilele noastre, dar nu este pusa la indoiala principial,

            Renuntarea la activitatile de tip atelier reprezinta una din erorile fundamentale ale educatiei prezente.

            La fel si cu scrisul de mana. Valoarea sa este recunoascuta de multi.

            Mai mult decat atat. nimic nu poate inlocui schita de mana, schema cu creionul pe hartie. Din punct de vedere al creativitatii, este calea cea mai eficienta.

            In programa de limba romana ar trebui introduce:
            - metoda blind
            - tehnica schitei creative
            - prezentarea pe flip-chart
            - prezentarea orala.

            Ar mai fi necesare ore de atelier – adaptat varstei si nivelului progresului tehnic.

            Ca sa faci asemenea lucruri, trebuie sa iei ore din alta parte si sa transferi o parte din obiective in extracurricular.

            O parte din ore le iei de la caligrafie, probleme de matematica fara de sens si fara de sfarsit si din alte asemenea locuri.

            De-asta spun ca nu e nevoie de exagerari in scrisul de mana, dupa cum nu e nevoie sa renuntam cu totul la el. Trebuie doar sa ne gandim ce obiective avem si cum impartim resursa de timp. Tinand cont si de faptul ca un copil trebuie sa ramana un copil, sa se joace, sa petreaca timp cu familia si prietenii etc.

            Toate se lega de toate. :-)

  7. Stelian spune:

    Acum multi ani am citit Al treilea val de A. Toffler.
    Am retinut de atunci urmatoarele, citatul fiind aproximativ, din memorie, dar redind esenta:
    Scoala celui de-al doilea val (epoca industriala) are pe linga programa scolara oficiala trei programe scolare ascunse, dar de departe mult mai importante decit programa oficiala, pentru ca de ele se va folosi societatea pe tot parcursul vietii:
    - Respectarea unui program;
    - Munca repetitiva;
    - Respectarea unei ierarhii.

    S-a schimbat ceva de la aparitia cartii? Nu.
    S-a schimbat ceva in materie de scoala? Nimic esential.
    Ceea ce am reprosat eu mai tirziu scolii este nu atit partea de memorizare, e drept, absurda in multe cazuri, cit lipsa de corelare spatio-temporala (mai ales la istorie) si lipsa de legatura cu practica in viata de zi cu zi a unor formule si teorii. Acolo unde s-au facut, teoria a fost mult mai bine inteleasa.
    Pe de alta parte, nu pot sa nu remarc la multi din noua generatie lipsa simtului practic, ca si “dramele” ce se traiesc in lipsa electricitatii, a “net”-ului sau a cablului video.
    Nu poti incalta o pereche de pantofi virtuali si nici purta o rochie virtuala.

    • Misu spune:

      Ba da: s-au schimbat multe! In mod fundamental, chiar!
      Au disparut reperele valorice autentice. In ziua de azi, nu stii ce model sa urmezi. Nu stii ce gust trebuie sa aiba mancarea. Nu stii cum trebuie sa se auda o melodie. Nu stii ce carti sa citesti, etc. Iei de-a gata ce spune nea salam in manelele sale! Normal ca votezi pesede!

      Cu programul si respectarea lui, ce sa zic: astazi programele ni le facem singuri, dupa bunul plac. Nu mai depindem de altii ca odinioara.
      Ierarhiile sunt relative: in multe institutii, cum ar fi cele de stat, sunt mai multi sefi decat executanti. In general e bine sa fii incompetent daca vrei sa ajungi in varful piramidei (uitati-va la privirea dlui Daea…).
      Munca repetitiva e pentru prosti. Pe cale de disparitie. Aia destepti stau acasa si traiesc din ajutoare sociale.

      Scoala s-a transformat extrem de mult: nu mai are rol de formator al generatiei viitoare ci acela de vehicol financiar pentru politicieni. In plus, este cea mai costisitoare scoala asa-zis “gratuita” din toate timpurile!

    • elena spune:

      am rămas cu impresia că școala te învață să faci ce ți se spune
      ceea ce va fi fost util acu cincizeci – o sută de ani

      acum indivizii disciplinați, dar incapabili să se descurce pe care-i scot școlile nu au o viață prea ușoară

  8. Misu spune:

    Ce se intampla in educatie nu e de ieri de azi.
    La fel era si inainte de 89.
    Nu e vorba de comoditatea profesorilor sau a parintilor ci de felul cum am fost educati cu totii : educatie de tip papagal.
    Diferenta majora fata de acea perioada e ca atunci nu era nici internet, nici TV 4K, nici “cluburi”. Erau doar CARTI. Munti de carti! Ele ma ajutau sa inteleg ce mi se intampla la scoala. Ba chiar am aflat cum sa invat si sa reproduc lucruri inutile pe dinafara (chiar daca uitam rapid, dupa aia). Nu tineam cont de “programa scolara”, de “manuale” si nici de faptul ca trebuie sa ma pregatesc pentru “olimpiade”. Citeam si-atat! Orice imi cadea in mana! Oricat se straduia “sistemul” sa ma “educe”, eu reuseam cumva sa-l “traduc”! Azi nu se mai poate!
    PS: …era sa uit: mai faceam ceva: ascultam muzica “capitalista” la greu.. Un fel de antidot la prostie si “cantarea romaniei”. Astazi, gasesti doar junk music, junk food, junk education. Toate promovate de pseudo-carti asa-zis “motivationale”.

    • Dedalus spune:

      Bine zis.

      In prezent, sindicatele din educatie, pentru a asigura normele profesorilor au insistat pentru multe materii si ore, ceea ce a sporit timpul petrecut in scoala. Asa ca nu mai e timp sa contracarezi ineptiile cu educatia extrascolara.

      Sindicatele si guvernarile Romaniei si-au atins scopul: au inchis tanara generatie intr-o cusca a pseudo-educatiei fara nici o portitia.

      Iar junk-cultura (!) vine ca o consecinta fireasca: atunci cand te chinui ore lungi la scoala, mai ai energie de altceva?

      ===

      Sa presupunem ca un professor vine la ora si ii pune pe elevi sa copieze din carte. Apoi le dicteaza 2 definitii si le da test sa vada daca au memorat definitiile. Credeti ca profesorul respectiv, daca e titular, poate pati ceva? Directorul scolii nu are nici o putere, inspectorii pot verifica doar daca a respectat programa…

      Din punct de vedere al raspunderii, intr-adevar, situatia din Romania de astazi este mai proasta decat cea din communism (ca sa fiu bine inteles: nu spun ca educatia comunista era mai buna, ci spun ca avea un control professional si social mult mai puternic).

      • renko spune:

        Inca n-ai inteles ca este cvasi-imposibil sa combati, fie doar filosofico-ideologic, “nestramutata-certitudine” ca “romania este gura de rai” si ca “romanul este cel mai dastept” dintre pamanteni?

        • Dedalus spune:

          Desigur ca e “gura de Rai”, cum tot gura de Rai e Bulgaria pentru bulgari, Franta pentru francezi samd.

          Desigur, e bine sa fii mandru ca esti roman. Doar ca mandria asta nu trebuie sa tina loc de munca, de efort, de invatatura etc. Cred ca mandria de a fi roman trebuie sa te faca modest si muncitor, nu increzut si lenes. Supervalabil in educatie.

  9. Renko spune:

    Arătaţi-le lumea, aşa cum este în realitate, nu mascată de mituri şi de idei preconcepute.

    Cam indrazneata propunerea de a renunta la ceea ce ii este romanului carte-de-capatai.
    Dincolo de faptul ca in 27 de ani Romania a devenit detinatoarea incontestabila a majoritatii recordurilor mondiale in zona negativa, sugestia dvs este incompatibila cu structura si mostenirea genetica.
    Romanul “stie” din “invatatura” “ca-pe-apa” ca i-am batut pe turcii care au batut toata floarea cea vestita a maretului apus. Mai stie de asemenea ca datam pe acest pamant de peste 2000 de ani dar si ca Traian a cucerit Dacia pt aur. Tot din “invatatura” a aflat ca exportam televizoare in Japonia si tractoare si masini-unelte in toata lumea. Din “manualele” ASE-ului (refo’mat) afla ca venitul-minim-garantat stimuleaza cresterea economica
    So…

    • Dedalus spune:

      “Din “manualele” ASE-ului (refo’mat) afla ca venitul-minim-garantat stimuleaza cresterea economica…”

      Vorbesti despre un manual recent, post-Decembrist?! Daca da, inseamna ca intr-adevar nu stim sa fim neutri in educatie. Ideea expusa nu este universal, ea apartine unui stangism anume. Fara a critica sau sustine, spun doar ca aspectele care depind de doctrina trebuie prezentate in economie ca atare, cu cu rang de valoare absoluta.

  10. donquijote spune:

    Va rog, nu mai confundati invatarea cu toceala. Este adevarat ca invatarea implica anumite scheme fixe, dar nu inghetate.
    Daca profesorul ti-a spus ca granita de vest este de la localitatea a la localitatea b, cu un minim de efort poti sa vezi unde este a si unde este b, atunci cand iti spune si-ti ramane in memoria vizuala, macar gestul de a te uita. Daca profesorul te baga cu nasu’n harta sa le vezi, zici ca e hain, deci nu o va face decat daca nu-si cunoaste “interesu”.
    Printre altele, invatarea are scopul de a antrena mintea ca sa accepte mai degraba lucruri argumentate (ai ocazia sa vezi unde este a si unde este b). Faptul ca nu vei retine peste ani numele localitatii a sau b nu are relevanta. N-ai decat sa-ti arunci ochii pe harta si sa vezi (ceea ce puteai sa faci si in scoala, langa harta, fara sa fie nevoie sa repeti acasa de o mie de ori, daca ai fi facut-o o data, intai).
    Invatarea si din scoala te ajuta sa fii mai putin manipulabil, sa accepti lucrurile demonstrate, nu doar pe cele proclamate la tv, pe care sa le repeti ca un papagal dotat doar cu memorie.
    Dar, lumea vrea acum solutia simpla, comoda: sa invatam numai ceea ce va fi utilizabil! Sa avem timp pentru weekend cu familia, nu sa fie copilu ocupat cu temele
    Ah, zic o gramada, am invatat atatea lucruri pe care nu le-am folosit niciodata! In timpul asta puteam face altceva. Cine poate sa stie dinainte ce va fi de folos (adica, ce i se va intampla) in viata si de ce va avea nevoie) ca sa ia cu el numai acele cunostinte care vor fi utiliztate? Vrei sa fii pregatit pentru un singur eveniment? Ca in basme cand se ia in desaga gresia, pieptenul si peria ca pe alea le arunca fat frumos in fata gheonoaiei la momentul potrivit. Restul nu conteaza (???)

  11. Cinicul spune:

    Autorul are dreptate, scoala romaneasca nu ne învață să gândim.
    Si totusi.
    Accesul la tehnologie nu îmbogățește intelectual și nici nu creste competitivitatea celor care nu sunt forțați să învețe, chiar și prin memorare. Sunt foarte multe cazuride tineri din tari dezvoltste care au Google Earth dar arata pe harta Coreea de nord in pozitia insulei nordice a Noii Zeelande. NB unii din acești tineri studiază la universități cu nume bun.

    • Dedalus spune:

      Nevoia conduce la educatie de calitate. Nevoia sociala, care este sanatoasa si creatoare de bine pentru toata lumea daca se bazeaza pe libertate, raspundere si concurenta.

      Nu poti intemia o educatie nationala eficienta bazata pe neant, doar prin obligatii puse in klegi. oamenii vor gasi rapid metode sa ocoloeasca obligatiile acelea, daca nimeni nu va avea nevoie de competenta si daca taota lumea va trai indestulat indifferent de cat effort depune in a invata.

      Prima lectie a capitalismului este ca oferta depinde de cerere si nu invers.

      Daca pentru educatie nu exista cerere, nimeni si nimic nu va putea sa faca din educatia nationala prabusita una de success.

      Iar cererea pentru educatie izvotaste exclusive din economia de piata libera, in care concurenta conteaza. In care daca investi esti competent si ai saalriu bun sau pui pe picioare o afacere preofitabila. Iar daca nu inveti, ai venituri mici, esti demuritor de foame. Si asa trebuie sa fie. Nu exista nici o lege morala, in nici o religie sau obiceuiruri pamantesti ca un om puturos sa fie intretinut de cei harnici. Iar daca asa ceva se intampla- cum e cazul Romaniei – nu exista alta cale decat ca puturosul si harnicul sa se bucure doar de roadele muncii lor, nu si de ale altuia.

      Legea nu face educatia eficienta, cat ar fie ea de buna si cat ar fi ministrul de competent. Piata libera, cu efectele ei bune asupra celor harnici si cu efectele ei descurajante asupra celor puturosi si impostori, ea si doar ea poate face educatia efieicnta.

      Restul sunt povesti, anecdote, cu cate o minuscula victorie a educatiei in state capitaliste (sau chiar comuniste: sa stii capitalele tarilor din Africa pe der rost, sa stii 50 de definitii la fizica pe de rost sau sa stii sa rezolvi ecuatii diferentiale supercomplicate, dar niciodata utilizate la ceva), victorie pe cat de mica pe atat de insignifianta.

      Spera mereu intr-o cale usoara, prin care educatia nationala sa fie reformata. Toata lumea se zbate cu legi, ministri liste de masuri punctuale. Nu se poate , nu merge, este pur si simplu imposibil sa ai educatie captialista eficienta intr-un stat socialist cu antreprenoriatul chinuit de birocratia, cu piata muncii rigida, cu bani cheltuieti pe ajutaore si salarii marri in administratie.

      • Dedalus spune:

        *in state socialiste [Scuze!]

      • Cinicul spune:

        O societate in care educatia este bazata pe nevoile pietii poate ajune o societate de cretini. Pentru a face bani nu e neaparat nevoie de prea multa educatie. Un om e mai mult decat o masina de facut bani. Am destui colegi foarte bine pregatiti profesional cu care nu prea am ce discuta in afara de sport si ce-au mai facut in timpul week-end-ului.
        Inteleg sa nu mai invatam latina sau greaca veche, dar sa nu fi citit in limba materna nici macar pe Shakespeare, ori sa nu aiba decat vagi notiuni ale istoriei proprii e dovada de abrutizare. Spre asta duce educatia dupa nevoile pietii. Nevoile pietii fac ca oamenii sa voteze democratic inchiderea bibliotecilor publice si asta nu se intampla in Burkina Fasso ori Coreea de N, ci in tari foarte dezvoltate.

        • Dedalus spune:

          Cand va alegeti un chirurg, il ntrebati daca stie in ce consta metafora Luceafarului la Eminescu?

          V-ar conveni ca sa invatati 12 ani din greu si sa luati acelasi salariu cu un tip care a stat 12 numai pe maidane si prin birturi?

          • Renko spune:

            Dureros de reala si importanta precizarea despre paralelismul chirurgului cu “metaforele” eminoviciului. Solutia se regaseste in programa.

            Acest aspect (corect semnalat) ar merita o alta discutie. Deoarece solutia adecvata n-are vreo legatura cu impunerea camerelor la BAC (asa cum clameaza re-fo’mistii). Ba din contra.

            • Dedalus spune:

              Da. Cultura generala e necesara, Dar ea este baza conoasterii si invatarii orientate, nu are de ce sa o substituie.

              Iar cultura generala nu ar trebui identificata cu inutilitatea, Cunoastrea pe de rost a capitalelor statelor din America de Sud in liceu sau teoria clasficarii la fizica de gimnaziu sunt exemple de falsa cultura genrala, sau de falsa “fundamentare”, cum doriti.

              Este extreme de dificil sa separi cultura generala (necesara) de fantasmagoria enciclopedismului exacerbat (ce domina bietul nostrum invatamant conceptut ca un ajutor de somaj mascat pentru cadrele didactice supranumerare).

              Intr-adevar, un subiect in sine.

          • Cinicul spune:

            Diferenta dintre un chirurg cu adevarat bun si unul mediocru esta ca primul stie metafora Luceafarului.

            • elena spune:

              păi eu – și probabil 99% din populație – aș considera un chirurg bun / foarte bun / cu adevărat bun în funcție de cum taie și cârpește, nu în funcție de cum interpretează lirica simbolistă

      • terra spune:

        da, fireste, o sa devina competitivi instant, fiindca altfel mor de foame.
        pp ca in africa nu-i suficient capitalism, si astfel o piata libera care sa regleze prin mecanisme
        subtile o excelenta educatie.

  12. Dedalus spune:

    Recunosc faptul ca scriu texte lungi. Am ajuns lka aceasta strategie pentru ca mi-am dat seama ca reforma educatiei nu s-a realizat pana in present pentru ca nimeni nu a luat in considerare faptul ca educatia depinde de modul de organizare a societatii, care intr-un stat democratic, depinde de partidele politice, ce la randul lor trebuie sa se alinieze inevitabil uneia ditnre cele doua optiuni a) pata reglatoare (drepata) sau b) statul reglator (stanga).

    Aceasta legatura dintre ideologie si educatie nu este evidenta. Din acest motiv eu ma tot zbat sa explic cum are loc aceasta influenta, dupa parerea mea (evident).

    Daca m-as rezuma la texte scurte, nu ar fi decat un fel de schimb de replici, ca o refulare, adica inttile din punctual meu de vedere. Ori, eu chiar doresc sa expun un mod de a reforma educatia. Daca as scrie un articol pe aceasta tema, as orienta fara sa vreau discutia. Asa, prin replici si puncte de vedere, reusesc sa inteleg si eu mai bine cum vede lumea educatia si sa-mi adaptez propria viziune.

    Totusi, imi cer scuze pentru textile lungi.

    • Renko spune:

      reforma educatiei nu s-a realizat pana in present pentru ca nimeni nu a luat in considerare faptul ca educatia depinde de modul de organizare a societatii

      Cu aceasta dureros de reala constatare ti-ai atras si antipatia “dreptacilor”, Dedalus. Si mai ales a celor care sunt convinsi/e ca “refo’ma” inseamna sa pui camere la BAC, sa pui (atentie!!!) popii la catedrele claselor pregatitoare, sa schimbi famigliile din conducerile universitatilor cu alte famiglii… etc.
      Te-as contra putin deoarece nu cred ca (mai) are vreo importanta lungimea textelor. Inertia, fundamentalismul si atitudinea “capului plecat care evita astfel taisul sabiei*” sunt caracteristice unei majoritati de peste 90%. De altfel sunt exemple de texte f.f.f.lungi si pe aici. In acele texte se ridica-n slavi “mareata” refo’ma desi abunda de reprosuri cu privire la rezultate.
      Desigur ca reforma (reala, adecvata si acordata realitatilor economico-sociale nationale si mondiale) este neces… pardon, este vitala pt supravietuirea ca natie (hai, fie… si ca stat). Dar nu se poate face fara identificarea corecta si asumarea cauzelor (fundamentelor profund eronate) care au “produs” “elemente-de-nadejde” precum actualul (si fosti/e) sinistru/i/e. Mai putin de 10% dintre roman(i/ce) stiu de exemplu care a fost trasatura comuna a pa’shoptistilor. Deoarece “stiau” ei/le din “scoala” ca ai nostri tineri la Paris invata la gat cravatei nodul cum se leaga. Psaltirea si ceaslovul “educatiei” din rss ro sunt de fapt “marele eminovici”, “filmele” lu’ niciolaescu si “poieziili” patri(h)oilor vagin tudor si porcunescu.

      ps: manualul despre care pomeneam a fost editat in 2002
      ________________________
      * dar nici soarele nu-l vede

      • Dedalus spune:

        Cauza dezastrului din educatie e in afara sa.

        Nu are cum sa existe o “reforma a educatiei”, tot restul (citeste: societatea) ramanand la fel.

        Din pacate nu se poate nici incepe cu educatia, penrtru ca e ca si cum ai crea oferta pentru o cerere care nu exista (cine cumpara inghetata la Polul Nord? :-) ). Ar trebui inceput cu cererea (de educatie). Iar crearea cererii de educatie inseamna suferinta, e inevitabil.

        • Renko spune:

          In opinia mea sunt mai multe cauze, atat “interne” cat si “externe” “sistemului-de-invatamant”, dar sunt de acord ca fara sa se miste ceva (in directia corecta/potrivita) in societate nici educatia nu va sari mai departe.
          Insa, o presupusa reforma reala in societate va inlatura doar cauzele “externe”. Cele “interne” vor produce in continuare efecte monstruoase. Cel putin cateva generatii de “absolventi” vor fi rebuturi sociale pana cand “externele” vor impune eliminarea “internelor”. Si asta va insemna ca suferinta aceea despre care pomeneai sa devina cvasi-perpetua. Cvasi-inutila.
          In fapt avem “societatea” pe care o avem din cauza “educatiei”. Cerc vicios. O “educatie” improprie “naste” o “societate” improprie. Care, la randul ei, impune o “educatie”… samd. Cred ca solutia corecta este eliminarea cauzelor “interne”. As exemplifica prin cazul Turciei. Scoasa din evul mediu prin reforma “interna” a educatiei. Apropos, la Polul Nord gasesti doar zapada si gheata. Inghetata deja inseamna descoperirea, dezvoltarea, slefuirea si valorificarea calitatilor.

          • Dedalus spune:

            Infiintarea unei economii de piata libera creeaza nevoia de competenta si deci de educatie. Dar asta se face cu pretul saracirii extreme a celor care nu inteleg ca trebuie sa depuna un effort penru bunastarea lor. E inevitabil, dar se poate corecta in timp.

            Aceasta saracirei, combinata cu posibiltatea unui venit mai bun si a unei realizari personale bazate pe effort creaza cerere pentru educatie.

            Altfel, de ce s-ar zbate cineva sa invete daca oricum venitul sau nu e legat de cat invata?! Ba chiar dimpotriva.

            Desigur, cererea asta trebuie insotita de cateva masuri concrete si clare in educatie:
            a) pastrarea ciclului primar exclusive la stat
            b) acceptarea autonomiei scolilor (vorbesc despre autonomie reala, adica decizia de a angaja si de a a concedia trebuie sa fie a directorului, modul de finantare trebuie diversificat, trebuie acceptate majoritatea pedagogiilor alternative (sunt cam 10), trebuie acceptata curricula la alleger
            c) acceptarea manualelor alternative fara imixtiunea ministerului
            d) autonomie 100% a universitatilor private
            e) eliminarea cerintelor de studii superioare in piata muncii unde nu e nevoie de ele.

            Acestea ar fi cateva doar. Dar este dupa parerea mea absolut imposibil ca sa reformezi educatia doar “din interior”. Nu intr-o societate democratica, ce se doreste capitalista. Intr-una autoritara sau socialista, se poate.

            • Renko spune:

              Stiu care sunt mecanismele corecte dar, vb ta, nu este cazul rss ro.

              Saracirea extrema va duce la altceva.
              “Zbaterea” pt “invatatura” la nivel personal/individual exclusiv in scopul unui venit mai bun chiar s-a produs si inca se produce in rss ro. De aceea au aparut zeci de “particulare”. Ce(i/le) care s-au “zbatut” au obtinut un carton care le-a “majorat” veniturile. Dar mai ales iluziile. N-as vrea sa-ntelegi ca pic in comoditatea de a condamna a priori “invatamantul” privat. Dac-ar fi sa judecam corect cam 80% dintre plagiatorii si impostorii (ne)cunoscuti au “absolvit” “la-stat”. Si umbla cu eficienta-n gura deoarece habar n-au si nici nu pot pricepe ca de fapt este eficacitate. Sau se latesc pe “plasme” emitand aberatii precum c-ar fi crescut nejustificat nr bugetarilor. De la aprox 800.000 in comu’ism la aprox 1.200.000 acum. De ce sunt impotenti? Iti ofer un ex: inainte de 90 pompierii si jandarmii erau militari in termen.

              Acele masuri (a~e) pe care le-ai enumerat sunt inutile cata vreme nu se schimba fundamentele. Inainte de a construi o casa trebuie sa-i faci temelie. O poti face “la-ochi” sau “dupa-ureche”. Mai pe sleau: impui “filosofia” de tip memorare-reproducere; bagi o “programa” plina de gaunosenii si extrase din povesti-nemuritoare/1001-de-nopti; faci o structura fixa in cadrul ciclurilor etc. Si peste asta aduci pochii la catedre si pui si camere la BAC.

              Nu sustin c-ar fi suficient sa se reformeze doar “interiorul”. Spun doar ca de acolo trebuie inceput.

          • Dedalus spune:

            In cazul Turciei erau alte vremur, cele ale lui Ataturk…. Plus ca intradevar exista in Turcia prezenta (sau a existat…) o miscare “luminata”, numeroasa si puternica. Nu e cazul ROmaniei, unde sunt doar cativa ametiti care mai au idee ce ar trebui sa fie in educatie.

            ===

            Metafora cu inghetata la Polul Nord vrea sa arate ca nu poti vinde ce nu se cere.

            Ca sa apara o cerere a educatiei in Romania, trebuie ca oamenii care nu depun efort pentru a reusi in viata sa nu aiba aceleasi sanse ca si cei care depun acel efort. Despre asta e vorba – despre concurenta.

            Care e admirabila si sublime, dar nu exista deloc in tara noastra. Dupa cum nici piata noastra a a muncii e oricum numai flexibila – nu.

            • Renko spune:

              Paralela cu Turcia este potrivita doar pt partea de inceput (la care m-am si referit). La inceputul sec XX si rss ro si Turcia erau inca in evul mediu. Din pacate pt noi “societatea” proaspat iesita din sclavagism a fost “nivelata” de senilele egalitarismului. Egalitarism diferentiat.

              Stiu ce-ai vrut sa spui cu inghetata de la Polul Nord (precizarea probabil c-a fost pt cititori) dar nu este metafora. Poate comparatie. Insa aici nu facem critica literara.

              Stiu ca este vb despre concurenta. Pe care “statul” de tip politically-corect o perverteste cu ajutoarele sociale. Pana la urma daca inveti iti gasesti de munca in *ue. Asta asa… app de concurenta. Tocmai din cauza ca in rss ro competenta, seriozitatea, loialitatea, cinstea, munca nu sunt recunoscute apreciate si rasplatite corespunzator. Asadar… despre care “piata-a-muncii” discutam?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Toma Patrascu


Alexandru Toma Patrascu

Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT Citeste mai departe


E randul tau

Pare-sa ca padurile tropicale, foarte sensibile la schimbari de clima (seceta, temperaturi ridicate)...

de: Sorin

la "O ipoteză fascinantă: Încălzirea globală antropogenă a început cu 7.000 ani în urmă, stopând o nouă glaciație! Se va schimba paradigma climatică actuală?"

Cauta articole

octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)