Home » Cultura »Politica & Doctrine » Citesti:

Pentru o etică a onoarei: In memoria lui Albert Camus

Vladimir Tismaneanu ianuarie 4, 2016 Cultura, Politica & Doctrine
6 comentarii 1,672 Vizualizari

Atunci când suntem agresaţi de atâtea ştiri deprimante, atunci când ajungem la disperare văzând cum nimicnicia morală prosperă, atunci când nihilismul renaşte sub ochii noştri (dar a murit el oare vreodată în toţi aceşti ani dominaţi de năluciri ideologice?), atunci când hienele, lichelele, canaliile şi delatorii, îmbătaţi de ură, predică furibund de la pseudo-amvonul Cetăţii, batjocorind şi spurcând tot ceea ce a mai rămas de batjocorit şi de spurcat, ei bine atunci îl recitim, trebuie să-l recitim pe Albert Camus. Când se vorbeşte despre “trădarea intelectualilor”, se uită adeseori că au existat intelectuali care nu au trădat. Cand ni se spune ca totul este o apă si-un pamant, adică noroi, să ni se permită să-i recitim pe Albert Camus, pe Monica Lovinescu si pe Virgil Ierunca. Să-i evocam si să-i invocăm in favoarea unei etici a onoarei.

În urmă cu peste cinci decenii, la 4 ianuarie 1960, înceta din viaţă, într-un tragic şi absurd accident de automobil, Albert Camus. Îmi revine în memorie o frază a autorul “Omului revoltat”, de fapt un principiu director menit să avertizeze împotriva radicalismelor utopice: “Nici unul dintre relele pe care totalitarismul pretinde că le remediază nu este mai rău decât totalitarismul însuşi”. La un ceas istoric în care părea că nu există vreo şansă de a ţine piept avansului totalitarismului comunist, când intelectualii de marcă ai Vestului acceptau să devină megafoane pentru „campania pentru pace”, Camus şi puţini alţii au rostit adevărul. Au denunţat falsificarea noţiunilor esenţiale de bine şi rău. Au susţinut lupta pentru libertatea culturii. Să-i numim aici pe Raymond Aron, Hannah Arendt, Isaiah Berlin, Arthur Koestler, Eugene Ionesco, George Orwell, Michael Polanyi, Manes Sperber, Karl Jaspers, Czeslaw Milosz, Ignazio Silone, Jeanne Hersch.

Impresionată de onestitatea poziţiilor politice şi filosofice ale lui Camus, Hannah Arendt l-a numit unul dintre puţinii oameni onorabili din Parisul anilor 50. Spre deosebire de Sartre, Francis Jeanson, Simone de Beauvoir ori Maurice Merleau-Ponty, spre a-i numi doar pe aceştia, Camus nu a avut motive să roşească în momentul în care, în februarie 1956, urmaşul lui Stalin, Nikita Hruşciov denunţa “cultul personalităţii”, în fapt un sistem criminal de la momentul întemeierii sale. Pentru Camus, ororile totalitare, Dachau şi Kolyma, făceau parte dintr-o unică monstruozitate, aceea născută din utopia ingineriei sociale absolute, a Palatului de Cristal menit să justifice Marea Teroare şi Kristallnacht-ul valpurgic. Nimeni nu a diagnosticat mai precis decât autorul “Omului revoltat” genealogia şi consecinţele demonismului nihilist al veacului XX.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "6 comments" on this Article:

  1. Alina Ion spune:

    Va multumesc, domnule Tismaneanu! Este mare nevoie de asemenea exemple pentru ca nu totalitarismul a dus omenirea mai departe, ci speranta ca poate fi invins.

    • Dante69 spune:

      Asa este. Totul devine posibil cand adevarurile nu mai pot fi rostite iar in locul lor limba de lemn ascunde sublimand bolile unei lumi. Camus a avut intuitia si puterea interioara sa se sustraga pasiunilor unora ca Malraux, Sartre, De Beauvoir si chiar Tristan Tzara imediat dupa razboi. El a fost vesnicul exilat (Strainul) totusi si purta altfel de sensibilitati.

  2. Georgiana spune:

    O singura remarca, altfel articolul e demn de toata stima: Ignazio Silone a fost deconspirat ca informator fascist de catre istoricul italian Mauro Canali. Cred ca locul sau langa celelalte nume mari ale eticii onoarei este problematic.

  3. F. P. spune:

    Tabloul de inceput zugraveste ideea “totul este o apa si-un pamant”, deci trebuie sa-l recitim pe Camus, Lovinescu, Ierunca si nu numai. In viata reala se spune ca nimeni nu gandeste pentru tine, cu toate acestea exista mari dascali ai omenirii. O singura divergenta: daca cei mai multi si mai straluciti intelectuali ar fi strigat in megafoanele “campaniei pentru pace”, in urma cu 12-13 ani, salbaticia totalitarismului terorist (Statul Islamic), nu ar fi existat.

  4. ion adrian spune:

    Mitul lui Sisif , ce eseu filozofic absolut superb.

  5. Alexandru spune:

    Adevarat graiti, domnule Tismaneanu.
    Pe aceeasi lungime de unda, recomand cartea lui Michel Onfray – “L’ordre Libertaire: la vie philosophique d’Albert Camus”



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)