vineri, martie 29, 2024

[poliție + psihiatrie] x politică = ?

În memoria lui Vasile Paraschiv[i]

Pe 26 octombrie pe la ora 16 am fost pe platoul din Dealul Patriarhiei. Aveam la piept un colan pe care erau înșirate patru portrete: al Patriarhului Kiril, al lui Vladimir Putin, al Patriarhului Daniel și al lui Liviu Dragnea. M-am tăiat la mână stângă și am împărțit bani. Acțiunea a durat circa un minut, după care am fost oprit de jandarmi, dus la secția de poliție și anchetat. N-am să mă opresc aici asupra părții polițienești, ci asupra ultimului episod al acestei zile, în care am fost dus la Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia. Cred că dintre cele întâmplate în ziua aceea, acesta este episodul cel mai grav și care arată în ce lume trăim.

La încheierea cercetărilor de la sediul poliției, pe la ora 19:30, mi s-a comunicat că urma să fiu condus la spital, pentru „analize”. Am înțeles abia în ambulanță că mergem la psihiatrie. Ironia face că pe ușa din spate a mașinii era lipită o foaie A4 pe care scria „Protest național” (și care anunța o acțiune sindicală a celor ce lucrează pe ambulanțe). Poliția m-a predat la camera de gardă pe baza unui proces-verbal care menționa că am avut o „tentativă de suicid”. Din primele momente ale conversației, medicul mi-a replicat că vizita Patriarhului Kiril nu avea nicio semnificație politică și că pe Dealul Patriarhiei se desfășura o procesiune religioasă și atât. Dar că – în același timp – trebuie să mă interneze, pentru că nu are nicio garanție că nu mă voi întoarce la Patriarhie. De ce s-a simțit obligat un medic să mă oprească de la o eventuală continuare a acestei acțiuni? N-am primit un răspuns și oricum nici nu aveam nicio intenție să mă întorc…

În acest punct, în cabinet a mai intrat o doamnă doctor. I-am explicat și ei că era vorba de un gest artistic, însă nici dânsa n-a fost deloc sensibilă la acest argument. Din contră; a spus că mai bine rămân la spital, decât la secție. Întrebați, polițiștii care m-au însoțit au declarat că misiunea lor s-a încheiat și că nu există un mandat de reținere. Totuși, medicii insistau că trebuie să fiu internat, cel puțin peste noapte. De ce au considerat psihiatrii că sunt responsabili de reținerea mea și de continuarea acțiunii polițienești e încă o întrebare la care nu am răspuns. Din tot dialogul am înțeles doar că se simțeau mandatați de poliție să se asigure că nu voi tulbura liniștea publică.

La un moment dat, medicul de gardă a ieșit din cabinet ca să îi telefoneze comandantului secției de poliție unde fusesem interogat. Avea nevoie, mi-a spus, de lămuriri. Poate greșesc, dar mi s-a părut că medicul aștepta o încuviințare de la șeful poliției, ca și cum se afla într-o relație de colaborare, dacă nu chiar de subordonare, cu acesta. Trebuie să mai spun că pe tot parcursul șederii mele la spital nu s-a pus niciodată problema sănătății mele, n-am fost întrebat dacă mă simt rău, sunt deprimat sau dacă am nevoie de un pahar de apă. Era vorba numai de reținerea mea, nu de repetarea așa-zisei „tentative de suicid”.

După câteva ore la camera de gardă, medicul a consimțit să îmi dea drumul cu condiția să merg acasă. Era de acord să mă elibereze doar dacă cineva „responsabil” din familie venea să mă ia de la spital și se angaja să mă conducă la domiciliu. A venit soția. A trebuit să semneze o hârtie prin care promitea să mă supravegheze în următoarele ore și zile. Cum i-a spus medicul între patru ochi „să stau acasă vreo două zile, măcar până se termină agitația de la Patriarhie”. „Pentru că sunt imprevizibil”.

În scrisoarea medicală pe care am primit-o la externare se menționează că „pacientul este liniștit, cooperant, OTS, fără modificări psihice în sfera gândirii și a afectivității.” „Nu reprezintă un pericol pentru sine și cei din jur la momentul examinării.” Diagnosticul este „tulburare de adaptare”, ceea ce nu este același lucru cu „tulburarea ordinii publice”. Și totuși, în acest paralelism involuntar și ironic dintre diagnosticul psihiatric și cel polițienesc se deschide o întreagă zonă tulbure și întunecată, o zonă unde nu am crezut că mai este posibil să ne întoarcem. Până în seara zilei de 26 octombrie 2017.

NOTE _____________________


[i] Vasile Paraschiv (1928-2011) a fost muncitor și unul dintre cei mai activi opozanți ai regimului Ceaușescu. Inițiativele lui au fost inițial îndreptate mai ales spre organizarea unor sindicate adevărate, care să apere drepturile muncitorilor, și apoi s-au extins împotriva dictaturii în general. Pentru acțiunile lui, Vasile Paraschiv a fost – în repetate rânduri – arestat, torturat și internat în spitale de psihiatrie. Am avut onoarea să-l cunosc pe domnul Paraschiv cu ocazia lucrului la un film despre Europa Liberă, „Cold Waves/ Război pe calea undelor”. Trebuie să adaug că mica mea experiență acționistă nu reprezintă nici a mia parte din ceea ce a avut curajul să facă Vasile Paraschiv. Iar efemera mea vizită la Spitalul Obregia este o glumă în raport cu ceea a trebuit să îndure el. Vasile Paraschiv ne-a lăsat un testament politic, scris în 2003. Cred că merită recitit.

.

Distribuie acest articol

82 COMENTARII

  1. Și cind te gindesti ca se spune ca nu exista suficienți medici, iar cei care sunt trebuie sa joace roluri de tablagii.
    Ar fi meritat menționate numele respectivilor medici, medici care-și permit sa facă aprecieri politice dincolo de menirea lor.

    • Totusi cred ca domnul Solomon a ajuns intr-un loc potrivit cu starea lui de sanatate chiar fara vointa lui.Cum nimic nu este intamplator, a medita la cele intamplate si apoi a incerca sa se priveasca pe sine dintr-un punct exterior personalitatii sale poate il va ajuta sa vada fatete ale personalitatii sale care au generat aceasta intamplare.

  2. Eu cred ca este cazul ca statul sa fie actionat in justitie pentru abuz. Aceste institutii care abuzeaza oamenii pentru manifestari nonviolente trebuie sa isi asume responsabilitatea; este inacceptabil sa toleram astfel de abuzuri.
    Multumesc domnule solomon pentru aceasta relatare.

  3. Respect pentru curajul de a protesta! Nu va opriti! E grava situatia in care a ajuns Romania. Clica de penali, anchetati sau (inca) neprinsi nici macar nu se mai preface. Daca nu eram in UE, daca Putin era seful, probabil acum erati inchis, „sinucis” sau disparut… E foarte, foarte grav!

  4. Banuiesc ca in spitalele de psihiatrie inca sunt medici din aceia cu grade sau obedienti fata de cei cu grade. Inainte de ’89, multi cetateni, considerati „factori de risc” de catre Securitate, ajungeau prin spitale de psihiatrie…
    Domnule Solomon, eu v-as sfatui ca, bazandu-va pe toate documentele pe care le aveti (hartii, filmari etc.), sa consultati un avocat si sa intentati o actiune in justitie. Nu stiu daca pentru sechestrare, dar sigur un avocat va poate ajuta. Macar asa, de curiozitate, sa vedeti daca poate exista o motivatie oficiala pentru ceea ce vi s-a intamplat…
    Poate sunt si avocati, priceputi si voluntari, care citesc contributors.ro… :)

    • Gratie HOTĂRÂRII nr. 272/26 august 2017 a UNIUNEA NAȚIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA CONSILIUL UNIUNII, avocati, priceputi si voluntari, care citesc contributors.ro, exista, dar nu sunt iresponsabili, ca sa riste. (Art. 4 – …(3) „Omisiunea avocatului de a urmări încasarea și/sau executarea contractelor de asistență juridică cel puțin în limita onorariilor minimale prevăzute în Anexa la prezenta Hotărâre constituie abatere disciplinară. Dacă inspectorii Casei de Asigurări a Avocaților constată săvârșirea aceste abateri vor sesiza obligatoriu consiliul baroului din care face parte avocatul”). Dacaa dl. dovedsta ca nu ARE NICIO SURSA DE VENIT SI NICI BUNURI, poate sa obtina o asistenta gratuita . Poate sa incerce la dl. av. Serban Nicolae!

      • Ei, nu va speriati, am scris „voluntari” in sensul de „cu initiativa”. Nici nu ma gandeam ca in Romania s-ar putea face avocatura „pro bono”. Din ce scrieti, deduc ca Uniunea Barourilor a trasat clar limitele in care se pot presta servicii de catre avocati. Nici nu m-as fi asteptat la altceva. :)
        Sunt convins ca-s multi avocati care ar lucra in interes public, fara plata, dar, daca nu-i lasa Baroul, nu pot fi „iresponsabili”, evident.

  5. Domnule Solomon,

    Chiar dacă întâmplarea dvs. amintește de niște vremuri întunecate, totuși nu mai suntem în acele timpuri. Cu siguranță că veți avea câștig de cauză dacă îi veți da în judecată pentru reținere ilegală. Medicii ăștia trebuie să învețe o dată pentru totdeauna că avem niște drepturi de care nu au voie să dispună după bunul plac și că pot plăti scump dacă o fac. Altfel, vor face la fel cu următorul „pacient” și cu următorul, până când va deveni o practică obișnuită, chiar dacă abuzivă.

    • Autorul articolului a ajuns la spitalul psihiatric după ce s-a automutilat în public. Nu știu cum ar fi fost reținut ilegal dacă era vorba de un demers de constatare medicală – este sau nu un pericol pentru sine și/sau pentru altcineva? E o discuție separată dacă asta e abuziv, din perspectiva libertății individuale, imixtiunea medicală de acest tip. Dar nu e vorba de o tară comunistă, din punctul ăsta de vedere, pentru că e ceva ce se întâmplă în toată lumea (culminând cu internarea medicală nevoluntară, care este reglementată legal). Dacă e ok sau nu, e una, dar nu e un instrument de persecutare de tip comunist, invocată fiind siguranța individului (considerat aici „imprevizibil” după self harm) și a celor din jur.
      Din ce am citit, nu susține că a fost sechestrat sau reținut ilegal.
      Problematic mi se pare:
      1. că la poliție i s-a spus că îl duc la „analize”, când era vorba de psihiatrie (nu știu dacă i s-au făcut analize, ideea articolului fiind că nu a existat tocmai investigație medicală)
      2. că în acele ore petrecute la spital spune că, practic, nu a fost întrebat de sănătate. Totuși, înțeleg că au discutat despre motivația gestului său și medicii au încercat să afle detalii despre comportamentul lui în cadrul evenimentului de la patriarhie (poate greșesc)

  6. Tot ceea ce putem banui este, intr-adevar, ca exista o cooperare intre ministerul de interne si ministerul sanatatii in cadrul carei s-a actionat in acest fel. Insa banuiala noastra nu poate fi considerata serios daca nu reusim sa facem o ancheta oficiala (sau, macar recunoscuta oficial) asupra acestei intamplari. Eu cred ca trebuie sa faceti o reclamatie la ministerul sanatatii in urma careia sa se faca o ancheta pentru a lamuri tarasenia. Altfel, actiunea dumneavoastra va fi discreditata si nu vom afla, si nici nu vom schimba, nimic. Daca aveti timpul, energia, si taria sa continuati, eu va doresc succes. N-ati vrut sa ne dati numele medicului de la Obregia, inteleg ca sa nu-i provocati cine stie ce criza de constiinta care se poate lasa cu cine stie ce urmari „imprevizibile”.

  7. Este halucinant ce vi s-a intimplat. Nu inteleg de ce nu ne spuneti si numele doctorilor respectivi. Daca v-au retinut impotriva vointei dvs. de ce nu depuneti o plangere penala (sechestrarea unei persoane este infractiune)?

  8. Dar uite, spre deosebire de noi astia care ne intrebam zi de zi in ce dracu de lume traim si daca o fi problema noastra sau a cui, tu ai in mod oficial recunoscut de statul roman ‘tulburare de adaptare’. Deci poti fi mai linistit. :)

  9. Asta probabil deoarece oamenii nu vin de buna-voie si nesiliti de nimeni si nimic la…
    SPITALUL DE PSIHIATRIE.
    Cineva care se ocupa cu abuzurile si drepturile omului v-ar putea oferi date statistice: cat % din adusi, % din internati, au fost insotiti de POLITIE?
    Si avand in vedere increderea de care se bucura organele noastre competente, faptul ca ambii lucratori sunt platiti ca si ceilalti de la bugetul statului ceea ce ii face solidari intre ei, avand si privilegii, nu vad de ce ar mainifesta vreo intelegere pentru dvs ori fata de vreun pacient adus de politzieni!
    Ca sunt adusi cu predilectie cei care deranjeaza prin comportamentul lor organele competente ale statului roman si restul sunt uitati pe strazi – care reprezinta majoritatea absoluta, fiind si homleshi exploatati si neasistati de nimeni -, tine si de numarul de locuri disponibile acolo, functie de bugetul alocat lor.

  10. Domnule Alexandru Solomon, medicii sau orice alt fel de cadre medicale nu au dreptul sa va interneze, nici macar sa va consulte impotriva dorintei Dvs. Aveati dreptul sa refuzati consultatia ( ca veni vorba, v-a consultat cineva? ) pe semnatura, cu atat mai mult eventuala internare. Cred ca din cauza asta medicul de garda a sunat comandantul politiei sau ce-o fi fost el, sa se lamureasca ce ar putea face sa va retina impotriva vointei Dvs.

    • Nu a fost vorba de internare aici, dar există lege în acest sens. Nu zic că e bună, nu zic că e rea, cred că merită să cunoaștem reglementările sociale care ne afectează, la o adică, drepturile. Tocmai pentru a fi apărați și a iniția o schimbare, dacă ceea ce este legiferat nu ne reprezintă. Concluzia e că poți fi internat împotriva voinței tale. În cazul lui Alexandru Solomon nu a fost dispus acest lucru de către medicii care (nu mă pronunț cum, punctul de vedere al autorului e exprimat în articol), teoretic, cel puțin, îl examinează pentru a stabili dacă urmează sau nu internarea:

      „In ceea ce priveste procedura de internare nevoluntara aceasta se aplica dupa ce toate incercarile de internare voluntara au fost epuizate si in conditiile in care un medic psihiatru abilitat, constatand ca persoana sufera de o tulburare psihica apreciaza ca:

      Din cauza acestei tulburari psihice exista pericolul imminent de vatamare pentru sine sau pentru alte persoane.

      Solicitarea internarii nevoluntare a unei persoane se poate face de catre:

      Reprezentantii politiei; jandarmeriei, parchetului sau ai pompierilor

      Motivele solicitarii internarii nevoluntare se certifica sub semnatura de catre persoanele sus-mentionate, cu specificarea propriilor date de identitate, descrierea circumstantelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntara, a datelor de identitate, descrierea circumstantelor care au condus la solicitarea de internare nevoluntara, a datelor de identitate ale persoanei in cauza si a antecedentelor medicale cunoscute.”

    • Domnule Damian, mi-au placut articolele dvs despre dl Morar, insa de data asta ma dezamagiti. Autorul spune ” Aveam la piept un colan pe care erau înșirate patru portrete: al Patriarhului Kiril, al lui Vladimir Putin, al Patriarhului Daniel și al lui Liviu Dragnea. M-am tăiat la mână stângă și am împărțit bani. ” si dvs vi se pare un abuz faptul ca politia l-a luat din spatiul public si l-a dus la un consult psihiatric? Mai cititi inca o data randurile. Treceti de partea emotionala si abordati situatia strict din pct de vedere rational. Ma asteptam la mai multa profunzime din partea dvs :-)

      PS: imi aminteste de episodul cu stegarul dac la A3 :pe care il aplaudau toti ca fiind mare patriot -)

      • @ toma,
        „Domnule Damian, mi-au placut articolele dvs despre dl Morar”, zici.
        Te intreaba si socoate: nu cumva si articolele despre Morar erau scrise in aceiasi cheie de dl Damian? Caci banuiesti ceva ” Ma asteptam la mai multa profunzime din partea dvs :-) „

    • „Aveam la piept un colan pe care erau înșirate patru portrete: al Patriarhului Kiril, al lui Vladimir Putin, al Patriarhului Daniel și al lui Liviu Dragnea. M-am tăiat la mână stângă și am împărțit bani.”

      Îmi atrageți atenția asupra pasajului acesta, întreg. Să înțeleg că e chestie de psihiatrie dacă port la vedere portrete cu oameni publici? Sau dacă împart bani?

      Da, dincolo de asta, înțeleg că autoritățile ar putea interveni dacă cineva se taie la mână, să presupunem că jandarmii au crezut sincer că au de-a face cu un sinucigaș. I-a pălit brusc grija pentru sănătatea lui și nici nu-s obișnuiți cu ideea unui astfel de protest, au crezut că are probleme psihice. Fie. Dar doctorii ce scuză au? Acolo e neînțelegerea, acolo e abuzul, în ideea unor doctori care devin o extensie a jandarmeriei, mă gândeam că ar fi evident asta. Singurul, singurul caz în care reținerea cuiva într-un spital este legitimă e bazat strict(!) pe temeiuri medicale. După ce povestește autorul, e imposibil, oricât de mult am încerca, să presupunem rezonabil că doctorii au crezut că au în față pe cineva cu probleme psihice. Poate v-au scăpat pasajele astea,

      În acest punct, în cabinet a mai intrat o doamnă doctor. I-am explicat și ei că era vorba de un gest artistic, însă nici dânsa n-a fost deloc sensibilă la acest argument. Din contră; a spus că mai bine rămân la spital, decât la secție.

      Sau,

      Trebuie să mai spun că pe tot parcursul șederii mele la spital nu s-a pus niciodată problema sănătății mele, n-am fost întrebat dacă mă simt rău, sunt deprimat sau dacă am nevoie de un pahar de apă.

      Da, e categoric un abuz, unul grav, sinistru chiar.

      • Nu domnule Damian, nu aveti dreptate. Va iau emotiile in fata rationamentului.

        Pasajul cu doamna doctor vi-l explic (desi imi e un pic jena stiindu-va capacitatea intelectuala) – niciun medic din lume nu ar fi crezut povestea „expresiei artistice” in fata unui om care se automutileaza in public si mai incepe sa isi arate si sangele. In plus doctorul a aratat multa bunavointa explicandu-i ca in situatia de fata (fiind adus de politie si find inca juridic vorbind sub controlul poitiei – si nu jucati aici va rog cartea sentimentalismului ieftin vai legea e securista – e valabila in orice tara democratica aceasta lege) „a spus că mai bine rămân la spital, decât la secție”. Deci i-a dat o portita de scapare. La sfarsit nici nu i-a dat o hartie care ii poate ruina viata si cariera mai departe „de nebun”.

        Al doilea pasaj cu paharul cu apa – mergeti in orice spital din Romania si veti avea aceeasi experienta. Ieri pe platforma Hornews domnul Tapalaga avea un articol despre cum s-au comportat medicii in cazul Colectiv povestind aceeasi experienta. Experienta pe care o cunosc personal (nu Colectiv, ci in alte circumstante).

        Nu incercati sa dati o masura politica (asa cum incearca autorul) a ceea ce s-a intamplat caci nu sunteti departe de jurnalismul lui Gadea.

        Profund dezamagit si manios domnule Damian – mai ales ca raspunsul dvs denota fie o incapacitate de a rationaliza (si nu a trage concluzii pe baze emotionale) un articol, fie poate (se intampla oricui :-) ) cadeti in „efectul Dunning-Kruger”. Treziti-va !

        • De ce nu mă mir de o asemenea replică. Am pus o întrebare și am formulat un argument pornind de la fapte, citate din articol. Răspunsul e un non-sequitur, fapt deloc surprinzător, care folosește pe post de „argument” suplimentar așa-zisa „incapacitate [a mea] de a raționa”. Chiar așa. Mă rog, nici replica asta n-ar trebui să mă mire, în context – presupun că o pot folosi pe post de QED.

      • “Dar doctorii ce scuză au?”

        Adica de ce n-au hotarat pe loc ca cineva care se taiase mai devreme cu cutitul in public nu trebuie tinut putin sub observatie si trebuie lasat sa plece imediat, pentru ca, in mod evident, taiatul cu cutitul in cazul lui este un gest artistic si cetateanul cu pricina nu reprezinta niciun pericol pentru sine si pentru altii, prin alte posibile manifestari artistice? Mi se pare deplasat ca doctorii s-au apucat sa-i dea domnului Solomon lectii despre adevarata semnificatie a vizitei patriarhului Kiril, dar asta e doar lipsa de buna cuviinta, nu abuz. Faptul ca au chemat sotia si l-au lasat sa plece peste cateva ore mie mi se pare rezonabil. Cred ca dvs si altii din bula incercati sa jucati o partida care e in mod clar pierduta din start. Incercati sa explicati situatia unui strain, pe post de observator independent, si sa obtineti un punct de vedere. Eu am incercat.

        • `Adica de ce n-au hotarat pe loc ca cineva care se taiase mai devreme cu cutitul in public nu trebuie tinut putin sub observatie si trebuie lasat sa plece imediat, pentru ca, in mod evident, taiatul cu cutitul in cazul lui este un gest artistic si cetateanul cu pricina nu reprezinta niciun pericol pentru sine si pentru altii, prin alte posibile manifestari artistice?`

          Reluăm pasajele relevante, vor fi mai greu de procesat, cine știe:

          În acest punct, în cabinet a mai intrat o doamnă doctor. I-am explicat și ei că era vorba de un gest artistic, însă nici dânsa n-a fost deloc sensibilă la acest argument. Din contră; a spus că mai bine rămân la spital, decât la secție.

          Trebuie să mai spun că pe tot parcursul șederii mele la spital nu s-a pus niciodată problema sănătății mele, n-am fost întrebat dacă mă simt rău, sunt deprimat sau dacă am nevoie de un pahar de apă.

          `Incercati sa explicati situatia unui strain, pe post de observator independent, si sa obtineti un punct de vedere. Eu am incercat.`

          Depinde de străin, nu? Dacă „observatorul independent” e adept al regimului lui Putin, s-ar putea să-i știu punctul de vedere de la bun început.

          Nu de alta, dar înainte de a „argumenta” pe bază de dovezi anecdotice, haide să găsim fapte, să ne raportăm la realitate, nu la povești. Nu de alta, dar proteste neobișnuite, inclusiv care pun în primejdie sănătatea protestatarului, se întâmplă și prin alte părți, nu sunt chiar atât de neobișnuite: oameni care refuză să mănânce, defilează goi și/sau în cușcă prin public, își cos buzele, se atârnă în cârlige șamd. Dați-mi, domnule, unul singur în care protestatarii au fost internați cu forța, au fost reținuți de medici pentru orice alte motive decât unele medicale, nu pentru că – citez, ca să fie clar, că văd mai sus că nu prea e – „e mai bine decât la secție”. Un singur caz, din lumea civilizată, democratică. Eu vă pot aduce vreo două, dar din Rusia, cazurile Larisa Apar, vinovată de a fi scris un articol despre abuzurile din spitalul în care a fost ulterior internată (de miliție, cu forța), sau Alexei Moroșkin, autorul unei postări polemice despre crearea unei republici libere a Uralilor – instanța l-a trimis șase luni la spitalul de nebuni pentru asta.

          • „Ati intuit corect. Eu vorbesc fluent ruseste si unul din strainii pe care l-am interbat era chiar Putin. Am fost desconspirat, asta este.”

            Prostii.

            Mulțumesc de exemplu. Citez din articol:

            „The doctors were like, ‘This is ridiculous, why did they bring you here?'” Allred told the Daily News.

            Să traduc?

            • Evaluarea tot i-au facut-o si aluia. Era cazul sa se comporte mai rezonabil cei doi medici de la noi? Am zis asta din primul comentariu. Ce i s-a intamplat domnului Solomon probabil ca e “business as usual” la psihiatrie pentru cazurile de alarma falsa, nu incercari de a reduce la tacere opozantii regimului ca in Rusia. Banuiesc ca nimeni dintre cei adusi la psihiatrie impotriva vointei lor nu pleaca acasa in 5 minute. Sper sa vina si ei cu un punct de vedere.

    • (a) ” Un răspuns în justiție ar trebui dat acestui caz de abuz sinistru.”

      Desigur, domnule Damian. Indignarea dvs democratica este perfect justificata in acest caz evident pentru toata lumea si ar trebui sa va credem, dar este si sincera ? Nu de alta , dar vine in totala cu comportamentul dvs de autor Contributors.ro care cu de la sine putere si intr-o clasica maniera de tip militienesc pentru care nu exista articolul 30 din Constitutia Romaniei , cenzureaza cu de la sine putere opiniile si comentariile care nu-i convin lipindu-le stampila [ non-dialog] si condimentand-o cu insinuari,amenintari, etichete, atribuiri, si ” argumentum ad-hominem” .
      Ultimul exemplu este aroganta stilistica si modul in care l-ati ghilotinat in ultimul dvs articol (http://www.contributors.ro/editorial/un-elefant-la-curtea-constitu%C8%9Bionala/#comments ) pe un comentator numit Hantzy ( care este doar ultimul dintr-un sir foarte lung.. :) ) :

      (b) Hantzy spune:
      21/10/2017 la 14:27
      [Doc spune: Non-dialog. Presupun că majoritatea cititorilor mei sunt deplin capabili să-mi citească articolele, eventual cu nume cu tot. Presupun că dacă contribuie cu comentarii, sau dacă sunt interesați doar să le citească, o fac din alte motive decât să regăsească articolul explicat cuiva care fie nu reușește fie vrea să facă asta, din cine știe ce motiv, și insistă să demonstreze asta. Următoarele comentarii pe tipic vor intra direct la moderare.]

      Ca sa nu existe confuzie , hotarati-va ce alegeti in stilul lui Buridan , respectiv daca ramaneti oficial la defilare cu declaratia formala de tip (a) prin care protestati cu tarie impotriva instantelor care interzic dreptul la libera exprimare a opiniei, sau daca ramaneti la comportamentul real de tip (b) prin care aplicati in practica ceea ce criticati in teorie si mod formal.

  11. De ce nu ați luat legătura cu un avocat? Adică să sunați din spital un avocat? Internarea medicală nu o poate decide decât un judecător. În rest se poate vorbi, de la un anumit moment al șederii dumneavoastră la spital încolo, împotriva voinței dumneavoastră și fără o încheiere judecătorească sau a unei ordonanțe a organului de urmărire penală de infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal. Oricum, nu e târziu nici astăzi să formulați o astfel de plângere penală. Poate costa ceva, dar dacă alegeți un avocat care știe carte (adică nu unul care apare la tv :) ) vă puteți lămuri dacă sistemul v-a abuzat sau nu. Măcar să știți ce drepturi aveți data viitoare :))

    • P.S. Vă dau un capăt de ață: citiți cu atenție și cu voce tare art. 247 Cod procedură penală și când ajungeți la „(…) a suspectului sau inculpatului” vă opriți și vă adresați următoarea întrebare, evident tot cu voce tare :): am comis vreo infracțiune? – și dacă răspunsul este NU, atunci este evident că nu ați fost și nici nu sunteți niciun moment suspect sau inculpat. Așadar, nefiind suspect sau inculpat (adică nu a fost începută urmărirea penală in personam) măsura internării medicale provizorii nu vă putea fi aplicată :) Q. E. D.? :))
      P.P.S. Accept și Bitcoin pentru consultație :)

  12. Alex, trebuie sa pui numele medicilor, eventual si ale agentilor de la sectie daca ti le amintesti, si sa-i invitatam la o discutie publica sine ira et studio, calma, cu cartile pe fata. Tocmai pentru ca problema e una de sistem, care a ramas evident in urma realitatilor. Avocatii si ONG de human rights sigur se vor implica.
    Poate n-o sa vina, dar trebuie incercat. Sau poate vor veni si spune si ei punctul lor de vedere, poate vor explica cum toti deranjatii adusi de politie zic ca sunt ok si vor acasa, iar daca le dau drumul si pe urma aia se sinucid sau doamne fereste omoara pe cineva, raspund cadrele medicale, se duce presa cu scandal peste ei, cum s-a mai intamplat.
    Cum echilibram astea doua cerinte, ca sa nu se mai ajunga la abuzuri sau episoade ridicole ca asta prin care te-au trecut pe tine.
    How about that? La MTR?

    • Stimate domnule Ioniță
      Intervenția dvs, corectă și ponderată, m-a făcut să vă răspund. Dvs și nu dlui Solomon. Vizita patriarhului Chiril în România este în ton cu tentativele expansioniste ale Rusiei Putiniste și cu arghirofilia BOR.
      Dar…gândiți-vă la modalitatea de protest aleasă. Sincer, dacă pe stradă. în apropierea mea, cineva ar începe să arunce cu monezi și să se taie până la sânge, m-aș îndoi de sănătatea lui mintală și – probabil – aș părăsi locul.
      Dl. Solomon este un important om de cultură însă modalitatea de protest aleasă este mai potrivită pentru o scenă de teatru sau un scenariu de ficțiune, decât pentru o stradă circulată (și) de oameni normali.
      A cere sensibilitate jandarmilor care l-au săltat este la fel de nerealist cât a-i cere sensibilitate dlui Codrin Ștefănescu. Antrenamentul jandarmilor este destinat altor scopuri.
      Cei care critică vehement comportamentul medicilor psihiatri cunosc cu exactitate de ce informații dispuneau – ab initio – acei medici?

    • E clar ca nu au niciun protocol pentru proteste de-astea artistice gen performance art, si l-au bagat pe bietul om in aceeasi oala cu tacanitii si sinucigasii. Si politistii, si ce e mai grav, si doctorii.

    • Publicarea numelor? Cam periculoasă propunere, d-le Ioniţă. Dacă a fost (şi este) posibil ca cineva să fie dus şi ţinut la psihiatrie doar pentru că a protestat paşnic, atunci nici nu vreau să mă gândsc ce s-ar fi întâmplat cu el dacă ar fi părăsit cadrul „legal”, adică dacă ar fi publicat nişte nume.

    • ” Tocmai pentru ca problema e una de sistem, care a ramas evident in urma realitatilor. Avocatii si ONG de human rights sigur se vor implica.
      Poate n-o sa vina, dar trebuie incercat. Sau poate vor veni si spune si ei punctul lor de vedere, …”.

      ” Poate” :) ) . In acest caz este de apreciat sinceritatea pentru ca acesta este gradul real al implicarii avocatilor , ONG-urilor si societatii civile in general ( exceptiile confirma regula ).

  13. Se numeste comunism si suntem in comunism de 71 de ani, indiferent de aparente.

    Nu s-a schimbat nimic, doar ca au evoluat metodele partidului unic, PCR, devenit FSN, apoi PDSR si acum numit „PSD”.

    Tot stat totalitar este, tot prostii si slugile sunt la conducere.

    Pentru aceia care mai cred in vise si se declara „optimisti” in privinta democratiei romanesti, treziti-va la realitate! Inca avem in politica nume sonore precum Valer Dorneanu, Victor Ciorbea, Calin Tariceanu etc.

    Daca tot credeti ca s-a schimbat ceva, avand in vedere ca aceiasi oameni sunt la putere de atatia ani… poate chiar ar trebui sa mergeti la psihiatru.

  14. Domnule Solomon. Medicii nu va pot retine in spital contra vointei dumneavoastra. Politia a facut un abuz ca v-a transportat la psihiatrie fara a exista un ordin judecatoresc in privinta asta. Exista o motivatie legala doar pentru transportul dumneavoastra la spital de urgenta. Dar medicii nu sunt organe de retinere. Repet, legea ii impiedica sa va retina contra vointei dumneavoastra.
    Este ingrijorator ca se poate intampla asa ceva cu un om de pe strada care protesteaza. Dar trebuie sa aveti in vedere ca politistii sunt in situatia ingrata in care se intreaba pe buna dreptate daca cineva care se taie cu lama nu cumva are alta problema decat cea strict de protest. Si uman vorbind, pot lua decizia la fata locului de a temporiza si aplana situatia conflictuala. Eu cunosc o persoana care are cu adevarat probleme psihice ce o pot face sa devina violenta fata de persoane necunoscute – si politistii cu care discut sunt foarte retinuti in a interveni preventiv – in lipsa unui ordin judecatoresc sau a unui certificat oficial care sa justifice interventia.

  15. Si eu sufar de „tulburare de adaptare” la realitatea societatii in care traim. Era de asteptat sa va duca la psihiatrie, orice gest de luciditate, asumare sau initiativa e tratat ca o boala, e absolut incompatibil cu lumea lipsita de moralitate si valori. Romania lui 2017…

    Multumesc pentru gestul dumneavoastra domnule Solomon.

  16. exceptional,
    demersul autorului este remarcabil, tara este inca formata din oameni,
    oameni care, spre deosebire de multi din cei formați in anii de dinainte de 89 si ramași in asteptarea planului cincinal si a liniei partidului, sunt conștienți ca nu s-au născut degeaba iar creierul trebuie folosit si pentru altceva decât pentru lustruirea clantelor usilor conducerii de partid si de stat;

    apoi, minciunile cu dragostea frateasca intre biserici nu poate acoperi crimele petrecute cu acordu bisericii ortdoxe sovietice astazi ruse,
    crime sustinute in continuare atata timp cat biserica frățească rusa nu vrea sa predea proprietățile din Republica Moldova titularului de drept al acestora, respectiv bisericii ortodoxe romane

    de asemenea, asocierea kirilului cu putin si masurile acestuia inclusiv cele militare în Georgia, Crimea, Ucraina sunt foarte grave,
    limbistii nostrii de prin palavrament sunt ocupati: ei lupta cu sistemul, in special la tembeliziunile lui felics si guitza tv, alegerile din 2009, legea Agerpres si legile justitiei ce urmează a fi pitrocite de fostul ministru al justitiei, cel cu ordonanta 13 – domnul alta intrebare,

    este regretabil ca autorul a fost singurul care a avut curajul din multitudinea de locuitori ai capitalei patriei sa condamne public dragostea nefireasca dintre capii celor doua biserici si cei care stau in spatele acestora,
    omorul, talharia, schingiuirea si restul traumelor suferite de populația romana a Basarabiei, cu sprijinu explicit al bisericii ortodoxe surori nu se va sfarsi prea curand,

    dragoste sa fie, acum ca mai sunt niste deportari, munca fortata, inghiontiri, sugrumari si alte violente fizice,
    acestea sunt de iertat daca vin de la tovarashii de la rasarit,
    dragostea frateasca poate birui orice,
    norok ca mai sunt oameni, la fel cu autorul, care nu au uitat sa citeasca si sa gandeasca,

    pacat ca masurile lui Alexandru Ioan Cuza nu se repeta si azi,
    secularizarea averii unei biserici ortodoxe surde si mute este astazi mai actuala ca in urma cu mai bine de 150 de ani,

    stalin si poporu rus fericine ne-a adus

  17. Interesant este faptul că dvs sunteți singurul care a avut curajul să aibă o inițiativă concretă în acest sens. Spun ”interesant” pentru că mulți dintre noi am tăcut, deși știm, simțim, bănuim și nu trebuie să ne spună nici un analist că deja se depășește nivelul simplei manipulări.
    În ceea ce privește manifestarea dvs artistică ca libertate de exprimare ea depășește cunoștințele juridice ale jandarmilor, ale polițiștilor, deși ei ar fi trebuit să audă prin școală despre aceasta. Este scris aici…Constituție art. 30 alin.1: http://www.constitutiaromaniei.ro/art-30-libertatea-de-exprimare/.
    Mă tem că din februarie până azi ceva se petrece cu societatea civilă, cu oamenii..le-a pierit curajul? Sau mulți pleacă, mulți tac de frica amenințării legăturilor cu Soros -ce prostie totuși (ar trebui să fie mândri de treaba asta deoarece Soros a făcut foarte mult pentru educația Europei de Est și câtă falsitate și oportunism din partea acelora care acuză). Și cred că cei mai mulți se tem de scindarea societății între cei cu Soros și cei cu Putin sau mă rog, variațiuni. În plus societatea românească este încă în mare proporție habotnică și nu creștină.
    Aștept să existe cândva un meeting al credincioșilor pentru păstrarea inalterată a credinței, un meeting al credincioșilor împotriva pragmatismului și comerțului din Biserică Ortodoxă Română. Mă tem însă că așteptarea mea va fi veșnică.
    Știu că ne este tuturor greu și ne va fi din ce în ce mai greu, dar nu trebuie să încetăm să luptăm pentru o societate curată și liberă.
    Să nu uităm că acest popor și-a otrăvit poetul național și cam la jumătate de secol după această faptă și-a distrus intelectualii și mari duhovnici și preoți! Trebuie să fim dispuși să trecem și noi prin asta.

  18. Cred ca partea cu taieturile la mana n-a fost o idee buna. Cand un necunoscut incepe din senin sa se taie la mana in public e normal sa te intrebi ce altceva mai are de gand sa faca. Fara asta probabil ca ar fi fost mai relaxati si jandarmii si nu s-ar fi ajuns la episodul de la psihiatrie. Plus ca le-ati dat apa la moara adversarilor, care asta asteapta cu nerabdare, motive sa spuna ca suntem toti nebuni sau drogati. Astfel de gesturi sunt sunt greu de justificat intr-o tara (totusi) libera. Iar aia de la psihiatrie au fost pusi “on the spot” de politie, si nu in calitate de medici, ci de veriga in birocratia care are rolul de a apara siguranta publica. Eu nu ma astept la mari acte de curaj din partea lor intr-o situatie ca asta.

  19. Povestea marele Corneliu Coposu despre patriarhul Nicodim Munteanu invitat la Moscova de Patriaarhul Alexei I la un mare „sobor”; isi uitase omul nostru mataliile/rozariul in sala si cand s-a dus dupa ele toti „episcopii” participanti la „lucrari” isi scoteau barbile si mustatile false, mai sa-l apuca apoplexia pe bietul nostru patriarh. Acesta i-a relatat lui Iuliu Mariu intamplarea. Dupa aceea s-a retras la Manastirea Neamt unde ar fi fost omorat (otraviat/batut) si patriarh a devenit Iustinian Marina care a executat perfect toate ordinile B.R.Ru, dupa cum stim. Cum sa credem ca nu-i o vizita politica?! Cum dovedesc jandarmii tentativa de suicid a regizorului ?! Cat despre medici! Vin anii „50 in marea goana si cei care vad asta sunt saltati si abuzati de catre jandarmi sau politisti… Dar suntem o natie oarba?!

  20. Părerea mea este că reținerea dumneavoastră de poliție se justifică. Un copil fără discernământ ar fi fost tulburat de gestul cu tăietura. Dacă chiar erau sau nu copii în apropiere nu știți sau nu v-ați pus problema. Sincer, ceea ce mă miră e că n-au sărit alți oameni să vă împiedice să vă tăiați în fața lor, probabil datorită rapidității poliției?

    Desfășurarea ulterioară a evenimentelor, la spital, e cu totul altceva și dacă era necesară tăietura pentru a provoca această desfășurare, așa să fie (eu nu sunt convins).

  21. Protestul dvoastra, cu imprastiatul banilor si crestatul palmei este indreptatit si ramine optiunea dvoastra de a protesta. Consider, indreptatit protestul.
    Aparitia jandarmilor si chiar ducerea la sectie este in „fisa postului”. Pentru asta sint platiti.
    Dar trimiterea la psihiatrie pare de domeniul absurdului; adica Securitatea n-a muritu`, doar un pic s-a hodinitu`? Acei medici de pe care planeta au cazut?
    In opinia mea nu jandarmii/politia au vreo vina, ci medicii, care par a fi iesit din grotele Securitatii.

    • @VictorL
      Ca de obicei, original.
      Poliția l-a „condus” la spital. Așa reiese. Chiar n-are vină. mai mult, le-au sugerat medicilor să-l rețină. So… despre ce vorbim, am citit același text?

      • Sigur am citit acelasi text, dar fiecare avem opiniile noastre despre ce s-a intimplat.
        Eu ii consider marii vinovati pe medici.
        Jandarmii si-au facut doar datoria.

        • Replica asta îmi aduce aminte de „realitățile alternative” inventată de un om tulburat. Aici nu e vorba despre opinie, ci despre un adevăr constituit dintr-o înșiruire de fapte, care se constituie într-un abuz. Ceva cît se poate de obiectiv, care se măsoară cu legi, regulamente, norme, nu cu opinii. Poliția a comis unul, medicii l-au continuat.
          De opinii… nu ducem lipsă.
          Și cum ar fi să ne fixăm un pic pe protestul în sine? Să nu ne abatem de la sursa acestei pricini…
          Panimaieș?

          • Amintirile iti sint imprastiate!
            Aici nu e vorba de adevar, ci despre cum vede fiecare gestul dlui Solomon.
            Si nu exista un etalon (metru, kg, litru…), ci doar opinii personale.
            NB,
            fa un exercitiu de imaginatie si muta scena cu dl Solomon in alta capitala europeana.
            Crezi ca jandarmii ori politistii ar fi asistat aplaudind?

  22. Sa vedeti ce urmeaza dupa de jandarmeria devine organ cu atributii de cercetare penala, asa cum se pregateste.
    Daca dl. Solomon ramane la acest text si nu se duce in justitie, atunci isi merita soarta. Articolul acesta e ca literatura de sertar a asa-zisilor dizidenti: apa de ploaie. Dizidentii adevarati au fost Vasile Paraschiv si Liviu Cornel Babes.

  23. Oare doctorul si doctorita aia chiar or fi angajati la Obregia, sau au fost si ei adusi repede pentru scena „Camerei de Garda” cu o alta Ambulanta, direct de pe la Ministerul de Interne/SRI/whatever else?

  24. Imi vine in minte o scena dintr-un film sovietic (nu mai stiu numele, nu mai stiu actiunea), in care proprietarul unui caine care-l tot baga in buclucuri se uita lung la prietenul necuvantator si exclama: „daca era si el la fel ca ceilalti, nu mai aveam atatea probleme”.

  25. Stimate domnule Solomon,

    Faceti plangere penala pentru ca ati fost privat in mod ilegal de libertate, cand ati fost dus fortat la psihiatrie. Nu exista niciun indiciu ca ati avea deficiente psihice. Ati reactionat normal la intrebarile lor. Dumneavoastra va exercitati doar dreptul la libera exprimare. Taierea usoara a palmelor e o forma a discursului simbolic protejata de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

  26. O actiune tipic sovietica intr-o tara membra UE. Nu vreau sa-mi imaginez ce ar pati cineva care ar face un astfel de gest in timpul unei vizitei a lui Putin in Romania. …

  27. Si eu as fi putut fi in locul dvs, cand constientizez mizeria ROMANIEI in general, si a pop sale, oricum ai privi-o din lumea civilizata, democratica si prospera, si din orice perspectiva – sau la BOR, daca mi-ar pasa, avand in vedere ca BOR face intotdeauna pe placul celui care da banu…

  28. Ma gindesc la zecile de cazuri de bolnavi psihic adevarati, pentru care politia nu se deranjeaza nici daca un in pericol viata unor copii sau a membrilor familiei sau propria viata. Raspunsul in cazurile obisnuite este @nu avem competenta de a ridica un bolnav psihic, legea nu ne lasa@. Nici medicii nu sunt mai buni – daca nu exista hartii de la organele competente, ei nu consulta si nu interneaza (retin???!!!) un pacient psihic impotriva vointei lui.

    • In orice tara civilizata cand cineva provoaca tulburare la o manifestare cultural- religioasa cu siguranta ca va fi retinut si scos din mijlocul multimii.Iar daca acea persoana se si automutileaza cu siguranta ca va ajunge la psihiatrie.Politia si doctorii au respectat intocmai protocoalele.Cinste lor!
      PS Sunt stupefiat ca atatia „insi” de pe contributors tin isonul domnului Solomon.Gestul acestui domn seamana izbitor de mult cu protestele feministelor care isi dau chilotii jos in sfintele biserici.O manifestare extremista care socheaza si umileste pe cei credinciosi.

      • Pe mine, ca persoana care crede in Dumnezeu, ma „socheaza si umileste” amestecul Bisericii in politica – si faptul ca Marea Curva a sprijinit (si sprijina inca), mai pe fatza sau mai pe ascuns, activitati ANTIumanitare!

  29. Indiscutabil, comportamentul medicilor poate reprezenta un motiv de actiune in justitie, daca il puteti dovedi!
    Actiunea politieneasca mi se pare normala, deoarece dvs ati tulburat, intr-adevar, ordinea publica, taindu-va la mana.
    Inteleg ca era un demers artistic, il gasesc insa disproportionat in contextul modului si locului in care l-ati exprimat, in fata unui public neinitiat…

  30. „tulburare de adaptare”?
    Poate medicii , politistii , „specialistii in adaptare ” , ai grupului clientelar de la putere
    ne vor explica si noua celor mai „neadaptati „:
    -Ce ar insemna concret sa ne adaptam la regimul PSD?
    – Sa „ne adaptam ” la limbajul ipocrit al ca cei doi patriarhi ,
    despre cei ce au suferit in comunism ,
    pariarhi care au reprezentat fiecare in strainatate tocmai regimul comunist ?
    -Sa ne adaptam prin acceptarea coruptiei ,a minciunii ,a hotiilor ?
    -La ce sa ne mai adaptam ?

  31. Sunt uimită de cât de adânc funcționează ”eroarea fundamentală de atribuire” în rândul comentatorilor contributors. După deviza: să fie democrație – dar numai la noi!
    Dl. Solomon se poate simți îndreptățit să protesteze și într-o democrație are dreptul să o facă. Respectându-i, însă, pe ceilalți – adică respectând legea. Nu ne-a spus că ar fi cerut autorizarea protestului, pentru ziua, locul și ora respectivă și ar fi obținut-o.
    O slujbă religioasă e un act de cult, nu un meeting. Inclusiv predica face parte unitară din actul de cult. Este o lipsă crasă de bun simț civic să întrerupi un act de cult.
    Modalitatea aleasă pentru protest nu dovedește că are scopul unui protest care să transmită un mesaj articulat. Pare mult mai probabil urmărirea notorietății prin acte exhibiționiste, fără profunzime și asumare.
    S-ar răsuci în mormânt Vasile Paraschiv că este asociat cu așa ceva!

    • Va sugerez sa porniti un curs de protest, eventual cu o mica crestomatie de reguli, mi-ar suna convenabil „Carticica protestatarului” (dupa G.B.Shaw si a lui „carticica a revolutionarului”), e clar ca functionam prea mult pe improvizatie si ne expunem sa contrariem oameni care au treburi decente. Si ne mai trebuie si o institutie de avizare si incuviintare a protestului; chiar si dupa lecturarea aprofundata a cursului, unii pot sa-si faca idei gresite ca pot sa spuna ce le trece prin cap, riscind sa scandalizeze.
      Doamna Ioana, in nota serioasa, domnul Alexandru Solomon pune accentul in relatarea sa pe maniera in care este tratat ca un maniac, tocmai de cei care ar fi cel mai in masura sa evalueze cu prudenta si compasiune umana daca chiar este vorba de asa ceva. Acei medici aveau in fata un om care era adus de autoritati, sub un pretext. E atit de nefiresc, ca medic, sa asculti ce spune acel om despre sine si pricina pentru care a fost saltat de pe strada? Pt. relatarea acestei parti a experientei sale, doamna, probabil ca trebuie sa-i fiti recunoscatoare domnului Solomon, pt. ca va pune in garda ca individ in fata autoritatii si a extinsiilor sale medicale care abia asteapta sa joace cu puterea.
      (in privinta modalitati de protest, puteti sa aveti orice gust preferati, nu vi-l contesta nimeni.)

  32. Povestea mă cam pune pe gânduri. Ok, cu jandarmii nu prea e de discutat – hai să-i numim forța oarbă de intervenție. La nivelul lor, care zilnic înseamnă să opună forță brută altei forțe brute, în principiu antisocială, nu sunt multe de așteptat.
    La secția de poliție lucrurile par puțin mai complicate. Acolo s-au decantat probabil „ordinele de sus”, ale puterii politice, care a reacționat la solicitari venite din Dealul Patriarhiei. Cred că o pot vizualiza pe Carmen Dan având o discuție telefonică cu (mult)Prea Fericitul, care a rugat-o ferm să găsească soluții pentru ca oaspetele Kiril să se simtă ca acasă, în Rusia lui Putin.
    La secție ordinele doamnei ministru, mult exersată în supunere față de oamenii fermi, așa cum este și Dragnea, au fost interpretate ca atare: îl oprim băieți, dar fără să ne băgăm noi în rahat.
    Cineva a venit cu ideea: haide să vorbim cu băieții de la spital. Bună idee!
    Ce a urmat, a fost povestit de autor.
    Trăim o democrație care nu are arme de apărare, pentru că nu sunt brațe care să le poarte. Oameni care, altminteri, sunt nemulțumiți de traiul lor zilnic în România lui Dragnea și Tăriceanu, nu consideră că ar trebui să fie verticali în exercitarea profesiei în slujba binelui public. Preferă să execute ordinele orbește.
    Când vom elucida resortul acestui tip de comportament orb, poate îi vom găsi și un antitod eficient. Până atunci, un protestatar ce alege să se exprime solitar poate avea parte de un tratament care să ne aducă aminte de inginerul Ursu. Cu complicitatea noastră a tuturor.
    Atunci cercul se va închide. Ca o ușă de carceră.

  33. Domnule Solomon, in calitate de medic psihiatru va comunic faptulc a politistii nu pot pune diagnostice, iar « tulburarea ordinii publice » nu este un diagnostic medical. Insa procedura de a va duce la Psihiatrie a fost intocmita legal, autoritatile pot qsolicita un consult pentru o persoana care se comporta diferit de norma, mai ales daca se afla in public.
    « Tulburarea de adaptare » este un diagnostic generic precum cel de « reactie acuta la stres » adica sa fie ceva pe foaia de observatie, diagnostic care certifica faptul ca nu exista urgenta psihiatrica si nici motiv de retinere.
    In plus daca politistul nu a semnat vreun act pentru internarea nevoluntara , medicul psihiatru nu avea dreptul sa va mai retina nici macar 5 minute ; in plus NU sotia trebuia sa semneze faptul ca nu ramaneti internat , ci DUMNEAVOASTRA . Alta chestiune este ca nicaieri nu e stipulat ca un apartinator ar trebui (conform unei semnaturi egale cu zero – in acest caz) sa supravegheze o ruda iesita de la psihiatrie (asta se face doar prin ordin judecatoresc prin tutelare – adica persoana este tub tutela si tutorele semneaza pentru ea , ceea ce nu este cazul Dvs) ;

    PS : raspuns pt Ana O – singurele consultatii si internari nevoluntare fara semnatura pacientului se fac la Psihiatrie si sutn conforme cu legea.

    • Deci, daca jandarii si militistii nu i-au intocmit proces verbal pentru „tulburarea ordinii publice”, dar l-au dus la psihiatrie, au facut un abuz. Un abuz la fel de mare ca si maimutoii aia de doctori. Care maimutoi, au dat un diagnostic „la caterinca”.

      Nu stiu daca „organele” inzestrate cu muschi, dar mai putin creier, au definit pe undeva in regulamentele lor asa numita „comportare diferita de norma”. Nu cred ca exista vreo lege care sa defineasca aceasta „norma”. Dar imi aduce aminte aminte de „comportamentul deviant” al celor ce erau trimisi la psihiatrie pe vremea comunismului, pentru ca nu sufereau de un sindrom de inadaptare la linia partidului.

      Daca spuneti ca un om poate fi internat la psihiatrie fara vointa lui, atunci ma indoiesc ca sunteti psihiatru.

        • @ Yoda,
          daca ai umor, si cred ca ai, ce diagnostic crezi ca iti va pune @ Theo R, medic psihiatru, in urma contradictiilor din opiniile tale, si lipsa de scuze pentru „indoielile” tale ca nu e medic psihiatru?

          • Vai de capul meu! Mi-e si groaza sa ma gandesc. :)

            Revenind la un ton serios, mie mi se pare ca politienii si jandarii (adica institutiile bazate pe muschi) sunt total ineficiente atunci cand trebuie sa combata criminalitatea. Pentru ca e greu sa te lupti cu clanurile de mafioti, cu hotii, cu talharii, cu gastile de cartier, sau cu galeriile de fotbal. In plus, e si foarte periculos: aia pot sa te bata, sa te scuipe, sa scoata un sis, sau sa-ti dea cu copilul in cap.

            Insa, pentru a nu se simti complexati de impotenta lor, si ca sa isi arate barbatia si curajul, le alearga pe babutele care vand si ele o legatura de marar sau o funie de usturoi pe trotuar. Eventual, il mai iau la sectie si pe cetateanul care vine obosit de la munca si care ii ia apararea babutei. Pentru „ultraj”, sau ceva asemanator. Pe urma, se uita in oglinda, scoate burtoaca in fata, se minuneaza cat de tare i se simte bicepsul si se simte „stapanul tuturor”.

            La manifestatiile impotriva lui Basescu din ianuarie 2012, au fost incendiate masini si s-au vandalizat magazine. In fata magazinului Cocor, la intrarea in pasaj, se dadea foc. Si? A fost cineva arestat? A fost cineva trimis la Obregia? Sau astia se „incadrau in norme”? Pe nenea asta (https://loreleimihalcea.files.wordpress.com/2012/01/01_miting_main_ap_e4aa5d494c.jpg), care se bate cu jandarmul nu l-au dus la psihiatrie? BTW, apreciez pozitia lui, pare sa stie ceva arte martiale.

            Astia fac exact ca terminatii aia de la TSA de la voi. Teroristi nu prind, ca nu au voie sa faca „profiling”, asa ca mai aresteaza o babuta in scaunul cu rotile, care are cancer in faza terminala, mai o fetita de 10 ani imbracata in colanti si T-shirt mulat pe corp, sub banuiala ca e inarmata, mai tavalesc pe jos si-i sparg capul cate unei fete care are probleme psihice, pentru ca nu a inteles si nu a executat suficient de repede ordinele primite, samd. Sau, asa fac penibilii de politisti din UK, care ii lasa pe ciuhapi sa-i taie capul unui soldat pe strada si sa-l arate vreo ora la toata lumea, in timp ce ei se holbeaza din capatul strazii, dar care sunt extraordinar de eficienti in a aresta pe oricine posteaza pe net ceva ce li se pare ca este impotriva „religiei pacii”.

            • Cu regrete, dar prin ceea ce imi raspunzi, nu esti deloc la cestiune; ba, as spune ca dai ocoluri nelelocul lor.

  34. Protestul domnului Solomon inchinat memoriei lui Vasile Paraschiv este pe deplin justificat din punct de vedere politic , dar forma aleasa respectiv aceea de act artistic in care este implicata o autoagresiune , nu cred ca a fost cea mai inspirata alegere .
    Sincer vorbind , autoagresiunea nu cred ca poate fi considerata arta, iar in acest caz a diminuat considerabil efectul protestului care in realitate a trecut in plan secund.
    Pe de alta parte , si in modul cel mai sincer, nu cred ca Vasile Paraschiv pe care am avut si eu onoarea sa-l cunosc personal ( inclusiv pe Vasile Ogoranu) , la un simpozion dedicat “Experimentului Pitesti”, ar fi fost de acord cu un asemenea acest gest .
    Cei care au cunoscut oroarea si tortura au respins instinctiv orice forma de agresiune sau autoagresiune, si cu atat mai mult Vasile Paraschiv , unul dintre cei mai pasnici oameni pe care i-am cunoscut.
    Dincolo de acest aspect, protestul domnului Solomon este un test foarte dur pentru fragila noastra democratie , mai exact pentru fragilele ei institutii si in special pentru societatea civila si structurile ei care ar trebui sa constituie un suport pentru protestele civice .
    Problema este ca vechea garda de detinuti politici, anticomunisti, adepti ai Pietei Universitatii, etc. se stinge sau a fost imprastiata in cele patru zari, iar marea intrebare este daca aceasta va mai fi inlocuita vreodata , si cu cine, pentru ca dupa aproape trei decenii de democratie , societatea civila si activitatile ei se afla acum la un nivel incomparabil , respectiv mult mai scazut , decat se afla in anii `90.

  35. aşa-zisul protest al dl. Solomon a fost o şaradă, o secvenţă conştientă de sine prin care regizorul a vrut să „simtă pe propria piele” o picătură din nefericitele amintiri ale lui vasile paraschiv. pentru a fi mai autentic intr-un eventual viitor documentar este absolut firesc ca autorul sa detina un experiment „de primă mână” ȋn chestiunea pe care o va transpune filmic.

    demersul a avut menirea să-i confirme un scenariu pe care deja şi-l imaginase. stia ca se vor gasi cativa gura-casca sa holbeze ochii, ca va fi prins de antebrate si condus la loc cu fereala de catre jandarmi, ca i se va face rechizitoriu mai ceva ca-n romanele lui d.r. popescu, ca va fi consultat psihiatric, ca-i va fi dat sa traiasca o zi „ca-n filme”. mirarea dumnealui legata de „cruzimea” jandarmilor si de „severitatea” medicilor este nejustificata. e limpede ca lumina zilei ca orice automutilare publica va capta interesul unui psihiatru.

    episodul tăierii a fost expediat rapid in articol, in treacat spune „m-am taiat la mână”, ca si cum ar fi fost un fleac, ceea n-a fost deloc. urmarind filmuletul, chiar si un fan al filmelor lui sam peckinpah sau tarantino are cu siguranta fiori pe sira spinarii. la inceput nu-ti dai seama ce mestereste acolo in palma stanga, dar cand realizezi, socul e puternic. pare ca briceagul e cam neascutit si trebuie sa dea de mai multe ori pana sa reuseasca sa iasa sangele intocmai ca atunci cand te chinui sa tai şunca cu un cutit bont. am dubii ca aceasta taiere este un „act artistic”. regizor fiind putea gasi un artificiu cu stropeala de vopsea rosie sau altceva.

    dus spre ambulanta, in vartejul enervarii si al emotiilor, dl. solomon a avut „ochi” sa remarce ironia unui afis cu grevă lipit pe masina. in mod evident e „mână” de regizor aici.

    revolta fata de „asprimea” psihiatrilor e apa de ploaie. medicii s-au comportat normal. n-or fi fost cinefili, n-or fi vazut multe documentare, insa oricine isi poate inchipui ca, pentru cineva care lucreaza mai toata ziua cu „nebuni”, s-au comportat firesc, deloc deplasat. tinand cont de granita destul de fina intre sanatate mintala si nebunie la miez de noapte au facut intocmai ce trebuiau sa faca niste medici psihiatri, nici mai mult nici mai putin.

    sa ne imaginam ca de serviciu pe tura de noapte la spitalul 9 era atunci Dr. Solomon Alexandru si-i soseste un pacient care si-a taiat palma in public, in apropierea unor copii, aproape de piata unirii, ce va face? va face intocmai ca domnii care l-au consultat pe dumnealui.

    „protestul” a fost o chestie ludica, pe dl. solomon l-a interesat in primul rand latura auctoriala a ȋnşiruirii de secvenţe aşa-zis kafkiene, experienta nemijlocita a „terorii” la care statul ii supune pe indezirabili, a fost curios sa treaca efectiv prin emotiile si prin harzardul unor protocoale institutionale si probabil a făcut-o cu un usor surâs pe buze.

    • Ce vreti sa spuneti? Ca un artist nu are ceva de spus autentic? Ca nu are propriile lui aspiratii si propriile lui reactii la lumea in care traieste? Ca intotdeauna joaca cabotin, ambaleaza strident, pentru a vinde? Mai mult, il invinuiti ca pastiseaza, ca recicleaza ce crede ca se cere, ca sa-si mai ia o piine? E in cautare de efect, gonfleaza senzatiile, ne da acum o lingurita din ceea ce concocteaza intr-o oala mai mare. Sigur, e abil pt. ca „stie ca…va fi consultat psihiatric”, dar asta e o surpriza doar pt. neofiti, nu si pt.dv. Nu va intereseaza experienta lui, nu va intereseaza ce are de transmis, pt. ca ati decretat ca totul e contrafacere. Toata trairea si toate experientele sint previzibile, clasate. Din cind in cind, cineva, ca o marioneta stricata, reia pentru satisfactia sa, dar si pentru ochii nostri fragmente deja catalogate pe care le lipeste grosier. Singurul gest demn de asemenea iteratii este strimbatul din nas.
      Cind schematizati atit de sigur ce vedeti in jur, simtiti un confort, o satisfactie?

  36. in situatii limita, Omul actioneaza la limita. nu asta i mesajul ? ce trebuie sa se mai intimple n romania pentru a trage un semnal de alarma, pentru a trezi constiintele (cite vor fi mai ramas) ca asa nu se mai poate ? cind o natie ajunge la limita suportabilului din cauza unor jivine analfabete, lacome si amorale, reactiile nu pot fi decit extreme. mor oamenii in spitale, cei inca intregi la minte fug care ncotro. de ce n ar fi posibil reversul : jigodiile, ostracizate si trase n teapa, in functie de nelegiuirile comise ? prostia nu i o circumstanta atenuanta intr o societate in care trebuie sa primeze adevarul si dreptatea

  37. Ma intreb doar ce fel de om nu ar avea tulburari de adaptare intr-o tara ca a noastra? Cum ai putea sa te adaptezi cu chestiunile de genul asta, de exemplu? Ar fi de-a dreptul ironic, usor amuzant daca nu mi-ar fi frica realmente pentru ce i s-ar putea intampla mai departe acestui om.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Solomon
Alexandru Solomon
Alexandru Solomon a realizat numeroase filme documentare si este directorul One World Romania, festival de film documentar dedicat drepturilor omului. Ultimul lui film, "Kapitalism- reteta noastra secreta", a avut premiera in 2010. Alexandru preda la Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro